Trasarea pe plan a circuitelor de lumină şi prize

Amplasarea tabloului electric secundar de lumină şi prize se face cât mai

aproape de centrul de simetrie al planului, astfel încât să se evite formarea unor
circuite prea lungi, ceea ce ar implica pierderi de tensiune mari. Amplasarea acestuia
se face fie aparent, pe perete, fie într-o nişă special prevăzută în perete având o
adâncime de aproximativ 200mm. În cazul în care, pe nivelul respectiv, există
prevăzută o încăpere a tablourilor electrice, acesta trebuie montat în acea încăpere.
Încăperea trebuie să fie, de asemenea, amplasată cât mai aproape de centrul de
simetrie, din aceleaşi motive. Încăperea este destinată echipamentelor electrice şi
accesul este permis numai personalului calificat. Tabloul electric secundar nu trebuie
montat în încăperi aflate sub cheie (birouri, secretariat, săli de clasă etc..) astfel
încât, în caz de urgenţă, electricianul să poată să intervină rapid.
Tablourile generale, TGLP, TGF sau TGLF se amplasează de regulă, la
subsol, într-o încăpere special prevăzută. Tabloul de siguranta se poate amplasa in
aceeaşi încăpere, dar trebuie să se prevadă un perete antifoc între acesta şi
tablourile generale. Dacă la subsol nu a fost prevăzută această încăpere, tablourile
generale pot fi montate pe hol, într-o nişă cu adâncimea de 400mm.
În faţa tabloului electric trebuie să se găsească un spaţiu liber de aproximativ
2mp, astfel încât, uşa să se poată deschide la 180 o , iar electricianul să poată să
lucreze în poziţie normală.
Reprezentarea pe plan a tabloului electric se face cu ajutorul unui dreptunghi.
Nu se reprezintă la scară (vezi figura1)
.
Legăturile electrice ale circuitelor de lumină şi priză, derivaţiile se fac numai în
doze de legătură (vezi figura 1, D1, D2, D3...) reprezentate pe plan prin dreptunghiuri
de dimensiuni mai reduse.
După destinaţie şi număr de circuite pentru care se pot face legăturile şi derivaţiile,
există mai multe tipuri de doze:
- doze de derivatie centralizatoare – sunt dozele utilizate la parter (în
cadrul proiectului didactic) în care se pot face legăturile şi derivaţiile
electrice atât pentru circuitele de iluminat general cât şi pentru cele de
prize. Pentru circuitele de iluminat de siguranţă sunt prevăzute, în mod
obligatoriu, doze separate.
- doze de derivatie simple (figura 3) în care se pot face legăturile electrice
şi derivaţiile pentru un singur circuit;se reprezintă printr+un punct îngroşat;
- doze de derivaţie pătrate, utilizate în general, pentru apartamente, în
care pot fi făcute derivaţiile şi legăturile electrice atât pentru circuite de
lumină cât şi pentru circuite de priză.

Dozele electrice se pot clasifica şi după modul de pozare. Acestea pot fi

pentru montaj aparent (se pozează pe elementele de constructie) sau pentru montaj
îngropat (se pozează în elementele de construcţie, de ex: pereţi).

