Profile topografice

Profilul unei
văi
 Definirea profilului; panta terenului

Întocmirea profilelor după planuri cu linii de nivel

Pentru a se putea sezisa mai plastic variatia pantei terenului pe anumite traiecte, se intocmesc profile. Un
profil se întocmeşte in felul urmator : se consideră traiectul oarecare 1-8 ; se desenează, o linie orizontală de
lungimea 1-8 ; se dau distantele grafice de pe plan 1-2, 2-3, 3-4 eventual direct cumulat 1-2, 1-3, 1-4,. . .1-8 şi
se aplică pe linia orizontală, 1-8;
se ridica din fiecare punct 1, 2...8 cotele respective la o scara. a înălţimilor aleasă, obtinindu-se punctele 1', 2',.
. .8' ; din unirea acestor puncte, rezulta" profilul terenului pe directia 1-8. Privitor la scara de reprezentare a
profilelor, sunt de făcut urmatoarele precizari :
— scara lungimilor se ia aproape intotdeauna egală, cu scara planului, adică, lungimile 1-2, 2-3 etc. de pe plan,
se transpun în aceeasi mărime pe linia de referinţă a profilului ; — scara înălţimilor se ia intotdeauna mai mare
decit scara lungimilor, pentru a se putea sezisa cu mai multă usurinţă variaţia de pantă a terenului. În
comparaţie cu scara lungimilor, scara poate fi de 10, de 20, de 50 sau de 100 on mai mare.
Întocmirea
unui profil
 Redactarea unui profil
Pentru ca profilul să se reliefeze
cît se poate de distinct, scara
inălţimilor se ia mult mai mare
decît scara lungimilor. După caz,
raportul celor două scări poate fi
1:10, 1:20, 1:50, 1:100.
În cazul profilelor longitudinale
ale drumurilor căilor ferate, se
recomandă raportul de 1:10 sau
1:20, iar In cazul profilelor
longitudinale ale canalelor, se
recomandă un raport variind de
la 1 : 10 la 1 : 100. in stabilirea
raportului de scară se mai ţine
seama, şi de accidentaţia,
profilului. Acolo unde variaţia de
pantă este foarte mică se va
stabili un raport mai mare.
Rândurile goale se vor completa,
de către proiectant cu date de
proiectare.
Scara de redactare a lungimilor profilelor longitudinale, variază de la, 1 : 10 000 la 1 : 1000 după teren
şi exigenţe. Profilele transversale se reprezintă după aceeaşi tehnică, însă la scară mult mai mare : 1 :
100 la 1 : 500, una şi aceeaşi pentru lungimi şi înălţimi.
Stabilirea unui profil de panta
constanta
Calculul pantei.
Având de determinat panta dintre
punctele A şi B ale unui teren al carui
relief este redat prin curbe de nivel,
se procedează astfel :
— Se măsoară, grafic, distanta AB si
se inmulteste eu numitorul scării
planului pentru a se obtine distanta
naturală ; astfel se obtine numitorul
D al scării.
— Se calculează diferenţa de nivel dintre cele două
puncte în funcţie de echidisţanta curbelor de nivel.
Aceasta este numărătorul ∆𝑕 :
∆𝑕
𝑝= = 𝑡𝑔 ∝
𝐷
Urmând același procedeu, panta, terenului se poate
determina din aproape în aproape pe orice traseu.
Întrucât panta terenului în acest sistem de redare
este funcție de distanta dintre curbele de nivel, se
constată, o variabilitate a pantei, atât de la curbă la
curbă cât si între două curbe de nivel.
Stabilirea zonelor nevăzute pe un
profil
Exemplu de profil prin albia amenajată a unui râu paralelă cu
un unui drum
Exemplu cu acelaşi profil prin albia amenajată a unui râu în
vederea calculului nivelului maxim al apelor
Deformatia lungimilor
Proiecţia stereografică 1970, pe plan secant unic, fiind o
proiecţie conformă perspectivă păstrează nealterate
unghiurile figurilor de pe teren şi deformează pe plan
tangent radial lungimile

în acest fel satisface majoritatea reprezentărilor în plan

pentru scările 1: 10"000,1: 5000, iar în anumite zone şi
pentru 1: 2000, unde deformaţia lungimilor nu depăşeşte
±10cm.

Prin aplicarea planului unic secant, se micşorează

deformaţia cu 25 cm/km. În unele zone de periferie ale ţării
există o deformaţie de 67cm-km" În oraşe unde este
necesară o precizie mai mare, instrucţiunile prevăd folosirea
unui plan secant local paralel cu planul unic secant, dacă
deformaţia liniară depăşeşte 15 cm/km"

Se va calcula coeficientul de transcalculare a coordonatelor

care este raportul dintre distanţa în planul secant local şi cea
corespunzătoare în planul unic secant
Definirea planului tangent si a celui
secant
Deoarece măsuratorile trebuie redate adeseori in
planul orizontal al locului într-un mod cât se poate de
riguros, este necesar ea reteaua geodezica de sprijin să
fie transcalculată în prealabil în planul local şi abia apoi
se faca măsuratorile. Acest lucru este necesar pentru a
se putea face o trecere rapida, şi comoda de la teren la
plan şi invers numai prin raportul rotund de scară, fără
a mai fi necesar să, se ia in considerare, de fiecare data,
efectul deformatiilor retelei geodezice in proiectie. Este
cazul ridicarilor celor mai exigente si anume: ridicarea
oraselor, ridicarile in vederea perforarii tunelurilor, a
constructiei podurilor, a canalizarilor etc.

