CAIET DE SARCINI

OBIECTIVUL DE INVESTIŢII:
REABILITARE DRUM FORESTIER DANDARA
COD: Contract: ............... Faza: P.T.

I. PRINCIPALELE CARACTERSTICI ALE DRUMULUI

- Lungimea drumului 2,584 Km

- Drum de categoria a III-a pentru 2,584 km, drum cu o bandă de circulaţie şi cu staţii
de încrucişare
- Viteza de proiectare 10-15 Km/oră pentru drum de categoria a III-a
- Convoi de calcul A10-S40 cu verificare la ATF 25 t.

II. DRUMUL ÎN PLAN ORIZONTAL

II.1. Este prezentat în cadrul pieselor desenate - planşa Nr.2 “Plan de situaţie”.
II.2. Aliniamentele axului drumului se racordează între ele prin curbe în arc de cerc şi
raze având mărimile înscrise în proiect.
Se realizează aliniamentele minime proiectate la curbele de sens contrar. Valoarea
minimă a aliniamentelor de redresare între curbele de sens contrar în cazuri excepţionale
este de 8,5 m.
II.3. La curbele de racordare cu raza sub 400 m se supralărgeşte partea carosabilă
şi platforma drumului. Mărimea supralărgirilor şi sensul se realizează conform prevederilor
din proiect (“Profile transversale” planşa nr.4).
Supralărgirea platformei se realizează constant pe toată lungimea curbei şi nu poate
afecta lăţimea acostamentelor, acestea păstrându-şi lăţimea curentă din aliniament.
Supralărgirile în curbe se racordează la aliniamente pe distanţe de 10 m, dincolo de
tangenta de intrare respectiv de ieşire.

1
 II.4. În curbe profilul transversal din aliniament se converteşte în profil cu pantă unică
numai la curbele cu raze mai mici decât raza recomandabilă (30 m pentru categoria a III-a)
astfel:
- la curbele cu raze cuprinse între raza recomandabilă şi raza curentă (20 m pentru
categoria a III-a) se face numai convertirea profilului transversal care se obţine prin rotirea
jumătăţii platformei dinspre exteriorul curbei în jurul axei drumului până la obţinerea unei
pante unice egală cu panta transversală din aliniament, înclinată spre interiorul curbei;
- la curbele cu raze cuprinse între raza curentă şi raza minimă (13 m pentru categoria
a III-a) se face şi supraînălţarea profilului transversal în panta unică necesară supraînălţării,
prin rotirea platformei în jurul marginii interioare a părţii carosabile nesupralărgite, panta
unică fiind
conform normativului privind proiectarea drumurilor forestiere PD- 003-11, din 04 05 2012,
tabelul nr.7.2 si 8.4;

Racordarea convertirii şi supraînălţării la profilul transversal din aliniament se face în

aceleaşi condiţii ca şi racordarea supralărgirii.

II.5. Pentru încrucişarea autovehiculelor se realizează 6 staţii de încrucişare cu

amplasamentele şi dimensiunile precizate în proiect (tabel nr.6 “Staţii de încrucişare“ şi în
piese desenate planşa nr.2 “Plan de situaţie“ şi planşa nr.4 “Profile transversale“);

II.6. Se realizează 1 staţie de întoarcere cu amplasamentul şi dimesiunile precizate

în proiect (tabelul nr.6) şi în piesele desenate (planşa nr.2 “Plan de situaţie“, planşa nr.4“
Profile transversale“)

III. DRUMUL ÎN PROFIL LONGITUDINAL

III.1. Profilul longitudinal al drumului este prezentat în piese desenate planşa nr.3
Profilul longitudinal al drumului va fi respectat la execuţie.

III.2. Declivităţile înscrise în profilul în lung se realizează constant pe toată lungimea

panoului de declivitate, cu excepţia zonelor de capăt în care sunt prevăzute racordări
verticale planşa nr.3 “Profil longitudinal”.

După realizarea drumului declivităţile nu pot depăşi pe cele prevăzute în proiect.

Abaterile limită nu pot depăşi prevederile STAS 2914/84.

III.3. Racordările în plan vertical între panouri, indicate în PT se realizează la cotele

roşii din proiect (planşa nr.3 “Profil longitudinal”).

IV. DRUMUL ÎN PROFIL TRANSVERSAL

IV.1. Condiţiile naturale de relief şi structură geologică a terenului conduc la
alcătuirea ansamblului drumului corespunzător la 3 profile transversale tip, aplicabile în
zone de pământ, în zone de stâncă şi în zone de pământ şi de stâncă:
- Tip A - profil transversal mixt;
- Tip B - profil transversal în debleu;
- Tip C - profil transversal în rambleu;
conform planşei nr.5 “Profile transversale tip“.
Aplicarea celor trei tipuri de profile se face potrivit prevederilor proiectului.

2
 IV.2. Lăţimea platformei drumului în aliniament este de:
pentru drum forestier categoria a III-a
declivităţi până la 9,0 % 3,50 m
declivităţi între 9,01 % - 12,0 % 4,00 m

IV. 3. Lăţimea părţii carosabile în aliniament corespunzătoare lăţimilor de platformă

arătate la punctul IV.2. este de:
pentru drum forestier categoria a III-a
declivităţi până la 9,0 % 2,75 m
declivităţi între 9,01 % - 12,0 % 3,00 m

În curbe, lăţimea platformei şi a părţii carosabile se supralărgesc conform precizărilor

de la pct. II.3.

În staţiile de încrucişare lăţimea părţii carosabile este in aliniament de 5,70 m iar

cand acestea sunt amplasate in curbe se adauga si valoarea supralargirii conform plansei
nr. 4 Profile transversale.

IV. 4. Abaterile limită privitoare la lăţimea platformei sunt conform STAS 2914/84 de
 5,0 cm, faţă de axă;  10,0 cm, la lăţimea întreagă.

IV.5. Partea superioară a platformei şi partea carosabilă, în aliniamente şi curbe, se

realizează în conformitate cu prevederile normativului PD- 003-11, din 04 05 2012.

IV.6. Taluzele de rambleu au, de regulă, înclinarea de 1:1,5 sau 1:1,25 depinzând de
înălţimea rambleului şi de natura materialului utilizat la umplutură.

In zonele în care umpluturile se execută cu material derocat pot fi şi de 1:1.

IV. 7. Taluzele de debleu în pământ au înclinări conform avizului geo din proiect în
funcţie de natura terenului. înclinările taluzelor care interceptează straturi de naturi diferite
variază în funcţie de natura fiecărui strat interceptat.

Înclinarea taluzelor de rambleu şi debleu este arătată pentru fiecare profil transversal
în parte în piese desenate, planşa Nr.4 “Profile transversale”.

IV.8. Şanţurile de scurgere se execută în toate zonele de debleu, de-a lungul

rambleelor mai mici de 0,50 m şi în toate zonele în care se acumulează ape care trebuie
evacuate.

Şanţurile se execută la dimensiunile precizate în proiectul tehnic - piese desenate,

planşa Nr.5 “Profile tip“.

IV. 9. Panta de scurgere a şanţurilor este aceeaşi cu panta drumului, dar nu mai
mică de 0,5 %.

În cazul în care panta şanţului depăşeşte 7,0% se prevăd lucrări de limitare a

eroziunii (gărduleţe, praguri de fund, pavare).

3
 IV.10. La baza taluzului de debleu (între baza taluzului şi şanţ) pentru înălţimi de
taluz de pământ mai mari de 3,0 m, la drumurile magistrale şi principale se prevăd banchete
de 0,5 m.

IV.11. Parapeţii uşori din beton se amplasează în afara acostamentelor. In zonele în

care sunt prevăzuţi, platforma drumului se supralărgeşte cu 0,50 m.

4
 V. EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE TERASAMENTE

V.1. Prevederi generale

V.1.1. Execuţia lucrărilor de terasamente se va începe după realizarea
lucrărilor pregătitoare care constau din:
- identificarea tuturor reperilor care determină axul şi elementele geometrice ale
viitorului drum;
- fixarea amplasamentului lucrărilor de apărare-consolidare şi a axului lucrărilor de
artă;
- profilarea traseului prin însemnarea pe teren în dreptul picheţilor a elementelor care
definesc poziţia platformei şi taluzelor.

V.1.2. Eventualele neconcordanţe între situaţia luată în considerare la proiectare, pe

baza studiilor geotehnice şi cea constatată de constructor în teren la executarea
terasamentelor vor fi semnalate reprezentantului beneficiarului şi proiectantului pentru a
stabili măsurile corespunzătoare.

V.1.3. Calitatea pământurilor folosite la terasamente va corespunde prevederilor

STAS 2914 - 84.

Se recomandă ca partea superioară a rambleelor, pe 0,50 - 0,70 m înălţime şi pe

toată lăţimea să se execute din pământuri permeabile (nisipoase şi pietroase).

Nu se vor utiliza în ramblee pământurile organice, turboase şi vegetale, mâluri,

nămoluri, bulgări de pământ îngheţat sau cu conţinut de materii organice putrescibile.

V.2. Executarea terasamentelor de pământ

V.2.1. Înainte de începerea lucrărilor de terasamente se restabileşte axa drumului şi

reperii care determină elementele drumului.

Constructorul va verifica la teren profilele transversale din proiect, va consemna

nepotrivirile cu reprezentantul beneficiarului iar când acestea nu sunt suficiente pentru
definirea configuraţiei terenului să ridice altele suplimentare.

Când este posibil din punct de vedere al accesului, lucrările de apărare şi

consolidare şi podeţele se vor executa înaintea lucrărilor de terasamente.

V.2.2. Materializarea lucrărilor în teren se face prin şabloane. Picheţii şi şabloanele

trebuie să materializeze:
- axul drumului şi înălţimea umpluturii sau adâncimea săpăturii;
- ampriza drumului;
- înclinarea taluzurilor.

5
 V.2.3. Înainte de începerea lucrărilor de terasamente se execută următoarele lucrări
pregătitoare:
- defrişări;
- curăţirea terenului de frunze, crengi, iarbă şi buruieni;
- decaparea şi depozitarea pământului vegetal şi a pământului mocirlos în afara
amprizei în vederea folosirii acestuia la lucrări pentru refacerea mediului (plantaţii,
înierbari);
- asanarea zonei drumului prin îndepărtarea apelor de suprafaţă şi de adâncime.
Pregătirea terenului se face în limita amprizei drumului.
Doborârea arborilor, scoaterea rădăcinilor precum şi transportul materialului lemnos
rezultat se va face după îndeplinirea formelor legale, cu respectarea normelor tehnice şi de
protecţia muncii.
Scoterea rădăcinilor se face obligatoriu în cazul rambleelor cu înălţime mai mică de
2,0 m. Dislocarea şi extragerea rădăcinilor se face, în funcţie de esenţă şi diametrul
deasupra terenului manual, cu exploziv sau, în caz de limitare a utilizării explozibilului din
diverse motive, cu buldozerul sau cu excavatorul echipat cu echipament de draglină.
V.2.4. Gropile care rămân după scoaterea rădăcinilor se vor nivela prin adaos de
material care se va compacta.
V.2.5. Curăţirea terenului de frunze, crengi, iarbă, buruieni şi alte materiale organice
se face pe întreaga suprafaţă a amprizei.
V.2.6. Decaparea stratului vegetal se execută manual.
V.2.7. Lucrările de defrişare (arbori şi tufişuri), de îndepărtare a blocurilor de stâncă
instabile şi a arborilor aninaţi vor fi devansate cu minimum 50 m faţă de scoaterea
rădăcinilor, iar aceasta tot cu 50 m faţă de lucrările de curăţire a amprizei din motive de
protecţie a muncii.
V.2.8. În porţiunile de drum în care apele de suprafaţă se pot scurge spre rambleul
sau debleul drumului, acestea vor fi colectate şi evacuate în afara amprizei.
Şanţurile de gardă se execută înainte de începerea lucrărilor de terasamente.
În zonele de tranziţie din debleu spre rambleu se va acorda o atenţie deosebită
colectării şi evacuării apelor.
V.2.9. Procesul tehnologic de execuţie a terasamentelor de pământ este arătat
amănunţit în lista de cantităţi (volumul 3) din documentaţie şi se compune din următoarele
operaţiuni de bază:
- săparea pământului manual sau mecanizat;
- încărcarea în mijloc de transport;
- transportul pământului cu buldozerul sau cu autovehicule cu descărcare în ram-bleu
sau în depozit;
- împrăştierea pământului în umplutură în straturi şi nivelarea;
- compactarea pământului;
- finisarea terasamentelor;
- drenarea;
- împrăştierea şi nivelarea depozitelor.

6
 V.2.10. Înainte de executarea rambleelor mici, în zonele în care panta transversală a
terenului permite se face compactarea pământului natural sub viitorul drum pe o adâncime
de 30 cm. Tot pe această adâncime se compactează patul drumului situat în sau la nivelul
terenului înconjurător la gradul de compactare prevăzut de STAS 2914 - 84 cap.3 şi
STAS 6400 - 84 cap.3.

V.2.11. În cazul în care înclinarea terenului natural depăşeşte 50%, după operaţia
de curăţare a ierbii şi de decapare a stratului vegetal se execută trepte de înfrăţire cu
lăţimea de minim 1,0 m şi cu înclinarea de 2% spre vale.

V.2.12. Suprafaţa fiecărui strat compactat şi suprafaţa patului drumului vor avea spre
taluze înclinări de 3% - 5% conform STAS 2914 - 84 cap.6.

V.2.13. Umiditatea pământului pus în operă va fi cât mai apropiată de umiditatea

optimă de compactare. În cazul în care umiditatea diferă de cea optimă se vor lua
măsuri de asigurare a gradului de compactare prescris. Se admit abateri faţă de
umiditatea de  2% pentru pământuri necoezive şi de  4 % pentru pământuri coezive.

