TMDT Tot

Universitatea Politehnica din Bucuresti
Facultatea de Transporturi
Tehnologii de
manipulare,depozitare si transport
intern -proiect
PROIECT
Student: Safta Ioan Andi

Grupa: 8409B
1
Cuprins
MEMORIU TEHNIC ........................................................................................................................................ 3
TEMA PROIECTULUI ...................................................................................................................................... 4
Capitolul 1 ..................................................................................................................................................... 5
PREZENTAREA SISTEMULUI DE DEPOZITARE IN VARIANTA 1 DE PROIECTARE .............................................. 5
Capitolul 2. .................................................................................................................................................... 6
VERIFICAREA STABILITĂŢII ELECTROSTIVUITORULUI ..................................................................................... 6
Capitolul 3 ..................................................................................................................................................... 9
DIMENSIONAREA SPATIILOR PENTRU DEPOZITAREA MARFURILOR ............................................................. 9
Capitolul 4 ................................................................................................................................................... 15
DETERMINAREA INTENSITATII FLUXURILOR DE MARFURI CARE SOLICITA SISTEMUL SI CALCULUL NECESAR
DE UTILAJE .................................................................................................................................................. 15
Capitolul 5 ................................................................................................................................................... 18
CALCULUL CONSUMULUI DE ENERGIE ........................................................................................................ 18
Capitolul 6 ................................................................................................................................................... 30
CACULUL CHELTUIELILOR PENTRU MANIPULAREA MARFURILOR .............................................................. 30
Capitolul 7 ................................................................................................................................................... 34
.CALCULUL NUMARULUI NECESAR DE TRANSLATOARE STIVUITOARE SI TRANSPALETE ELECTRICE ........... 34
DIMENSIONAREA SPATIULUI PENTRU DEPOZITARE .................................................................................... 34
Capitolul 8 ................................................................................................................................................... 40
CALCULUL CHELTUIELILOR DE EXPLOATARE PENTRU DEPOZITUL PROIECTAT............................................. 40
ANEXE.......................................................................................................................................................... 46
2
MEMORIU TEHNIC
In cadrul prezentului proiect se cere sa se proiecteze sistemul pentru depozitarea marfurilor paletizate
(Apa plata ambalata in sticla de plastic de 0.5 l). Se vor studia doua variante de manipulare a
incarcaturii:
Varianta 1 – depozit acoperit cu rampe laterale pentru incarcare-descarcare in/din mijlocul de transport
auto.
Operatiile de manipulare din cadrul sistemului se vor executa cu electrostivuitor cu furca centrala.
Varianta 2 – depozit dezvoltat pe vertiala, deservit de translatoare stivuitor si transpalete electrice.
Se cunoste din tema proiectului ca volumul anual de marfuri care intra in depozit este de 126000 [u.i/an];
greutatea incarcaturii 400 [daN]; coeficientul de depozitare 0,9; timpul mediu de pastrare a marfii de 2
zile.
In acest proiect s-a urmarit:
Alegerea utilajelor de baza si verificarea stabilitatii acestora; dimensionarea spatiului de depozitare;
determinarea intensitatii fluxurilor de marfuri care solicita sistemul si determinarea numarului necesar de
utilaje; calculul consumului de energie a utilajelor si instalatiilor; calculul cheltuielilor pentru exploatarea
sistemului.
Pentru varianta 1, in urma calculelor, au rezultat:
- spatii de depozitare: 915 celule;
- dimensiunea depozitului: 140 x 22 m;
- amplasarea marfurilor: palete puse pe lungime, pe 3 nivele;
- numar de electrostivuitoare: 8;
- productivitati ale stivuitoarelor de 35 u.i/h;
- volumul de forta de munca rezultat: 20 angajati;
- un consum de energie de 135201.2kWh
- costul manipularii pe unitate: 5.27 RON;
Pentru varianta 2, in urma calculelor, au rezultat:
- spatii de depozitare: 1220 celule;
- dimensiunea depozitului: 19x29 m;
- numar de translatoare stivuitor: 6;
- volumul de forta de munca rezultat: 34 angajati;
- costul manipularii pe unitate: 7.53 RON;
Din compararea celor doua variante de proiectare putem spune ca prima varianta de proiectare, depozit
acoperit cu rampe laterale pentru incarcare-descarcare in/din mijlocul de transport auto, este varianta cea
mai avantajoasa de proicetare.In aceasta varinata s-au obtinut costuri mai mici, atat cu forta de munca cat
si cu achizitia utilajelor si constructia depozitului.
3
TEMA PROIECTULUI
Se cere sa se proiecteze sistemul pentru depozitarea marfii paletizate conform datelor: volumul anual de
marfuri care intra in depozit este de 270000 [u.i/an]; greutatea incarcaturii 400 [daN]; coeficientul de
depozitare 0,9; timpul mediu de pastrare a marfii de 3 zile.
In cadrul proiectului se vor studia doua variante de manipulare a incarcaturii:
Varianta 1 – depozit acoperit cu rampe laterale pentru incarcare-descarcare in/din mijlocul de transport
auto. Operatiile de manipulare din cadrul sistemului se executa cu stivuitor cu furca frontala.
Electrostivuitorul folosit in prima varinata a fost: CAT/DP/15N

Varianta 2 – depozit dezvoltat pe verticala, deservit de translatoare stivuitor si transpalete electrice.
Translatorul stivuitor folost a fost: KSM Lift 30T4W Li-ion
Transpaleta electrica folosita a fost: CAT NPP16N2
4
Capitolul 1
PREZENTAREA SISTEMULUI DE DEPOZITARE IN VARIANTA 1 DE
PROIECTARE
Depozitul este un loc, o suprafata in aer liber, o cladire sau un ansamblu de cladiri in care se aduc, se
pastreaza si din care se livreaza mari cantitati de marfuri sau de materiale de diferite naturi. De regula,
depozitele destinate pastrarii unor marfuri speciale sunt situate in spatii izolate, departe de marile
aglomerari urbane, iar cele destinate marfurilor obisnuite sunt dispuse de cele mai multe ori la marginea
oraselor, in incinta sau in apropierea firmelor care le detin.
Marfa se depoziteaza intr-un sistem de tip hala prevazut cu rampe laterale pentru transferul unitatilor de
incarcatura intre depozit si mijloacele de transport prin care se face aprovizionarea si livrarea marfurilor
catre beneficiar.
Principalele operatii de manipulare executate in depozit folosesc ca utilaj de baza electrostivuitoare cu
capacitate mica de incarcare (1200 kg) cu furca frontala.
Operatiile principale de manipulare sunt:
a) preluarea unitatii de incarcatura din vagoanele de cale ferata si aducerea lor in depozit unde sunt
stivuite sau pastrate in telaje (rafturi);
b) se efectueaza la livrarea marfurilor catre beneficiar, in aceasta situatie stivuitorul cu furca preia o
unitate de incarcatura din raft si o incarca in autocamion;
c) transferul unitatii de incarcatura din vagoane, direct in autotrenuri (fara o depozitare reala), acest tip de
operatii se mai numeste si transbordare directa.
5
Capitolul 2.
VERIFICAREA STABILITĂŢII ELECTROSTIVUITORULUI
În cazul verificării stabilităţii stivuitoarelor se iau in considerare două cazuri limita care permit sa
facem evaluarea asupra stabilitatii stivuitorului in timpul manipularii cu incarcatura:
a) Electrostivuitorul stationeaza pe o suprafata inclinata cu unghiul  inclinat fata de