Întrucât pe de o parte variatia deformatiei

lungimilor în proiectie stereografica poate fi socotita în
general mica, iar pe de alta suprafetele luate in
considerare au in general o extindere limitată, o
translare a planului secant unic, paralel cu sine insusi,
in aşa fel încât să devină secant in centrul regiunii de
ridicat, rezolva problema.
Transcalcularea in plan secant local

În acest caz lungimile suferă de o parte şi de

cealaltă a planului secant o corecţie pozitivă,
respectiv negativă, ceea ce face ca deformaţie să
fie aproape nulă
Daca, se ia, de exemplu, cazul orasului B care se gaseste la o departare medie de 130 km de centrul axelor de
coordonate geodezice, planul secant prin B va fi paralel cu planul tangent, respectiv secant . Daca se consideră, in
continuare, ca orasul B s-ar extinde pe o suprafata de 16 x 16 km, ceea ce este foarte mult, se constată că variatia
deformaţiei in proiectie, a punctelor periferice pe directia origniii axelor de coordonate faţă de centrul orasului,
este de-abia de 1,1 cm/km ceea ce este foarte putin.
S-au considerat distantele 56 km la marginile orasului si 70 km la centru. Deformaţia lungimilor se calculează cu
relaţia :
𝐷2
∆= − 0.25
4𝑅2
Rezultă:
1 562
∆56 km = − 0,25 =— 0,231m si ∆ 70 km = — 0,220 (1)
4 63792
Adică:
— 0,231 — (— 0,220) = — 0,011m = — 1,1 cm. (2)

Transcalcularea propriu-zisa a punctelor geodezice din planul secant unic in planul secant al locului, se face plecind
de la coordonatele unui punct central, care vor ramâine neschimbate. Întrucât se face doar o translatie, unghiul α =
0, relatiile de transcalculare devin
𝑥2𝐼𝐼 = 𝑥1𝐼𝐼 + 𝑥2 − 𝑥1 𝐾
𝑦2𝐼𝐼 = 𝑦1𝐼𝐼 + 𝑦2 − 𝑦1 𝐾
in care coordonatele 𝑥1𝐼𝐼 si 𝑦1𝐼𝐼 (in planul al doilea local) ale primului punct se consideră aceleasi cu cele din primul
plan, iar K reprezinta raportul de transformare egal cu raportul unei distanţe din planul al doilea faţă de aceeasi
distanta din primul plan. Acest raport se calculeaza In felul urmator : 1 km se imparte lungimii de 1 km căreia i se
adauga algebric deformaţia kilometrică caracteristică regiunii centrale de transcalculat. In cazul de mai sus
deformaţia kilometrica este — 0,231 m
 Exemplu – municipiul Braşov
Exemplu.
Distanţa de la centrul proiecţiei la oraşul Braşov este de cca. 58 km
Dacă oraşul se găseşte la o altitudine medie mai mare decit 100 m, ca de exemplu Braşovul
la 560 m, este necesar să se ţină seama de efectul de altitudine, adică planul de proiectie să
fie translatalat de la nivelul mării la altitudinea media a suprafeţei.
— Calculul corectiei de altitudine este invers celui de aducere a distantelor la nivelul mării.
ℎ
Această corecţie este întotdeauna pozitivă şi se calculeaza cu relatia: 𝑐𝑘𝑚 =
𝑅

Din asemanarea triunghiurilor

𝐿 𝑅+𝑕 𝐿−𝑙 𝑅+𝑕 −𝑅 𝑕
= 𝑠𝑎𝑢, 𝑑𝑎𝑐𝑎 𝑠𝑒 𝑠𝑐𝑎𝑑𝑒 𝑛𝑢𝑚𝑖𝑡𝑜𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑖𝑛 𝑛𝑢𝑚ă𝑟ă𝑡𝑜𝑟 = =
𝑙 𝑅 𝑙 𝑅 𝑅

Dar corecţia de lungime c, este este 𝑐 = 𝐿 − 𝑙

ℎ ℎ
Deci 𝑐 = 𝑅 𝑙, 𝑑𝑎𝑐ă 𝑠𝑒 𝑛𝑒𝑔𝑙𝑖𝑗𝑒𝑎𝑧ă 𝑙 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑓𝑜𝑎𝑟𝑡𝑒 𝑚𝑖𝑐 î𝑛 𝑟𝑎𝑝𝑜𝑟𝑡 𝑐𝑢 𝑅 𝑟𝑒𝑧𝑢𝑙𝑡ă 𝑐 ≈ 𝑅

560
În exemplul nostru, al municipiului Braşov corecţia pe kilometru, 𝑐𝑘𝑚 = = 0.094
6379
Coeficientul total va fi calculat atât în funcţie de coeficientul dat de dinstanţă (0,231 în exemplu de mai sus) faţă
de centrul proiecţiei cât şi de cel de altitudine (0,094):
1000
𝐾= =≈ 1.000325
1000 + −0.231 − 0,094
 Jalonarea unui traseu
situaţia în care capetele aliniamentului nu sunt staţionabile
Jalonarea unui traseu peste o vale
Determinarea unei intersecţii de aliniamente prin jalonare