V.2.14. Se recomandă ca executarea terasamentelor să se facă în perioada cea mai

uscată a anului.

Suprafaţa rambleului va fi nivelată şi compactată înainte de venirea ploilor eliminând

în acest fel băltirea pe rambleu şi efectul infiltraţiilor.

V.2.15. În cazul în care umiditatea pământului este mai mică decât umiditatea
optimă, aceasta se corectează după aşezarea în strat la umiditatea optimă şi se
compactează după uniformizarea umidităţii în strat.

V.2.16. Pentru asigurarea scurgerii rapide a apelor la întreruperea lucrărilor de pe o

zi pe alta se vor lua următoarele măsuri :
- în punctele joase se fac locuri de scurgere a apelor;
- se menţin în stare bună pantele şi se elimină făgaşele formate de mijloacele de
transport, eroziunile, gropile;
- se finisează suprafaţa compactată cu compactori cu tamburi netezi.

Aceleaşi măsuri se vor lua şi pentru straturile intermediare.

V.2.17. Umpluturile alcătuite exclusiv din materiale granulare pietroase, se vor

executa cu materiale cu granulaţia descrescândă de jos în sus până la dimensiuni care să
împiedice antrenarea în adâncime a materialelor din sistemul rutier.

V.2 18. Completările din material drenant se realizează din materiale locale
necoezive provenite din derocări, CA, etc. procedându-se ca la punctul anterior.

V.2 19. Pământurile necoezive se pun în operă în partea superioară a rambleelor, în

straturi cu grosime uniformă pe toată lăţimea rambleului. Se va evita formarea de pungi din
pământuri necoezive în corpul drumului în care s-ar putea aduna apele de infiltraţie sau
meteorice.

V.2.20. În cazul în care apar elemente care indică pierderea stabilităţii săpăturilor
(umeziri locale accentuate, fisuri, curgeri de taluz) pentru evitarea accidentelor se vor opri
lucrările şi se vor lua măsurile tehnice necesare.

7
 V.2.21. Pământul se compactează în straturi nivelate având grosimi uniforme stabilite
prin compactări de probă, astfel încât să se realizeze gradul de compactare prescris pe
întreaga grosime şi suprafaţă prin trecerea de mai multe ori prin acelaşi loc iar la
compactarea ultimului strat al terasamentului pantele trebuie să aibă valoarea înscrisă în
proiect. Grosimile stratului de pământ înainte de compactare şi numărul de treceri vor avea
valorile cuprinse în limitele stabilite în anexa 8 din "Normativul privind executarea
mecanizată a terasamentelor pentru drumuri" indicativ C 182 - 87.

Grosimea
Numărul Viteza
Nr. stratului înainte
Tipul pământului Utilajul de compactat de de lucru
crt. de compactare
treceri km/h
cm
0 1 2 3 4 5
I. PĂMÂNTURI COEZIVE
1 Argile, argile nisi- Compactori cu tambure
15 16-20 1,5-2,0
poase, loess netede 10-12 t
2 Argile nisipoase, Compactori cu tambure
prăfoase, nisipuri netede 10-12 t 15-20 20-25 1,5-2,0
fine argiloase
3 Prafuri nisipoase, Compactori cu tambure
Argile cu plasticitate netede 10-12 t 15-20 15-20 1,5-2,0
redusă
4 Prafuri nisipoase cu Compactori cu tambure
15-20 12-16 1,5-2,0
plasticitate mare netede 10-12 t
II . P Ă M Â N T U R I N E C O E Z I V E
5 Nisipuri prăfoase şi Compactori cu tambure
15-20 12-16 1,5-2,0
nisipuri argiloase netede 10-12 t
6 Nisipuri uniforme şi
neuniforme, cu Compactori cu tambure 15-20 10-15 1,5-2,0
pietriş, cu sau fără netede 10-12 t
fracţiuni fine
7 Balast argilos Compactori cu tambure
15-20 10-15 1,5-2,0
netede 10-12 t
8 Pietrişuri cu balasturi Compactori cu tambure
cu sau fără fracţiuni netede 10-12 t 10-20 15-20 1,5-2,0
fine

Natura pământurilor este arătată în avizul geo din volumul 1 în lucrare întâlnindu-se
următoarele tipuri de pământuri:

.....................................................................................

Gradul de compactare care trebuie atins este de 97 - 98%.

V.2.21. Compactarea straturilor se execută de la exteriorul spre interiorul platformei

în fâşii care se vor suprapune pe 0,20 - 0,25 m, primele 2 - 3 treceri la viteza minimă
1,5 km / oră, crescând apoi spre 2,5 km / oră.

V.2.22. La sfârşitul compactării cu alte utilaje la care suprafaţa compactată rezultată

nu este netedă, aceasta se va netezi cu tambure netede.

V.2.23. La terminarea lucrărilor taluzele de rambleu şi debleu şi depozitele se

înierbează sau se plantează cu specii forestiere pentru mărirea stabilităţii şi protecţie
împotriva eroziunii.

8
 V.3. Controlul calităţii lucrărilor de terasamente de pământ
V.3.1. Controlul calităţii lucrărilor de terasamente de pământ constă în:
- verificarea calităţii şi stării pământului utilizat la execuţia terasamentelor;
- verificarea taluzelor;
- controlul compactării terasamentelor;
- controlul caracteristicilor patului drumului.

V.3.2. Verificarea calităţii pământului constă din:

-umiditatea conform STAS 1913/1-82;
- granulozitate conform STAS 1913/5 - 85;
- limita de plasticitate conform STAS 1913/4 - 86;
- caracteristicile de compactare determinate prin încercarea Proctor normală
conform STAS 1913/13 - 83.
Frecvenţa acestor lucrări depinde de eterogenitatea pământului utilizat, fiind
necesare la fiecare schimbare a naturii pământului.
Determinarea umidităţii naturale la pământ se va face zilnic.

V.3.3. Verificarea înclinării taluzelor se face cu şabloane, după execuţia finisării lor.

V.3.4. Controlul compactării se face odată cu începere execuţiei terasamentelor şi

se continuă pe toată durata execuţiei acestora şi constă din:
- verificarea parametrilor compactării;
- verificarea gradului de compactare realizat.

V.3.4.1. Verificarea parametrilor compactării se face asupra primelor strate de

pământ puse în lucrare şi constă în definitivarea tipului folosit la compactare, grosimea
optimă a stratului de compactat şi determinarea numărului minim de treceri prin care se
realizează gradul de compactare prescris în condiţiile respectării condiţiilor optime de
compactare.

Compactarea de probă se face în prezenţa reprezentantului beneficiarului.

Numărul sectoarelor de încercare pe care se execută compactarea este în funcţie de

parametrii care pot interveni în tehnologia propriu-zisă şi care sunt:
- tipul utilajului;
- natura pământului;
- umiditatea pămâtului;
- grosimea stratului ce se compactează.

V.3.4.2. Verificarea gradului de compactare realizat se face conform STAS 2914

- 84 cap.3 prin compararea densităţii în stare uscată efectivă a pământului din terasamente
cu densitatea maximă în stare uscată obţinută în laborator prin încercarea Proctor normală.

Gradul de compactare se calculează cu relaţia

 d
 d max  98%  în care:

-  = gradul de compactare realizat;

- d = densitatea în stare uscată efectivă a pământului din terasamente;
- dmax = densitatea maximă în stare uscată obţinută în laborator (STAS1913/13-83).

Densitatea în stare uscată se determină conform STAS 1913/13-83, iar umiditatea

pământului compactat se determină conform STAS 1913/1 - 82.
9
 Porţiunile slab compactate pot fi depistate prin metode expeditive:
- penetrometru;
- observarea deformaţiei stratului compactat la trecerea unui compactor greu sau a
unui mijloc greu de transport încărcat; porţiunile care prezintă deformaţii sunt prea
umede, fie insuficient compactate.

V.3.4.3. În cazul când valorile obţinute nu sunt corespunzătoare prevederilor STAS

2914 - 84 se continuă compactarea sau se scarifică şi se recompactează stratul respectiv,
după caz.
V.3.5. Măsuri de protecţie a muncii la terasamente din pământ
La execuţia terasamentelor din pământ se respectă. Norme generale de protectia
muncii, NSSM pt. exploatari si transporturi forestiere, NSSM pt. transporturi rutiere, NSPM
pt. exploatarea si intretinerea drumurilor si podurilor, Regulament privind protectia si igena
muncii in constructii (capitolul 19 si 39), Norme de prevenire si stingere a incendiilor.
Se atrage atenţia asupra următoarelor măsuri, care nu sunt limitative:
- execuţia se face numai cu muncitori instruiţi temeinic pe linie de protecţia muncii, cu
examen medical la angajare şi periodic;
- muncitorii se dotează la punctul de lucru cu materialul de protecţie specific (căşti de
protecţie, centuri de siguranţă, frânghii, etc.) şi unelte corespunzătoare;
- semnalizarea zonelor periculoase cu placarde;
- la taluzele înalte nu se permite formarea ieşindurilor în consolă;
- se supraveghează în permanenţă starea de echilibru a terenurilor;
- se îndepărtează de pe taluze blocurile de stâncă instabile şi arborii aninaţi din zona
drumului;
- se amenajează accese pentru muncitori în zonele grele;
- pe taluze înalte /abrupte muncitorii lucrează numai asiguraţi cu frânghie şi
centură de siguranţă;
- în caz de utilizare de explozibili la execuţia lucrărilor se înfiinţează posturi de pază
la căile de intrare şi de ieşire din zonele de lucru, unde vor fi puşi muncitori instruiţi;
- în cazul în care zona lucrărilor activează mai mulţi agenţi economici se încheie
protocoale specifice;
- este interzis accesul în zona de acţiune a utilajelor (buldozer, excavator,
autogreder).

10
 V.3.8. Controlul caracteristicilor platformei drumului şi recepţia terasamentelor

V.3.8.1 Controlul caracteristicilor platformei drumului se face după terminarea lor

integrală sau pe zone compuse din mai multe panouri întregi, înaintea aşternerii stratului
rutier şi constă în:
- verificarea topografică a nivelmentului;
- verificarea lăţimii platformei suport;
- determinarea deformabilităţii platformei suport.

V.3.8.2 Verificarea topografică a nivelmentului va fi făcută pe profile din 20 în 20 m.

Abaterile limită sunt de ± 0,05 faţă de cotele de nivel ale proiectului, conform STAS 2914-
84.

V.3.8.3 Abaterile limită admise la lăţimea platformei sunt de ± 0,05 m faţă de ax şi ±

0,10 m la întreaga lăţime, conform STAS 2914-84.

V.3.8.4 Capacitatea portantă necesară la nivelul terenului de fundare se consideră

realizată dacă deformaţia elastică corespunzătoare vechiului etalon are valori mai mari
decât valoarea admisibilă în maxim 10% din punctele de măsurare care este pentru
diferitele tipuri de pământ după cum urmează (conform cu Tabelul 6 din Normativul CD
31/2002):

Tipuri de teren Valoarea admisibilă a

deflexiunii – d.adm
- Nisip prăfos, nisip argilos 350 – 1/100 mm
- Praf nisipos, paf argilos-nisipos, praf nisipos-argilos, praf 400 – 1/100 mm
- Argilă prăfoasă, argilă nisipoasă, argilă prăfoasă-nisipoasă, 450 – 1/100 mm
argilă

Uniformitate execuţieie este satisfăcătoare dacă valoarea coeficientului de variaţie

este sub 50%.

V.3.8.5 Se verifică dacă taluzele de debleu şi rambleu respectă înclinarea prescrisă

prin proiect.

V.3.8.6 Rezultatele se consemnează după caz în registrele de laborator sau în

proces verbal.

V.3.8.7 Întinderea stratului rutier se poate face numai după remedierea defecţiunilor
constatate.

V.3.9 Măsuri pentru paza şi protecţia împotriva incendiilor.

Se vor lua măsurile prevăzute de Normativul de pază şi protecţie împotriva

incendiilor.

11
 VI.7. Materiale complexe
VI.7.1. Betoane
Betonul simplu folosit pentru fundaţiile zidăriilor din beton, piatră brută sau
bolovani de râu este C 20/25 (B 350), iar în elevaţiile zidăriilor din beton, precum şi la alte
lucrări de consolidare (pinteni, praguri de fund) este C 20/25 (B 350).
VI.7.1.1. Compoziţia betonului se defineşte prin proporţiile de volume a diverselor
categorii de agregate uscate, greutatea liantului pentru 1 mc de beton confecţionat, volumul
apei, etc.

Cantităţile respective pentru fiecare constituent vor fi determinate înainte de

începerea preparării.

La stabilirea compoziţiei se va ţine seama de prevederile “Codului de practică pentru

executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat”, indicativ NE 012/2-
2010 luând în considerare:
- consistenta (lucrabilitatea) ce trebuie asigurată T2 – T3
- dozajul minim de ciment 385 kg
- limitele optime ale granulozităţii conform tabelului Nr.11 pentru agregate 0-31,5
şi conform tabelului Nr.11A pentru agregate 0-63
- rezistenţele minime ale betoanelor ce trebuie asigurate
Tabelul Nr. 11
Zona de % treceri prin sită sau ciur
Limita
granulaţie 0,2 1 3,15 8 16 31,5
maximă 10 25 42 60 80 100
I
minimă 2 18 32 50 70 95
maximă 8 22 37 55 76 100
II
minimă 1 14 27 45 66 95
maximă 7 18 32 50 72 100
III
minimă 1 10 22 40 62 95

Tabelul Nr. 11A

% treceri prin sită sau ciur
Limita
0,2 1 3,15 8 16 25 31,5 40 63
maximă 8 18 32 45 61 70 77 84 100
minimă 1 6 13 22 38 50 57 68 95

VI.7.1.2. Toleranţele admisibile la compoziţia betoanelor sunt următoarele:

- pentru ansamblul de agregate 2%
- pentru ciment 2%
- pentru apa totală 5%

VI.7.1.3. Prelevarea de agregate şi controlul dozajului de ciment şi apă sunt

efectuate de reprezentantul beneficiarului în momentul betonării.

