PROFILUL

TRANSVERSAL
CARACTERISTIC AL
AUTOSTRAZII

TEMA : Sa se traseze profilul

transversal al unei autostrazi,
intr-o sectiune curenta
(aliniament).
.

- Autostrada este amplasata in zona de deal,

1 -> PT tip debleu, zona median impermeabil
2 -> PT tip rambleu, zona median nierbat care
permite infiltrarea parial a apei i scurgerea apei n
lung pe zona median
3 -> PT tip mixt, zona median impermeabil
4 -> PT tip rambleu, zona median nierbat care
permite descrcarea apei pe prile carosabile
5 -> PT tip mixt, zona median nierbat care permite
infiltrarea parial a apei i scurgerea apei n lung pe
zona median
- panta taluz 1:5
- Calea unidirectionala asigura preluarea unui trafic de

LISTA STANDARDELOR SI NORMATIVELOR DE

REFERINTA :

Standardele TEM au fost elaborate sub indrumarea

tarilor semnatare TEM (Trans-European North-South
Motorway Project) si au fost adoptate de Comitetul de
Conducere al Proiectului.
Primul normativ TEM a fost adoptat in 1981, actualizat
apoi in anii 1992 respectiv 2003.

Viteza de proiectare

In general, viteza de proiectare minima

recomandata de TEM este de 120km/h.

Este posibila si proiectarea pentru viteze mai mici,

viteze de 100km/h sau chiar 80km/h fiind
acceptabile daca sunt justificate din punct de vedere
tehnic si/sau economic, datorate unor zone
topografice dificile.

Acolo unde terenul permite, este posibila

proiectarea de viteze de 140 km/h.

Viteza de proiectare pentru

Intersectii si Tunele
se

recomanda sa nu se modifice viteza de

proiectare in intersectii sau tunele;

in

cazurile in care aceasta este justificata

de dificultati de ordin tehnic sau
economic, se poate accepta o reducere a
vitezei de proiectare cu 25%, dar in nici un
caz viteza de proiectare nu trebuie sa fie
sub 80 km/h

Corespondenta : Viteza de proiectare

pentru curbe orizontale raza minima

Raza minima pentru curbele orizontale,

pentru fiecare viteza de proiectare este
prezentata in tabelul urmator:

Corespondenta : Viteza de proiectare

pentru curbe verticale raza minima
este prezentata in tabelul urmator:

Corespondenta : Viteza de proiectare in

cazul pentilor panta maxima

Panta maxima in functie de viteza de proiectare

este prezentata in tabelul de mai jos

Lungimea sectoarelor cu panta mai mare de 3%

ar trebui sa fie limitate

Pentru a permite scurgerea apelor pluviale se

recomanda ca panta minima permanenta sa fie
de 0.3%.

Inclinatia drumului
Inclinatia

drumului trebuie sa fie

suficienta pentru a permite scurgerea
apelor pluviale si nu trebuie sa fie sub 2%.
Inclinatia recomandata trebuie mentinuta
si in cazul curbelor cu o raza egala sau
mai mare cu cea prezentata in tabelul
urmator:

ELEMENTELE
PROFILULUI
TRANSVERSAL

PROFILUL TRANSVERSAL
CARACTERISTIC AL
AUTOSTRAZII

PLATFORMA P

se masoara intre fetele glisierelor de siguranta

se masoara intre muchiile superioare ale taluzurilor de

umplutura ori a santurilor sau rigolelor (muchiile platformei),
cand nu exista glisiere de siguranta sau situatia nu impune
nici in viitor montarea de parapete de siguranta .

CAILE DE CIRCULATIE
UNIDIRECTIONALE C

Trebuie sa ofere o suprafata de

rulare care sa permita circulatia
autovehiculelor in deplina
siguranta si confort , cu viteza
prevazuta , in cazul nostru 120
km/ora . Benzile de circulatie
principale poarta volumul de trafic
cel mai mare. Pentru acestea nu
se vor face reduceri semnificative
in ceea ce priveste viteza de
proiectare.
Aceste trebuie sa fie obligatoriu cu
sens unic;
Panta transversala a cailor in
aliniamente, recomandata la noi in
tara conform ultimelor
reglementari, va fi unica 2,5% spre
dreapta fata de sensul de mers;
Panta patului drumului de 4% .

