1.

Tipuri de intersectii
1.1.Intersectii cu 3 ramuri (brate)
1.1.1. Intersectia in T

Figura draci Intersectie in T

Cea mai simpla intersectie a doua strazi la nivel este cea in forma de
T. Intersectia in T are unghiul dintre axe cuprins n intervalul 70 0 - 1100 de
grade, fiecare ramura avand numai doua benzi de circulatie.
La aceste intersectii, circulatia autovehiculelor creaza noua puncte
periculoase de conflict.
1.1.2. Intersectia in Y

Figura x. Intersectie in Y
Intersectia in form de Y are unghiul dintre axe ascuit, u<70 sau u>110
(Figura x). In figura x, manevra S este interzis, iar manevra D este permis
doar petru valori mici ale volumului de trafic (mai putin de 300 de vehicule/zi).
Accesele directe la proprieti sunt, de asemenea, considerate intersecii
cu 3 ramuri.

1.2.Intersectia cu 4 ramuri (in forma de cruce)

1.2.1. n form de cruce +

Figura ?? Intersectia in forma de cruce si punctele de conflict

Acesti tip de intersectie, are unghiul dintre axe cuprins ntre 700 i
1100. Din motive de siguran rutier, se recomand, dac exist posibilitatea,
nlocuirea interseciei n cruce cu dou intersecii n form de T decalate.
La intersectia in cruce apar 32 de puncte de conflict, deci, cu cat
numarul de ramuri creste, cu atat circulatia este mai dificila, iar pericolele pentru
pietoni cresc (la acest fel de intersectie se produce cea mai mare aglomerare de
pietoni).
1.2.2. Intersectia n form de X

Figura x. Intersectia in forma de X

Intersectia in forma de X are unghiul dintre axe u (vezi figura x)
mai mic de 700 i se aplic, n condiii de siguran, doar daca volumulul traficului
de pe drumul secundar este sczut (mai putin de 200 de vehicule/zi). Dac traficul
este mai mare, se poate utiliza, dac este posibil, o bretea legtur diagonal.

1.3. Intersectii care elimina virajul la stanga de pe artera principala

1.3.1. Intersecie cu mner de can

Fig. 8 Intersecie cu mner de can

Un mner de can este o strad cu sens unic dintr-o intersecie care
permite nlturarea traficului ce vireaz la stnga de pe artera principala, fr
existent unei benzi pentru viraje la stnga. Toate virajele la stnga, dreapta i
ntoarcerile la 180 se realizez de pe partea dreapt a strzii. Vehiculele care vor
s fac stnga prsesc artera principal printr-o ramp de pe partea dreapta a
strzii i fac stnga pe artera secundara ntr-un punct diferit de intersecia
principal. In acest tip de intersectie, se reduce necesitatea prioritatii de-a lungul
strazii deoarece benzile pentru viraje la stnga sunt eliminate. Cu toate acestea,
este necesar mai mult prioritate pentru a acomoda mnerul de can.
Semnalizarea corespunztoare a acestui tip de intersectie este foarte
importanta, deoarece oferii trebuie avertizati din timp de necesitatea virajului la
dreapta pentru efectuarea virajului la stnga.
1.3.2. Intersecie tip arc de cerc

Figura ? Intersecie tip arc de cerc

Intersecia tip arc de cerc conine o strad suplimentar ntre dou ramuri ale
interseciei. oferii care vor s vireze la stnga de pe artera principal sau
secundar vor trebui s mearg pe aceast strad suplimentar, toate virajele la
stnga din intersecia principal fiind eliminate. Acest model creeaz dou
intersecii suplimentare, care opereaz ca o semaforizare cu trei stri, dar
semaforizarea din intersecia principal poate opera cu doar dou stri.
Semafoarele de pe rampele cadranului trebuie s fie poziionate la o distan
suficient n amonte (circa 150m) de intersecia principal pentru eliminarea
revrsrii cozii. Comparate cu interseciile convenionale, interseciile arc de cerc
au o ntrziere n trafic mai mic i cozi mai scurte. Exist conflicte la intersecia
principal. Confuzia conductorului auto n aceste intersecii este mai mare dect
n cele convenionale, de aceea este important ca n aceste intersecii semaforizarea
s fie n ntregime coordonat.
1.3.3. Intersecie median cu ntoarcere de 180