orizontala (  = 5 )
În aceste conditii se poat defini primii coeficienti de stabilitate:
𝑏⋅𝐺𝑆 ⋅𝑐𝑜𝑠 𝛼−ℎ𝑐 ⋅𝐺𝑆 ⋅𝑠𝑖𝑛 𝛼−𝐹𝑣 ⋅ℎ𝑣 1050∗2930∗cos 5−400∗2930∗sin 5−0∗930
𝑎1: 𝑘𝑠1 = = =2.08
𝑎⋅𝐺⋅𝑐𝑜𝑠 𝛼+𝐻 𝑠𝑖𝑛 𝛼𝑚𝑎𝑥 920∗400 ∗cos 5+3500∗sin 5
𝑏⋅𝐺𝑆 ⋅𝑐𝑜𝑠 𝛼−ℎ𝑐 ⋅𝐺𝑆 ⋅𝑠𝑖𝑛 𝛼−𝐹𝑣 ⋅ℎ𝑣 1050∗2930∗cos 5−400∗2930∗sin 5−0∗930
𝑎2: 𝑘𝑠1 = = =2.87
𝑎⋅𝐺⋅𝑐𝑜𝑠 𝛼+𝐻 𝑠𝑖𝑛 𝛼𝑚𝑎𝑥 720∗400 ∗cos 5+3500∗sin 5
unde:
- GS– greutatea totală a electrostivuitorului; 2530 kg
- b – distanta de la suportul componentei normale a centrului de greutate al
stivuitorului pana la axa rotilor (b= y-d); y=1400 mm
- α – unghiul de înclinare care este facut de planul de rulare, pe care staţionează
electrostivuitorul, cu planul orizontal;  = 5 
- hc − cota centrului de greutate al electrostivuitorului ( hc = 400mm)
- Fv − forta vantului ce actioneaza asupra electrostivuitorului, in acest caz (Fv = 0 )
- hv − distanta de la suportul fortei la planul suprafetei de rulare; 930 mm
- a − distanta de la suportul componentei normale a greutatii pana la axa de rasturnare
(OBS. axa de rasturnare este o perpendiculara dusa pin punctele de contact ale rotior
din fata cu planul de rulare)
a1 = 850 mm; a 2 = 700 mm - pentru numar de ordine par
a1 = 920 mm; a 2 = 720 mm - pentru numar de ordine impar
6
- G – greutatea încărcăturii; 400 kg

- Hmax – înălţimea maximă de stivuire; 3500 mm
unde:
- x – distanţa de la axa roţilor din spate până la centrul de greutate al stivuitorului
d=350mm
b) Electrostivuitorul se deplasează cu viteza v, cu încărcătura pe o suprafata de rulare

inclinata cu un unghi α=5° fata de orizontala, iar la un moment dat acesta este frâneaza
brusc. În acel moment in centrele de greutate ale stivuitorului si incarcaturii apar forte
le de inertie Fi1 , Fi 2 . In aceste conditii coeficientu de stabilitate:
′
𝑏⋅𝐺𝑆 ⋅𝑐𝑜𝑠 𝛼−ℎ𝑐 ⋅𝐺𝑆 ⋅𝑠𝑖𝑛 𝛼−𝐹𝑖1 ⋅𝐻1 −𝐹𝑖2 ⋅ℎ𝑐 −𝐹𝑣′ ⋅ℎ𝑉
A1:𝑘𝑠2 = =
𝐺⋅𝑎⋅𝑐𝑜𝑠 𝛼+𝐻1 ⋅𝐺⋅𝑠𝑖𝑛 𝛼
1050∗2930∗cos 5−400∗2930∗sin 5−67.88∗650−429.4∗400
= 3.31 ≥ 1,15
920∗400 ∗cos 5+3500∗400∗sin 5
𝑏 ⋅ 𝐺𝑆 ⋅ 𝑐𝑜𝑠 𝛼 − ℎ𝑐 ⋅ 𝐺𝑆 ⋅ 𝑠𝑖𝑛 𝛼 − 𝐹𝑖1 ⋅ 𝐻1 − 𝐹𝑖2 ⋅ ℎ𝑐 − 𝐹𝑣′ ⋅ ℎ𝑉′

𝑎2: 𝑘𝑠2 =
𝐺 ⋅ 𝑎 ⋅ 𝑐𝑜𝑠 𝛼 + 𝐻1 ⋅ 𝐺 ⋅ 𝑠𝑖𝑛 𝛼
1050 ∗ 2530 ∗ cos 5 − 400 ∗ 2530 ∗ sin 5 − 678.8 ∗ 650 − 429.4 ∗ 400
=
720 ∗ 400 ∗ cos 5 + 3500 ∗ 400 ∗ sin 5
= 4.21 ≥ 1,15
unde:
- G S – greutatea totală a electrostivuitorului;
- b – distanta de la suportul componentei normale a centrului de greutate al
stivuitorului pana la axa rotilor (b= y-d)
- α – unghiul de înclinare care este facut de planul de rulare, pe care staţionează
electrostivuitorul, cu planul orizontal;  = 5 
- hc − cota centrului de greutate al electrostivuitorului ( hc = 400mm)
- Fv − forta vantului ce actioneaza asupra electrostivuitorului, in acest caz (Fv = 0 )
- hv − distanta de la suportul fortei la planul suprafetei de rulare
- G – greutatea încărcăturii - fiecare student aici va inlocui cu greutatea paletei
- H 1 − distanta de la centrul de greutate al incarcaturii la planul suprafetei de rulare -
va fi minim 650 mm = 600 mm (sunt jumate din inaltimea paletei- 1200 mm ) + 50
7
mm- distanta minima de la sol la furca , de aceea am zis minim

650 mm in functie de caracteristicile stivuitorului )
- Fi1 – forţa de inerţie ce acţionează asupra încărcăturii
𝐺 𝑣 4000 3.33
𝐹𝑖1 = ⋅ = ∗ = 678.8 𝑑𝑎𝑁
𝑔 𝑡𝑓 9.81 2
unde:
- G – greutatea incarcaturii; N 
- g - acceleratia gravitationala m / s 2 
- v – viteza de deplasare a electrostivuitorului cu încărcătură; v = 3,33m / s
- tf – timpul de frânare; daca nu veti gasi in datele tehnice considerati t f = 2 s ;
- Fi2 – forţa de inerţie ce acţionează asupra electrostivuitorului
𝐺𝑠 𝑣 2530 3.33
𝐹𝑖2 = ⋅ = ∗ = 429.4 𝑑𝑎𝑁
𝑔 𝑡𝑓 9.81 2
unde:
- G s – greutatea stivuitorului; N 
- g - acceleratia gravitationala m / s 2 
- v – viteza de deplasare a electrostivuitorului cu încărcătură; v = 3.33m / s
- tf – timpul de frânare; daca nu veti gasi in datele tehnice considerati t f = 2 s
8
Capitolul 3
DIMENSIONAREA SPATIILOR PENTRU DEPOZITAREA
MARFURILOR
Se va determina capacitatea necesara a depozitului cu relatia:

𝑄𝑎 126000
𝐶𝑁𝐷 = ⋅ 𝑘𝑛 ⋅ 𝑇𝐷 ⋅ 𝐾𝐷 [𝑐𝑒𝑙𝑢𝑙𝑒] = ∗ 1 ∗ 2 ∗ 0.9 = 914.5
𝑍 248
Qa – volumul anual de marfuri; 126000

Z – numarul zilelor lucratoare din an; 248
kn – coeficientul de neuniformitate a aprovizionari depozitului cu marfuri;
kn=1,15÷1,3
TD – intervalul mediu de pastrare; 2
KD – coeficientul de depozitare, k D = 0,9
Pentru a dimensiona spatiul necesar pornind de la ipoteza ca intreaga cladire
este construita dintr-un numar de module, un spatiu ipotetic avand dimensiunile
unui paralelipiped: L x D x H.
L – distanta dintre axele a doua usi vecine ale cladirii; L = 14 m
D – deschiderea cladirii (distanta dintre cei doi pereti); D =20 m
H – inaltimea maxima a stelajelor cu marfuri, plus 1,5 metri;
Baza elementelor de depozitare este reprezentata in figura II.1:
9
Figura II.1
lc – latimea minima a coridoarelor pentru circulatia electrostivuitorului. Se alege
mai mare sau egala cu AST4 (valoarea este in datele tehnice) 5m=5066.6 mm
LST – lungimea stelajului LST= L-lc =14000 – 5066.6=8933.4 [mm]
bST – latimea stelajului (1200 mm, 800 mm)
ε – distanta de siguranta , ε=150 mm;
Nx – numarul de palete care se aseaza pe stelaj;
LST
Nx = (II.2)
(l p , L p ) + 
Figura II.2 Numarul de palete pe stelaj
10
a) bST = l p , unde l p − latimea paletei

bST=800 mm
LST=9000 [mm]
𝐿𝑆𝑇 8933.4 Lst
𝑁𝑥 = ⌊ ⌋ = 1200+150 = 6.61[𝑝𝑎𝑙𝑒𝑡𝑒/𝑠𝑡𝑒𝑙𝑎𝑗] , Nx = [ palete / stelaj]
𝐿𝑝 +𝜀 1200 + 150
b) bST = LP ,unde L p − lungimea paletei
bST=1200 mm ,
LST=8933 [mm]
 L  8933
N x =  ST [ palete / stelaj] , 𝑁𝑥 = = 9.4[𝑝𝑎𝑙𝑒𝑡𝑒/𝑠𝑡𝑒𝑙𝑎𝑗]
 l p +   800+150
Se alege Nx cel mai mare !
Figura II.3. Numarul de nivele pe verticala
11
Nz – numarul de nivele pe verticala

𝐻𝑚𝑎𝑥
𝑁𝑧 =
(ℎ𝑝 +𝜀)
3500
𝑁𝑧 = + 1 = 3.5
1200 + 150
hp – inaltarea paletei cu incarcatura plasata deasupra; hp=1200 mm;
Calculul numarului de celule:

𝑁𝐶𝐸 = 𝑁𝑥 ⋅ 𝑁𝑧 ⋅ 𝑁𝑆𝑇 = 9.4 ∗ 3.5 ∗ 3 = 98.7 [celule]
NST- se determina in functie de Ast,

Dupa ce se determina NST , apoi se calculeaza lc , si apoi se recalculeaza Nx,
Si apoi se calculeaza NCE, NZ - ramane neschimbat
Mod de calcul NST
12
NST =(4-8)
NST= (D- bst-lc-2bst-lc-bst )=20000-1200-5000-2*1200-5000-1200=5200 mm-
5000=200
Avem 3 culoare (3 valori de 5000 mm ) , deci valoarea de 200 mm se imparte la 3
400/3=66.6 mm , lc=5000 + 66.6 = 5066.6 mm
Exemple numerice
1) Din calcule a rezultat Nx cel mai mare corespunzator lui bst= 1200 mm
Din datele tehnice lc (Ast) = 3500 mm
D= 20 m = 20.000 mm (din datele initiale)
NST= 20.000- 1200 – 3500 – 2*1200- 3500- 2*1200-3500 -1200= 2300 mm
S-a scazut prima data un bst pentru ca este stelajul lipit de perete (figura de mai
sus). Este apoi scazut culoarul de manipulare (un culoar deserveste 2 stelaje – unul
pe stanga , unul pe drepta) si apoi se scad 2 stelaje , apoi un culoar .
Avand in vedere ca au ramas 2300 mm este mai mic decat latimea culoarului , si
ultma valoare este un stelaj , acea diferenta trebuie atribuita .
(Explicatie suplimentara: daca mai puneam un stelaj in cei 2300 mm nu se putea
opera acesta neavand culoar aferent pentru manipulare)
Din acest calcul avem Nst=6 stelaje (adica 6 bst , 6 valori de 1200 mm )
Acum recalculam lc din nou – reatribuie uniform valoare de 2300 mm ( latim
culoarul cu valoarea ramasa)
2300/3=766 mm , lc=3500 +766 = 4266 mm ,
Iar acum cu aceasta noua valoare se recalculeaza N x
2) Din calcule a rezultat Nx cel mai mare corespunzator lui bst= 1200 mm
Din datele tehnice lc (Ast) = 2500 mm
D= 20 m = 20.000 mm (din datele initiale)
13
NST= 20.000- 1200 – 2500 – 2*1200- 2500- 2*1200-2500=6500 mm -

2*1200-2500-1200= 400 mm
S-a scazut prima data un bst pentru ca este stelajul lipit de perete (figura de mai
sus). Este apoi scazut culoarul de manipulare (un culoar deserveste 2 stelaje – unul
pe stanga , unul pe drepta) si apoi se scad 2 stelaje , apoi un culoar ...
(se observa ca in 6500 mm mai incapeau clar cel putin un stelaj , ultima valoare
scazuta fiind un culoar )
Avand in vedere ca au ramas 400 mm este mai mic decat latimea culoarului
/stelaj, aceasta diferenta trebuie atribuita .
Din acest calcul avem Nst=8stelaje (adica 8 bst , 8 valori de 1200 mm )
Acum recalculam lc din nou – reatribuie uniform valoare de 400 mm ( latim
culoarul cu valoarea ramasa)
400/4=100 mm , lc=2500 + 100 = 2600 mm ,
Iar acum cu aceasta noua valoare se recalculeaza N x
Numarul de elemente:
𝐶𝑁𝐷 914.5
𝑛= = = 9.26 ≅ 10 [elemente ] (se aproximeaza in plus)
𝑁𝐶𝐸 98.7
Lungimea depozitului:
𝐿𝐷 = 10 ∗ 14 = 140 [m]
Daca LD > 140 m , atunci depozitul va fi format din mai multe hale
( exemplu LD=160m => 2 hale a 80 m )
14
Capitolul 4
DETERMINAREA INTENSITATII FLUXURILOR DE MARFURI CARE
SOLICITA SISTEMUL SI CALCULUL NECESAR DE UTILAJE
Pentru calculul numarului necesar de stivuitoare sunt necesare doua

elemente de baza:
- fluxurile de materiale manipulate de stivuitor
- productivitatea medie orara a unui stivuitor
Pentru aflarea fluxului de materiale manipulate de stivuitor folosim figura III.1:
Figura III.1 – Fluxul de materiale