VI.7.1.4. Antreprenorul este obligat să afişeze la sediul şantierului compoziţia fiecărei

clase de beton.

12
 VI.7.1.5. Prepararea si punerea în operă a betonului
VI.7.1.5.1. La dozarea elementelor componente se admit următoarele abateri:
 3 % - pentru agregate
 2 % - pentru ciment şi apă
( 5 % - pentru aditivi)

Mijloacele de dozare se vor verifica cel puţin săptămânal.

Amestecarea betoanelor pentru fundaţii şi elevaţii la ziduri (când acestea sunt din
beton) se face în betoniere cu cădere liberă.
VI.7.1.5.2. Durata de amestecare va respecta prevederile tehnice ale instalaţiei dar
va fi de minim 45 sec. de la introducerea ultimului component.
Durata de amestecare se va majora după caz pentru:
- perioada de timp friguros;
- utilizarea de agregate cu granule mai mari de 31,5 mm.
Duratele minime ale malaxării corespund următoarelor numere de ture de malaxare:
- malaxor cu axă verticală 10 ture
- malaxor cu axă orizontală 20 ture
- betonieră cu axă orizontală 20 ture
- betonieră cu axă înclinată 30 ture

Duratele maximale nu trebuie să depăşească mai mult de 3 ori duratele minime.

VI.7.1.5.2. Durata de încărcare în mijloc de transport sau de menţinere a betonului în
buncăr temporar nu trebuie să depăşească 20 min.
VI.7.1.5.3. Transportul betonului la locul de punere în operă se face cu
autobasculante cu bena etanşă pentru a nu pierde laptele de ciment pentru betoanele cu
tasarea până la 5 cm, sau cu autobetoniere pentru betoanele cu tasarea peste 5 cm.
În cazul transportului cu autobasculanta la distanţe mai mari de 3 km betonul trebuie
protejat pe timp de arşiţă sau ploaie.
Durata maximă de transport a betonului cu autoagitatoare
Tabelul Nr.12
Temperatura Durata maximă de transport (minute)
amestecului de beton
Cimenturi de clasă 32,5 Cimenturi de clasă  42,5
(OC)
100 < t  300 50 35
t < 100 70 50

În situaţia betoanelor cu temperaturi mai mari de 30 o C sunt necesare măsuri

suplimentare precum :
- stabilirea de către un institut de specialitate sau un laborator autorizat a unei
tehnologii adecvate de preparare, transport, punere în operă şi tratare a betonului şi
folosirea unor aditivi întârzietori eficienţi etc.

În cazul transportului cu autobasculante, durata maximă se reduce cu 15 minute faţă

de limitele din tabelul 12.

13
 VI.7.1.5.4. În cazul în care pe lucrare volumul de betoane necesar nu depăşeşte 100
mc şi nu există sursă de energie în apropierea lucrării, prepararea betonului se poate face
manual cu respectarea compoziţiei, granulozităţii, amestecării omogene a compoziţiei, etc.
la locul de punere în operă.

14
 VI.8. Execuţia lucrărilor de betonare în fundaţii
A - BETON SIMPLU

VI.8.1. Execuţia lucrărilor de betonare poate să înceapă numai dacă au fost

recepţionate de reprezentantul beneficiarului şi în caz de menţiune specială de proiectant
lucrările de săpătură în fundaţie.

VI.8.2. Suprafeţele de beton turnat anterior şi întărit care vor veni în contact cu
betonul proaspăt vor fi curăţate de pojghiţa de lapte de ciment şi de betonul necompactat
sau segregat pentru asigurarea unei bune legături între cele două betoane.
VI.8.3. Betonul trebuie să fie pus în operă în maximum 10 minute de la aducere în
caz că se transportă şi imediat după preparare în cazul execuţiei manuale.
Înălţimea de cădere liberă a betonului nu trebuie să fie mai mare de 3 m.

VI.8.4. Betonul turnat în fundaţii va fi aderent la pereţii gropilor de fundaţie, sprijinirile

scoţându-se progresiv pe măsura turnării betonului.
VI.8.5. Turnarea betonului în fundaţii se face pe tronsoane de 5,0 - 10,0 m în terenuri
stabile şi de 3,0 m la zidurile de sprijin la versant în terenurile instabile, despărţite prin
rosturi verticale.

Betonul trebuie să fie răspândit uniform în straturi orizontale de maximum 50 cm

grosime ; turnarea stratului următor de beton se va face după compactarea stratului anterior
şi înainte de începerea prizei betonului turnat (maximum 2 ore pentru cimenturile cu adaos
şi 1 1/2 ore pentru cimenturile fără adaos).
În ultimul strat de beton turnat în fundaţie se vor înfige prin batere cu maiul piatră
brută sau bolovani de râu pentru o mai bună solidarizare a elevaţiei cu fundaţia.

VI.8.6. Turnarea betonului în fundaţie se face numai după epuizarea completă a

apei. Nu se toarnă beton direct în apă. In cazul în care nu se poate îndepărta în totalitate
apa din groapa de fundaţie (izvoare puternice, ziduri de apărare la apă) dacă pe fundul
gropii rămâne un strat de 10-15 cm grosime se admite, în mod excepţional, turnarea
betonului în apă. În acest caz betonarea va începe de la un colţ al fundaţiei turnându-se un
prim strat de beton care iese deasupra nivelului apei şi care se extinde treptat pe întreaga
suprafaţă. Betonarea va continua apoi în uscat prin turnarea betonului deasupra stratului de
beton turnat anterior. În acest caz se va turna beton cu tasare zero sau uscat (preparat la
umiditatea naturală a agregatelor, cu spor de ciment de 10 - 15%).
VI.8.7. În cazul în care din diferite cauze s-a produs o întrerupere mai mare la
betonare, reluarea turnării este permisă numai după pregătirea suprafeţelor prin cioplire,
curăţare şi spălare abundentă.

VI.8.8. Reprezentantul beneficiarului, ţinând seama de situaţia lucrărilor, de grosimea

lor, de natura cimentului folosit, de temperaturile sub care execuţia betoanelor este
întreruptă poate admite continuarea lucrărilor de betonare numai sub rezerva folosirii de
mijloace şi procedee pentru turnarea betoanelor pe timp friguros care trebuie să asigure o
temperatură de cel puţin +10  C timp de 72 ore după turnarea betonului.

15
 VI.8.9. În cazul în care reluarea betonării întrerupte din cauza frigului, trebuie
demolat betonul compromis şi să se opereze ca în cazul unei reluări accidentale.
VI.8.10. Pe timp cald, antreprenorul va trebui să ia măsurile necesare pentru a avea
o temperatură a betonului în timpul malaxării şi în primele ore după turnare sub 35 C prin:
- depozitarea cimentului şi agregatelor la umbră, în special temperatura cimentului să
nu depăşească 40 C;
- utilizarea apei răcite;
- oprirea malaxării amestecului imediat ce acesta este suficient de omogen;
- transportul rapid al betonului;
- protecţia betonului proaspăt turnat împotriva insolaţiei.
Dacă măsurile arătate mai sus nu permit menţinerea betonului la o temperatură sub
35C, reprezentantul beneficiarului întrerupe turnarea.
VI.8.11. Pentru asigurarea condiţiilor favorabile de întărire se va menţine umiditatea
betonului turnat minimum 7 zile după turnare protejând suprafeţele libere prin:
- acoperire cu materiale de protecţie;
- stropirea periodică cu apă.
Materialele de protecţie se vor menţine permanent în stare umedă.
Stropirea betonului cu apă se va putea face numai dacă betonul este suficient de
întărit şi se va repeta la intervale de 2-6 ore, ca suprafaţa să se menţină mereu umedă.
În cazul când temperatura exterioară este mai mică de 5 C, betonul nu se mai
stropeşte, ci se acoperă.
Pe timp ploios suprafeţele proaspete de beton se vor acoperi cu prelate sau foi de
polietilenă.
VI.8.12. Compactarea betonului se face pentru fiecare strat de beton turnat în parte:
- mecanizat prin vibrare, în acest caz grosimea stratului turnat neputând depăşi 0,75
din lungimea capului sau lamei de vibrare;
- manual cu maiul, vergele sau şipci (în paralel cu ciocănirea cofrajelor la betoanele
în elevaţie) în cazul în care nu există surse de energie pentru folosirea vibratoarelor.
Durata de vibrare a betoanelor se situează între 5 - 30 sec în funcţie de lucrabilitatea
betonului şi tipul de vibrator utilizat.
Terminarea vibrării se cunoaşte după următoarele semne exterioare:
- betonul nu se mai tasează;
- suprafaţa betonului devine orizontală şi uşor lucioasă;
- încetează apariţia bulelor de aer la suprafaţa betonului.

16
 VI.10 Controlul calităţii lucrărilor

În activitatea de control tehnic al calităţii se va respecta sistemul de evidenţă stabilit

prin reglementările în vigoare.

VI.10.1. Verificarea calităţii materialelor componente şi a betonului se va face în

conformitate cu prevederile din VI.6.1 - VI.6.3.

VI.10.2. Verificarea calităţii betoanelor folosite se face conform tabelului Nr.13.

Tabelul nr.13

Constatare
Acţiunea, procedeul Scopul
Nr.
Faza de de verificare sau acţiunii Frecvenţa Măsura ce se
crt.
execuţie caracteristci ce se sau minimă adoptă
verifică verificării
0 1 2 3 4 5 6
A. ÎN TIMPUL PREPARĂRII BETONULUI ÎN STAŢIE
a. Lucrabilitatea Corectarea De două Se meţine
conf.SR EN 12350-2 cantităţii ori pe zi C
reţeta
/2009 de apă de adoptată
ameste-
care Se reface
NC reţeta
b. Temperatura 4 deter- Se acceptă
(numai pe timp minări în 8 C turnarea
friguros) ore
Betonul Corectarea
A1
proaspăt temperaturii
NC
componenţilor
betonului
c. Conţinutul de nisip Ori de Se meţine
0-4 mm din beton câte ori se reţeta
C
apreciază adoptată
necesar
Se reface
NC reţeta

a. Determinarea Verificarea O probă Se acceptă

rezistenţei la com- realizării pe 8 ore recepţionarea
presiune pe epru- condiţiilor şi tip de lucrării dacă
Betonul proiectantul
A2 vete cubice la 28 zile de calitate beton
consideră
întărit
conf. SR EN 12390- la clasa de pentru satisfăcătoare
3:2009 beton C 8/10 clasa de beton
prescrisă realizată

17
0 1 2 3 4 5 6
B. LA LOCUL DE PUNERE ÎN OPERĂ
a. Examinarea Constata- La fiecare C Se pune în
documentului de rea garan- transport lucrare
transport tării calităţii
şi respec-
NC Se refuză
Betonul tarea
transportul
proaspăt la duratei de
descărcarea transport
din mijloacele b. Lucrabilitatea O probă C Se pune în
de transport conf SR EN 12350- la 8 ore lucrare
B1 2/2009 dar min.1
probă la NC Corectarea
20 mc cantităţii de
beton apă
c.Temperatura 4 deter- Se acceptă
(numai pe timp minări în 8 C turnarea
friguros) ore la tip
de beton Corectarea
temperaturii
NC
componenţilor
betonului
a. Determinarea Verificarea O probă
rezistenţei la realizării pentru
compresiune pe condiţiilor fiecare tip
epruvete cubice, de calitate de beton,
conf.SR EN 12390- pentru dar cel
2:2009, pentru clasa de puţin o Se recepţio-
verificarea beton probă la : C nează partea
rezistenţei la 28 zile prescrisă -300 mc de structură
pentru C
2,8/3,5 -C
6/7,5
-100 mc
pentru C
8/10 - C
16/20 mc
Betonul pentru
B2
întărit clase  C
16/20

b. Determinarea Verificarea O probă Se acceptă

gradului de imper- îndeplinirii la 300 mc, recepţionarea
meabilitate conform condiţiilor dar nu lucrării dacă
SR EN 12390- prevăzute mai puţin proiectantul
NC
8:2009 în proiect de 2 consideră
satisfăcătoare
probe
clasa de beton
pentru un realizată
obiect
c. Determinarea O probă
rezistenţei la îngheţ- la 1000 mc
dezgheţ conform
SR 3518:2009

18
 VI.10.3. În cazul în care loturile de materiale aprovizionate (ciment) nu îndeplinesc
condiţiile de calitate garantate, se sistează utilizarea lor şi se încunoştiinţează producătorul,
beneficiarul şi organele ISC în termen de maximum 48 ore de la constatare.
VI.10.4. Fazele procesului de execuţie a lucrărilor de beton fiind lucrări ascunse,
verificarea calităţii lor trebuie să fie consemnată în “Registrul de procese verbale de lucrări
ascunse“, încheiate între delegaţii beneficiarului şi constructorului, şi în cazul lucrărilor cu
menţiune specială cu participarea delegatului ISC şi proiectantului.
Nu se consideră valabile procesele verbale încheiate numai de constructor.
În procesele verbale se vor preciza constatările rezultate, dacă corespund proiectului
şi dacă se admite trecerea la executrarea fazei următoare.
Nu se admite trecerea la o nouă fază de execuţie înainte de încheierea procesului
verbal la faza precedentă dacă aceasta urmează să devină o lucrare ascunsă.

