17.1.2.

SURSE DE ERORORI SISTEMATICE IN NIVELMENTUL GEOMETRIC GEODEZIC Sursele de erori sistemetice in nivelmentul geometric geodezic sunt urmatoarele: -erori reziduale ale aparaturii folosite; -influenta factorilor atmosferici; -erori personale ale operatorului; Este cunoscut ca metodele clasice de prelucrare a observatiilor geodezice pornesc de la principiul ca aceste observatii nu sunt afectate de erori sistematice. De aceea fie prin metodele de lucru, fie prin corectiile speciale care se aplica observatiilor, inainte de a fi intoduse in prelucrare, sereuseste intr-o masura cat mai buna sa se elimine influenta erorilor sistematice. 17.1.2.1. Eroarea datorata influentei refractiei atmosferice si curburii Pamantului: Se noteaza cu a si b citirile pe mira din urma si respecriv pe mira din fata la o determinare de nivelment geometric, in care porteele au lungimile l1 si respectiv l2 (fig 17-1) Datorita influentei refractiei atmosferice (15.1.1) rezulta abaterile e1 si respectiv e2 pe cele 2 mire, in comparative cu pozitia perfect Fig 17-1. Influenta refractiei atmosferice in lucrarile de orizontala a axei de vizare. Prin urmare nivelment geometric diferenta de nivel masurata va fi eronata in raport de valoarea corecta:

(17-1)
Pentru distantele care intervin in nivelmentul geometric erorile e1 si e2 sunt foarte mici (zecimi sau sutimi de milimetru), dar nu trebuie omis faptul ca precizia ceruta este mare. Asa cum se va demonstra in 17.2.1.2, formula aproximativa cu care se pot calcula cantitatile e este: Unde: k este coeficientul de refractie; l este lungimea vizei; R raza medie a Pamantului6 378; Pentru a determina ordinul de marire se presupune pentru viza de pe mira din A: k=0.13 si l=50 m, B: k=0.13 si l=52m. Va rezulta: e2-e1=0.014mm Daca din punctual B se modifica conditiile atmosferice k=0.14 e2-e1=0.012mm Conditiile atmosferice se pot modifica in terenuri care au insoriri diferite ( de exemplu la trecere intr-o zona impadurita), la trecerea vizei peste soluri umede etc. (17-2)

Prin urmare, eroarea examinata se poate elimina numai prin respectarea riguroasa a conditiilor: l1=l2 si k1=k2, (17-3) ceea ce nu poate fi realizat intotdeauna. Influenta refractiei atmosferice in lucrarile de nivelment geometric a fost studiata de mai multi cercetatori, fiid elaborate diferite metode de lucru si calcul ale unor corectii specifice. Formula corectiei datorata refractiei atmosferice este: (17-4) in care: ,este un coeficient care se poate extrage din tabelele Kukkamki in functie de luna, ziua, ora si temperatura la care s-au executat lucrarile de nivelment, precum si in functie de latitudinea punctului de statie; D, lungimea vizei in m, t=t2-t1, diferenta de temperatura la inaltimile de 50cm, si respectiv 250 cm fata de sol, in grade Celsius; H, diferenta de nivel masurata, in unitati de mira (0.5m). Aplicarea corectiei datorata refractiei atmosferice in lucrarile de productie nu a gasit inca o unitate de vedere. 17.1.2.2. Eroarea reziduala de inclinare a axei de vizare in raport de axa de vizare Fig 17-2. Influenta erorii de in raport de axa nivelei torice de precizie. neparalelism dintre axa de vizare si axa nivelei torice de precizie In determinarea reprezentata in figura 17-2 sa presupus ca axa de vizare este inclinata diferit in raport cu axa nivelei torice de precizie atunci cand se vizeaza mira din A(1) si B(2). De asemenea s-au presupus portei inegale. In aceste conditii diferenta de nivel determinate va fi altfel:

Se observa ca he=h numai in cazul in care conditiile l1=l2 si 1= 2 (17-6) sunt respectate riguros.Conditia 1= 2 este indeplinita atunci cand s-a facut verificarea si rectificarea si nivela se aduce in coincidenta de fiecare data cu aceeasi exactitate. In asemenea situatie eroarea remanenta este generate numai la sensibilitatea nivelei torice, avand un character intamplator. Asemanator se poate rationa si in cazul instrumentelor de nivelment cu compensator.In conditiile acestea, pentru un interval de nivelment ecuatia (17-5) devine:

(17-7)

Din relatia (17-7) se observa ca eroarea se elimina in cazul executarii nuvelmentului cu portei egale, dar si atunci cand suma inegalitatilor dintre portei tinde catre zero pentru un interval de nivelment considerat. Aceasta este motivatia pentru care suma diferentelor de

nivel dintre lungimile porteelor este evidentiata distinct in carnetele de teren.

