Eroii holocaustului

- referat -
Mariana Kalinin

27 ianuarie - Ziua de Comemorare a Victimelor Holocaustului

Cnd regimul nazist a ajuns la putere n Germania, n ianuarie 1933, acesta a trecut
imediat la adoptarea unor msuri antisemite sistematice. nainte de punerea n practic a
planurilor Soluiei finale a problemei evreiesti n 1942, au fost ucii n mas aproximativ un
milion de evrei. n noaptea de 9 noiembrie 1938, dup asasinarea unui diplomat german la
Paris de ctre un tnr evreu, toate sinagogile din Germania au fost incendiate, geamurile
magazinelor evreieti au fost sparte i 20.000 de oameni arestai. Aceast Kristallnacht
(Noapte de cristal) a reprezentat un semnal pentru evreii din Germania i Austria s plece
ct mai curnd posibil. Cteva sute de mii de oameni au reuit s se refugieze n alte ri, dar
tot atia, printre care muli btrni i sraci, au rmas s nfrunte o soart nesigur. Acestea
au inceput cu Noaptea de cristal n care sute de sinagogi i case de rugciune au fost
distruse i incendiate. Oameni au fost batjocorii, btui i, n unele cazuri, ucii, n plin
strad, doar fiindc erau evrei. Poliia nu a intervenit iar pompierii au acionat doar pentru a
mpiedica extinderea incendiilor asupra cldirilor nvecinate. Distrugerea sistematic a
cldirilor cu barosul, mai ales a lcaurilor de cult, dar i a magazinelor, a umplut strzile cu
cioburi de sticl de la geamurile sparte, de aici i numele de Noapte de cristal. Dup ce s-a
luat decizia eradicrii ntregii populaii evreieti n lagre de exterminare, au nceput cu
adevrat mcelul.

ase milioane de evrei i alte milioane de oameni igani, opozani politici i

religioi, homosexuali, bolnavi mintal i infirmi, dar i elitele poloneze i populaia civil
rus i srb de pe teritoriile ocupate au fost ucii de naziti n anii 1933-1945 n a a
numitele lagre ale morii echipate cu faciliti pentru gazarea oamenilor. Majoritatea
eventualelor victime urmau s fie deportate din ghetourile aflate n apropiere.

ncepnd cu primvara anului 1942, a fost declanat Operaiunea Reinhard

exterminarea sistematic a evreilor. ncepnd cu 1 noiembrie 1941, au fost construite primele
lagre de exterminare: Belzec, Sobibor, Treblinka, Majdanek i ultimul Auschwitz-Birkenau.
Execuiile n mas ale evreilor au nceput la nceputul anului 1942.

Punctele de sosire din Polonia erau Kulmhof, Beec, Sobibr, Treblinka, Majdanek i
Auschwitz. Kulmhof, era aprovizionat cu gaz, aici avnd s moar 150.000 de oameni. Beec
avea camere de gazare cu monoxid de carbon n care au fost omori circa 600.000 de evrei.
La Sobibr - 250.000 de oameni, iar la Treblinka ntre 700.000 i 800.000. La Majdanek circa
50.000 au fost gazai sau mpucai; la Auschwitz numrul morilor a depit 1 milion.
Auschwitz, n apropiere de Cracovia, era cel mai mare lagr de concentrare. Spre deosebire de
celelalte, aici se folosea acidul cianhidric (cu un efect mult mai rapid) pentru gazri. Victimele
de la Auschwitz veneau din toat Europa. Pentru a se terge urmele crimelor din cele 4 camere
de gazare, au fost construite crematorii uriae n care cadavrele s poat fi incinerate.
1
 Holocaustul este un fenomen unic prin amploarea brutalitii sale, prin cruzimea i
prin caracterul premeditat al asasinrilor n mas.

i totui n aceast noapte a minii umanitii au fost eroi, oameni care n-au crezut n
discriminarea n mas, oameni sensibili care si-au riscat viaa, si-au pus la dispoziie averile,
s-au folosit riscant de poziia pe care o aveau pentru a putea salva un suflet nevinovat de la
moarte sigur.