Dacă se constată neconcordanţe faţă de proiect sau de prescripţiile tehnice se vor

stabili şi consemna măsurile de remediere necesare şi se va încheia un nou proces verbal
de constatare după executarea acestora.
Se fac următoarele verificări:

VI.10.4.1. La terminarea executării săpăturilor pentru fundaţii se va verifica în raport

cu prevederile proiectului:
- poziţia în plan;
- dimensiunile fundaţiilor.
Cu privire la verificarea cotei de fundare şi naturii terenului se vor întocmi procese
verbale distincte.

VI.10.4.2. La terminarea executării cofrajelor se va verifica:

- alcătuirea elementelor de susţinere şi sprijinire;
- încheierea corectă a elementelor cofrajelor şi asigurarea etanşeităţii
acestora;
- dimensiunile interioare ale cofrajelor în raport cu cele ale zidului ce urmează
a se betona;
- poziţia cofrajelor în raport cu fundaţia zidurilor;
- existenţa şi poziţionarea tuburilor pentru barbacane.

VI.10.4.3. În cursul betonării se va verifica dacă:

- datele înscrise în bonul de transport corespund comenzii şi nu s-a depăşit
durata de transport;
- lucrabilitatea betonului corespunde celei prevăzute;
- condiţiile de turnare şi compactare asigură evitarea oricăror defecte;
- se respectă frecvenţa de efectuare a încercărilor şi prelevărilor de probe
conform tabelului Nr.13.
În condica de betoane se vor consemna:
- bonurile de transport corespunzătoare betonului pus în lucrare;
- locul unde a fost pus în lucrare;
- ora începerii şi terminării betonării;
- probele de beton prelevate;
- măsurile adoptate pentru protecţia betonului proaspăt;
- evenimente intervenite (întreruperea turnării, intemperii, etc.);
- temperatura mediului (în perioada de timp friguros);
- personalul care a supravegheat turnarea.

19
 Verificările calităţii cimentului şi agregatelor conform VI.2, VI.3, VI.4. vor fi trecute în
condica de betoane.

VI.10.4.4. La decofrarea betoanelor în elevaţie se va verifica aspectul,

semnalându-se dacă se întâlnesc zone de beton necorespunzător (beton necompactat,
segregat, goluri, rosturi de betonare, etc) dimensiunile zidului, existenţa barbacanelor.

Rezultatele se vor consemna în proces verbal.

VI.10.4.5. Calitatea betonului pus în lucrare se va aprecia ţinând seama de:

- concluziile analizelor efectuate asupra probelor de verificare a clasei betonului
prezentate în buletinul unic emis de laborator;
- concluziile interpretării rezultatelor încercărilor distructive sau încercărilor
nedistructive, dacă s-a cerut efectuarea lor în cadrul controlului operativ sau prin
proiect.
Rezultatul aprecierii calităţii betonului se consemnează într-un proces verbal încheiat
între beneficiar, proiectant şi constructor.
Dacă nu sunt îndeplinite condiţiile de calitate proiectantul va analiza măsurile ce se
impun.

VI.11. Măsuri de protecţie a muncii

La execuţia zidurilor se respectă. Norme generale de protecţia muncii, NSSM pentru
transporturi rutiere, NSSM pentru prepararea, transportul şi turnarea betoanelor şi
executarea lucrărilor de beton armat şi precomprimat., Regulament privind protecţia şi
igiena muncii în construcţii (capitolul 20, 21, 22, 23, 24, 27 28, 36 şi 39), Norme de
prevenire şi stingere a incendiilor.

Se atrage atenţia asupra următoarelor măsurii, care nu sunt limitative:

- se vor executa sprijiniri ale săpăturilor fundaţiei cât şi al versantului;
- se va acorda o atenţie deosebită la executarea lucrărilor din zonele instabile
(alunecări active) şi la consolidarile de pe malul apei (pericolul de viitură);
- nu se va circula cu utilaje şi nici depozita materialul săpat în apropierea margini
săpăturilor pentru fundaţii;
- casca de protecţie şi centura de siguranţă sunt obligatorii la aceste lucrări (lucru pe
schele, lucru în spaţii înguste, pericol de rostogolire al materialului de la partea
superioara a săpăturii).

20
 VII. ÎMPIETRUIRE CU BALAST

Capitolul se referă la execuţia şi recepţia straturilor din balast ca sistem rutier al

drumului şi cuprinde condiţiile tehnice care să fie îndeplinite de materialul folosit şi stratul
rutier realizat.

VII.1. Prevederi generale

VII.1.1. Sistemul rutier din balast se realizează într-un singur strat cu grosime stabilită
prin proiect.
VII.1.2. Antreprenorul este obligat să asigure măsurile organizatorice şi tehnologice
corespunzătoare pentru respectarea strictă a prevederilor din prezentul caiet de sarcini.
VII.1.3. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un
laborator autorizat efectuarea tuturor încercărilor şi determinărilor rezultate din prezentul
caiet de sarcini.
VII.1.4. Antreprenorul este obligat să efectueze la cererea reprezentantului
beneficiarului, verificări suplimentare faţă de prevederile din prezentul caiet de sarcini.

VII.1.5. În cazul în care se constată abateri de la prevederile prezentului caiet de

sarcini reprezentantul beneficiarului va dispune întreruperea execuţiei lucrărilor şi luarea
măsurilor care se impun.

VII.2. Condiţii tehnice pentru materiale

VII.2.1. Agregate naturale

VII.2.1.1. Pentru execuţia stratului rutier se utilizează balast cu dimensiunea granulei

maxime de 63 mm.
VII.2.1.2. Balastul trebuie să provină din roci stabile nealterabile la apă, aer sau
îngheţ, să nu conţină corpuri străine vizibile (bulgări de pământ, argilă, cărbune, lemn,
resturi vegetale) sau elemente alterate.

VII.2.1.3. Balastul trebuie să aibă caracteristicile calitative arătate în tabelul nr.1/14 şi

fig.2 SR 12620+A1:2008, SR 13043:2003/AC:2004, SR 13043:2003 şi SR 13242+A1:2008.

Tabelul nr.1
Condiţii de Metode de verificare
Caracteristici
admisibilitate conform STAS
Sort 0 - 63 mm
Conţinutul în fracţiuni % maxim
3
- 0,02 mm STAS 1913/5-85
- 0 – 8 mm 25-70
- 31,5 – 63 mm
>30
Granulozitate continuă STAS 1913/5-85
Coeficient de neuniformitate (Un) minim 15 STAS 1913/5-85
Uzura cu maşina tip Los Angeles (LA) % maxim 50 EN 1097-2:2010
Echivalent nisip (EN) min. 30 SR EN 933-8:2001

21
 VII.2.1.4. Balastul se va aproviziona din timp în depozit pentru a se asigura
omogenitatea şi constanţa calităţii lui. Aprovizionarea la locul de punere în operă se face
numai după ce analizele de laborator au arătat că este corespunzător.
VII.2.1.5. Evidenţa calităţii balastului se ţine de către laboratorul executantului:
- un dosar cu certificatele de calitate emise de furnizor (în cazul aprovizionării de la
balastiera centralizată);
- un registru pentru încercări de agregate cu rezultatele determinărilor efectuate de
laborator.
VII.2.1.6. Depozitarea balastului se face în depozite deschise dimensionate în funcţie
de cantitatea necesară şi eşalonarea lucrărilor.
VII.2.1.7. În cazul în care se utilizează balast din mai multe surse, aprovizionarea şi
depozitarea se va face astfel încât să se evite amestecarea lor.
VII.2.1.8. În cazul în care la verificarea calităţii balastului aprovizionat se constată că
granulozitatea acestuia nu se înscrie în curba continuă acesta se corectează cu sorturile
granulometrice deficitare pentru îndeplinirea condiţiilor calitative prevăzute.

VII.2.2. Apa
Apa necesară pentru udarea în vederea compactării nu trebuie să conţină particule
în suspensie.

VII.2.3. Controlul calităţii balastului

Controlul calităţii balastului se face de către antreprenor prin laboratorul său sau
laboratoare autorizate în conformitate cu prevederile cuprinse în tabelul Nr.2.
Tabelul Nr.2.
Frecvenţa minimă Metoda de
Specificaţie La locul de punere detereminare
La aprovizionare
în operă conf. STAS
* Examinarea datelor La fiecare lot
înscrise în certificatul de aprovizionat - -
calitate sau certificatul de
garanţie
O probă pe STAS 1913/5-85
Determinarea fiecare lot apro- -
granulometrică vizionat pe fieca-re
sursă
O probă pe zi ori de STAS 1913/1-82
câte ori se ob-servă
Umiditate
schimbare cauzată
de condiţii meteo
O probă pentru EN 1097-2:2010
Rezistenţa la uzură cu
fiecare sursă -
maşina tip Los Angeles*
O probă pentru SR EN 933-
Echivalent nisip fiecare sursă - 8:2001

* În cazul balastierelor organizate

22
 VII.3. Stabilirea caracteristicilor de compactare
VII.3.1. Caracteristicile optime de compactare ale balastului se stabilesc de un
laborator de specialitate înainte de începerea lucrărilor de execuţie.
Prin încercarea Proctor modificată conform STAS 1913/13-83 se stabilesc:
 max = greutatea volumetrică maximă în stare uscată exprimată în g/cmc;
W opt. P.M. = umiditatea optimă de compactare exprimată în %;
VII.3.2. Caracteristicile efective de compactare se determină de laboratorul
antreprenorului sau laborator de specialitate, pe probe prelevate pe lucrare şi anume:
 su ef = greutatea volumetrică efectivă în stare uscată exprimată în g/cmc
determinată conform STAS 12288-85 (cu con şi nisip);
W ef = umiditatea efectivă de compactare exprimată în % în vederea stabilirii gradului
de compactare, conform STAS 1913/1-82.
 su ef
gc = x 98 în %
 max

La execuţia stratului rutier se va urmări realizarea gradului de compactare de 100%.

VII.4. Punerea în operă a balastului

XVII.4.1. Măsuri preliminare

VII.4.1.1. Execuţia stratului rutier din balast se va face numai după recepţionarea
lucrărilor de terasamente în conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru
realizarea acestor lucrări.

VII.4.1.2. Înainte de începerea lucrărilor se vor verifica şi regla utilajele şi

dispozitivele necesare punerii în operă a balastului.

VII.4.1.3. Înainte de aşternerea balastului se vor executa lucrările de drenare a

apelor din patul sistemului rutier.

X.4.1.4. În cazul în care sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast se vor lua
măsuri pentru evitarea amestecului balastului, de delimitare a tronsoanelor de drum în
funcţie de sursa folosită şi consemnarea lor în registrul de laborator (şantier).

VII.4.2. Experimentarea punerii în operă a balastului

VII.4.2.1. Înainte de începerea lucrărilor executantul este obligat să experimenteze

pe un tronson de probă în lungime minimă de 30 m şi o lăţime de minim 2 ori lăţimea
utilajului de compactare cu scopul de a stabili pe şantier, în condiţiile de execuţie curente,
componenţa formaţiei de compactare şi modul de acţiune al acesteia pentru stabilirea
gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini precum şi de reglarea utilajului de
răspândire pentru realizarea grosimii stratului din proiect şi a unei suprafeţe corecte.

23
 VII.4.2.2. Compactarea de probă pe tronsonul experimental se face în prezenţa
reprezentantului beneficiarului. Controlul compactării se face prin încercări de laborator
stabilite de comun acord şi efectuate de un laborator de specialitate.

În cazul în care gradul de compactare prevăzut nu poate fi realizat, executantul va

trebui să realizeze o nouă încercare după modificarea grosimii stratului de compactare sau
a utilajului de compactare folosit.

Încercările au ca scop stabilirea următorilor parametrii ai compactării:

- grosimea maximă a stratului de balast pus în operă;
- condiţiile de compactare (verificarea eficacităţii utilajului de compactare şi
intensitatea de compactare - Ic);
Q
Ic =
S
Q - volum de balast pus în operă în unitatea de timp (oră, zi), în mc;
S - suprafaţa călcată la compactare în intervalul de timp.

În cazul când se foloseşte tandem de utilaje de acelaşi tip, suprafeţele călcate de

fiecare utilaj se cumulează.

VII.4.2.3. Partea din tronsonul experimental executat cu cele mai bune rezultate va
servi ca sector de referinţă pentru restul lucrării.

Caracteristicile realizate pe acest sector vor fi consemnate în scris pentru a servi la

urmărirea calitătii lucrărilor.

VII.4.3. Punerea în operă a balastului

VII.4.3.1. Pe terasamentul recepţionat se aşterne şi nivelează balastul în unul sau

mai multe straturi în funcţie de grosimea prevăzută în proiect şi grosimea optimă de
compactare stabilită pe tronsonul experimental.
Aşternerea balastului şi nivelarea se face pe toată lăţimea platformei (inclusiv
acostamentele) la şablon, cu respectarea lăţimii şi pantei prevăzute în proiect.
VII.4.3.2. Cantitatea de apă necesară pentru asigurarea umidităţii optime de
compactare se stabileşte de laboratorul de şantier, ţinând seama de umiditatea balastului şi
se adaugă prin stropire. Stropirea va fi uniformă evitându-se supraumezirea locală.
VII.4.3.3. Compactarea stratului de balast se face în formaţia stabilită pe tronsonul
experimental, respectându-se componenţa formaţiei, viteza utilajelor de compactare,
tehnolgia şi intensitatea de compactare.
VII.4.3.4. Denivelărie care se produc în timpul compactării stratului de balast sau
rămân după compactare se completează cu materiale de aport.