cu urmatoarele notatii:
D – depozit
MTA – mijlocul de transport prin care se aprovizioneaza depozitul cu marfuri
MTL – mijlocul de transport prin care se livreaza marfurile catre beneficiari
ɸ1, ɸ2, ɸ3 - fluxurile de materiale
Apar trei fluxuri distincte in situatia de fata, iar intensitatile maxime ale celor trei
fluxuri se calculeaza cu relatiile III.1, III.2, III.3.
𝑄𝐴 126000
𝜑1 = ⋅ 𝑘𝑛 ⋅ 𝐾𝐷 = ∗ 1.2 ∗ 0.9 = 34.29 [unitati
𝑧⋅𝑇𝐹 248∗16
manipulate/ora] (III.1)
𝑄𝐴 126000
𝜑2 = ⋅ 𝑘𝑛 ⋅ (1 − 𝐾𝐷 ) = ∗ 1.2 ∗ (1 − 0.9) = 3.8 [unitati
𝑧⋅𝑇𝐹 248∗16
manipulate/ora] (III.2)
15
𝜑3 = 𝜑1 = 34.29 (III.3)
Unde:
- Qa – volumul anual de marfă;
- z – numărul zilelor lucrătoare dintr-un an; (calculat in primele seminarii)
- TF – timpul zilnic de funcţionare al depozitului; (stabilit in primele seminarii)
(16 h)
- kn - coeficientul de neuniformitate zilnică a activităţii la
punctele de manipulare; k n = 1,2
- kD - coeficientul de depozitare a mărfurilor; k D = 0.9
Productivitatea medie orara a unui stivuitor se calculeaza cu formula III.4:

3600 𝑢 3600
𝑄𝑒 = ⋅ 𝑘𝑇 [ ] = ∗ 0.5 = 11 (III.4)
𝑇𝐶 ℎ 163
unde:
kT – coeficient de folosire in timp a unui stivuitor , kT=0,6÷0,8
Tc – durata medie a unui ciclu de manipulare [s]
Tc=TD+TRC+To =99+14+50=163 (III.5)
To – durata operatiilor care se modifica foarte putin in functie de viteza de lucru,

To=40÷50 [s]
TD – suma timpilor de deplasare in gol si cu incarcatura
2𝑙 1 1 2∗40 1 1
𝑇𝐷 =
𝑣
+𝑣(
𝑎𝑑
+
𝑎𝐹
)= 19
+ 19 (
0.3
+
0.6
) = 99 [s] (III.6)
l – lungimea medie a semicursei pentru manipularea unei unitati de incarcatura

l=30÷40 [m]
v – viteza medie de deplasare cu si fara incarcatura a stivuitorului, [m/s]
ad – acceleratia la demarare a stivuitorului, [m/s2] , (~ 0.3 m/s2)
aF – acceleratia la franare a stivuitorului, [m/s2], (~ 0.6 m/s2)
16
TRC – suma timpilor de coborare si ridicare a furcilor stivuitorului

𝐻𝑚𝑒𝑑 3.5/2
𝑇𝑅𝐶 = 4 =4 = 14[𝑠] (III.7)
𝑣𝑅𝐶 0.5
Hmed – inaltimea medie de stivuire egala cu jumatate din inaltimea maxima de

stivuire (Hmax/2)
vRC – viteza de ridicare si coborare a furcilor stivuitorului (~ 0.5)- o gasiti in datele
tehnice
In aceste conditii numarul de stivuitoare active este:

𝑎 ∑3𝑖=1 𝜑𝑖 72.38
𝑁𝑆𝑇 = = = 6.5 ≅ 7 [stivuitoare] (III.8)
𝑄𝑒 11
Pentru a tine seama de situatiile in care se defecteaza un stivuitor, se alege o

rezerva de 15% din parcul activ.
Parcul inventar se calculeaza astfel :
𝑖 𝑎
𝑁𝑆𝑇 = 1,15 ⋅ 𝑁𝑆𝑇 = 1.15 ∗ 7 = 8 [stivuitoare] (III.9)
i
N ST - se va aproxima in plus
17
Capitolul 5
CALCULUL CONSUMULUI DE ENERGIE
IV.1. CONSUMUL DE ENERGIE AL MECANISMELOR DE RULARE IN GOL

SI IN SARCINA PENTRU UN STIVUITOR MECANIC.
Reprezentarea diagramelor de incarcare ale motoarelor mecanismelor de

rulare la deplasarea de lungimea l .
Date necesare
- coeficientul rezistentei la rulare w=0,015÷0,025;
- momentul de inertie al rotorului si cuplajului JR+JC=0,1÷0,2 [kg/m2]
- turatia motoarelor n=1000÷1200 [rot/min]
- randamentul motorului  =0,6÷0,8
1. Puterea necesara:
FR  v
Pnec = [kW]
10 2  T
2. Puterea la demarare
Pdem = (M D + M R )  w 
1
[kW]
T
- FR – forta rezistenta la rulare

FR = w  G [daN]
- MD – cuplul dinamic rezistent

- MR – cuplul static rezistent
M D = J Re d  D
D
2
v 1
J D
=   ( J R + J C ) + 91,5(mut + minc )     [kgm2]
 n  T
Re d
18
-  - coeficient care tine seama de influenta maselor aflate in miscare

de rotatie. I valori intre 1,05÷1,25
- JR – moment de inertie al rotorului motorului electric de actionare
- JC – moment de inertie al cuplajului mecanic dintre arborele motorului si
arborele de intrare al transmisiei mecanice
- mut – masa proprie a utilajului, masa totala a caruciorului mecanic [kg]
- minc – masa incarcaturii de pe platforma sau remorca [kg]
- v – viteza de rulare [m/s]
- n – turatia arborelui motorului [rot/min]
2n

D = = 60 [rad/s]
tD v
aD
-  - viteza unghiulara a arborelui motorului [rad/s]

- tD – timpul de demarare
1000  Pnec
MR = (IV.6)

➢ STARE GOALA
𝐹𝑅 ⋅𝑣 164.45∗5.27
𝑃𝑛𝑒𝑐 = = = 12.38[𝑘𝑊]
102 ⋅𝜂 𝑇 102 ∗0.7
unde:
- Pnec – puterea necesară
- FR – forţa rezistentă la rulare;
𝐹𝑅 = 𝜔 ⋅ (𝐺𝑆𝑇 + 𝐺î𝑛𝑐 ) = 0.065(2530 + 0) = 164.45 [𝑑𝑎𝑁]
unde:
- ω – coeficientul de rezistenţă la rulare; 𝜔 = 0,065
19
- GST – greutatea stivuitorului; GST [daN ]
- Gînc – greutatea încărcăturii; Gînc [daN ]
- v – viteza de rulare a stivuitorului; v[m / s ]

- ηT – randamentul transmisiei dintre motor şi cei doi arbori planetari;  T = 0,7
𝑀𝐷 = 𝐽𝑟𝑒𝑑 ⋅ 𝜀𝐷 = 4.11 ∗ 17.98 = 73.89 [𝑁𝑚]

unde:
- MD – cuplul în regim dinamic;
- Jred – momentul de inerţie redus la arborele motorului corespunzător perioadei de
demarare a maşinii;
𝑣 2 1
𝐽𝑟𝑒𝑑 = 𝛿 ⋅ (𝐽𝑅 + 𝐽𝐶 ) + 91,5 ⋅ (𝑚𝑠 + 𝑚î𝑛𝑐 ) ⋅ ( ) ⋅
𝑛 𝜂𝑇
2
5.27 1
= 1.05(0.03 + 0) + 91.5(2530 + 0) ( ) ∗ = 4.11[𝑘𝑔 ⋅ 𝑚2 ]
1500 0.7
unde:
- JR – momentul de inerţie al rotorului;
- JC – momentul de inerţie al cuplajului dintre arborele motorului şi
mecanismul de lucru;
J R + J C = 0,1[kg  m 2 ]
- n – turaţia motorului; n = 1000 rot / min