Oskar Schindler (n. 1908 n Moravia, Austro-Ungaria a fost un industria german,

membru al partidului nazist. Iniial acesta a fost interesat n obinerea unui profit ct mai
mare, a preluat atelierele Rekord din Cracovia, transformandu-le in Deutshce Email Fabrik
unde pe la jumatatea anului 1940 lucrau 250 de polonezi si 150 de evrei. In aprilie,
guvernatorul general Frank a decretat evacuarea evreilor din capitala. neingaduind sa
locuiasca acolo decat 5 sau 6 mii de muncitori evrei calificati. Observand ce se intampla,
Oskar spera, ca si multi altii ca acesta era doar un abuz temporar. Cand a cazut prima zapada
in acel an, Schindler a observat ca in fiecare zi lipseau de la lucru peste saizeci dintre
muncitorii sai evrei, fiind opriti pe drum pentru a curata zapada. Imediat dupa Anul Nou, in
1941 lui Schindler incepuse sa i se vorbeasca de posibilitatea de a deschide o sectie de
armament unde sa produca proiectile antitanc. Cu toate ca aceasta posibilitate nu coincidea
intereselor lui, sectia de armament a oferit o pavaza impotriva viitorului nesigur al atelierelor
Schindler si aparenta unei industrii serioase si esentiale pentru tara.

In martie 1941 incepuse sa se vorbeasca despre construirea unui ghetou pentru evrei,
folosindu-se ca pretext reducerea conflictelor rasiale. Ghetoul era, in ochii multora, forma
definitiva a catastrofei. Termenul limita pentru mutarea evreilor in ghetou era 20 martie.
Ghetoul va aduce unele inconveniente in viata lui Oskar Schindler. Incepand din 20 martie
lucratorii sai evrei nu aveau sa mai primeasca salariu. In loc de salarii, el trebuie sa plateasca
o taxa cartierului general din Cracovia: pentru fiecare muncitor si pentru femei, dar elementul
moral era deasupra celui economic. La sfarsitul anului 1941, Oskar se trezi arestat. Datorita
secretarei sale, careia ii lasase indicatii clare despre oamenii pe care trebuia sa-i contacteze,
dupa cateva zile i s-a dat drumul.

Pe 4 iunie 1941 Oskar a mers sa calareasca pe un deal de unde putea vedea mare parte
a ghetoului. In acea zi a fost martorul unor evenimente care il vor impresiona. A privit cum
SS-istii scoteau oamenii din casele lor pentru a fi deportati in diferite lagare. A observat ca
acestia nu se chinuiau sa ascunda felul in care chinuiau oamenii. O fetita a fost lasata sa vada
cum un SS-ist a omorat o femeie. Acest lucru dovedea ca nu se temeau de martori pentru ca
toti urmau sa aiba aceeasi soarta. Schindler a declarat mai tarziu ca aceea a fost ziua in care s-
a hotarat ca va face tot ce ii statea in putere pentru a combate sistemul.

De ziua lui, pe 28 aprilie, in 1942, un barbat l-a denuntat pentru comportament rasial
necorespunzator, iar in dimineata zilei de 29 aprilie a fost din nou arestat. De data aceasta nu a
mai fost tratat altfel decat ceilalti si a fost inchis intr-o celula. Din nou, datorita relatiilor sale a
fost eliberat, dupa sase zile.

2
 Schindler a inceput sa faca constructii in jurul fabricii sale in care ii tinea din ce in ce
mai mult timp pe lucratorii sai evrei, inventand fel de fel de scuze pentru faptul ca acestia nu
se puteau intoarce in ghetou. De-a lungul rzboiului a nceput s cheltuiasc sume din ce n ce
mai mari pentru a-i salva muncitorii de la moarte, risipindu- i astfel ntr-un final toat averea
adunat. Mai mult, cnd nazitii au nceput s nchid lagrele din est, a reuit s transfere
1200 din muncitorii evrei spre vest, ntr-o fabric din Sudetenland, scpndu-i astfel de la
gazare.

A salvat de la Holocaust circa 1200 de evrei. A murit in 1974, in Germania.