Suprafeţele cu denivelări mai mari de 4 cm se completează, se nivelează şi se

compactează din nou.
VII.4.3.5. Se interzice execuţia stratului rutier cu balast îngheţat.
VII.4.3.6. Se interzice aşternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zăpadă
sau cu pojghiţă de gheaţă.

24
 VII.4.4. Controlul calităţii compactării balastului
VII.4.4.1. În timpul execuţiei stratului rutier din balast se vor face pentru verificarea
compactării încercările şi determinările prevăzute în tabelul Nr.3.

Tabelul Nr.3
Determinarea, procedeul de Frecvenţe minime la locul de Metoda de
Verificare sau caracteristica punere în operă Verificare conform
verificată
1. Încercarea Proctor modificată STAS 1913/13-83
2. Determinarea umidităţii de minim 3 probe la o suprafaţă de
STAS 1913/1-82
Compactare 2000 mp de strat
3. Determinarea grosimii stratului minim 3 probe la o suprafaţă de
de compactat 2000 mp de strat
4. Verificarea realizării intensităţii
zilnic
de compactare
5. Stabilirea gradului de minim 3 puncte pentru supra-
compactare prin determinarea feţe sub 2000 mp şi minim 5 STAS 1913/15-75
greutăţii în stare umedă puncte pentru suprafeţe peste STAS 12288-85
2000 mp
6. Determinarea capacităţii în câte 2 puncte situate în
portante la nivelul superior al profile transversale la distanţa Normativ
stratului de fundaţie de 10 m unul de altul CD 31/2002

Capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de balast se determină prin

măsurători cu deflectometrul cu pârghie conform “Instrucţiunilor tehnice departamentale
pentru determinarea deformabilităţii drumului cu ajutorul deflectometrului“ CD 31/2002
(Tab.7, pag.56).
VII.4.4.2. Laboratorul executantului va ţine următoarele evidenţe privitoare la
calitatea stratului rutier executat:
- compoziţia granulometrică a balastului utilizat;
- caracteristicile optime de compactare obţinute prin metoda Proctor modificat
(umiditate optimă de compactare, densitate maximă în stare uscată);
- caracteristicile efective ale stratului rutier executat (grad de compactare, capacitate
portantă).

VII.5. Condiţii tehnice, reguli şi metode de verificare

VII.5.1. Elemente geometrice
VII.5.1.1. Grosimea stratului rutier din balast este cea indicată în proiect pe fiecare
zonă în parte, abaterea limită putând fi  20 mm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se
străpunge stratul la fiecare 200 m de strat executat.
Grosimea stratului rutier este media mărimilor obţinute pe fiecare tronson de drum
prezentat la recepţie.
VII.5.1.2. Lăţimea stratului de balast este prevăzută în proiect. Abaterile limită la
lăţime pot fi de  5 cm.
Verificarea lăţimii executate se face în dreptul profilelor transversale ale proiectului.

25
 VII.5.1.3. Panta transversală a stratului rutier din balast este cea prevăzută în profilul
transversal tip din proiect. Abaterea limită admisă este de  0,4% faţă de valoarea pantei
transversale prevăzute în proiect.

VII.5.1.4. Declivităţile în profil longitudinal sunt cele prevăzute în proiect. Abaterile

limită la cotele stratului rutier faţă de cotele din proiect pot fi de maxim  10 mm.

VII.5.2. Condiţii de compactare

Stratul rutier din balast trebuie compactat până la realizarea gradului de compactare
98 % Proctor modificat.

Capacitatea portantă la nivelul superior al stratului rutier din balast se consideră

realizată dacă valoarea înregistrată este mai mică decât valoarea admisibilă care este de
250 (1/100 mm).

VII.5.3. Caracteristicile suprafeţei stratului rutier

Verificarea denivelărilor suprafeţei stratului rutier din balast se face cu lata de 3,0 m
după cum urmează:
- în profil longitudinal măsurătorile se efectuează în axul drumului şi nu pot fi mai
mari de  9 mm;
- în profil transversal verificarea se efectuează în dreptul profilelor din proiect şi nu
pot fi mai mari de  9 mm.
În cazul apariţiei denivelărilor mai mari decât cele prevăzute în prezentul caiet de
sarcini se va face corectarea suprafeţei sistemului rutier.

VII.6. Recepţia pe faze a lucrărilor

Recepţia pe faze a lucrărilor se efectuează atunci când toate lucrările prevăzute în
documentaţii sunt complet terminate şi toate verificările efectuate corespund caietului de
sarcini.

VII.7. Măsuri de protecţe a muncii

La execuţia împietruirii se respectă: Norme generale de protecţia muncii, NSSM
pentru exploatări şi transporturi forestiere, NSSM pentru transporturi rutiere, NSPM pentru
exploatarea şi întreţinerea drumurilor şi podurilor, Regulament privind protecţia şi igiena
muncii în construcţii (capitolul 19 si 39), Norme de prevenire şi stingere a incendiilor.
Se atrage atenţia asupra următoarelor măsuri, care nu sunt limitative:
- execuţia se face numai cu muncitori instruiţi temeinic pe linie de protecţia muncii, cu
examen medical la angajare şi periodic;
- muncitorii se dotează la punctul de lucru cu materialul de protecţie specific (căşti de
protecţie, centuri de siguranţă, frânghii, etc.) şi unelte corespunzătoare;
- semnalizarea zonelor periculoase cu placarde;
- se supraveghează în permanenţă starea de echilibru a terenurilor;
- se îndepărtează de pe taluze blocurile de stâncă instabile şi arborii aninaţi din zona
drumului;
- în cazul în care zona lucrărilor activează mai mulţi agenţi economici se încheie
protocoale specifice;
- este interzis accesul în zona de acţiune a utilajelor (buldozer, excavator,
autogreder, cilindru compactor).

26
 VIII. STRATURI DE FUNDATIE DIN BLOCAJ DE PIATRA BRUTA

VIII. 1.GENERALITĂŢI
VIII. 1.1 În conformitate cu STAS 6400 / 84 straturile de fundaţie din blocaj de piatră
sunt straturi de fundaţie care intră în alcătuirea sistemelor rutiere pentru drumuri clasa
tehnică II şi III.

VIII.1.2 Grosimea stratului de fundaţie din blocaj de piatră este stabilită prin calcul
conform STAS 1339 / 2004 şi este determinată şi de adâncimea de îngheţ a complexelor
rutiere STAS 1709 / 1 / 90.

VIII.2. CONDIŢII TEHNICE

VIII.2.1. Straturi de fundaţie

2.1.1 În vederea creşterii capacităţii portante a complexelor rutiere , în special în cazul
terasamentelor din pămînturi coezive , se pot lua măsuri de uniformizare şi îmbunătăţire a
capacităţii portante la nivelul patului drumului , prin prevederea unui strat suplimentar de
fundaţie la partea superioară a terasamentului.

VIII. 2.2 Substraturi de fundaţie

2.2.1 Stratul drenant se execută din balast cu scopul de a colecta şi elimina apele
provenite din precipitaţii şi care pătrund în straturile de fundaţie în timpul execuţiei sau
ulterior , prin acostamente , rosturi ,etc .
2.2.2 În cazul în care stratul drenant din balast are şi rol anticapilar , cu rolul de a
împiedica ascensiunea prin capilaritate a apei din pământul de fundaţie în straturile
superioare de fundaţie sau în straturile de bază , grosimea acestuia trebuie să f ie de min.
15 cm şi mai mare decât înălţimea capilară maximă .
Acest strat se ia în considerare la dimensionarea sistemului rutier , iar grosimea lui se
include în grosimea totală a sistemului rutier stabilită pentru prevenirea fenomenului de
îngheţ – dezgheţ .

VIII. 2.4 Elemente geometrice şi abateri limită

2.4.1 Lăţimea stratului de fundaţie se stabileşte conform STAS 2900 / 89 şi 1598 / 89 .
2.4.2 Patul drumului în cazul terasamentelor executate din pământuri necoezive sau în
cazul terasamentelor prevăzute cu strat de formă trebuie să aibe aceleaşi pante în profil
transversal şi aceleaşi declivităţi în profil longitudinal cu ale suprafeţei îmbrăcăminţilor ,
admiţânde – se aceleaşi toleranţe ca ale acestora .
2.4.3 Pantele în profil transversal şi declivităţile în profil longitudinal ale suprafeţelor
straturilor de fundaţie sunt aceleaşi ca şi ale îmbrăcăminţilor sub care se execută.
2.4.4 Denivelările admisibile în profil transversal ale straturilor de fundaţie sunt cu ±
0,5 cm diferite de cele admisibile pentru îmbrăcăminţile sub care se execută .

27
 2.4.5. Grosimea minimă constructivă este de 27 cm ( minimum 21 cm pentru stratul
din blocaj de piatră brută , inclusiv 5 cm nisip şi minimum 6 cm pentru stratul de egalizare
din piatră spartă ).

VIII. 2.5. Materiale

2.5.1 Materialele din care se execută straturile de fundaţie trebie să îndeplinească
condiţiile de calitate în conformitate cu prevederile SR EN 12620:2013, SR EN
12620+A1:2008, SR EN 13043:2003, SR EN 13043:2013, SR EN 13242:2013, SR EN
13242+A1:2008 şi anume :
a) piatră brută de formă neregulată , apropiată de trunchi de piramidă sau de pană ; -
înălţimea maximă 140 ... 180 mm ; - dimensiunea bazei :
- lungimea egală sau mai mare decât înălţimea
- lăţimea 80 ... 150 mm
- piatră cu dimensiuni necorespunzătoare max. 15 % ;
b) piatră spartă , sort 25 – 40 ;
c) nisip;
d) apă;
e) strat anticontaminator din material textile neţesut filtranht sintetic aşternut pe
ampriza sau în platform drumului. Întinderea materialului textile filtrant se realizează cu
petreceri de 10 cm la rosturi între fâşii.

VIII. 3. EXECUŢIA STRATURILOR DE FUNDAŢIE DIN BLOCAJ DE PIATRĂ PIATRĂ

VIII. 3.1 Execuţia substraturilor şi a straturilor de fundaţie va începe numai după

recepţia terasamentelor conf. STAS 2914 / 84 .
3.1.1 Se va executa în prima fază stratul drenant din nisip de 5 cm grosime după
compactare prin aşternere şi nivelare la şablon .
3.1.2 Adăugarea prin stropire a cantităţii necesare de apă pentru asigurarea umidităţii
optime de compactare, determinată prin încercarea Proctor modificată, conf. STAS 1913 /
13 / 83.
3.1.3 Compactarea prin vibrare a nisipului .
3.1.4 Executarea straturilor de fundaţie din blocaj de piatră brută se va face prin
aşezarea manuală pe stratul inferior din nisip compactat , a pietrei cu baza mare în jos ,
pietrele fiind dispuse cât mai strâns unele lângă altele , cu rosturile pe cât posibil ţesute ţi cu
lungimea perpendiculară pe axa drumului .
Se fixează apoi blocajul din piatră brută cu maiuri mecanice .
3.1.5 Golurile dintre piatra brută se împănează cu piatră spartă care se aşterne în
straturi uniforme şi se compactează la uscat până la fixare cu ajutorul compactoarelor cu
rulouri netede uşoare ( 6 ... 8 to) şi apoi compactarea cu compactoare cu pneuri sau
vibratoare ( 10 ... 14 to ) .
3.1.6 Golurile rămase se umplu cu savură sau nisip , aşternut în straturi uniforme , se
stropeşte cu apă şi se compactează până la fixare definitivă .
3.1.7 După fixarea definitivă se aşterne un strat de nisip grăunţos sau savură , în
grosime de cca. 1 cm , pentru protecţie .

28
 3.1.8 Dacă stratul de bază este alcătuit din macadam nu se mai face umplerea
golurilor şi nici protecţia suprafeţei stratului .

VIII. 3.2 Compactarea straturilor de fundaţie din blocaj de piatră brută

3.2.1 La compactarea straturilor de fundaţie se va avea în vedere următoarele :
- parametrii utilajelor de compactare trebuie să fie conf. STAS 9348 / 80 şi 9831 / 80 ;
- deplasarea utilajelor trebuie să fie liniară , fără şerpuiri , iar întoarcerea lor să nu aibe
loc pe porţiunile care se compactează sau care sunt de curând compactate ;
- fâşiile succesive de compactare să se suprapună pe minim 20 cm lăţime ;
- numărul trecerilor pentru realizarea compactării se stabileşte la începerea fiecărei
lucrări .
3.2.2 Denivelările care se produc în timpul compactării straturilor de fundaţie sau care
rămân după compactarea acestora , se corectează cu materiale de aport de acelaşi tip şi se
compactează .
Suprafeţele cu denivelări mai mari de 4 cm se decapează după contururi regulate pe
toată grosimea stratului , se completează cu material de acelaşi tip şi se recompactează .
3.2.3 Cantitatea de apă necesară pentru asigurarea umidităţii optime de compactare
se determină prin încercare Proctor modificată , conf. STAS 1913 / 13 – 83.
3.2.4 Compactarea se face cu compactoare cu rulouri netede uşoare de 6 ... 8 to şi
apoi cu compactoare cu pneuri sau vibratoare de 10 ... 14 to .

VIII. 4. REGULI ŞI METODE DE VERIFICARE A CALITĂŢII LUCRĂRILOR

VIII. 4.1 Verificarea calităţii materialelor

4.1.1 Verificarea calităţii materialelor se face pe toată durata execuţiei lucrărilor ,
conform prevederilor standardelor în vigoare .
4.1.2 Verificarea se face de către laboratorul de şantier sau laboratorul central al
intreprinderii constructoare.