- εD – acceleraţia unghiulară la demarare;
𝑑𝜔 𝜔 157
𝜀𝐷 = = = = 17.98[𝑟𝑎𝑑/𝑠 2 ]
𝑑𝑡 𝑡𝐷 8.73
unde:
2⋅𝜋⋅𝑛 2∗𝜋∗1500
- ω – viteza unghiulară; 𝜔 = = = 157[𝑟𝑎𝑑/𝑠]
60 60
𝑣 5.27
- tD – timpul de demarare; 𝑡𝐷 = = = 8.73[𝑠]
𝑎𝐷 0.6
unde:
- aD – acceleraţia la demarare; 𝑎𝐷 = 0,6𝑚/𝑠 2
20
𝑣 5.27
𝑡𝐹 = = = 6.58[𝑠]
𝑎𝐹 0.8
unde:
- tF – timpul de frânare;
- aF – acceleraţia la frânare; 𝑎𝐹 = 0,8𝑚/𝑠 2
𝑙−𝑙𝐷 −𝑙𝐹 200−(14.42+10.81)

𝑡𝐶 = = = 33.16[𝑠]
𝑣 5.27
unde:
- tC – timpul de mers cu viteză constantă;
- l – lungimea medie de deplasare; l = 35 m
𝑣2 5.272
- lD – lungimea de demarare; 𝑙𝐷 = = = 23.14 [𝑚]
2⋅𝑎𝐷 2∗0.6
𝑣2 5.272
- lF – lungimea de frânare; 𝑙𝐹 = = = 17.35 [𝑚]
2⋅𝑎𝐹 2∗0.8
𝑃𝑛𝑒𝑐 ⋅1000 12.38∗1000

𝑀𝑅 = = = 78.85[𝑁𝑚]
𝜔 157
unde:
- MR – cuplul în regim static;
𝑀𝑑𝑒𝑚 = 𝑀𝐷 + 𝑀𝑅 = 73.89 + 78.85 = 152.74[𝑁𝑚]

unde:
- Mdem – cuplul de demarare;
157
𝑃𝑑𝑒𝑚 = 𝑀𝑑𝑒𝑚 ⋅ 𝜔[𝑊] = (73.89 + 78.85) ∗ = 11.9[𝑘𝑊]
2
unde:
- Pdem – puterea de demarare;
21
î 𝑃𝑑𝑒𝑚 +𝑃𝑛𝑒𝑐
𝑊 = ⋅ 𝑡𝐷 + 𝑃𝑛𝑒𝑐 ⋅ 𝑡𝐶 = 579.06
2
unde:
- WD1 – consumul de energie la deplasarea stivuitorului cu încărcătură;
Figura IV.1 – Diagrama de incarcare a motorului electric la mers cu incarcatura
➢ STARE INCARCATA
22
𝐹𝑅 ⋅𝑣 190.45∗5.27
𝑃𝑛𝑒𝑐 = = = 14.33[𝑘𝑊]
102 ⋅𝜂 𝑇 102 ∗0.7
unde:
- Pnec – puterea necesară
- FR – forţa rezistentă la rulare; 𝐹𝑅 = 𝑤 ⋅ 𝐺𝑆𝑇 = 0.065(2530 + 400) = 190.45[𝑑𝑎𝑁]
unde:
- w – coeficientul de rezistenţă la rulare; 𝑤 = 0,065
- GST – greutatea stivuitorului; GST [daN ]
- v – viteza de rulare a stivuitorului; v[m / s ]

- ηT – randamentul transmisiei dintre motor şi cei doi arbori planetari;  T = 0,7
𝑀𝐷 = 𝐽𝑟𝑒𝑑 ⋅ 𝜀𝐷 = 4.75 ∗ 17.98 = 85.40[𝑁𝑚]

unde:
- MD – cuplul în regim dinamic;
- Jred – momentul de inerţie redus la arborele motorului corespunzător perioadei de
demarare a maşinii;
𝑣 2 1 5.27
2
1
𝐽𝑟𝑒𝑑 = 𝛿 ⋅ (𝐽𝑅 + 𝐽𝐶 ) + 91,5 ⋅ 𝐺𝑆𝑇 ⋅ ( ) ⋅ = 1.05(0.03 + 0) + 91.5(2530 + 400) ( ) ∗ =
𝑛 𝜂 𝑇 1500 0.7
4.75[𝑘𝑔 ⋅ 𝑚2 ]
unde:
-  − coeficient ce tine seama de influenta maselor in miscare de rotatie,  = 1.2 ;
- JR – momentul de inerţie al rotorului;
23
- JC – momentul de inerţie al cuplajului dintre arborele motorului şi

mecanismul de lucru; J R + J C = 0,1kg  m 2
-n – turaţia motorului; n = 1000 rot / min ;

-v – viteza de rulare a stivuitorului; v[m / s ]
- G ST − greutatea stivuitorului, GST [daN ]
𝜔 157
𝜀𝐷 = = = 17.98[𝑟𝑎𝑑/𝑠 2 ]
𝑡𝐷 8.73
unde:
- εD – acceleraţia unghiulară la demarare;
2⋅𝜋⋅𝑛 2∗𝜋∗1500
- ω – viteza unghiulară; 𝜔 = = = 157[𝑟𝑎𝑑/𝑠]
60 60
𝑣 5.27
- tD – timpul de demarare; 𝑡𝐷 = = = 8.73[𝑠]
𝑎𝐷 0.6
- aD – acceleraţia la demarare; 𝑎𝐷 = 0,6𝑚/𝑠 2
𝑃𝑛𝑒𝑐 ⋅1000 14.33∗1000

𝑀𝑅 = = = 91.27[𝑁𝑚]
𝜔 157
unde:
- MR – cuplul în regim static;
𝑀𝑑𝑒𝑚 = 𝑀𝐷 + 𝑀𝑅 = 85.40 + 91.27 = 176.67[𝑁𝑚]

unde:
Mdem – cuplul de demarare;
157
𝑃𝑑𝑒𝑚 = 𝑀𝑑𝑒𝑚 ⋅ 𝜔 [𝑊] = (85.40 + 91.27) ∗ = 13.8[𝑘𝑊]
2
24
unde:
- Pdem – puterea de demarare;
𝑃𝑑𝑒𝑚 +𝑃𝑛𝑒𝑐
𝑊𝑔 = ⋅ 𝑡𝐷 + 𝑃𝑛𝑒𝑐 ⋅ 𝑡𝐶 = 595.65
2
unde:
- WD2 – consumul de energie la deplasarea stivuitorului fără încărcătură;
Figura IV.2. – Diagrama de incarcare a motorului electric la mers fara sarcina
25
IV.2 ENERGIA CONSUMATĂ DE MECANISMUL DE

