Tuneluri

Tunelul reprezinta constructia subterana destinata crearii unei legaturi intre doua puncte
despartite printr-un obstacol topografic( munte, curs de apa,oras,etc), in scopul instaurarii unei
posibilitati de transport sau comunicatie.
Conditiile care se urmaresca fi realizate sunt:
1) Scurtarea traseului
2) Reducerea altitudinii caii
Micsorarea rezistentei caracteristice a liniilor (reducerea declivitatilor si sporirea razei
curbelor) .
Clasificarea tunelurilor :
A. Dupa scopul pentru care se construiesc
a.Tuneluri pentru cai de comunicatie

Tuneluri feroviare

Sectiune transversala tunel feroviar

Tuneluri rutiere

Sectiune transversala tunel cu gabarit redus

Tuneluri metropolitan

Statie de metrou in adancime

Tuneluri pentru pietoni

Sectiune transversala pasaj pietonal

Tuneluri pentru cai navigabile

Sectiune transversala tunel navigabil

b. Tuneluri sau galerii de transport

Tuneluri pentru amenajari hidroelectrice

Sectiune transversala galerie de aductiune

B. Dupa modul in care se construiesc

Tuneluri de munte

Tuneluri urbane (in orase)

Tuneluri pe fundul apelor

C. Dupa modul de dezvoltare in plan de situatie si pozitia in profil lung si profile

transversale :

a. Dupa forma axei

- Tuneluri in aliniament sau curba

-Tuneluri in bucla sau spirala

b. Dupa pozitia in profil longitudinal

- Tuneluri in palier co o declivitate sau mai multe declivitati

- Tuneluri de varf (creasta) si de baza

c. Dupa pozitia in profil transversal

Tuneluri de adancime

Tuneluri in profil mixt

- Tuneluri de coasta

Tuneluri de protectie

Elementele caracteristice ale unui tunel

A. Elementele geometrice
1. Sectiunea transversala trebuie sa permita trecerea vehiculelor fara stanjenire
2. Axa tunelului se considera la nivelul caii in mijlocul sectiunii transversale. La alegerea
axei trebuie sa se tina seama de caracteristicile traseului pe portiunea respectiva
( declivitati, curbe, etc). Rezistenta la tractiune la tunel trebuie sa fie mai mica decat
rezistenta pe restul traseului.
3. Lungimea tunelului se masoara pe axa lui intre fetele exterioare a celor doua portale.
B. Elementele de constructive
1. Transeele de acces. Tunelul se racordeaza la ambele capete cu cate o transee
numita transee de acces.
2. Portalele constructii de zidarie executate la capetele tunelelor care au ca scop
consolidarea terenului in aceste puncte, precum si de a da o forma arhitectonica
intrarilor in tunel. Ele fac legatura tunelului cu transeele de acces.
3. Zidariile sunt formate din picioarele drepte (zidurile drepte) , bolta si radierul.
Deoarce forma generala a acestor zidarii se aseamana cu niste inele uriase, ele au
primit denumirea de inele.
C. Elementele de executie:
Spatiul gol ramas in urma extragerii subterane a pamantului se numeste excavatie.
Pamantul scos se numeste steril. In timpul excavatiei, terenul nu se mentine fara
sustinere decat in terenuri foarte tari si care nu sunt alterabile .
Aceste sustineri pot fi
de lemn sau de metal. In mod obisnuit nu se excaveaza dintr-o data toata sectiunea
unui tunel pe toata intinderea ei, ci se imparte in mai multe portiuni.

Fractionarea excavatiei
1 -galerie inferioara
2 - galerie superioara
3 - calota mica
4 - calota mare
5 strosul mic
6 strosul mare
Componentele unui tunel in sectiune transversal
Fundaiile - primesc presiunile de la zidurile drepte ale tunelului
Zidurile drepte - reazem pe fundaiile tunelului. La nivelul bolii ele formeaz o
retragere numit banchet sau banchin
Bolta - formeaz partea superioar a cptuelii tunelului. Partea cea mai de sus a ei
se numete cheia boli
Radierul este un element de construcie ntre fundaiile cptuelii tunelului . Zidria
total a tunelului se numete cptueal
Linia care determin interiorul zidriei marcheaz intradosul tunelului, spre deosebire
de linia de la exteriorul zidriei care contureaz extradosul. Planul de la naterea
bolii mparte inelul sau cptueala n dou pri : partea de deasupra
numit calot iar partea de jos numit stros
Gabaritul tunelului este spaiul cuprins ntre linia curb care determin intradosul
zidriei.
Apa de infiltraie este drenat i condus n partea de jos a tunelului unde, cu
ajutorul barbacanelor, ajunge la canalul de scurgere care o scoate nafara tunelului.
Capetele tunelului se numesc portale i au o construcie special. Ele au rolul de a
consolida pmntul n zonele respective i de a face legtura ntre tunel i traneele
de acces