Pozarea circuitelor electrice (a tuburilor de protecţie cu conductoare ) se

poate face aparent sau îngropat în elementele de construcţie.
Montajul aparent presupune montarea tuburilor de protecţie prin care sunt
trase conductoarele electrice pe elementele de construcţie: pe pereţi, grinzi, plafoane
etc. In acest caz, traseele stabilite de proiectant trebuie să urmeze, pe plan, conturul
elementelor de construcţii, pe drumul cel mai scurt către receptorul electric sau locul
de priză. In cadrul proiectului didactic, la subsol, circuitele electrice de lumină (figura
3) şi de forţă vor fi pozate aparent.
Montajul îngropat al circuitelor electrice presupune montarea tuburilor de
protecţie prin care sunt trase conductoarele electrice în elementele de construcţie:
pereţi, placa de rezistenţă, şapă etc. In cazul în care pereţii sunt din beton armat
turnat monolit, tuburile de protecţie se montează în cofraj, acestea fiind legate de
fierul beton, peste care se toarnă beton, tuburile rămânând prinse la interior. În cazul
în care tuburile se montează în placa de rezistenţă, se procedează în mod similar.
Există şi varianta montării tuburilor de protecţie în şapa de egalizare de la nivelul
superior. Dacă peretele este din cărămidă sau BCA, tuburile se montează în sliţuri
practicate în aceştia sau pe perete şi se acoperă ulterior cu un strat de tencuială. În
cadrul proiectului, la parter se va adopta montajul îngropat în pereţi sau şapa de
egaliare (vezi figura 1).

Amplasarea dozelor pe plan

Amplasarea dozelor de derivaţie se face luând în consideraţie poziţia tabloului

electric. Deasupra tabloului electric secundar se pozează întotdeauna o doză de
derivaţie centralizatoare în care vor intra toate circuitele electrice ce pornesc din
tabloul electric, după care acestea vor fi orientate către corpurile de iluminat sau
locurile de priză pe care le alimentează, prin intermediul altor doze de derivaţie. În
general, dozele care deservesc circuitele de iluminat general şi locurile de priză,
trebuie amplasate pe una din laturile holului. Numai în cazul în care este nevoie (ex:
număr foarte mare de receptoare, lăţime mare a clădirii), acestea pot fi amplasate pe
ambele laturi ale holului. În acest caz, amplasarea dozelor se face, de exemplu, ca
în figura 1, faţă în faţă, respectându-se anumite distanţe între acestea ca şi între
doze şi corpurile de iluminat sau locurile de priză. Aceste distanţe sunt precizate în
normativ şi rezultă din posibilităţile fizice de realizare a instalaţiilor electrice. În
cadrul proiectului, se recomandă să se prevadă câte o doză centralizatoare de
derivaţie la o distanţă cuprinsă între 6 -9 m. De asemenea, distanţa maximă între o
doză şi un receptor electric să fie de maxim 9m. În cazul în care această distanţă
este mai mare, se poate pune în poziţie intermediară, o doză simplă, ce va deservi
un sigur circuit.
Conform normativ, aceste distanţe sunt de maxim 25m atunci când traseele
sunt în linie dreaptă şi de maxim 15m când acestea au cel mult trei schimbări de
direcţii (coturi). Deoarece tragerea conductoarelor prin tuburi este o operaţie dificilă,
în cazul traseelor lungi, este bine să se respecte valorile recomandate anterior.
În figura 1 este prezentat, în secţiune verticală, traseul unui tub de protecţie,
montat în elementele de construcţie: în perete, pe verticală şi în şapa de egalizare pe
traseu orizontal.
 LABORATOR SALA DE CLASA
4FIRA 05 240/840 i 6PGO/60W I2
1
C1 hm=2,9m C2 hm=2,6m

C3 C4

Po1 Po2 Po3 Po4

a a
a a
C8 a a C8
C9
a a
C8 C8
b b
b b
b b
i3 i4
i1 a b a b i2
Po5 D2 D6
D1 D4
C5
C10
i5 D3 D0 D5

i6 a b D7
i7 C a
TLP i8
a 9 a

C10
C
9 i9
a
b b
C
9
C6 C7 C8
Figura 1 Reprezentarea pe plan a ciruitelor de lumină şi prize de la parter
 Pardoseală
etaj superior Şapa de ciment Tub de protecţie