RIDICARE
➢ STARE ÎNCĂRCATĂ
𝑅
𝑊𝑅1 = 𝑃𝑛𝑒𝑐
𝑅
⋅ 𝑡𝑚𝑒𝑑 = 6.15 ∗ 2.5 = 15.37
unde:
- W 1R − energia consumata de mecanismul de ridicare cu incarcatura
R
- Pnec – puterea motorului necesară pentru acţionarea mecanismului de ridicare a

stivuitorului [kW]
𝑅 𝐻𝑚𝑒𝑑
- t med
R
− timpul mediu de ridicare [s],𝑡𝑚𝑒𝑑 = = 2.5[𝑠]
𝑣𝑅
𝐻𝑚𝑎𝑥
- Hmed – înălţimea medie de stivuire; 𝐻𝑚𝑒𝑑 = = 1.5
2
𝐹𝑝 ⋅𝑣𝑅𝐶 1231.7∗0.6
𝑃𝑛𝑒𝑐 = = = 6.15[𝑘𝑊]
2⋅102 ⋅𝜂 𝐻 2∗100∗0.6
unde:
stivuitorului;
-Fp – forţa care acţionează tija pistonului;
𝐺𝑐 ⋅ 𝑙𝑐 + 𝐺𝑖𝑛𝑐 ⋅ 𝑙 1 + 𝜂𝑎
𝐹𝑝 = (𝐺𝑐 + 𝐺î𝑛𝑐 + 2 ⋅ 𝜔 ⋅ )⋅( ) = 531.87 + 664.83 = 1196.7[𝑑𝑎𝑁]
𝑏𝑐 𝜂𝑎
unde:
- Gc – greutatea proprie a căruciorului portfurcă; Gc = 200 daN
- Ginc greutatea incarcaturii de pe furca stivuitorului, Ginc [daN ]
- l – distanţa dintre axa roţilor căruciorului şi axa centrului de greutate a

încărcăturii; l = 700 mm
26
- l c – distanţa dintre axa centrului de greutate a căruciorului şi

axa roţilor acestuia; l c = 200 mm
- bc – baza de rulare a căruciorului; bc = 0.8m
- ηa – randamentul angrenajului roată-lanţ;  a = 0,7
-  H − randamentul hidraulic , H = 0,7

- vRC – viteza de ridicare/coborâre a încărcăturii; vRC [m / s]
𝑅
𝑅
⋅ 𝑡𝑚𝑒𝑑 = 6.15 ∗ 2.5 = 15.37[𝑘𝐽]
unde:
- W 1 − energia consumata de mecanismul de ridicare cu incarcatura
R
➢ STARE GOALĂ
𝑅
𝑅
⋅ 𝑡𝑚𝑒𝑑 = 0.75 ∗ 2.88 = 2.16
- WR2 − energia consumata de mecanismul de ridicare fara incarcatura
- Pnec
R
– puterea motorului necesară pentru acţionarea mecanismului de ridicare a
stivuitorului [kW]
𝑅 𝐻𝑚𝑒𝑑
- t med
R
− timpul mediu de ridicare [s],𝑡𝑚𝑒𝑑 = = 2.88[𝑠]
𝑣𝑅
𝐻𝑚𝑎𝑥
- Hmed – înălţimea medie de stivuire; 𝐻𝑚𝑒𝑑 = = 1.5
2
𝐹𝑝 ⋅𝑣𝑅𝐶 151.7∗0.65
𝑃𝑛𝑒𝑐 = = = 0.75[𝑘𝑊]
2⋅102 ⋅𝜂 𝐻 2∗100∗0.65
27
unde:
stivuitorului;
- Fp – forţa care acţionează tija pistonului [daN]
-  H − randamentul hidraulic, H = 0,7
𝐺𝑐 ⋅𝑙𝑐 1+𝜂𝑎
𝐹𝑝 = (𝐺𝑐 + 2 ⋅ 𝜔 ⋅ )⋅( ) = 51.87 + 64.83 = 116.7[𝑑𝑎𝑁]
𝑏𝑐 𝜂𝑎
unde:
- Gc – greutatea proprie a căruciorului portfurcă; Gc = 200 daN
încărcăturii; l = 700 mm
- l c – distanţa dintre axa centrului de greutate a căruciorului şi axa roţilor acestuia;

l c = 200 mm
- w − coeficientul rezistentei la deplasare a rotilor carcuciorului in raport cu ghidajul

sistemului de rame, w = 0.03 ;
- bc – baza de rulare a căruciorului; bc = 0.8m
- ηa – randamentul angrenajului roată-lanţ;  a = 0,7
- vRC – viteza de ridicare/coborâre a încărcăturii; vRC [m / s]
𝑅
𝑅
⋅ 𝑡𝑚𝑒𝑑 = 0.75 ∗ 2.88 = 2.16[𝑘𝐽]
unde:
- WR2 − energia consumata de mecanismul de ridicare fara incarcatura
28
- Pnec
R
– puterea motorului necesară pentru acţionarea mecanismului
de ridicare a stivuitorului [kW]
- t med
R
− timpul mediu de ridicare [s]
𝑊𝑜 = 𝑊𝐷1 + 𝑊𝐷2 + 𝑊𝑅1 + 𝑊𝑅2 = 595.65 + 579.06 +

15.37 + 2.16 = 1192,24[𝑘𝐽]
unde:
- WD1 – consumul de energie la deplasarea stivuitorului cu încărcătură;
- WD2 – consumul de energie la deplasarea stivuitorului fără încărcătură;
- W 1 − energia consumata de mecanismul de ridicare cu incarcatura;
R
- WR2 − energia consumata de mecanismul de ridicare fara incarcatura;
𝑎
𝑊𝑇 = 𝑊𝑂 ⋅ 𝑁𝑚 = 1192.24 ∗ 113401 = 135201.2[𝑘𝑊ℎ]
unde:
- WT − consumul total de energie
- N ma − numarul de manipulari efectuate de catre utilaje in decurs de 1 an
𝑎
𝑁𝑚 = 𝑄𝑎 ⋅ (1 + 𝑘𝐷 ) = 126000 ∗ (1 + 0.9) = 113401[𝑚𝑎𝑛𝑖𝑝𝑢𝑙𝑎𝑟𝑖]
- Qa – volumul anual de marfă
- k d − coeficient de depozitare
29
Capitolul 6
CACULUL CHELTUIELILOR PENTRU MANIPULAREA
MARFURILOR
VI.1. CHELTUIELI CU SALARIZAREA FORTEI DE MUNCA
TAB.VI.1
Lucratori Salariu lunar Angajati
Conducatori de utilaje 4000 RON 14
Lacatus intretinere 3500 RON 2
Lucrator necalificat 3000 RON 4
𝐶𝑆 = 12 ⋅ 𝛼 ⋅ ∑𝑖 𝑛𝑖 ⋅ 𝑠𝑖 = 12 ∗ 1.2 ∗ (56000 + 7000 + 12000) =

𝑅𝑂𝑁
1080000 [ ]
𝑎𝑛
- ni – numarul lucratorilor din categoria i

- si – salariul lunar
-  - coeficient cu valoarea 1,15÷1,2
VI.2. CHELTUIELI CU ENERGIA CONSUMATA DE MASINI, INSTALATII

SI PENTRU ILUMINAREA LOCURILOR DE MUNCA
- Cheltuieli cu consumul anual de energie al stivuitorului

1 kwh = 0.5 [ Ron]
Ces =𝑊𝑡 ⋅ 𝐶𝑒 = 135201.2 ∗ 0.5 = 67600.5 [𝑅𝑂𝑁/𝑎𝑛]