Cornel Dumitrescu este fiu de taran in Mehedinti. nzestrat cu o inteligenta nativa

deosebita, ambitios dar cinstit, urca rapid pe treptele afirmarii profesionale si sociale,
devenind n ctiva ani de la simplu curier la nalta functie de director n Consiliul Director al
Bancii Marmorsh-Blank. Sfatuit si sprijinit de rege, Dumitrescu renunta la situatia sa de nalt
functionar bancar si se aventureaza n afaceri, cumparnd o fabrica de textile la Cernauti.

Prezena tot mai numeroasa a trupelor germane n zona a creat o serie de neplaceri
linistei orasului bucovinean. Desi aliati, nazistii se comportau ca trupe de ocupatie. Au fost
introduse ordine stricte fata de situatia evreilor, au nceput confiscarile de averi,
discriminarile, arestarile si deportarile n lagare sau Transnistria. Ca romn, nu a putut fi de
acord ca angajatii sai, familiile si rudele acestora sa devina victimele unui odios scenariu de
exterminare. 3600 dintre angajati sunt evrei. Angajeaza pe acelasi post mai multi evrei.
Multor familii le asigura o ratie de hrana zilnica de la cantina fabricii. n numeroase cazuri,
prin relatii si cu puterea banilor, trateaza direct cu autoritatile germane. Numarul total al
angajatilor evrei s-a triplat, n doi ani ajungnd la cifra de 3600; n vara lui 1944 fuge,
asemeni multor romni bucovineni, din fata ofensivei sovietice. Ca fost "exploatator" a intrat,
evident, n vizorul organelor de urmarire si ancheta. Cu averea confiscata de rusi, este obligat
sa-si caute de lucru pentru a supravietui. Cornel Dumitrescu a trecut n vesnicie n 1976, lund
cu el propriul trecut, trecutul unui fiu de taran romn ajuns prin munca si cinste la nalte
functii profesionale si sociale,dar care, n mprejurarile tulburi ale razboiului, riscndu-si
viata, a redat dreptul la viata unor semeni de-ai sai, proscrisi pe nedrept de alti semeni.

Sir Nicholas, a reuit s scoat 669 de copii evrei din teritoriul ocupat de Adolf Hitler,
pe care i-a adus n Marea Britanie, unde le-a gsit un adpost. Nazitii cunoteau cu ce se
ocup Nicholas, ns fiind mituii cu sume mari de acesta, un timp oarecare nu l-au deranjat.
A fost o misiune foarte grea, Nicholas fiind nevoit s acopere o mare parte a sumei cu banii
proprii. Guvernul englez trgna timpul cu vizele pentru copii, de aceea Nicholas a fcut
pentru ei vize false. n total au fost 8 trenuri cu copii. Acestea mergeau prin Germania i
Olanda, iar de aici cu vaporul erau dui n Londra, unde erau ateptai de oamenii gata s-i
adopte. Cu prere de ru, ultimul tren a rmas blocat n Germania, pentru c ntre timp
Germania atacase Polonia i toate graniele s-au nchis. Despre soarta acestor copii nu se
cunoate nimic nici pn n prezent.

Ulterior s-a aflat c marea majoritate a prinilor copiilor evacuai au murit n lagrele
de concentrare naziste

3
 50 de ani nu a spus nimnui de faptele sale; n 1988 soia sa a gsit n podul casei un
album cu fotografiile copiilor i alte documente, i astfel aciunea lui Nicholas a devenit
cunoscut. Doi dintre copii salvai ulterior aveau s primeasc premiul Nobel n domeniul
fizicii i astronomieiPrinii lui Nicholas erau evrei germani, care ulterior s-au convertit la
cretinism. Cnd 50 de ani mai trziu fapta lui Nicholas a devenit cunoscut, el a fost invitat
la o emisiune la postul BBC, la care au fost invitai i 20 de oameni dintre copiii salva i...a
murit la vrsta de 106 ani.

Irena Sandler a fost una dintre eroinele din timpul regimului nazist din Germania, n
2007 a primit Premiul Nobel pentru Pace.

Nscut n 1910, n Varovia, Irena a nvat de la tatl su cum s-i ajute pe oamenii
la nevoie. Avea apte ani atunci cnd tatl su a murit. n ciuda acestui lucru, brbatul a avut o
influen mare asupra vieii femeii.