BENZILE DE
GHIDARE,,G

Sunt amplasate de
ambele parti ale
cailor
unidirectionale , in
afara acestora si au
aceeasi panta
transversala ca si
calea de circulatie;
Subt colorate sau
marcate contrastant
fata de culoarea
cailor de circulatie
spre a asigura un
ghidaj optic pentru
conducatorii auto .

BENZILE DE
STATIONARE DE
URGENTA ,,Suau rolul de-a permite

autovehiculelor ramase in
pana sau soferilor aflati in
dificultate sa stationeze
inafara cailor de circulatie;
pe aceste benzi nu este
permisa stationarea
autovehiculelor in stare de
functionare normala sau
parcarea lor;
structura rutiera de pe
aceste benzi trebuie sa
permita stationarea
fehiculelor grele si foarte
grele ;
in aliniament, panta
transversala a benzilor de
stationare accidentala este
aceeasi cu a caii adiacente .

ACOSTAMENTELE ,,A
Sunt cuprinse intre:
marginile benzilor
de stationare
accidentala si fetele
glisierelor
parapetelor de
siguranta;

marginile benzilor
de stationare
accidentala si
muchiile platformei
cand nu sunt
necesare glisiere .

FASIA DESTINATA
AMPLASARII PARAPETELOR
DE SIGURANTA CU
GLISIERE ,,F In cazul ca intr-o

prima etapa nu se
monteaza
parapete de
siguranta , insa
aceste se prevad
pentru viitor ,
fasia se
construieste la
inceput .

ZONA MEDIANA ,,M

Include si benzile de ghidare

adiacente;
Partea centrala este inierbata
si plantata cu arbusti in si
continuu sau in grupuri ;
Partea centrala este
impermeabilizata si se
amenajeaza in functie de
situatia locala si de
posibilitatile de rezolvare a
scurgerii apelor ;
Pe zona mediana se
monteaza parapete de
siguranta cu glisiere pentru a
se evita trecerea
autovehiculelor de pe o cale
pe calea de sens contrar ;

Pe zona mediana se monteaza

dispozitive speciale pentru
evitarea efectului de orbire
produs conducatorilor auto de
farurile autovehiculelor care
circula pe calea de sens
contrar ;
Zona mediana poate sa
contina si spatiul pentru
largirea in viitor a autostrazii ;
Latimea zonei mediane fara
benzile de ghidare se noteaza
cu ,,D si va servi la
amplasarea podurilor fata de
axul autostrazii .

TALUZURILE ,,T
Au

inclinari
variabile in
functie de
inaltimea
terasamentelor
si de natura
pamantului din
zona .

ZONA DE SIGURANTA ,,Zs

Se masoara catre exterior de la baza taluzului de

umplutura sau de la creasta taluzului de sapatura ;
Cand la baza taluzului de umplutura sau creasta
taluzului de sapatura se prevad santuri de colectare
sau de garda , zona de siguranta se masoara in
exteriorul acestor santuri . Acestea au latimi de
1,50-5,00 m, conform OG nr. 43/1997 ;
La limita zonei de siguranta se monteaza gardurile
de protectie (I).

ZONELE DE PROTECTIE ,,ZP

Sunt

suprafetele de teren situate de o parte si

de alta a zonelor de siguranta, necesare
protectiei autostrazii. Zonele de protectie
raman in gospodarirea juridice sau fizice care
le au in proprietate sau administrare, cu
obligatia ca acestea sa nu aduca prejudicii
autostrazii sau derularii traficului . Aici orice
lucrare (constructii , imprejmuiri sau plantatii ,
etc.) se va realiza cu aprobarea
administratorului autostrazii .

ZONA AUTOSTRAZII ,,ZA

Cuprinde

ampriza , Zonele de siguranta si

Zonele de protectie ;
Distanta de la axul drumului la marginea
exterioara a zonei autostrazii este de 50 m.