Wt – consumul total de energie
30
Ce- costul unui kwh industrial

- Consumul de energie pentru iluminarea locurilor de munca
Se utilizeaza corpuri de iluminat cu puterea instalata de 100W. Pe rampe
se va instala cate un corp de iluminat la 25 de metri iar in interiorul
depozitului cate unul la 25 m2
Consumul de energie pentru iluminare

𝑊𝑖𝑙 = 10−3 ⋅ 𝑁𝑐𝑖 ⋅ 𝑡𝑎 ⋅ 𝑃𝑐 = 10−3 ∗ 124 ∗ 3968 ∗ 100 = 49200 [kwh]
- Nci – numarul total de corpuri de iluminat;
- ta – timpul mediu de functionare a unui corp de iluminat in ore/an; (16h
*248z=3968)
- Pc – puterea medie a unui corp de iluminat, Pc =100 kw
Nci = NciD +2 NciR [corpuri de iluminat]
Pe rampe se vor folosi 12 corpuri de iluminat

In interiorul depozitului se vor folosi NciD° + 12 corpuri de iluminat.
NciD° = 𝐿𝑑∗𝐷
25
=
140∗20
25
= 112
NciD= NciD° +12=112+12=124

NciD– numarul total de corpuri de iluminat din interiorul depozitului
LD – lungimea depozitului [m] , calculat la cap 2
D- latimea depozitului [m]
NciR=𝐿𝑑
25
=
140
25
= 5.6 ≅ 6
NciR– numarul total de corpuri de iluminat din exteriorul depozitului

LD – lungimea depozitului [m], calculat la cap 2
31
Ceil =𝑊𝑖𝑙 ⋅∗ 𝐶𝑒 = 49200 ∗ 0.5 = 24600 𝑅𝑜𝑛/𝑎𝑛
Ce=Ces+Ceil =67600.5+24600=92200.5 [Ron/an/]
VI.3. CHELTUIELI PENTRU AMORTIZAREA MIJLOACELOR FIXE

VI.4. CHELTUIELI PENTRU INTRETINEREA SI REPARATIILE
UTILAJELOR
Tab. V.2
Den. mijl. fixe Cost specific ai[%] ri[%]
Cladire depozit Ron/m2 4 2
Stivuitoare Ron 12 10
Rampe Ron/m2 4 1
Drum acces Ron/km 5 4
C.F de acces Ron./km 6 3
Tab. V.3
Den. mijl. fixe Pret Nr Cost total (VT)
Cladire LD*D=140*20=2800
20 Ron/m2 56000
depozit
Stivuitoare 50000 Ron 𝑁𝑖𝑠𝑡 = 8 400000
Rampe 10 Ron/m2 LD*4*n=140*4*1=560 5600
Drum acces 500 Ron/km 1.5 750
C.F de acces 500 Ron./km 1.5 750
32
Total 412700
n- nr de hale
VT – valoarea totala a mijloacelor fixe
𝑅𝑜𝑛
𝐶𝐴 = 0,01 ∑ 𝑉𝑇 ⋅ 𝑎𝑖 = 0.01 ∗ 5054650 = 50546.5 [ ]
𝑎𝑛
𝑅𝑜𝑛
𝐶𝑅 = 0,01 ∑ 𝑉𝑡 ⋅ 𝑟𝑖 = 0.01 ∗ 4022050 = 40220.5 [ ]
𝑎𝑛
𝐶𝑆 +𝐶𝐸 +𝐶𝐴 +𝐶𝑅 1080000+92200.5+50546.5+40220.5 𝑅𝑜𝑛

𝐶𝑚 = = = 5.27 [ ]
𝑄𝐴 (1+𝐾𝐷 ) 126000(1+0.9) 𝑢𝑛𝑖𝑡.𝑑𝑒.𝑚𝑎𝑛𝑖𝑝𝑢𝑙𝑎𝑟𝑒
CA – cheltuieli pentru amortizarea mijloacelor fixe

CR – cheltuieli cu intretinerea si reparatia utilajelor
Cm – costul mediu al manipularii
CS- cheltuieli de salarizare
CE – cheltuieli cu iliminat si utilaje
QA- volumul anual de marfa
KD- coeficient de depozitare
33
VARIANTA A DOUA DE PROIECTARE – DEPOZIT DESERVIT PE

VERTICALA DE TRANSLATOARE STIVUITOR SI TRANSPALETE
ELECTRICE
Capitolul 7
.CALCULUL NUMARULUI NECESAR DE TRANSLATOARE
STIVUITOARE SI TRANSPALETE ELECTRICE
DIMENSIONAREA SPATIULUI PENTRU DEPOZITARE
Calculul numarului necesar de translatoare stivuitoare si transpalete electrice
𝑄𝑎
𝐶𝑁𝐷 = ⋅ 𝑘𝑛 ⋅ 𝑇𝐷 = 1220[𝑐𝑒𝑙𝑢𝑙𝑒]
𝑧
unde:
- CND – capacitatea necesară a depozitului;
- Qa – volumul anual de mărfuri;
- z – numărul zilelor lucrătoare dintr-un an;
- kn – coeficient de neuniformitate a aprovizionării; k n = 1,2
- TD – timpul mediu de păstrare a mărfurilor în depozit;
𝐶𝑁𝐷 1220
𝑁𝑇∗ = 𝜙1 (𝐿, 𝐻) = = 𝜙1 (8.93,3.3) = = 26.5 ≅ 27
𝐿 𝐻 8.93 3.3
2⋅[ ]⋅[ ] 2⋅[ ]⋅[ ]
𝛥𝑥 𝛥𝑦 0.95 1.35
34
unde:
- CND – capacitatea necesară a depozitului;
- L – lungimea unui stelaj; 8.93 [m]
- H – înălţimea de stivuire a translatorului stivuitor; 3.3 m
- ∆x – lăţimea unei celule de depozitare;
x = l p + 150 = 800 + 150 = 950 mm
- ∆y – înălţimea unei celule de depozitare;