La maturitate, Irena a devenit asistent medical i a ajutat familiile nevoiae,

furnizndu-le hran sau haine. n timpul ascensiunii antisemitismului n Europa, Irena a
continuat s ajute familiile evreieti. Cnd Polonia a fost invadat de naziti, n 1939, toate
familiile de evrei au fost trimise n ghetourile din Varovia. Cutremurat de condiiile
inimaginabile din ghetou, femeia a decis s se alture unei organizaii care furniza ajutoare
evreilor. mpreun cu ali membrii a nceput s salveze copii evrei din ghetou, care erau apoi
dai spre adopie. Deoarece ghetourile erau pzite de germani, Irena trebuia s apeleze la
diferite trucuri pentru a elibera copii. n majoritatea timpului i ascundea n ambulan, atunci
cnd stricteea a crescut, femeia a nceput s i ascund n saci, couri de gunoi i chiar n
sicrie. Astfel, Irena a reuit s salveze 2.500 de copii, aceasta inea evidena copiilor ntr-o
cutie de metal pe care o ascundea ntr-o grdin din vecintate.

Metodele sale au funcionat pn cnd germanii au descoperit ce se ntmpla, iar Irena

a fost trimis n nchisoare unde a fost persecutat. n ciuda torturii, Irena nu a dezvluit locul
n care erau inui copiii. A fost condamnata la moarte. In drum spre locul de executie, cativa
membri ai miscarii Zegota au reusit sa ii mituiasca pe militarii nazisti care o insoteau. Astfel,
cei ce urmau sa o execute au lasat-o intr-o padure, in stare de inconstienta, avand mainile si
picioarele rupte, cu convingerea ca nu avea sanse prea mari sa supravietuiasca. In acea zi,
buletinul oficial de stiri a anuntat moartea Irenei Sendler. Cei care au reusit sa-i mituiasca pe
soldatii au luat-o din padure si au adapostit-o in locuri secrete, unde si-a revenit de pe urma
torturilor de nedescris. A trit tot restul vieii cu o identitate fals. Dup rzboi, a dezgropat
cutia de metal n care se aflau notiele despre copii i le-a nmnat guvernului. n 2007, Irena a
ctigat premiul Nobel pentru Pace, iar un an mai trziu la vrsta de 98 de ani a decedat.
Fiecare copil salvat cu ajutorul meu este o implinire a rostului meu pe Pamant, iar nu un titlu
de glorie."

Printul Constantin Karadja si-a folosit influenta ca peste 51.000 de evrei germani,
francezi, unguri si romani sa se poata adaposti in Romania, astfel scapand de moarte. El a
salvat cel mai mare numar de oameni din timpul Holocaustului, dupa mult mai celebrul Raoul
Wallenberg.

4
 Traian Popovici, primarul romn al oraului Cernui, prin aciunile sale a dus la
salvarea de la moarte a aproape 20.000 de evrei bucovineni. Pn pe octombrie 1941, cnd a
ncetat deportarea evreilor, peste 30.000 de evrei fuseser evacuai din Cernui. Rmseser
n ora 15.600 de evrei, desemnai ca "eseniali pentru funcionarea oraului" ca urmare a unei
decizii a guvernatorului Corneliu Calotescu, crora se adugau nc 4.000 care beneficiau de
autorizaii temporare emise de Dr. Traian Popovici.

Zeci de mii de evrei dintre cei 185.000 deportati n Transnistria au fost salvai de
Regina-mam i Regele Mihai n cel de-Al Doilea Rzboi Mondial. Hitler i-a cerut lui
Antonescu lichidarea Reginei-Mam, enervat c suverana i-a dat peste cap planurile legate de
lichidarea a zeci de mii de evrei din Romnia.

Familia lui Jzef i Wiktoriei Ulma. n timpul celui de-Al Doilea Rzboi Mondial
germanii au ucis aproximativ 90% din comunitatea care numra aproape 3,5 milioane de evrei
polonezi. Au supravieuit cca. 40-120 de mii de evrei, care s-au ascuns n rndurile
partizanilor i populaiei de polonezi sau n pduri. Wiktoria i Jzef Ulma au nceput s
ascund n gospodria lor opt evrei, chiar dac astfel i amenina pedeapsa cu moartea stabilit
de naziti. Aceast atitudine eroic a lor nu a fost una solitar. Potrivit istoricilor, n diferitele
forme de asisten acordat evreilor au fost implicai ntre 300 de mii i 1 milion de polonezi.

