Harta HIDROIZOHIPS 1

Harta cu HIDROIZOHIPSE

UTILITATE
Harta cu hidroizohipse oferă următoarele informaţii:
− existenţa şi extinderea stratului acvifer (freatic);
− altimetria şi morfometria suprafeţei piezometrice;
− direcţia de circulaţie a apelor fretice;
− gradienţii hidraulici (pantele), care reprezintă raportul dintre 2 altitudini de nivel piezometric şi lungimea
∆𝒉
celor 2 puţuri, care se calculează prin formula: 𝒊= 𝒍
.
Să ne amintim ce sunt şi cum se prezintă grafic curbele de nivel:
 Harta HIDROIZOHIPS 2

Oare nivelul apelor freatice (subterane) este orizontal, ca şi oglinda

(nivelul) apelor marine sau oceanice? – Nu, nu este orizontal şi reprezintă un
„relief”. Formele acestui „relief” sunt condiţionate de denivelările culcuşului
(patului) impermeabil şi grafic pot fi prezentate prin hidroizohipsele.
 Harta HIDROIZOHIPS 3

Condiţii şi Sarcina: în timpul lucrărilor de explorare au fost forate 12

puţuri, situate în plan în colţurile unei reţele pătrate la o distanţă de 25 m una
de cealaltă. În tabelul sunt indicate: sus (numărător) – cotele gurilor forajelor,
jos (numitor) – adâncimile nivelelor apelor freatice. Pe baza topografică de
construit Harta hidroizohipselor la scara 1:500; diferenţa cotelor (liniilor de
relief) şi hidroizohipselor – 1 m; de indicat direcţia de curgere a apelor freatice;
de indicat zona cu adâncimea apelor freatice mai mică de 2 m; de calculat
viteza de curgere a apei freatice (v), dacă coeficientului de filtraţie este
kf = 0,2 cm/s.

Tabelul 1. Cotele gurilor forajelor (sus/numărător) şi

adâncimile nivelelor apelor freatice (jos/numitor)
Harta HIDROIZOHIPS 4
 Harta HIDROIZOHIPS 5
1. Se prezintă 12 puţuri, situate în plan în colţurile unei reţele pătrate la o
distanţă de 25 m una de cealaltă, folosind scara 1:500. Lângă numărul
forajului (din partea dreaptă) se indică: sus (numărător) – cotele gurilor
forajelor, jos (numitor) – cotele nivelelor apelor freatice, determinate ca
diferenţa între cotele gurilor forajelor şi adâncimile nivelelor apelor freatice
(de exemplu, pentru forajul 1: 13,1 – 4,1 = 9,0).
Harta HIDROIZOHIPS 6
 Harta HIDROIZOHIPS 7
2. Folosind cotele gurilor forajelor (din numărător) se prezintă baza
topografică. Pe linii imaginare, ce unesc foraje, cu ajutorul izografului
(abacei, paletei) sau calculând distanţe proporţionale se prezintă poziţiile
cotelor de relief cu pasul de 1m, lucrând în fiecare pătrat aparte. Punctele
indicate se notează corespunzător şi cotele egale se unesc cu linii subţiri
de mână liberă.

3.

4.
 Harta HIDROIZOHIPS 8
5.

6.

7.
 Harta HIDROIZOHIPS 9
8. Pozițiile obținute grafic pot fi precizate prin calcul, adică punctele de
intersecție ale cotelor de relief cu linia imaginară, care unește două foraje
învecinate, pot fi determinate ca sectoarele proporționale diferențelor cotelor
gurilor forajelor. De exemplu: pe linia ce unește forajele 7 și 11 cu cotele
gurilor forajelor 12,5 și 14,7 sunt două puncte de intersecție cu curbele de
nivel 13 și 14. Distanta dintre foraje este 25m. Începând de la forajul 7 cu
cota 12,5 trebuie de indicat sectoarele proporționale diferențelor cotelor,
adică:

𝟏𝟑,𝟎 − 𝟏𝟐,𝟓
× 𝟐𝟓 = 𝟓, 𝟔𝟖 𝒎;
𝟏𝟒,𝟕 − 𝟏𝟐,𝟓

𝟏𝟒, 𝟎 − 𝟏𝟐, 𝟓
× 𝟐𝟓 = 𝟏𝟕, 𝟏 𝒎.
𝟏𝟒, 𝟕 − 𝟏𝟐, 𝟓

9. Curbe (cote) de relief, adică baza topografică:

 Harta HIDROIZOHIPS 10
10. Folosind cotele nivelelor apelor freatice (din numitor), în mod analog,
se prezintă hidroizohipsele. Punctele de intersecție hidroizohipselor cu linia
imaginară, care unește două foraje învecinate, pot fi determinate ca
sectoarele proporționale diferenței hidroizohipselor. De exemplu: pe linia ce
unește forajele 2 și 6 cu cotele nuvelelor apelor freatice 8,3 și 10,6, sunt două
puncte de intersecție cu hidroizohipsele 9 și 10. Distanta dintre foraje este
25m. Începând de la forajul 2 cu cota WL 8,3 trebuie de indicat sectoarele
proporționale diferenței cotelor WL, adică:

𝟗, 𝟎 − 𝟖, 𝟑
× 𝟐𝟓 = 𝟕, 𝟔𝒎;
𝟏𝟎, 𝟔 − 𝟖, 𝟑

𝟏𝟎, 𝟎 − 𝟖, 𝟑
× 𝟐𝟓 = 𝟏𝟖,𝟓𝒎.
𝟏𝟎, 𝟔 − 𝟖, 𝟑

Punctele de intersecție se notează, corespunzător 9 și 10, și reprezintă

poziția hidroizohipselor 9 și 10. Cotele egale a hidroizohipselor unim cu linii
groase de mână liberă, lucrând în pătrate:
 Harta HIDROIZOHIPS 11

11.Se prezintă pe harta direcţia de curgere a apei freatice, folosind

vectorul curbiliniu, care trebuie fi perpendicular la hidroizohipsele:
 Harta HIDROIZOHIPS 12
12. Se prezintă zona unde apa freatică se află la adâncimea mai mică de 2m.
Conturul ei poate fi determinat prin punctele de intersecţie nivelelor de
relief şi hidroizohipselor cu diferenţa de 2m.

13.Se prezintă conturul zonei şi se haşurează:

 Harta HIDROIZOHIPS 13

14.Se adaugă legenda, se indică scara,..

15.Se determină viteza de curgere a apei freatice între forajele 3 și 7:

− din desen distanța între foraje este l=25m, diferența de nivel piezometric
este Δh=10,5 – 5,7 = 4,8 (m);

− calculăm valoarea gradientului hidraulic:

∆𝒉 𝟒, 𝟖𝒎
𝒊= = = 𝟎, 𝟏𝟗𝟐
𝒍 𝟐𝟓𝒎

− calculăm viteza de curgere a apei freatice:

𝒗 = 𝒊 ∙ 𝒌𝒇 = 𝟎, 𝟏𝟗𝟐 ∙ 𝟎, 𝟐 = 𝟎, 𝟎𝟑𝟖𝟒 𝒄𝒎/𝒔

Harta HIDROIZOHIPS 14