Etape de proiectare tuneluri

Proiectarea unui tunel, cuprinde mai multe faze ( studiu de fezabilitate , ante-proiect, proiect de
executie si detalii de executie) cu etapele si studiile corespunzatoare :

Studiul pe harta care se incheie cu trasarea pe harta a variantelor de traseu ( studii de

prefezabilitate si fezabilitate)
Studii de teren care contin:

Ridicari topografice pentru intocmirea unor planuri la scari mari in scopul studierii in
detaliu a variantelor;

Trasarea pe teren, pichetarea si reperarea variantelor studiate in birou, cu nivelment

longitudinal si transversal;

Trasarea pe teren in subteran a axului tunelului in timpul executiei

Trasarea tunelurilor
Realizarea unui tunel pe o cale de comunicatie necesita un studiu al traseului in doua etape :

Studiul pe harta care se incheie cu trasarea pe harta a variantelor de traseu;

Studii de teren care comporta :

- ridicari topografice pentru intocmirea unor planuri la scari mari in scopul studierii
in detaliu a variantelor;
- trasarea pe teren, pichetarea si reperarea variantelor studiate in birou, cu
nivelment
longitudinal sau transversal;
- trasarea pe teren in subteran a axului tunelului in timpul executiei;
Pentru trasarea tunelurilor se cunosc trei procedee si anume :
A. Trasarea axei tunelului in exterior
1. Trasarea directa, peste masiv pentru un tunel scurt si teren putin accidentat
2. Trasare prin ocolirea masivului, cu ajutorul metodei poligonometriei
3. Trasarea cu ajutorul metodei triangulatiei
B. Trasarea axei tunelului in subteran in timpul executiei
La inceperea executiei unui tunel toate elementele necesare pentru trasarea axei in
subteran ( punctele de legare de reteaua de triangulatie sau drumuirea poligonala si reperii
de axa si cota de la cele doua capete ) trebuie sa fie cunoscute si materializate pe teren.
A.Trasarea directa pe deasupra tunelului
a. Axa tunelului este rectilinie
In functie de configuratia terenului pe zona tunelului se pot intalni mai multe situatii de
trasare a axei :

a)

b)

c)

a. Axa tunelului este in curba

Alegerea metodei de trasare depinde de conditiile locale, de precizia trasarii si preferinta
inginerului topograf.
Asadar, trasarea curbelor, in plan sau in profil longitudinal, se poate realiza prin mai multe
metode, dintre care amintim :
- metoda coordonatelor rectangulare pe tangente sau pe coarde;
- metoda coardelor sccesive;
- metoda tangentelor succesive;
- metoda secantelor etc.
Metoda coordonatelor rectangulare pe tangente

Metoda tangentelor la curba

2. Trasarea prin poligonul de ocolire a masivului

In cazul unui teren accidentat , la care trasarea directa nu poate fi utilizata se intrebuinteaza o
drumuire poligonala, care se desfasoara lateral de axa tunelului, pe un culuar ( vale, drum )
existent.
Lungimea optima a laturilor este de cca 300 m iar numarul lor mai mic de 30.

3. Trasarea prin metoda triangulatiei

Aceasta metoda comporta o recunoastere amanuntita pe teren pentru fixarea punctelor retelei
si pentru alegerea bazei.
Metoda triangulatiei se foloseste ca baza de trasare la executarea tunelurilor foarte lungi ( > 3
km ) , care strabat masive accidentate.
Lantul de triunghiuri se alege astfel ca unghiurile sa nu fie prea ascutite, spre a nu se strecura
erori importante.

