Drumuri

Curs 9

RACORDAREA DECLIVITATILOR
Elementele curbelor de racordare Lungimea curbei de racordare verticala nu se calculeaza se considera egala cu lungimea traseului stabilita in plan orizontal sau in profil in lung intre punctele Ti si Te Stabilirea razelor de racordare conditii de confort, vizibilitate

RACORDAREA DECLIVITATILOR
Racordarile convexe

RACORDAREA DECLIVITATILOR
Racordarile convexe Impunerea unei anumite distante de vizibilitate de la care conducatorul autovehicolului sa poata vedea un obstacol sau vehicul intamplator circuland in sens opus pe acceasi banda de circulatie. Campul de vizibilitate determinat de razele vizuale, tangente la suprafata drumului.

RACORDAREA DECLIVITATILOR
Racordarile convexe

RACORDAREA DECLIVITATILOR
Racordarile convexe Vehicolul si obstacolul pe curba de racordare: K inaltimea ochiului conducatorului autoturismului h inaltimea obstacolului; AB raza vizuala = D; (in realitate D = AB)

RACORDAREA DECLIVITATILOR
Racordarile convexe

RACORDAREA DECLIVITATILOR
Racordarile convexe Adoptand valori de 1,35m pt K si 0,10 pt h:

Daca obstacolul este la suprafata drumului h=0: Respectiv, K=1,35m:

RACORDAREA DECLIVITATILOR
Racordarile concave

D sin
v

h D cos
v

RACORDAREA DECLIVITATILOR
Racordarile concave Determinarea razei minime de racordare asigurarea vizibilitatii pe timpul noptii, conditia de confort si de forma (frntur). Distanta de iluminare a farurilor > distanta necesara de vizibilitate:

- unghiul de divergenta verticala,

Racordarea declivitatilor
Raze minime pentru racordari verticale
Tipul racordarii Racordari convexe la drumuri cu 2 sau mai multe benzi de circulatie alaturate 120 Viteza de proiectare 100 80 60 50 40 30 25 10000 4500 1600 1300 1000 800 500

Racordari convexe la 12000 6000 3000 1500 1000 drumuri cu benzi separate

800 500 300

Racordari concave

5000

3000 2200 1500 1000 1000 500 300

DRUMUL IN PROFIL TRANSVERSAL

Profilul transversal - reprezinta intersectia corpului drumului si a suprafetei terenului natural cu un plan vertical, perpendicular pe axa drumului. -cuprinde atat linia terenului natural cat si linia proiectului Tipuri de profile transversale: - de rambleu - de debleu - mixt

DRUMUL IN PROFIL TRANSVERSAL

Profilul transversal in rambleu - linia proiectului se afla deasupra liniei terenului natural si drumul se executa in umplutura - inaltime minima 0,5m, pentru ramblee foarte inalte, pe baza unui calcul tehnico-economic, rambleele se pot inlocui cu viaducte
Cota proiect

Cota teren

DRUMUL IN PROFIL TRANSVERSAL Profilul transversal in debleu - linia proiectului se afla sub liniei terenului natural si drumul se executa in sapatura - existenta obligatorie a santurilor care colecteaza apele -in deblee adanci pe baza unui calcul tehnicoeconomic, pot fi inlocuite cu tunele
Cota teren Cota proiect

DRUMUL IN PROFIL TRANSVERSAL Profilul transversal mixt - cand platforma drumului se gaseste partial in umplutura si partial in sapatura - caracteristice drumurilor de coasta

Cota proiect

Cota teren

DRUMUL IN PROFIL TRANSVERSAL Profilulele transversale - cuprind elementele necesare executiei infrastructurii si suprastrcturii drumului - servesc la calculul volumelor de terasamente, a suprafetelor de taluzat - se intocmesc in toate punctele traseului unde linia terenului isi modifica panta - distanta maxima intre profile 50 m - se executa la scara 1:100 - profil tranversal tip (1:50) - detalii de executie (1:20, 1:10)

DRUMUL IN PROFIL TRANSVERSAL

Elementele profilui transversal

Creast taluz Platforma drum Ac Taluz Parte carosabila

2....2.5%

Picior taluz

3 2:

Rambleu

Cota teren Axa drumului Structura rutiera

Sant

Bancheta

Zona laterala

Ampriza drumului Zona drumului

Ta luz

Cota proiect

Ac Debleu :1 1

DRUMUL IN PROFIL TRANSVERSAL Elementele profilui transversal 1.Partea carosabila -calea propriu-zisa repezinta elementul principal dintr-un profil transversal. - este destinata circulatiei autovehiculelor - protejata de borduri sau benzi de incadrare - prevazuta cu panta pentru scurgerea apelor cuprinsa intre 1.5....3.0% in functie de tipul de imbracaminte

DRUMUL IN PROFIL TRANSVERSAL Elementele profilui transversal 2.Acostamentele -fasii laterale care incadreaza si protejeaza partea carosabila, impiedicand deplasarea laterala a materialelor din corpul drumului -acostamentele impreuna cu calea alcatuiesc platforma drumului -asigura scurgerea apelor de pe caleapanta de 4% - permit circulatia pietonilor in lipsa trotuarelor - includ banda de incadrare banda cu rol de a feri de degradari marginile caii si de a mari latimea utila

DRUMUL IN PROFIL TRANSVERSAL Elementele profilui transversal 3. Taluzurile - sunt suprafete inclinate ale terasamentelor - marginea inferioara= piciorul taluzului - marginea superioara= creasta (capul) taluzului - se caracterizeaza prin inclinarea lor tg a 1:m

DRUMUL IN PROFIL TRANSVERSAL Elementele profilui transversal 3. Taluzurile - inclinarea taluzurilor depinde de inaltimea lor, de caracteristicele terenului, de regimul hidrologic - pentru inaltimi mai mare de 2m, este necesar sa se introduca niste banchete numite berme - taluzurile de rambleu se executa in general cu inclinarea de 1:1,5 iar cele de debleu cu 1:1 - in cazul rambleelor inalte, inclinarea taluzurilor se determina pe baza unui calcul de stabilitate

Elementele profilui transversal 4. Dispozitive se scurgere a apelor - apele superficiale trebuiesc indepartate de pe suprafata platformei si descarcate lateral - santurile se pot executa cu sectiune trapezoidala sau triunghiulara - au adancime variabila in functie de apa ce trebuie evacuata
1 : 1 1 : 1 1 : 1:3 1:1 1

3 2:

Elementele profilui transversal 4. Dispozitive se scurgere a apelor - pentrru apararea taluzurilor la drumurile de coasta impotriva apelor ce se scurg de pe versant se amenajeaza santuri de garda in lungul drumului - descarcarea santurilor se face la podete sau direct in vai - podetele se amplaseza de regula la distante de 3-400m

Elementele profilui transversal 5. Banchetele laterale - sunt fasii de pamant care se prevad intre muchia santului si piciorul taluzului, pentru a opri pamantul care cade de pe taluz - au latimea intre 0.2 si 0.50 m - au inclinare de 1...2% catre sant - in zonele de munte nu se prevad banchete

Elementele profilui transversal 6. Ampriza si zona drumului - fasia de teren ocupata de un rambleu sau de un debleu - este delimitata de picioarele taluzelor la ramblee si de crestele taluzelor la deblee - de o parte si de alta a amprizei se afla zonele laterale, cu latimi cuprinse intre 0.75 si 1.00m - ampriza impreuna cu zonele laterale formeaza zona propriu-zisa a drumului

LATIMEA DRUMULUI IN ALINIAMENT

- latimea platformei drumului rezulta din insumarea latimilor partii carosabile si a acostamentelor Fasia din partea carosabila, destinata unui singur rand de vehicule care se deplaseaza in acelasi sens se numeste banda de circulatie. Latimea acestei benzi este cuprinsa intre 2.75 si 4 m si se stabileste in functie de latimea vehiculelor si de spatiile de siguranta.

LATIMEA DRUMULUI IN ALINIAMENT

- In Romania latimea drumurilor este reglementata prin lege, in functie de clasa tehnica si de categoria drumului. - pe zonele cu declivitati prelungite, in functie de trafic si de rampa, se prevad pentru sensul de urcare benzi de circulatie suplimentare, destinate vehiculelor grele

LATIMEA DRUMURILOR IN ROMANIA

LATIMEA DRUMURILOR IN ROMANIA

LATIMEA DRUMURILOR IN ROMANIA

SUPRALARGIREA CAII IN CURBA

- din cauza spatiului necesar inscrierii caroseriei vehiculelor in curba trebuie executat un spor de latime numit supralargire. - ea se calculeaza pentru fiecare banda de circulatie

l1

Re

Ri

SUPRALARGIREA CAII IN CURBA

- in normele ramanesti se prevede introducerea supralargirii in curbe numai pentru raze sub 225m. - supralargirea totala a partii carosabile este egala cu suma supralargirii fiecarei benzi de circulatie. - amenajarea curbelor se face in mod obisnuit catre interiorul curbei. In anumite cazuri exceptionale se admite ca ea sa se faca si la exteriorul curbei.