VIII. 4.2 Verificarea elementelor geometrice

4.2.1 Suprafaţa straturilor de fundaţie se verifică în profil transversal şi longitudinal şi
trebuie să corespundă datelor şi abaterilor limită prevăzute la cap. 2.4 din prezentul caiet de
sarcini şi celor din proiectul de execuţie .
4.2.2 Lăţimea straturilor de fundaţie se verifică conf. STAS 2900 / 89 şi STAS 1598 / 1
/ 89 şi trebuie să corespundă datelor din proiectul de execuţie .
Verificările se fac la distanţe de max. 200 m una de alta .
4.2.3 Grosimea straturilor de fundaţie trebuie să corespundă datelor din proiectul de
execuţie şi a prevederilor STAS 6400 / 84 .
Verificarea grosimii straturilor de fundaţie se face prin sondaje cel puţin unul la 200 m
de drum .
4.2.4 Cotele în profil longitudinal se verifică în axa drumului cu aparate de nivel şi
trebuie să corespundă celor din proiectul de execuţie .

29
 VIII. 4.3 Verificarea execuţiei lucrărilor
4.3.1 Se verifică respectarea proceselor tehnologice prevăzute la cap. 3 din prezentul
caiet de sarcini .
4.3.2 Se verifică compactarea straturilor de fundaţie din piatră brută care trebuie să
îndeplinească un grad de compactare de 100 % din densitatea în stare uscată maximă ,
determinată prin încercarea Proctor modificată , conf. STAS 1913 / 13 / 75 , în cel puţin 95
% din punctele de măsurare şi de minim 98 % în toate punctele de măsurare, pentru
drumuri de clasa tehnică I , II şi III .
4.3.3 Se determină umiditatea conf. STAS 1913 / 1 / 82 . Verificările se vor face în cel
puţin un punct la 250 m lungime bandă de drum .

VIII. 4.4 Verificarea capacităţii portante la nivelul straturilor de fundaţie . 4.4.1

Verificarea capacităţii portante se face cu deflectometrul cu pârghie , tip Benkelman ,
conform instrucţiunilor indicativ CD 31 .

VIII. 4.5 Verificarea uniformităţii execuţiei se face tot cu deflectometrul cu pârghie .

Uniformitatea execuţiei se consideră satisfăcătoare dacă valoarea coeficientului de variaţie
este sub 35 % .

VIII. 4.6 Rezultatele tuturor măsurătorilor , determinărilor şi a verificărilor specificate în

prezentul caiet de sarcini vor fi ţi nute la zi în documentaţia de execuţie a şantierului , ce va
constitui documentaţia de control în vederea recepţiei lucrărilor .

VIII. 5. RECEPŢIA LUCRĂRILOR 5. RECEPŢIA LUCRĂRILOR

VIII. 5.1 Recpţia straturilor de fundaţie se execută în trei etape : pe faze de execuţie ,
preliminare şi finale .

VIII. 5.2 Recepţia pe faze se efectuează astfel :

- la terminarea execuţiei unui strat component şi înainte de executarea unui strat
component imediat superior . Cu această ocazie se verifică respectarea proceselor
tehnologice aplicate în execuţie , lăţimi , grosimi , pante transversale şi longitudinale ,
suprafaţare , calitatea materialelor folosite , calitatea execuţiei lucrărilor şi capacitatea
portantă la nivelul stratului executat .
- se verifică exactitatea rezultatelor determinărilor înscrise în registrele de laborator ; -
se încheie proces verbal de recepţie specificându – se şi eventualele remedieri necesare ; -
nu se trece la executarea stratului următor până când nu se execută aceste remedieri .

VIII. 5.3 La terminarea execuţiei straturilor de fundaţie se efectuează aceleaşi verificări

ca şi la recepţia pe fază .
Rezultatele se consemnează într – un proces verbal de recepţie respectând aceleaşi
indicaţii ca cele de mai sus .

30
 VIII. 5.4 recepţia preliminară a straturilor de fundaţie se face odată cu recepţia
preliminară a întregii lucrări conform reglementărilor legale în vigoare .
Verificarea grosimii straturilor de fundaţie la aprecierea comisiei se poate face prin
sondaje , câte două pe km. sau în aceleaşi puncte în care se fac sondaje pentru verificarea
grosimii şi calităţii îmbrăcăminţii .

VIII. 5.5 Recepţia finală a straturilor de fundaţii se face odată cu recepţia finală a
îmbrăcăminţii , după expirarea perioadei de verificare a comportării în timp a acesteia .

31
 X. ÎMPIETRUIRE CU PIATRĂ SPARTĂ
X.1. Prevederi generale

X.1.1. Stratul rutier din piatră spartă - amestec optimal 0 - 63 mm se realizează

într-un singur strat a cărui grosime este stabilită pe zone prin proiect - tabel Nr. ….. din
volumul Nr.1.

X.1.2. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale colaborare cu un laborator

autorizat efectuarea tuturor încercărilor determinărilor rezultate din aplicarea prezentului
caiet de sarcini.

X.1.3. Antreprenorul este obligat să efectueze, la cererea reprezentantului

beneficiarului, verificări suplimentare faţă de prevederile prezentului caiet de sarcini.

X.1.4. În cazul în care se vor constata abateri de la prevederile prezentului caiet de

sarcini, reprezentantul beneficiarului va dispune întreruperea execuţiei şi luarea măsurilor
care se impun.

X.2. Agregate naturale

X.2.1. Pentru execuţia stratului rutier din piatră spartă 0 - 63 mm se utilizează

următoarele agregate:
- nisip 0 – 4(8) mm pentru realizarea substratului pentru zonele în care patul drumului
este din material coeziv şi pentru înnoroire;
- piatră spartă amestec optimal 0 - 63 mm.

X.2.2. Piatra spartă trebuie să provină din roci stabile nealterabile la aer, apă sau
îngheţ. Se interzice folosirea pietrei sparte provenite din roci feldspatice sau şistoase.

X.2.3. Agregatele folosite la stratul rutier trebuie să îndeplinească condiţiile de

admisibilitate arătate în tabelele Nr.1-3 şi nu trebuie să conţină corpuri străine
vizibile (bulgări de pământ, cărbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.

X.2.4. Piatra spartă - amestec optimal se poate obţine prin amestecarea

sorturilor 0 - 8; 8 - 16; 16 - 25; 16 - 31,5; 31,5 - 63; 25 - 40 şi 40 - 63 fie direct de la
concasor dacă îndeplineşte condiţiile din tabelul 2 şi tabelul 3.

32
 NISIP
Tabelul Nr.1
Condiţii de admisibilitate pentru
nisip
Caracteristici Strat izolator Umplerea Strat de
golurilor după protecţie
împănare
Sort 0-4 0–4 4 – 8*
Granulozitate : 14
- -
- conţinut de fracţiuni sub 0,1 mm % max.
- conţinut de fracţiuni sub 0,02 mm, %
- strat de bază 5 - 15 max. 5
- îmbrăcăminte 15 - 30 -
- condiţii de filtru invers ** 5d15p< d15f< d85p - -
- coeficient de permeabilitate (k), cm/s, - -
min 6x10-3

Notă:
* d15p, d15f, d85p,reprezintă diametrele granulelor corespunzătoare unor treceri
de 15%, respectiv 85% de pe curba granulometrică a materialelor: pământ (p),
respectiv filtru (f).
* * pietriş (mărgăritar)

PIATRĂ SPARTĂ

Tabelul Nr.2
Caracteristici Condiţii de admisibilitate
Sort 0 – 63
conţinut de fracţiuni % max.
- conţinut de fracţiuni sub 0,02 mm 3
- conţinut de fracţiuni sub 0,2 mm 4 – 10
- conţinut de fracţiuni 0 - 8 mm 30 – 45
- conţinut de fracţiuni 25 - 63 mm 30 – 45
Să se înscrie între limitele arătate în tabelul
Granulozitate Nr.3
Echivalentul de nisip (EN) min 30
Uzura cu maşina tip Los Angeles - LA % max. 30

Tabelul Nr.3
Treceri în % din greutate prin sitele sau ciururile cu diametru în
Domeniu de
Limita mm de :
granulozitate
0,02 0,2 8 25 40 63
0 1 2 3 4 5 6 7
0 - 63 inferioară 0 4 30 55 75 100
0 - 63 superioară 3 10 45 70 85 100

Caracteristicile agregatelor vor fi conform: SR EN 12620+A1:2008, SR

EN:2013/AC:2004, SR EN 13043:2003, SR EN 13242+A1:2008.
X.2.5. Piatra spartă se va aproviziona sau se produce din timp în depozit pentru a
se asigura omogenitatea şi constata calităţii acestora. Punerea în operă se va face numai
după ce analizele de laborator au arătat că este corespunzătoare.

33
 X.2.6. În timpul producerii şi transportului în depozit şi la locul de punere în operă,
piatra spartă trebuie ferită de impurificare.

Depozitarea se face pe platforme amenajate, separat pe sorturi sau amestecat dacă

piatra concasată corespunde granulometric Tabelului Nr.3 în condiţii care să o ferească de
impurificare, împrăştierea sau în cazul existenţei sorturilor de amestecare.

X.2.7. Laboratorul şantierului va ţine evidenţa calităţii astfel:

- un dosar cu certificate de calitate emise de furnizor;
- un registru pentru rezultatele determinărilor efectuate de laborator.

X.2.8. În cazul în care se constată la verificarea calităţii amestecului de piatră

spartă aprovizionată (produsă) că granulozitatea acestuia nu corespunde prevederilor din
Tabelul Nr.3, aceasta se corectează cu sorturile granulometrice deficitare pentru
îndeplinirea condiţiilor granulometrice prevăzute.

X.3. Apa

Apa folosită pentru realizarea compactării straturilor rutiere din piatră spartă provine
din reţeaua hidrografică a zonei drumului. Această apă nu trebuie să conţină particule în
suspensie.

X.4. Controlul calităţii pietrei înainte de realizarea stratului rutier

Controlul calităţii se face de antreprenor prin laboratorul său în conformitate cu
prevederile din Tabelul Nr.4

Tabelul Nr.4
Acţiunea, procedeul de Frecvenţa minimă Metoda de
verificare sau caracteristicile La producere La locul de punere determinare
care se verifică (aprovizionare) în operă conform STAS
0 1 2 3
Examinarea datelor înscrise
la fiecare lot
în certificatul de calitate sau - -
aprovizionat
certificatul de garanţie
Corpuri străine SR EN
- argilă în bucăţi 12620+A1:2008,
- argilă aderentă în cazul în care SR EN
la apariţia factorilor
- conţinut de cărbune se observă 13043:2003, SR
de impurificare
prezenţa lor EN
13043:2003/AC:
2004
o probă la max.
Granulozitatea sorturilor 500 mc la fiecare - STAS 1913/5-85
sort şi sursă
o probă pe fiecare
schimb şi sort şi ori
de câte ori se
Umiditate - observă o schimbare STAS 1913/1-82
cauzată de condiţiile
meteo

34
 0 1 2 3
Rezistenţă la sfărâmare prin o probă la max.
compresiune pe piatră 500 mc pentru
spartă în stare saturată la fiecare sort de - SR EN 1926:2007
presiune normală piatră şi sursă
SR EN
12620+A1:2008,
o probă la max. SR EN
Aspectul şi forma granulelor
500 mc pentru - 13043:2003, SR
pentru piatră spartă
fiecare sursă EN
13043:2003/AC:
2004
o probă la max.
SR EN 933-
Echivalentul de nisip 500 mc pentru - 8:2012
fiecare sursă
o probă la max.
Uzură cu maşina tip Los 500 mc pentru SR EN 1097-
-
Angeles fiecare sort şi 2:2011
sursă

X.5. Stabilirea caracteristicilor de compactare pentru stratul rutier din

piatră spartă
X.5.2 Caracteristicile efective de compactare

X.5.2.1. Caracteristicile efective de compactare se determină pri laboratorul

constructorului pe probe prelevate pe lucrare şi anume:
suef = greutatea volumetrică efectivă în stare uscată exprimată în g/cmc
W ef = umiditatea efectivă de compactare exprimată în % în vederea stabilirii gradului
de compactare
suef
gc = x 98 în %
sumaxPM

X.5.2.2. La executarea stratului rutier din piatră spartă se va respecta gradul de

compactare de 98%.

X.6. Realizarea stratului rutier

X.6.1. Măsuri preliminare
X.6.1.1. Execuţia stratului rutier se va face numai după recepţionarea lucrărilor de
terasamente în conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor
lucrări.

X.6.1.2. Înainte de începerea lucrărilor se vor verifica şi regla toate utilajele şi

dispozitivele necesare punerii în operă a straturilor de împietruire.

X.6.1.3. Înainte de aşternerea stratului rutier se vor executa lucrările pentru drenarea
apelor din patul drumului.

35
 X.6.1.4. În cazul în care sunt mai multe surse de aprovizionare se vor lua măsuri de a
nu se amesteca agregatele şi de delimitare a tronsoanelor de drum în funcţie de sursa
folosită şi care vor fi consemnate în registrul de laborator.
X.6.2. Experimentarea executării stratului rutier

X.6.2.1. Înainte de începerea lucrărilor, executantul este obligat să efectueze

experimentarea executării stratului rutier.

Experimentarea se va face pentru fiecare tip de împietruire prevăzut în proiect.

Experimentarea se face pe tronsoane de probă în lungime de minim 30 m şi lăţimea

dublul utilajului de compactare.

