U.T.C.B F.C.F.C.D.

P Student: PROIECT DE DIPLOMA 2010 Catalin

Negrea Marius

Capitolul IV. Profilul transversal

IV.1 Generalitati Profilul transversal este proiecia pe un plan vertical frontal a interseciei suprafeei drumului cu un plan vertical normal pe axa sa. La drumuri profilul transversal este format din banchete si taluzuri. In functie de pozitia platformei fata de linia terenului se deosebesc: profil transversal in rambleu, daca platforma este deasupra liniei terenului cu minim 0,50. profil transversal in debleu, daca platforma este in intregime sub linia terenului. profil transversal mixt, daca platforma exte intr-o parte in debleu si in cealalta parte in rambelu. Profilele transversale se execut n toi picheii stabilii n foaia sau carnetul de pichetaj i nu trebuie s depeasc distana de 50 de m ntre ele, n funcie de relief. Profilele transversale trebuie s surprind toate punctele caracteristice ale traseului drumului: modificri ale nclinrii terenului natural, modificri ale declivitii drumului, podee, ziduri de sprijin. IV.2 Elementele profilului transversal Elementele componente ale profilului transversal sunt partea carosabila si acostamentele. In cadrul profilului, fasia de teren ocupata efectiv de drum se numeste ampriza. Latimea platformei unui drum este formata din latimea partii carosabile si acostamente; dimensiunile acestora fiind precizate in functie de numarul de benzi de circulatie ale carosabilului.

U.T.C.B F.C.F.C.D.P Student: PROIECT DE DIPLOMA 2010 Catalin

Negrea Marius

Elementele geometrice ale profilului transversal Banda de circulatie reprezinta fasia din partea carosabila destinata circulatiei unui singur sir de vehicule care se deplaseaza in acelasi sens. Dimensiunile acesteia se stabilesc in functie de latimile curente ale vehiculelor care circula pe cele doua sensuri si de spatiile de siguranta dintre acestea si care permit deplasarea in siguranta la viteza de proiectie a drumului. Partea carosabila este bancheta cea mai importanta a drumului. Este amenajata prin consolidare cu un sistem rutier. Forma partii carosabile, in profil transversal, poate fi de mai multe categorii: acoperis cu doi versanti plani folosit pentru imbracaminti rutiere din beton de ciment (a); acoperis cu doi versanti plani racordat in treimea mijlocie cu un arc de cerc folosit pentru imbracaminti bituminoase (b); curba arc de cerc/parabola folosita pentru imbracaminti impietruite (c); streasina cu un singur versant plan, folosita in curbe, profile convertite si suprainaltate si pe partile carosabile unidirectionale ale autostrazilor (d);

U.T.C.B F.C.F.C.D.P Student: PROIECT DE DIPLOMA 2010 Catalin

Negrea Marius

Panta transversala a partii carosabile este de 1,5...3% in functie de tipul imbracamintii. Latimea partii carosabile rezulta din suma latimilor benzilor de ciruclatie. Platforma: partea carosabila + acostamentele Taluzurile sunt portiuni lucrarile de terasamente. Dispozitivul de scurgere a apelor poate fi sant (trapezoidal) sau rigola (triunghiulara). Are rolul de a indeparta de pe partea carosabila apele provenite din precipitatii atunci cand drumul este n debleu. Atat santul cat si rigola au taluzuri cu diferite nclinri (1:1, 1:1.5, 1:2, 1:3), valoarea mai mica fiind folosit spre drum. Adancimea variaza ntre 0,15 m i 0,30 m n cazul rigolei si 0,30 m si 0,50 m in cazul santului, n functie de debitul de apa care trebuie evacuat. In general rigola se prefera n regiunile accidentate, datorita pantelor mari de scurgere, in ciuda sectiunii reduse; Ampriza este zona cuprinsa intre piciorul taluzului stanga si piciorul taluzului dreapta (in cazul rambleului) sau zona cuprinsa intre creasta taluzului stanga si creasta taluzului dreapta (in cazul debleului). Variaza ca latime n functie de naltimea rambleului respectiv adancimea inclinate, de o parte si de alta a platformei drumului care fac legatura cu terenul natural si limiteaz lateral

U.T.C.B F.C.F.C.D.P Student: PROIECT DE DIPLOMA 2010 Catalin

Negrea Marius

debleului. Zona drumului este zona alcatuita din ampriza si dou zone de siguranta, laterale (stanga, dreapta), cu latimea cuprins ntre 1 i 5 m. Zonele de siguranta servesc la eventuala largire a platformei drumului, la depozitarea de materiale necesare intretinerii curente, amplasarea instalatiilor de semnalizare, pentru plantatii, pentru circulatia pietonilor sau pentru alte scopuri legate de exploatarea drumului.

U.T.C.B F.C.F.C.D.P Student: PROIECT DE DIPLOMA 2010 Catalin

Negrea Marius

U.T.C.B F.C.F.C.D.P Student: PROIECT DE DIPLOMA 2010 Catalin

Negrea Marius

IV.3 Profilul transversal tip Profilul transversal tip constituie una piesele desenate importante ale unui proiect de drum. Este un profil transversal care cuprinde toate datele de executie ce caracterizeaz o anumita zona de drum, atat din punct de vedere al infrastructurii cat si din punct de vedere al suprastructurii. In general profilul transversal tip se deseneaza sub forma unui profil mixt, la scara 1:50 (o scar mai mica, comparativ cu scara profilelor transversal curente, 1:100) si nu contine linia terenului decat informativ. De-a lungul unui traseu de drum pot exista mai multe profile transversale tip. Profilul transversal tip se schimba ori de cate ori anumite elemente isi modifica dimensiunile sau forma. Elementele care se pot modifica sunt: latimea caii in aliniament latimea acostamentelor panta transversala a caii si a acostamentelor inclinarea taluzurilor de rambleu si debleu forma si dimensiunile santurilor si rigolelor modul de consolidare a acostamentelor si a benzilor de incadrare detalii constructive pentru banda de incadrare modul de protejare si consolidare al taluzurilor lucrari speciale: drenuri, ziduri de sprijin, aparari, parapete s.a.

U.T.C.B F.C.F.C.D.P Student: PROIECT DE DIPLOMA 2010 Catalin

Negrea Marius

IV.4 Calculul profilului transversal Profilele transversale curente se deseneaz de regul, scara 1:100. Se ncepe prin desenarea axei drumului. Apoi, de pe planul de situaie se ridic linia terenului n sens transversal, care se reprezint la scar, n raport cu planul de referin ales. Din profilul longitudinal se citete cota proiect a pichetului n care se dorete ridicarea profilului transversal i se reprezint la scar. n continuare se reprezint la scar platforma drumului iar, n funcie de poziia pe care aceasta o are fa de linia terenului, rezult racordarea cu terenul natural prin intermediul taluzului de rambleu sau a anului / rigolei i a taluzului de debleu. Calculul const n determinarea cotelor proiect la marginea prii carosabile i a acostamentelor, la fundul rigolei i la marginea banchetelor. Un exemplu de profil transversal curent se gsete n figura de mai jos.

U.T.C.B F.C.F.C.D.P Student: PROIECT DE DIPLOMA 2010 Catalin

Negrea Marius