B. Trasarea axei tunelului in subteran in timpul executiei

Operatii ce intervin la trasarea unui tunel
-

Materializarea in galerie a axei si niveletei prin reperi de directie ( plan de situatie ) si de

cota (profil in lung) .

Determinarea profilelor transversale, in front pentru realizarea excavatiei si la inelele ce

se executa pentru asigurarea inscrierii gabaitului.

Materializarea in galerie a axei si niveletei in tunel

Proiectul de executie al unui tunel trebuie sa prezinte pentru realizarea trasarii, axa
tunelului in plan si niveleta in profil longitudinal.
Axa tunelului coincide cu axul traseului pentru un tunel in aliniament si prezinta o deplasare
spre interiorul curbei, la tunelele in curba. Niveleta caii intr-un tunel este amplasata fata de axul
ipotetic al acestuia, in functie de forma sectiunii transversale.
Trasarea axei tunelelor in curba, este mai dificila datorita deschiderii mici a galeriei si deci a
distantei de vizare limitate.
Metoda cea mai utilizata pentru trasarea in curba a unui tunel, in subteran, este metoda
polara sau a unghiurilor succesive.

Trasarea profilelor transversale

In cadrul lucrarilor de trasare a unui tunel un rol important revine si urmariri
Trasarii conturului excavatiei in front, a evolutiei deplasarilor spre interior a
Acestuia si a formei profilelor transversale a inelelor executate.
Metoda scutului
Principala trasatura specifica o constituie dependenta de caracteristicile de inaintare ale scutului
(controlabilitate si dirijare) .
Controlabilitatea scutului, care influenteaza inscrierea corecta a acestuia pe traseul proiectat.
Dirijarea scutului contine doua faze distincte:
- navigatia, operatia de reperare topograficaa scutului;
- pilotajul, operatia de conducere propriuzisa a scutului
Reperarea topografica a scutului in timpul inaintarii,
necesita verificarea cu grija a urmatoarelor elemente :
a) planul niveletei Li
b) planul vertical Le
c) directia niveletei S
d) firul cu plumb P
e) rasucirea
f) forma.

Exemple
De departe, cel mai spectaculos este Laerdal Tunnel, considerat cel mai lung tunel rutier din
lume. Are o lungime de 24,5 kilometri si leaga orasele Laerdal si Aurland, din vestul Norvegiei.
Aproape 5000 de explozii au fost necesare pentru ca tunelul sa poata fi realizat.
Constructia sa a fost inceputa in 1995 si s-a terminat cinci ani mai tarziu, iar intreaga investitia a
costat aproximativ 125 de milioane de dolari.
Tunelul este echipat i cu un sistem de antene radio, iar oferii pot fi inui la curent despre
situaia traficului prin intermediul aparatelor radio din maina lor.
Exist sisteme de fotografiere i de contorizare cu ajutorul crora se monitorizeaz tot traficul
din tunel. Autoritile din domeniul circulaiei rutiere consider c sigurana circulaiei prin tunel
este foarte bun, avnd n vedere c densitatea traficului de aici este relativ sczut

Tunelul pe sub Canalului Mnecii

Inaugurat n 1994, la captul a ase ani de lucrri, tunelul pe sub Canalul Mnecii, format de
fapt din trei tunele
-

dou feroviare i unul de serviciu - asigur legtura ntre sud-estul Angliei i nordul
Franei.

Cele 3 galerii sunt legate la fiecare 375 de metri prin culoare de comunicaie. Acest sistem a
permis evacuarea cltorilor cu ocazia incendiului din 18 noiembrie 1996

Cu o lungime de peste 50 km i seciunea submarin de aproape 38 km, tunelul a fost realizat

cu 15 miliarde de euro i prin el au trecut pn n prezent 320 milioane de cltori.

Bibliografie

Dragomir, PI.; Tmioag, GH.; Mihilescu ,D.;

urcanu, R.- Topografie inginereasca Ed. Conspress Bucureti , 2000

Sorin Herban,Carmen Grecea, Mihaela Sturza, David Viorica, Bl Alina Corina,

Floarea Maria Brebu Msurtori Terestre Concepte - , Ed. Politehnica,
2012
www.google.ro