tencuială
Placa de
rezistenţă Doză de derivaţie

Figure 2. Secţiune prin clădire în plan vertical

 În figura 1 este prezentat un exemplu de trasare pe plan a circuitelor de
lumină şi prize de la parter, unde montajul se face îngropat. Cu linie continuă a fost
reprezentat traseul tubului de protecţie dintre doză şi receptor electric (corp de
iluminat, loc de priză etc.). În cazul montajului îngropat, tubul de protecţie de la doză
la receptor este pozat pe drumul cel mai scurt. Se recomandă ca derivaţiile către
receptoarele electrice să se facă în doza de derivaţie, astfel că se va pleca către
fiecare corp de iluminat cu un tub de protecţie separat. Alimentarea din „corp în
corp” este posibilă, dar din raţiuni de siguranţă în funcţionare şi exploatare se
recomandă adoptare soluţiei prezentate anterior.
În cazul în care, mai multe prize sunt alimentate pe acelaşi circuit, din doză se
pleacă pe un singur traseu, de la doză la primul loc de priză după care, prin perete,
la nivelul prizelor, către celălalt loc de prize. Traseul prin perete se reprezintă cu linie
de aceeaşi grosime, întreruptă.
Între două doze centralizatoare consecutive se reprezintă traseul
mănunchiului de circuite printr-o linie întreruptă îngroşată.
În figura 2 este prezentat un exemplu de trasare pe plan a circuitelor de
lumină în montaj aparent, la subsol. În acest caz, fiecare circuit de lumină este
marcat pe plan, în mod distinct, astfel încât, traseul acestuia poate fi urmărit de la
plecarea din tabloul electric până la ultimul receptor electric. Sunt folosite doze
simple care deservesc numai un circuit electric. În cazul corpurilor de iluminat etanşe
la praf şi umiditate montate în general în încăperile de la subsol, se admite
alimentarea din „corp în corp” pentru reducerea numărului de doze din încăpere.
Trasarea circuitelor pe plan, în acest caz, se face ca în figura 3.
În ambele situaţii se evită amplasarea dozelor de derivaţie pe plafon. Pozarea
acestora se face, de regulă, pe elemente de construcţie verticale astfel încât,
electricianul să poată lucra în condiţii normale. În plan vertical, dozele se amplasează
de regulă la aproximativ 300mm faţă de plafon sau faţă de pardoseală, după caz.

Detalii de doze

Se vor realiza cinci detalii de doze centralizatoare.

Pentru a realiza un detaliu de doză centralizatoare este necesar să se
studieze modul în care se fac legăturile şi derivaţiile electrice în cazul dozelor simple
la care se leagă întreruptoare simple, duble, cap-scară, cruce, corpuri de iluminat
etc., să se studieze schema multifilară a circuitului de hol.
Pentru realizarea detaliilor de doză centralizatoare se vor aplica aceleaşi
reguli, regulile de realizare a legăturilor electrice şi a derivaţiilor fiind aceeaşi,
diferenţa constând în faptul că, într-o doză centralizatoare, pot fi făcute legăturile
electrice şi derivaţiile pentru mai multe circuite de lumină şi prize.
 a a a a a

b b b b
b

a b a b
TLS
C1 C3
C2
Figure 3 Pozarea traseelor în plan, în montaj aparent

d1
a neutru
d1 a

Corp de iluminat
conductor de
fază
a a
a Intreruptor
simple
d2

a
Figura 4 Reprezentarea monofilară şi multifilară a legăturilor electrice care se realizează într-o doză simplă
b
d2
d3 d3
ba
b a
 b

Intreruptor dublu

Figura 5 Reprezentarea monofilară şi multifilară a legăturilor şi derivaţiilor electrice care se realizează într-o doză simplă
 a b a b
b a a a a a b b

b
C2

C1

C8
De la doza de derivaţie
D1
C6

C10

C5
Circuitul de hol

Către doza D3

Figura 6 Detaliu doză centralizatoare

 de la tabloul electric

Reprezentarea pe
plan

Intreruptor de capat
Intreruptor Intreruptor de capat
« cruce »

Schema monofilara a
circuitului de hol

Figura 7 Circuitul de hol