La 24 martie 1944, n urma unui denun, Wiktoria i Jzef Ulma, cei ase copii ai lor
cu vrste cuprinse ntre o jumtate de an i opt ani, precum i cele dou familii de evrei care
se ascundeau la ei, au fost mpucai de ctre jandarmii germani. n momentul masacrului,
Wiktoria era nsrcinat n luna a noua.

Elisabeta Nicopoi Strul avea 21 de ani, locuia la Iasi si lucra la o fabrica de textile.
La data de 29 iunie 1941, auzind despre planul nazistilor de a ataca evreii, s-a grabit sa ajunga
la casa lui Marcus Strul, unul dintre colegii sai de munca, pentru a-l avertiza si a-l adaposti
impreuna cu familia sa. Datorita eforturilor sale, familia lui Marcus a fost salvata de la
pogromul din Iasi, 29 si 30 iunie 1941, in care au murit 15.000 de evrei. A mai ascuns
aproximativ 20 de personae intr-un depozit, timp de doua saptamani, oferindu-le hrana. S-a
stins din via la 93 de ani.

Cornelia "Corrie" ten Boom a ajutat familii de evrei, lucru pt care toat familia ei a
fost arestat. Acetia au murit in lagr dar ea datorit unei erori a scpat de camera de gazare
unde au murit femeile din grupa ei.

Eroii pe care am vrut s i aduc n lumin sunt oameni complet normali. S-au nrolat
ntr-o lupt acerb mpotriva discriminrii, rasismului, impotriva triumfului nedreptii,
oameni care au dat tot, riscndu-si viaa n fiecare zi, in fiecare moment, din dragoste pentru
semenii lor in nevoie. Pe lng acetia mai sunt muli alii peste care s-a aternut uitarea, ns
viaa lor a fost ncrcat de sens i au influenat pozitiv epoca, fcnd o diferen acolo unde
au trit. Sunt lumini n ntuneric datorit crora astzi ne este putin mai bine. S nu-i uitm
nici pe ei pt c dei totul era impotriva lor, ei nu au incetat s spere, s schimbe, s
lupte. ...Istoria care se uit este condamnat s se repete...

5
 Surse de pe internet

1. http://profadeistorie.blogspot.ro/2011/01/istoria-care-se-uita-se-
repeta.html accesat 21 martie 2017

2. http://www.rador.ro/2014/11/09/documentar-noaptea-de-cristal-
amintirea-unei-orori-de-neimaginat/ accesat 21 martie 2017

3.https://www.ushmm.org/wlc/en/media_nm.php?
ModuleId=10005145&MediaId=427 accesat 21 martie 2017

4. https://ro.wikipedia.org/wiki/Oskar_Schindler accesat 21 martie 2017

5.https://ro.wikipedia.org/wiki/Cornel_Dumitrescu_(industria
%C8%99) accesat 21 martie 2017

6. http://www.bbc.com/news/uk-england-33350880 accesat 21 martie

2017

7. http://www.crestinortodox.ro/religie/irena-sendler-inima-
curajoasa-125292.html accesat 22 martie 2017

8. https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Karadja accesat 22 martie

2017

9. http://adevarul.ro/locale/suceava/lista-schindler-bucovina-poveste-
fabuloasa-traian-popovici-primarul-erou-salvat-20000-evrei-moarte-
sigura-1_55af539ff5eaafab2cd0312c/index.html accesat 22 martie 2017

10. http://stiri.tvr.ro/mama-regelui-mihai-a-salvat-mii-de-evrei--
comunitatea-evreiasca-i-a-adus-un-omagiu-reginei-elena-la-120-de-ani-
de-la-nastere_73895.html accesat 22 martie 2017

11. http://www.culturapoloneza.ro/events/item/samaritenii-din-
markowa-expozitie-la-chisinau.html accesat 22 martie 2017

12. http://cultural.bzi.ro/elisabeta-nicopoi-strul-romanca-care-a-salvat-
zeci-de-evrei-de-la-moarte-la-iasi-19115 accesat 22 martie 2017

13. https://en.wikipedia.org/wiki/Corrie_ten_Boom accesat 22 martie

2017