Scopul este de a stabili pe şantier, în condiţii de execuţie curentă, componenta

formaţiei de compactare, modul de lucru al acesteia pentru realizarea gradului de
compactare cerut prin caietul de sarcini, dacă grosimea prevăzută în proiect se poate
executa într-un singur strat sau mai multe, reglarea utilajelor de răspândire pentru
respectarea grosimii prevăzute şi pentru o suprafaţare corectă.

X.6.2.2. Compactarea de probă pe tronsoanele experimentale se va face în prezenţa

reprezentantului beneficiarului, efectuarea controlului compactării făcându-se prin încercări
de laborator sau pe teren, după caz, stabilite de comun acord.

În cazul în care gradul de compactare prevăzut în proiect nu poate fi obţinut,

executantul trebuie să realizeze o nouă încercare după modificarea grosimii stratului de
compactare sau a componentei formaţiei de compactare folosite.

Încercările se fac în scopul stabilirii parametrilor compactării şi anume:

- grosimea maximă a stratului de piatră spartă pus în operă
- condiţiile de compactare (verificarea eficacităţii utilajului de compactare şi
intensitatea de compactare a utilajului - I)
Q
I=
S
Q - volum de piatră spartă pus în operă în unitatea de timp (oră, zi)
S - suprafaţa călcată la compactare în intervalul de timp.

În cazul când se foloseşte tandem de utilaje de acelaşi tip, suprafeţele călcate de

fiecare utilaj se cumulează.

X.6.2.3. Compactarea se consideră terminată dacă roţile ruloului compresor nu mai

lasă nici un fel de urme pe suprafaţa stratului rutier, iar alte pietre de aceeaşi mărime (40 /
60) şi natură puse în faţa ruloului nu pătrund în suprafaţa stratului rutier, ci sunt sfărâmate.

X.6.2.4. Partea cu cele mai bune rezultate din tronsonul de probă executat va servi
ca sector de referinţă pentru restul lucrărilor.

Caracteristicile obţinute pe acest sector se vor consemna în scris pentru a servi la

urmărirea calităţii lucrărilor.

X.6.3. Executarea stratului rutier din piatră spartă 0 – 63.

36
 X.6.3.1. Patul drumului constituit din pământ coeziv
Ultimul strat de material aşezat în rambleu va fi din material pietros transportat din
excedentul de material derocat.
În cazul platformei realizate în debleu, înaintea aşternerii stratului rutier se va aşterne
un strat izolant de nisip cu grosimea de 5 cm care se va compacta la parametrii patului
după care se va trece la aşternerea stratului de piatră spartă.

X.6.3.2. Patul drumului constituit din pământ necoeziv.

Se aşterne direct piatra spartă pe patul drumului.
X.6.3.3. Piatra spartă se aşterne numai după recepţia stratului filtrant de nisip în
cazul când patul drumului este constituit din pământ coeziv sau pe terasamentele
recepţionate în cazul când patul drumului este constituit din pământuri necoezive. Zonele
sunt arătate în proiect în tabelul Nr 4.
Stratul aşternut va avea grosimea rezultată pe tronsonul experimental.

Aşternerea şi nivelarea pietrei se va face la şablon pe toată lăţimea platformei la

şablon, cu respectarea lăţimii şi pantei prevăzute în proiect.

X.6.3.4. Compactarea stratului rutier se va face cu formaţia de compactare stabilită

pe tronsonul experimental respectându-se componenta formaţiei, viteza de compactare,
tehnologia şi intensitatea de compactare.

X.6.3.5. Cantitatea necesară de apă pentru asigurarea umidităţii optime de

compactare se stabileşte de laboratorul de şantier ţinând seama de umiditatea agregatului
şi se adaogă prin stropire.

X.6.3.6. Denivelările care se produc în timpul compactării stratului rutier sau rămân
după compactare se completează cu material de aport şi se compactează.
Suprafeţele cu denivelări mai mari de 4 cm se completează, se renivelează şi
compactează.
X.6.3.7. Înainte de întinderea stratului rutier se va asigura scurgerea apelor din patul
drumului, spre taluzul de rambleu sau spre şanţurile de scurgere.
X.6.3.8. Este interzisă execuţia stratului rutier cu material îngheţat sau
aşternerea pe patul drumului acoperit cu un strat de zăpadă sau cu pojghiţă de gheaţă.

X.6.3.9. Piatra spartă se aşterne şi se compactează la uscat, în reprize. Până la

încleştarea pietrei, compactarea se execută cu cilindri compresori netezi uşori de 6 tone,
după care se continuă cu cilindri de 10 - 14 tone.
După terminarea compactării pietrei sparte se face împănarea cu sortul mărunt, iar la
stratul superior se face înnoroirea.

37
 X.7. Controlul calităţii compactării pietrei sparte
X.7.1. În timpul execuţiei stratului rutier din piatră spartă se vor face
încercările şi determinările pentru verificarea compactării conform Tabelului Nr.5.

Tabelul Nr.5
Determinarea, procedeul
Frecvenţe minime la locul de Metode de verificare
de verificare sau
punere în operă conform :
caracteristica verificată
1. Încercarea Proctor modificată - STAS 1913/13 - 83
2. Determinarea umidităţii de minim 3 probe la o suprafaţă de
STAS 1913/13 - 83
compactare 2000 mp de strat
3. Determinarea grosimii stratului minim 3 probe la o suprafaţă de
-
de compactat 2000 mp de strat
4. Verificarea intensităţii de zilnic
-
compactare Q/S
5. Determinarea gradului de minim 3 puncte pentru suprafeţe
compactare prin determinarea sub 2000 mp şi minim 9 puncte
greutăţii volumetrice în stare pentru suprafeţe mai mari de STAS 12288-85
uscată 2000 mp de strat rutier
6. Determinarea capacităţii în câte două puncte situate în
portante la nivelul superior al profile transversale la distanţe de
stratului rutier din piatră spartă 10,0 m unul de altul Normativ CD 31/2002

Capacitatea portantă la nivelul superior al stratului rutier se determină prin

măsurători cu deflectometrul cu pârghie conform “Instrucţiunilor tehnice
departamentale pentru determinarea deformabilităţii drumurilor cu ajutorul deflectometrului
cu pârghie” CD 31/2002.

X.7.2. Laboratorul executantului va ţine următoarele evidenţe privitoare la calitatea

stratului rutier executat:
- compoziţia granulometrică a pietrei sparte utilizate;
- caracteristicile optime de compactare obţinute prin metoda Proctor modificată
(umiditate optimă, densitate maximă în stare uscată);
- caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate efectivă de compactare,
greutate volumetrică efectivă în stare uscată, capacitate portantă).

X.8. Condiţii tehnice, reguli şi metode de verificare

X.8.1. Elemente geometrice
X.8.1.1. Grosimea stratului rutier din piatră spartă este cea indicată în proiect
pe fiecare zonă în parte, abaterea limită putând să fie de  10 % din grosime (SR 179 :
1995).
Verificarea grosimilor se face cu ajutorul sondajelor.
Grosimea stratului rutier din piatră spartă este media mărimilor obţinute pe fiecare
tronson de drum prezentat la recepţie.

38
 X.8.1.2. Lăţimea stratului rutier de piatră spartă este prevăzută în proiect pentru
fiecare profil transversal în parte. Abaterile limită la lăţime pot fi de  5 cm.
Verificarea lăţimii se face în dreptul profilelor transversale ale proiectantului.
X.8.1.3. Abaterile admise la profilul transversal la macadamul folosit ca îmbrăcăminte
sunt de maximum  2 mm/m. Nu se admit abateri care permit stagnarea apei pe platforma
drumului.
X.8.1.4. Denivelările admisibile în lungul drumului sunt de maximum 20 mm sub un
dreptar de 3 m lungime.

X.8.1.5. La cotele profilului în lung, măsurate pe axă sau la marginile îmbrăcămitei,

se admite o abatere limită de  5 cm faţă de prevederile proiectului, cu condiţia respectării
pasului de proiectare adoptat.

X.8.2. Condiţii de compactare

X.8.2.1. Stratul rutier din piatră spartă trebuie compactat până la realizarea gradului
de compactare de 98 % Proctor modificat.

X.8.2.2. Capacitatea portantă la nivelul superior al stratului din piatră spartă se

consideră realizată dacă valoarea deformaţiei înregistrată este mai mică decât valoarea
admisibilă care este de 250 (1/100 mm).

X.8.3. Caracteristicile stratului rutier din piatră spartă

Verificarea denivelărilor suprafeţei stratului rutier se face cu lata de 3,0 m după cum
urmează:
- în profil longitudinal măsurătorile se efectuează în axul drumului;
- în profil transversal verificarea se face la distanţe de 25 m sau de 50 m. Măsurarea
se face prin constatarea denivelărilor sub şablon.

În cazul apariţiei denivelărilor mai mari decât cele prevăzute în prezentul caiet de
sarcini se va face corectarea suprafeţei sistemului rutier.

X.9. Recepţia lucrărilor pe faze

Recepţia lucrărilor pe faze se efectuează atunci când toate lucrările prevăzute în

documentaţii sunt complet terminate şi toate verificările sunt efectuate în conformitate cu
prevederile caietului de sarcini.

39
X.10. Măsuri de protecţie a muncii
La execuţia impietruirii se respectă:
- Norme generale de protecţia muncii
- NSSM pentru exploatări şi transporturi forestiere
- NSSM pentru transporturi rutiere, NSPM pentru exploatarea şi întreţinerea
drumurilor şi podurilor
- Regulament privind protecţia şi igiena muncii în construcţii (capitolul 19 şi 39),
Norme de prevenire şi stingere a incendiilor.

Se atrage atenţia asupra următoarelor măsuri, care nu sunt limitative:

- execuţia se face numai cu muncitori instruiţi temeinic pe linie de protecţia muncii, cu
examen medical la angajare şi periodic;
- muncitorii se dotează la punctul de lucru cu materialul de protecţie specific (căşti de
protecţie, centuri de siguranţă, frânghii, etc.) şi unelte corespunzătoare;
- semnalizarea zonelor periculoase cu placarde;
- se supraveghează în permanenţă starea de echilibru a terenurilor;
- se îndepărtează de pe taluze blocurile de stâncă instabile şi arborii aninaţi din zona
drumului;
- în cazul în care zona lucrărilor activează mai mulţi agenţi economici se încheie
protocoale specifice;
- este interzis accesul în zona de acţiune a utilajelor (buldozer, excavator,
autogreder, cilindru compactor).

40
 LUCRĂRI PENTRU SIGURANŢA CIRCULAŢIEI

1. Lucrările pentru siguranţa circulaţiei constau din:

- borne indicatoare kilometrice şi hectometrice;
- plăci indicatoare de circulaţie montate pe stâlpi de:
- beton prefabricaţi tip S14;
- stâlpi de dirijare din lemn;

1.1. Bornele indicatoare kilometrice şi hectometrice sunt elemente din beton simplu
marca C 20/25 (B350) tencuite, executate conform SR 1848-1,3:2011 şi SR 1848-2:2011.
Plantarea lor se face în afara platformei drumului spre versant. După plantare se
văruiesc şi se inscripţionează.
1.2. Plăcile indicatoare se confecţionează din tablă de oţel cu respectarea
prevederilor SR 1848-2:2011 privind condiţiile generale de excuţie, forme, simboluri,
instalare şi a dimensiunilor din „Normativul pentru întreţinerea şi repararea a drumurilor
forestiere”.

Instalarea plăcilor indicatoare se face prin prindere cu şuruburi pe stâlpi de beton.

1.3 Stâlpii de dirijare se confecţionează din lemn CR rotund de esenţă cu diametrul

maxim de 12 cm la capătul gros şi minim 8 cm la capătul subţire cu lungimea de 1,0 m,
curăţaţi de coajă şi ascuţiţi la un capăt. Stâlpii de dirijare se fixează prin batere la 20 cm de
marginea acostamentului din aval la adâncimea de 40 cm şi se văruiesc. Distanţa dintre
stâlpi este arătată în proiectul tehnic. Tot cu stâlpi de dirijare se marchează şi ambele
capete ale podeţelor, stâlpii fiind bătuţi la marginea acostamentului după terminarea
timpanelor sau parapeţilor podeţului (la intrarea şi ieşirea de pe podeţ).

41
 URMĂRIREA COMPORTĂRII CONSTRUCŢIEI,
INSTRUCŢIUNI DE EXPLOATARE ŞI ÎNTREŢINERE

DURATA NORMALĂ DE FUNCŢIONARE A DRUMULUI

1. Urmărirea comportării construcţiei, instrucţiuni de exploatare şi întreţinere

Urmărirea comportării construcţiei, exploatarea şi întreţinerea drumului forestier se

vor face în conformitate cu “Normativul pentru intreţinerea şi repararea drumurilor
forestiere”, indicativ ID-001-15, aprobat prin Ordinul Ministrului Nr.482 din 19.03.2015, care
a prevăzut la Cap.9, pct 9.5.1.2:

Personalul delegat cu atribuţii specifice – supraveghează permanent starea

drumurilor aflate în administrare, prin revizii curente efectuate la intervale de 2 – 3 luni, în
funcţie de importanţa drumurilor.

Aceste revizii constau în parcurgerea traseelor, observându-se starea carosabilului,

acostamentelor, taluzurilor, şanţurilor şi drenurilor, lucrărilor de apărare-consolidare şi de
artă, accesoriilor, suprastructurii (parapeţi, stâlpi de dirijare, indicatoare de circulaţie),
precum şi a construcţiilor aferente; se verifică, cu atenţie, tendinţele de adâncire a albiei din
zonele podurilor şi podeţelor.