LIMITELE ZONELOR
DRUMURILOR- extras conform
OG
nr. 43/1997
a) Zonele de siguranta ale drumurilor sunt cuprinse de la limita exterioara a

amprizei drumului pana la:

* 1,50 m de la marginea exterioara a santurilor, pentru drumurile situate la
nivelul terenului;
* 2,00 m de la piciorul taluzului, pentru drumurile in rambleu;
* 3,00 m de la marginea de sus a taluzului, pentru drumurile in debleu cu
inaltimea pana la 5,00 m inclusiv;
* 5,00 m de la marginea de sus a taluzului, pentru drumurile in debleu cu
inaltimea mai mare de 5,00 m.
b) Zonele de protectie sunt cuprinse intre marginile exterioare ale zonelor de
siguranta si marginile zonei drumului, delimitat conform tabelului urmator:
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Categoria drumului
Autostrazi
Drumuri
Drumuri
Drumuri
nationale judetene comunale
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Distanta de la
axul drumului pana
la marginea
exterioara a zonei
drumului (m)
50
22
20
18
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

SITUATII PARTICULARE :
Profilul

transversal tip in aliniament cand

autostrada se construieste etapizat (in etapa
cu circulatie bidirectionala nu se admit viteze
mai mari de 100 km/h);

SITUATII PARTICULARE :
Profilul

transversal tip
cu trei benzi de
circulatie pe sens , a
treia banda va avea
latimea de 3,50 ml ,
indiferent de relieful
zonei pe care o
strabate autostrada ;

SITUATII PARTICULARE :

1.

Elemente ale profilului transversal in situatii particulare :

In sectoarele de acces si pe zonele cu declivitati mai mari de 3% prelungite
, benzile de stationare accidentala se inlocuiesc prin benzi suplimentare
pentru accelerare , decelerare , sau benzi pentru vehicule lente avand la
capete sectoare de patrundere sau desprindere in, si din fluxul de circulatie
precum si prin zone de racordare . Benzile suplimentare pentru accese vor
avea 3,50 m iar cele pentru vehicule lente minim 3,00 m latime . Structura
rutiera si panta transversala (pe sectoarele din aliniament ) trebuie sa fie
identice cu cele ale cailor unidirectionale ;

2.

3.

In curbe , pantele transversale

ale cailor de circulatie si benzilor
suplimentare se adopta potrivit
planurilor de amenajare a
curbelor ;
La sectoare de munte, cu teren
accidentat, in scopul reducerii
volumului terasamentelor si
lucrarilor de arta, caile
unidirectionale pot fi denivelate
sau se poate proceda la
proiectare separata a fiecarei cai.
Pe aceste sectoare nu exista

SITUATII PARTICULARE :
Profilurile
transversal
pe pe caile
de acces la
autostrazi ;

Norme pentru benzi de

accelerare

Banda de accelerare trebuie sa aiba o latime de 3.50m

si trebuie sa permita autovehiculelor care intra pe
autostrada, sa atinga viteza permisa pe autostrada si
sa intre in trafic in siguranta.
banda de accelerare este formata dintr-o linie de
accelerare, urmata de o linie variabila ca si latime;
Banda de accelerare incepe in punctul de separare
dintre banda autostrazii si breteaua de acces;
Lungimea benzii de accelerare trebuie calculata pe
baza unei acceleratii medii de 0.6-0.8 m/sec^2;
Lungimea benzii de insertie trebuie sa permita intrarea
in siguranta in trafic a oricarui autovehicul;
Pe portiuni drepte lungimea totala a benzii de
accelerare nu trebuie sa fie mai mica de 300 m, din
care cel putin 200 m trebuie sa fie alcatuita din banda
de accelerare propriu-zisa;

Norme pentru benzi de

deccelerare

Banda de deccelerare trebuie sa permita

oricarui autovehicul sa iasa de pe
autostrada fara o reducere semnificativa a
vitezei, si sa isi reduca viteza progresiv
pana la viteza proiectata pentru zona de
iesire.
Banda de deccelerare este formata dintr-o
banda de latime variabila, urmata de
banda de deccelerare propriu-zisa;
Lungimea benzii de deccelerare trebuie sa
fie calculata in functie de timpul necesar
franarii in siguranta. rata de franare luata in
calcul trebuie sa fie de maxim 1.5m/s^2;
Din motive de siguranta, benzile de
deccelerare ar trebui sa aiba un profil de
urcare, acolo unde acest lucru este posibil.

SITUATII PARTICULARE :

Structuri
rutiere ;
Terasamente