Figura ?? Intersecie median cu ntoarcere la 180

Interseciile mediane cu ntoarceri de 180 elimin virajele la stnga din
intersecii i le mut la intersecii mediane de dup intersecia principal. Pentru
ntoarcerile la 180 mediane aflate pe artera principal, conductorii auto fac
stnga de pe artera principal prin trecerea prin intersecie, virnd apoi la 180 la
urmtoarea intersecie i virnd la dreapta pe artera secundar. oferii care vor s
vireze la stnga pe artera principal de pe artera secundar, vireaz la dreapta pe
artera principal i realizeaz apoi ntoarcerea de 180.
ntoarcerile mediene pot fi adecvate n intersecii cu un volum de trafic
ridicat pe direcia drept nainte, viraje la stnga reduse pn la medii pe artera
principal, viraje la stnga reduse pna la medii pe artera secundar. Locaiile cu
volum mare de trafic care vireaz la stnga nu sunt optime pentru ntoarceri de
180, putnd duce la formarea cozilor n intersecia median de ntoarcere.

1.4. Intersecii cu sens giratoriu

Figura 0. Intersectie cu sens giratoriu

Un sens giratoriu este un tip de intersecie (sau un dispozitiv de calmare a
traficului) n care unda de trafic se rotete n jurul unei insule centrale dup ce mai
nti acesta cedeaz traficului circulatoriu. Sensul giratoriu este mai sigur dect o
intersecie convenional sau dect un cerc rotativ de trafic.
Situaiile n care sunt folosite sensurile giratorii sunt urmtoarele:

Zonele cu ntrzieri mari;

Zonele n care semafoarele de trafic nu sunt justificate;

Interseciile cu opriri pe patru sensuri;

Interseciile cu mai mult de patru ramuri;

Intersecii cu flux mare de trafic care vireaz la stnga;

Interseciile cu o structur neobinuit;

Interseciile n care se modific modelele de trafic;

Zonele n care capacitatea de stocare a interseciilor este redus;

Interseciile care prezint un interes important n zonele urbane.

1.5. Intersectii denivelate
In cazul in care intensitatea fluxurilor de circulatie este mare, se trece la
proiectarea unei intersectii denivelate. Cele mai obisnuite tipuri de intersectii
denivelate sunt cele sub forma de trompeta, romb si trifoi.

1.5.1. Intersectie sub forma de trompeta

Figura T. Intersectie sub forma de trompeta

Intersectia denivelata sub forma de trompeta este specifica cazurilor cand
cele doua fluxuri de trafic au aceeasi intensitate (de exemplu, cand o autostrada se
sfarseste in alta autostrada). Acest tip de intersectie este foarte util pentru
autostrzi, precum i pentru drumurile cu statii de taxare, deoarece tot traficul care
intr i iese este concentrat ntr-o singur poriune de carosabil.
1.5.2. Intersectie sub forma de romb

Figura R. Intersectie sub forma de romb

Intersectia denivelata sub forma de romb este mult mai economica,
din punct de vedere al constructiei si al spatiului necesar, fata de alte intersectii
denivelate, deoarece, in general, nu necesita decat constructia unui singur pod. Cu
toate acestea, capacitatea sa, din punct de vedere al volumul de trafic, este mai
scazuta si pot aparea frecvent congestionari ale traficului.

1.5.3. Intersectie sub forma de trifoi

Figura Tr. Intersectie sub forma de trifoi

Intersectia denivelata sub forma de trifoi elimina complet toate intersectiile
fluxurilor de circulatie inlocuidu-le cu despletiri si impletiri ale fluxurilor.
Totodata, nu necesita semnale de traffic si este economica, din punct de vedere al
constructiei, deoarece necesita un singur pod. In schimb, aceasta are ca dezavantaj
spatiul necesar constructiei, cat si crearea efectului de weaving. Efectul de
weaving este o consecinta a intersectiilor unde rampa de iesire este construita la
distanta relativ mica de rampa de intrare. Astfel, vehiculele care vor sa paraseasca
artera principala se intersecteaza cu cele care au intrat.