BOMBAMENTUL CII
= forma cii in profil transversal; Se alege in funcie de felul imbrcminii rutiere; Clasificare: - bombament curb; - bombament sub forma de acoperis cu versante plane; - bombament sub forma de acoperis cu racordare in zona de mijloc; - bombament sub forma de streasina cu un singur versant plan;

BOMBAMENTUL CII

BOMBAMENTUL CII
Bombamentul curb Se foloseste la impietruiri si pavaje. Curbura poate fi arc de cerc sau de parabola;

BOMBAMENTUL CII
Bombamentul curb Curbura este arc de cerc:

, echivalentul unei pante intre (1 5)%

BOMBAMENTUL CII
Bombamentul in forma de acoperis cu doua versante plane Se foloseste la imbracaminti moderne executate mecanizat. Panta transversala se alege in functie de felul imbracamintii, respectiv conditiile specifice pentru scurgerea apelor: - imbracaminti netede panta mica; - imbracaminti cu asperitati panta mai mare.

BOMBAMENTUL CII
Bombamentul bombament sub forma de acoperis cu racordare in zona de mijloc Se aplica tuturor imbracamintilor rutiere, mai putin celor din beton de ciment.

BOMBAMENTUL CII

BOMBAMENTUL CII
Bombament sub forma de streasina cu un singur versant plan Se foloseste la viraje prevazute cu convertire sau suprainaltare; panta se determina prin calcul.

AMENAJAREA IN SPATIU A PROFILELOR TRANSVERSALE

CURBE IZOLATE Trecerea de la forma de acoperis a profilului transversal la cel in forma de streasina - amenajarea in spatiu a profililui transversal; Sectorul de drum rampa de racordare; Amenajarea in spatiu a profilului in curba ale traseului se face in functie de marimea razelor de racordare:

AMENAJAREA IN SPATIU A PROFILELOR TRANSVERSALE

CURBE IZOLATE a) Panta transversala a profilului in curba este mai mare decat cea a semiprofilelor din aliniament profil suprainaltat; b) Panta transversala a profilului in curba este egala cu acea a semiprofilelor din aliniament profil convertit;

AMENAJAREA IN SPATIU A PROFILELOR TRANSVERSALE

CURBE IZOLATE
Suprainaltarea profilului se poate realiza in 3 feluri: - rotirea profilului in jurul axei drumului, care se mentine nemodificata; - mentinerea marginii interioare a partii carosabile si rotirea profilului convertit in jurul acesteia; - mentinerea marginii exterioare a partii carosabile (daca cota acesteia este obligata), pana cand profilul in forma de acoperis se transforma in profil orizontal, coborandu-se marginea interioara pana cand panta transversala ajunge la valoarea i din viraj;

AMENAJAREA IN SPATIU A PROFILELOR TRANSVERSALE

CURBE IZOLATE Rotirea profilului in jurul axei drumului:

AMENAJAREA IN SPATIU A PROFILELOR TRANSVERSALE

CURBE IZOLATE Rotirea profilului in jurul muchiei interioare a partii carosabile:

AMENAJAREA IN SPATIU A PROFILELOR TRANSVERSALE

CURBE IZOLATE Rotirea profilului in jurul muchiei exterioare a partii carosabile:

AMENAJAREA IN SPATIU A PROFILELOR TRANSVERSALE

CURBE APROPIATE DE ACELASI SENS - se recomanda evitarea lor, marind aliniamentul dintre ele la lungimea de 1,4V sau realizarea unei singure curbe.

AMENAJAREA IN SPATIU A PROFILELOR TRANSVERSALE

CURBE APROPIATE DE ACELASI SENS Daca nici una din variantele de evitare nu se pot adopta, distingem cazurile: - Ambele curbe sunt convertite; - cura 1 este convertita iar curba 2 suprainaltata; - ambele curbe sunt suprainaltate 2 cazuri: a) lungimea aliniamentului dintre curbe 0.5V; b) lungimea aliniamentului dintre curbe < 0.5V;

AMENAJAREA IN SPATIU A PROFILELOR TRANSVERSALE

CURBE APROPIATE DE SENS CONTRAR