Cap. 3.

HALTE, STAŢII INTERMEDIARE

ŞI STAŢII TEHNICE
3.1. Halte comerciale
Haltele comerciale (punctele de oprire în linie curentă) sunt situate în linie curentă şi au ca
destinaţie deservirea călătorilor precum şi primirea/eliberarea mărfurilor.
Haltele comerciale reduc capacitatea de circulaţie a secţiei deoarece aici nu se fac încrucişări şi
depăşiri de trenuri. În figura 3.1. este prezentată schema unei halte comerciale de călători situată pe linie
dublă.

Secţiune A - B

Fig. 3.1. Schema unei halte comerciale de călători de pe linie dublă

Peroanele pentru haltele de călători de pe liniile duble se amplasează pe ambele părţi ale liniilor de
circulaţie.
Deoarece pe liniile duble se poate întâmpla ca două trenuri de călători, cu oprire, să sosească
simultan în aceste halte, nu este recomandabil ca peroanele să fie amplasate faţă în faţă, deoarece se pot
produce accidente la traversarea călătorilor de la o linie la alta sau către clădirea de călători (traversarea
haotică se poate face prin tren, pe sub vagoane, peste tampoane etc.).
Acest dezavantaj se poate elimina prin construcţia peroanelor decalate longitudinal, ca în figura
3.2.

CC

Fig. 3.2. Construcţia peroanelor decalate longitudinal faţă de clădirea de călători

1
 Un alt mijloc de a evita trecerea călătorilor de la un tren la altul peste linii în timpul staţionării
trenului este acela de a se construi peroane între liniile de circulaţie (fig. 3.3. a şi b )

a)

CC

b)

CC

Fig. 3.3. Construcţia peroanelor între liniile de circulaţie

Această soluţie are dezavantajul că impune introducerea de curbe şi contracurbe, ceea ce conduce
la reducerea vitezei trenurilor care circulă prin aceste halte.
Dacă platforma haltei respective se găseşte amplasarea în debleu, atunci pentru trecerea călătorilor
la peroane este recomandabil să se construiască pasarele (fig. 3.4).

5m

Fig. 3.4. Pasarelă pentru traversarea călătorilor

În cazul când platforma haltei respective se găseşte în rambleu, atunci pentru trecerea călătorilor la
persoane se vor construi tunele (fig. 3.5.)

2
 Peron Peron

Tunel

Scara din tunel

Fig. 3.5. Tunel de acces la liniile de circulaţie

3.2. Halte de mişcare

3.2.1. Amplasate pe linie simplă

Haltele de mişcare sunt puncte de secţionare care au ca scop încrucişarea şi depăşirea trenurilor,
iar uneori pot deservi şi un trafic redus de mărfuri şi călători. Ele contribuie la creşterea capacităţii de
circulaţie şi transport.
Haltele de mişcare se construiesc deopotrivă pe liniile simple, dar şi duble.
Din punct de vedere constructiv şi în raport cu lungimea platformei deosebim:
- haltă de mişcare transversală;
- haltă de mişcare semilongitudinală;
- haltă de mişcare longitudinală.

În figura 3.6. este prezentată schema unei halte de mişcare de tip transversal.

BM+CC

1
II

Fig. 3.6. Haltă de mişcare de tip transversal

În această schemă linia 1 poate servi pentru gararea trenurilor care aşteaptă încrucişarea sau
depăşirea trenurilor de rang superior iar lina II pentru trecerea fără oprire sau eventual gararea trenurilor
de rang superior, care încrucişează sau depăşesc trenuri de rang inferior.
În funcţie de scopul lor haltele de mişcare pot fi construite şi cu trei sau chiar patru linii.
Haltele de mişcare de tip semilongitudinal se utilizează atunci când platforma nu permite
amplasarea perfect longitudinală a punctului de secţionare, iar transversal, nu sunt posibilităţi de
dezvoltare ulterioară (fig. 3.7).

BM+CC 1
II |
A B
_| 3 |
|
Fig. 3.7. Haltă de mişcare de tip semilongitudinal

Pentru schema din figura 3.7 afectarea liniilor este următoarea:

3
 - la linia 1 se garează trenurile de călători şi marfă care sosesc din direcţia B, cu oprire în haltă,
care încrucişează sau sunt depăşite;
- la linia 3 se garează trenurile de călători şi marfă care sosesc din direcţia A, cu oprire în haltă,
care încrucişează sau sunt depăşite;
- la linia II se garează sau trec fără oprire toate trenurile care încrucişează sau depăşesc trenurile
oprite la liniile 1 şi 3.
În figura 3.8 este prezentată schema unei halte de mişcare de tip longitudinal.
În această schemă afectarea liniilor se poate face ca în cazul haltei de tip semilongitudinal. Axa
clădirii de călători nu coincide cu axa staţiei. Schema se poate utiliza acolo unde platforma nu permite
dezvoltarea transversală a haltei.

CC BM

A 1 B
II
3
Fig. 3.8. Haltă de mişcare de tip longitudinal

În cazul când pe o secţie de circulaţie se fac dublări parţiale sau totale, o haltă de mişcare de pe
cale simplă se poate transforma într-o haltă de mişcare pe cale dublă, aşa cum se arată prin linii întrerupte
în figura 3.9.

BM CC

Fig. 3.9. Haltă de mişcare pe o secţie cu dublări parţiale

La proiectarea acestor puncte de secţionare, nu se recomandă ca liniile abătute să fie amplasate pe

una din părţile laterale a liniilor directe, deoarece produc întretăieri de parcurse. (fig. 3.10 a şi b).

BM CC

a)

BM CC

b)

Fig. 3.10. Amplasarea liniilor aflate în abatere pe o singură parte a liniilor directe

4
 În regiunile de munte, unde situaţia topografică nu permite amplasarea unei halte de mişcare cu o
schemă normală a liniilor şi totuşi necesitatea impune construcţia unei asemenea halte de mişcare se pot
utiliza scheme speciale, numite halte cu mustăţi (fig. 3.11.).

BM CC
C D
A B

E F

G H

Fig. 3.11. Haltă de mişcare de tip special

Halta se compune din două linii înfundate C G şi D H legate prin diagonala E F.

Încrucişarea în această haltă se va face astfel: un tren din direcţia A care se încrucişează cu un tren
din direcţia B va fi primit pe linia D H, iar după garare se manevrează pe linia de legătură F E şi se
introduce pe linia E G, de unde va pleca când trenul al doilea a trecut pe linia curentă.
Această schemă nu permite încrucişarea decât a două trenuri. Pot fi dezvoltate astfel de scheme
pentru trei sau mai multe trenuri.