Fig 17-3. Influenta erorii provocata de panta mare pe niveleu

17.1.2.3. Eroarea provocata de panta mare pe niveleu In niveleele cu panta mare fig(17-3), viza este situata in raport cu solul la inaltimi diferite. Deci, fenomenul de refractie actioneaza in mod diferit, rezultand abaterile e1 si e2 (e1 > e2) in raport de pozitia orizontala a axei de vizare. Se observa cu usurinta ca aceasta eroare nu se poate elimina prin nivelment geometric de mijloc. Inca de la proiectare trebuie sa evitam amplasarea traseelor de nivelment in terenuri cu panta excesiv de mare. Aceasta este una din cauzele pentru care liniile de nivelment se proiecteaza in lungul cailor ferate sau al drumurilor principale. In situatiile in care in mod obligat traseul de nivelment are portiuni de panta mare, se va avea grija ca lungimile niveleelor sa fie mai reduse decat in mod obisnuit. In acest fel viza va avea o anumita departare de sol, care preintampina aparitia erorii mentionate. Astfel, in nivelmentul de ord. 0 si I vizele nu pot avea apropieri fata de sol mai mici de 0.80 m. 17.1.2.4. Eroarea datorata de unele tasari ale instrumentului pe timpul efectuarii observatiilor. Datorita unor eventuale tasari ale instrumentului pe timpul efectuarii observatiilor in statie, apar unele erori care pot fi eliminate prin succesiunea observatiilor, de forma descrisa in 17.1.1., care poate fi sintetizata sub forma: inapoi-inainte-inainte-inapoi si respectiv inainte-inapoi-inapoi-inainte pentru statii cu numar impar si respectiv par. 17.1.2.5. Eroarea determinata de eventualele tasari ale mirei pe timpul transportului instrumentului intr-o noua statie. In intervalul de timp necesar deplasarii instrumentului intre doua statii, mira care ramane in vechea pozitie se poate tasa, impreuna cu broasca de nivelment pe care este asezata. Eroarea se poate elimina prin executarea nivelmentului in sensuri dus-intors insa in ipoteza unor trasee uniforme din punctul de vedere al tasarii. 17.1.2.6. Eroarea datorata neverticalitatii mirei. Una dintre conditiile necesare ale executiei corecte a nivelmentului geometric consta in necesitatea verticalitatii mirelor pe timpul observatiilor. In cazul unei inclinari a mirei (fig 17-4), va rezulta o lectura ae care este intotdeauna mai mare decat lectura corecta a: Prin urmare influenta acestei erori depinde de sensibilitatea nivelei sferice a mirei, Fig 17-4 Influenta erorii de precum si de marimea lecturii. neverticalitate a mirei Deci, se recomanda evitarea lecturilor pe capatul superior al mirei. 17.1.2.7. Eroarea de zero a mirei. In tipul utilizarii mirelor apar inevitabil mici modificari la talpa acesteia, provocate de coroziune, frecari, etc., ceea ce conduce la modificarea pozitiei punctului de zero al mirei. Eroarea se elimina prin efectuarea unui

numar par de statii pe fiecare interval de nivelment. Este recomandat ca pe reperul initial si pe cel final sa se instaleze aceeasi mira.

17.1.2.8. . Eroarea datorata atractiei Lunii si Soarelui. Atractia Lunii si Soarelui se materializeaza pe un niveleu oarecare prin marimea ca cu care se modifica citirile a si b pe cele doua mire (fig17-5) datorita schimbarii directiei verticalei, respectiv a planului orizontal, in functie de pozitia celor doi astrii: unde : a si b sunt citirile efective pe mira; a si b sunt valorile corespondente corecte. Fig 17-5 Influenta atractiei Lunii si Soarelui in nivelmentul geometric de inalta precizie Aceste influente sunt foarte mici insa au un caracter sistematic. Formula de calcul a corectiei datorata atractiei Lunii shi a Soarelui pentru uun niveleu este (Helmert 1962, Ghitau s.a. 1973): In care: , , , , sunt componentele corectiei pentru Soare si Luna; =distanta zenitala a Soarelui si Lunii; si = azimutul Soarelui si Lunii si liniei de nivelment; S=lungimea niveleului;

= coeficientii ale caror valori, pentru un km de linie de nivelment sunt:

17.1.2.9. Eroarea datorata influentei temperaturii asupra mirelor in timpul masurarii. Aceasta se elimina prin aplicarea unei corectii, ce se deduce din relatia dintre lungimea benzii de invar la temperatura de etalonare te si lungimea corespondenta la temperatura de lucru t : , in care, = coeficientul de dilatatie al intervalului 17.1.2.10. Eroarea de etalonare a mirelor. Daca se noteaza cu ld lungimea mirei pana la diviziunea d determina la etalonare si cu lungimea efectiva, considerata la efectuarea observatiilor in teren, corectia se determina cu relatia: (17-13) Aceasta corectie trebuie aplicata tuturor lecturilor a si b care au in componenta lor diviziunea d (ca citire directa pe mira).

17.1.2.11. Corectia de reducere la sistemul de alttitudini normale. Aceasta nu este de natura instrumentala si nici tehnologica, ci depinde de sistemul de altitudini folosit oficial in tara noastra.