De asemenea primeşte centralizat sub semnătura şefului de ocol, situaţia

deteriorărilor produse drumurilor forestiere din diverse cauze şi urgenţe de intervenţie.

În urma acestor sesizări efectuează revizii speciale, având scop constatarea

deteriorărilor şi luarea măsurilor de remediere.

La constatarea în cursul activităţii de urmărire curentă, a unor situaţii care depăşesc

limitele stabilite sau se consideră că pot afecta exploatarea în condiţii de siguranţă a
construcţiei, proprietarul va solicita expertiza tehnică.

Şeful districtului de drumuri, în calitate de conducător al formaţiei de lucru,

supraveghează şi controlează efectiv şi permanent executarea lucrărilor din punct de
vedere cantitativ, calitativ şi la termen, respectând prevederile normativului şi ţine la zi
cartea tehnică a construcţiei inclusiv jurnalul evenimentelor.

Şeful secţiei sau al atelierului de drumuri de pe lângă Direcţiile Silvice, efectuează

două revizii periodice pe an la fiecare district şi anume : primăvara - în perioada martie -
aprilie - şi toamna - în perioada septembrie - octombrie, cu care ocazie verifică modul cum
se efectuează reviziile curente şi stabileşte cu participarea şefului de ocol starea tehnică a
drumului.

42
 În executarea acestei atribuţii se poate folosi şi personalul tehnic din cadrul secţiei
sau atelierului.

Şeful secţiei sau atelierului coordonează întreaga activitate şi controlează periodic

punctele de lucru asupra modului de execuţie a lucrărilor de întreţinere şi reparaţii sub toate
aspectele, luând măsuri de aplicare a prevederilor normativului.

De asemenea întocmeşte împreună cu personalul tehnic însărcinat cu probleme de

drumuri forestiere din cadrul direcţiei silvice, programul anual de întreţinere şi reparaţii şi
urmăreşte realizarea acestuia, atât fizic şi valoric, cât şi sub aspect calitativ.

În conformitate cu H.G. Nr.766/21.11.1997 “pentru aprobarea unor regulamente

privind calitatea în construcţii” la Anexa Nr.3 – “Regulament privind stabilirea categoriei de
importanţă a construcţiilor”, Cap.I, Art.6, drumul forestier se încadrează la categoria de
importanţă “D” - construcţii de importanţă redusă -, iar conform Anexa Nr.4 - “Regulament
privind urmărirea comportării în exploatare, intervenţiile în timp şi postutilizarea
construcţiilor“, Cap.II, Art.5 - urmărirea comportării în exploatare a drumului forestier se face
prin “ urmărirea curentă “, realizată conform celor specificate mai sus în Partea I-a, Cap.9,
alin.5 şi 6 din Normativul de întreţinere şi reparare.

2. Durata normală de funcţionare a drumului

Durata normală de funcţionare a drumului forestier este conform

H.G.2139/30.11.2004, cod clasificare 1.3.7.4, de 24 - 36 de ani.

Ciclul mediu al pădurilor deservite de drumul forestier fiind de peste 100 de ani,
drumul forestier după durata normală de funcţionare intră în acţiunea de reabilitare, în
vederea deservirii în continuare a fondului forestier.

ŞEF PROIECT
ING Emil DUŢĂ

43
 Anexa nr.1 a Caietului de sarcini

NORMATIVE ŞI INSTRUCŢIUNI
Unde a fost publicat

CD 31-2002 Instrucţiuni tehnice departamentale pentru determinarea BTR nr. 2/2004

deformabilităţii drumului cu ajutorul deflectometrului

PD-003-11 Normativ privind proiectarea drumurilor forestiere Aprobat prin Ordin

1374/4.05.2012

RD-001-11 Normativ pentru reabilitarea drumurilor forestiere Aprobat prin Ordin

1373/4.05.2012

C 182-87 Normativ privind executarea mecanizată a terasamentelor B.C. Nr.6/1987

de drumuri
AND 582- Normativ privind proiectarea si executia pietruirii BTR nr. 4/2004
2002 drumurilor de pamant. Conditii tehnice de calitate
NE 012/1- Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, B.C. NR.2/2008
2007 beton armat şi beton precomprimat M.O. 374/2008
B.C. nr.12/1986
P 2-85 Normativ privind execuţia structurilor din zidărie B.C. nr.11/1985
NP 112/04 Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa BC nr. 14/2005
C 28-83 Instrucţiuni tehnice pentru sudarea armăturilor de oţel B.C. nr. 7/1983
beton
C 11-74 Instrucţiuni tehnice privind alcătuirea şi folosirea în B.C. nr. 4/1975
construcţii a panourilor din placaj pe cofraje
C 41-86 Normativ pentru alcătuirea, executarea şi folosirea B.C. nr. 7/1986
cofrajelor glisante
C 193-79 Instrucţiuni tehnice pentru executarea zidăriilor din piatră B.C. nr. 9/1979
brută
NP 064-2002 Ghid privind proiectarea, executia si exploatarea M.Of. pI, nr. 576 bis /
elementelor de constructii hidroizolaţe cu materiale 12.04.2003
bituminoase si polimerice
P 19-2003 Normativ pentru adaptarea la teren a proiectelor tip de BTR nr. 3/2004
podeţe pentru drumuri
Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de B.C. nr. 6/1965
C 16-84 construcţii B.C. nr. 7/1986
B.C. nr. 3/1983
Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de B.C. nr. 1-2/1986
C 56-85 construcţii B.C. nr. 4/1976
B.C. nr. 4/1977
C 26-85 Normativ pentru încercarea betonului prin metode B.C. nr. 8/1985
nedistructive B.C. nr. 2/1987
C 17-82 Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea
mortarelor de zidărie şi tencuială B.C. nr. 1/1983
P 59-86 Instrucţiuni tehnice pentru utilizarea plaselor sudate la
elementele de beton
NP 067-2002 Normativ pentru proiectarea lucrărilor de apărare a B.C. nr.15/2002
drumurilor, cailor ferate şi podurilor impotriva actiunii
apelor curgatoare si lacurilor
NE 012/2- Normativ pentru producerea betonului şi executarea
2010 lucrărilor din beton, beton armat, beton precomprimat-
Partea I: Executarea lucrărilor din beton

44
 xxx Normativ pentru execuţia lucrărilor de întreţinere şi Brosura RNP
reparare a drumurilor forestiere, precum şi reglementarea
circulaţiei pe aceste drumuri
xxx Norme generale de protectia muncii Brosura INCDPM /
508/20.11.2002
xxx NSSM pentru prepararea, transportul si turnarea betonelor Brosura INCDPM
si executarea lucrarilor de beton armat si precomprimat
xxx NSSM pentru transporturi rutiere Brosura INCDPM
xxx NSSM pentru lucrari de zidarie, montaj prefabricate si Brosura INCDPM / O
finisaje in constructii 116/27.03.1996
xxx NSSM pentru manipularea, transportul prin purtare sicu Brosura INCDPM/ O
mijloace nemecanizate si depozitarea materialelor 719/07.10/3.1997

xxx NSPM pentru exploatarea si intretinerea drumurilor si Brosura INCDPM/ O

podurilor 357/22.06.1998
xxx NSPM pentru lucrari de izolatii termice, hidrofuge si Brosura INCDPM/ O
protectii anticorozive 700/16.11.1999
xxx NSPM pentru lucrari de reparatii, consolidari, demolari si Brosura INCDPM/ O
translatii de cladiri 807/01.11.2000
xxx Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii B.C. nr.5-8/1993
xxx NSSM pentru exploatari si transporturi forestiere Brosura INCDPM/ O
173/27.05.2003
xxx Norme de prevenire si stingere a incendiiilor MI O / 778/ 1998

STANDARDE
1. STAS 2914-84 Lucrari de drumuri. Terasamente. Condiţii tehnice generale de
calitate
2. STAS 6400-84 Lucrari de drumuri. Straturi de bază şi de fundaţie. Condiţii
tehnice generale de calitate
3. STAS 1243-2011 Teren de fundare. Clasificarea şi identificarea pământurilor
4. STAS 1913/1-82 Teren de fundare. Determinarea umidităţii
5. STAS 1913/4-86 Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate
6. STAS 1913/5-85 Teren de fundare. Determinarea granulozităţii
7. STAS 1913/13-83 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de
compactare. Încercarea Proctor
8. STAS 1913/15-75 Teren de fundare. Determinarea greutăţii volumice pe teren
9 STAS 4606-80 Agregate naturale grele pentru mortare şi betoane cu lianţi
minerali. Metode de încercare
10 STAS 3518-2009 Încercări pe betoane. Determinarea rezistenţei la îngheţ -
dezgheţ
11 STAS 12288-85 Lucrări de drumuri. Determinarea densităţii straturilor rutiere
cu dispozitivul cu con şi nisip
12 STAS 12288-85 Determinarea densităţii straturilor rutiere cu dispozitivul cu con
şi nisip
13 SR 13043:2003/AC:2004 Agregate pentru amestecuri bituminoase şi pentru finisarea
suprafeţelor, utilizate la construcţia şoselelor, aeroporturilor şi
a altor zone de trafic
14 SR 1848/1- 2011 Semnalizare rutieră. Indicatoare şi mijloace de semnalizare
rutieră
15 SR 1848/2-2011 Semnalizare rutieră. Condiţii tehnice
16 SR 1848/3:2011 Semnalizare rutieră. Scriere, mod de alcătuire
17 SR 179:1995 Lucrări de drumuri. Macadam
Condiţii tehnice generale de calitate
18 SR EN 197-1:2011 Ciment. Partea 1: Compozitie, specificatii si criterii de
conformitate ale cimenturilor uzuale
45
19 SR EN 12620+A1:2008 Agregate pentru beton
20 SR EN 1008 :2003 Ape de preparare pentru beton. Specificatii pentru prelevare,
incercare si evaluare a aptitudinii de utilizare a apei, inclusiv a
apelor recuperate din procese ale industriei de beton, ca apa
de preparare pentru beton
21 SR EN 12620+A1:2008 Agregate din materiale nelegate sau legate hidraulic pentru
utilizare în inginerie civilă şi în construcţii de drumuri
22 SR EN 13043:2003 Agregate pentru amestecuri bituminoase şi pentru finisarea
suprafeţelor, utilizate la construcţia şoselelor, aeroporturilor şi
a altor zone de trafic
23 SR EN 13242+A1:2008 Agregate din materiale nelegate sau legate hidraulic pentru
utilizare în inginerie civilă şi în construcţii de drumuri
24 SR EN 196-1:2016 Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 1:
Determinarea rezistenţelor mecanice
25 SR EN 196-3/2017 Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 3:
Determinarea timpului de priză şi stabilităţii
26 SR EN 12350 1: 2009 Incercare pe beton proaspat. Partea nr. 1. Esantionare
27 SR EN 12350 2: 2009 Incercare pe beton proaspat. Partea nr. 2. Incercarea de
tasare
28 SR EN 12350 3: 2009 Incercare pe beton proaspat. Partea nr. 3. Incercarea Vebe
29 SR EN 12350 4: 2009 Incercare pe beton proaspat. Partea nr. 4. Grad de
compactare
30 SR EN 12350 5: 2009 Incercare pe beton proaspat. Partea nr. 5. Incercarea cu masa
de raspandire
31 SR EN 12350 6: 2009 Incercare pe beton proaspat. Partea nr. 6. Densitate
32 SR EN 12350 7: 2009 Incercare pe beton proaspat. Partea nr. 7. Continut de aer.
Metode prin presiune
33 SR EN 12390-3:2009 Incercarea pe beton intarit. Partea 3: Rezistenta la
compresiune a epruvetelor
34 SR EN 12390-8:2009 Incercarea pe beton intarit. Partea 8: Adancimea de
patrundere a apei sub presiune
35 SR EN 1925 : 2007 Metode de încercare a pietrei naturale. Determinarea
coeficientului de absorbţie a apei prin capilaritate
36 SR EN 1926 : 2007 Metode de încercare a pietrei naturale. Determinarea
rezistenţei la compresiune
37 SR EN 13390-2:2009 Încercare pe beton întărit. Partea 2: Pregătirea şi păstrarea
epruvetelor pentru încercări de rezistenŃă
38 SR EN 933-8:2001 Încercari pentru determinarea caracteristicilorgeometrice ale
agregatelor. Partea 8:Evaluarea părţilor fine.
Determinareaechivalentului de nisip
39 SR EN 1008/2011 Apă de preparare pentru beton. Specificaţii pentru prelevare,
încercare şi evaluare a aptitudinii de utilizare a apei, inclusiv a
apelor recuperate din procese ale industriei de beton, ca apă
de preparare pentru beton (SR EN 1008:2003, IDT)
40 SR EN 1097-2/2011 Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi
fizice ale agregatelor. Partea 2 Metode pentru determinarea
rezultatelor la sfărâmare

46
 Anexa nr.2 a Caietului de sarcini

CLASE BETOANE

Conform „Codul de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton
precomprimat” Partea 1: producerea betonului’’, indicativ NE 012/1-2007 şi “Normativ
pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton, beton armat, beton
precomprimat” Partea I: Executarea lucrărilor din beton, indicativ NE 012/2-2010.

Acest cod înlocuieşte „Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton
armat şi beton precomprimat’ indicativ NE 012-99 (aprobat de MLPAT cu Ordinul Nr.59/N
din 24.08.1999).

CLASA MARCA
C 2,8/3,5 B 50
C 4/5 B 75
C 6/7,5 B 100
C 8/10 B 150
C 12/15 B 200
C 16/20 B 250
C 18/22,5 B 300
C 20/25 B 350
C 25/30 B 400
C 28/35 B 450
C 32/40 B 500
C 40/50 B 600
C 50/60 B 700

47