y = h p +  = 1200 + 150 = 1350 mm
- NT* - numărul de translatoare stivuitoare pentru φ1;
L [m] 20 40 60 80 100
N T* 12 6 4 3 3
∗∗ 2 ⋅ 𝑄𝑧 𝑚𝑎𝑥 2 ⋅ 609
𝑁𝑇 = 𝜙2 (𝐿, 𝐻) = = 𝜙2 (8.93,3.3) = =1
𝑇𝐹 ⋅ 𝑄𝑒 16 ⋅ 75
unde:
- NT** - numărul de translatoare stivuitoare pentru φ2;
- Qzmax – volumul maxim de mărfuri manipulat ; [u.i./zi]
𝑧𝑖
𝑄𝑎
𝑄𝑚𝑎𝑥 = ∗ 𝑘𝑛 = 609
𝑧
- kn – coeficient de neuniformitate a aprovizionării; k n = 1,2
- TF – timpul zilnic de funcţionare al depozitului; TF = (8 − 16 )h
- Qe – productivitatea orară a translatoarelor stivuitoare;
3600
𝑄𝑒 = ⋅ 𝑘 𝑇 = 75.06
𝑇𝑐
35
unde:
- Tc – durata unui ciclu de funcţionare; [s]
- kT – coeficient de folosire în timp a utilajelor; k T = 0,7
𝛥𝑧 𝐻 𝐿2 ⋅ 𝑣(𝑦)
𝑇𝐶 = 4𝑡(𝑧) + 2𝑡(𝑥, 𝑦) = 4 + + = 33.5[𝑠]
𝑣(𝑧) 𝑣(𝑦) 3𝑣 2 (𝑥) ⋅ 𝐻
unde:
- t(x,y) – durata de ridicare şi coborâre a platformei, respectiv de
translaţie a translatorului , 6.6 [s]
- v(x) – viteza de translaţie a translatorului; [m/s] , ( v( x) = 1,16 m / s )
- v(y) – viteza de ridicare şi coborâre a platformei , [m/s] , (𝑣(𝑦) = 0,5𝑚/𝑠)
- v(z) – viteza pe axa z, [m/s], ( v( z ) = 0,2m / s )
- t(z) – durata de avansare şi retragere a braţelor telescopice; 3 [s]
- ∆z – lungimea unei celule de depozitare; [m] , z = 1,2m
- H – înălţimea de stivuire a translatorului stivuitor; 3.3 [m]
- L – lungimea unui stelaj; 8.9 [m]
L [m] 20.0 40.0 60.0 80.0 100.0 8.9
TC 45.6 90.7 165.7 270.8 405.9 33.6
Qe 55.2 27.8 15.2 9.3 6.2 75.1
609.0 609.0 609.0 609.0 609.0 609.0
1.4 2.7 5.0 8.2 12.3 1.0
36
14.0
12.0
10.0
8.0
ϕ_2
6.0 ϕ_1
4.0
2.0
0.0
0.0 20.0 40.0 60.0 80.0 100.0 120.0
𝑁𝑇0 = 𝑁𝑇𝑆
0
≅ 5 [translatoare stivuitor]
L0 ≅55 [m]
𝑖
𝑁𝑇𝑆 = 1.15 ⋅ 5 = 5.75 ≅ 6 [translatoare stivuitor]
0
N TS - numarul de translatoare stivuitor din parcul activ
i
N TS - numarul de translatoare stivuitor din parcul inactiv
Numarul de transpalete electrice se calculeaza la fel ca numarul de stivuitoare

calculat in Capitolul IV:
𝑎 ∑3𝑖=1 𝛷𝑖
𝑁𝑇𝐸 = = 7 [𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑝𝑎𝑙𝑒𝑡𝑒]
𝑄𝑒
unde:
- N Tra – numărul de transpalete din parcul activ
Pentru a tine seama de situatiile in care se detecteaza transpaleta se alege o rezerva de 15% din
parcul activ, astfel rezulta parcul inventar:
37
𝑖 𝑎
𝑁𝑇𝑅 = 1.15 ⋅ 𝑁𝑆𝑇 = 8 [𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑝𝑎𝑙𝑒𝑡𝑒]
- i
N TE - numărul de transpalete din parcul inactiv
Dimensionarea spatiilor de depozitare
𝑁𝑆𝑇 = 2 ⋅ 5 = 10[stelaje]
LST
Nx = [palete pe stelaj]
(l p , L p ) + 
8933
𝑁𝑥 = = 9.4[𝑝𝑎𝑙𝑒𝑡𝑒/𝑠𝑡𝑒𝑙𝑎𝑗]
800 + 150
𝐿𝑆𝑇 8933.4
𝑁𝑥 = ⌊ ⌋= = 6.61[𝑝𝑎𝑙𝑒𝑡𝑒/𝑠𝑡𝑒𝑙𝑎𝑗]
𝐿𝑝 + 𝜀 1200 + 150
Nx- se va alege valoarea cea mai mare !
𝐻𝑚𝑎𝑥 3500
𝑁𝑧 = = + 1 = 3.5
(ℎ𝑝 + 𝜀) 1200 + 150
[nivele]
𝑁𝐶𝐸 = 𝑁𝑥 ⋅ 𝑁𝑧 ⋅ 𝑁𝑆𝑇 = 9.4 ∗ 3.5 ∗ 3 = 98.7 [celule]
NCE- numarul de celule din depozit
𝐷 = 5 ⋅ 𝑙𝑐 + 10 ⋅ 𝐵𝑠𝑡 = 19[𝑚]
unde:
- D – deschiderea clădirii [m],
38
- lc – lăţimea culoarului de circulaţie- lc sau Ast din datele

tehnice (~ l c = 1,4m )
- Bst – lăţimea unui stelaj; Bst = 1,2m
𝐿𝑆 = 55[𝑚]
𝐿1,2 = 10𝑚  LD= 29 [m]
unde:
- LS – lungimea unui stelaj determinată cu ajutorul graficului NT* (L) , NT** (L);
- L1,2 – lungimea benzilor pentru operaţiile de intrare şi ieşire a mărfurilor în şi din
depozit, [m]
- LD – lungimea depozitului, [m]
𝑆𝐷 = 𝐷 ⋅ 𝐿𝐷 = 551[𝑚2 ]
39
Capitolul 8
CALCULUL CHELTUIELILOR DE EXPLOATARE PENTRU
DEPOZITUL PROIECTAT
CHELTUIELILE CU SALARIZAREA PERSONALULUI
Lucrători Salariu lunar Angajati

Conducător de utilaj [RON] 3000 28
Lacatus întreţinere [RON] 2700 2
Lucrător necalificat [RON] 2300 4
- ni – numarul lucratorilor din categoria i

- si – salariul lunar
-  - coeficient cu valoarea 1,15÷1,2
unde:
- CS – cheltuielile totale anuale cu salariile;
40
CHELTUIELI CU ENERGIA CONSUMATA DE MASINI SI

INSTALATII
o Cheltuielile totale anuale pentru iluminatul locului de munca
[Ron/an]
unde:
- Wil – consumul de energie intr-un an al corpurilor de iluminat;
- ce – cost specific al energiei (1 kwh industrial)
[kwh/an]
unde:
- Nci – numarul total de corpuri de iluminat;
- ta – timpul mediu de functionare a unui corp de iluminat, [ore/an]
- Pc – puterea medie a unui corp de iluminat 0.5 [kW]
Iluminarea locului de munca se face cu ajutorul unor corpuri de iluminat avand o putere
instalata de 100 Kw.Pe rampele de incarcare descarcare corpurile de iluminat sunt
dispuse la 25 m , iar in interiorul depozitului cate un corp la cate 25m 2 .
[corpuri de iluminat]
unde:
- N ciD − numarul de corpuri de iluminat din interiorul depozitului:
[corpuri de iluminat]
unde:
- LD-lundimea depozitului [m]
- D- latimea depozitului [m]
41
- N ciR − numarul corpurilor de iluminat de pe rampe
[corpuri iluminat]
ta=TF ·z=24*248=5952 [h / an]

- TD – timpul mediu de păstrare a mărfurilor în depozit
o Cheltuielile totale anuale cu translatoarele stivuitoare din depozit
C ET = WT ·ce =183859 [Ron/an]
unde:
- WT – consumul de energie intr-un an al translatoarelor stivuitoare din depozit;
- ce – cost specific al energiei 1 ron (1 kwh industrial)
unde:
42
- kD – coeficient de depozitare a mărfurilor; k D = 0,9

- ks - coefficient cu valoarea 1,2
=0.64 kwh
Unde:
- WTO- consumul de energie pentru un translator stivuitor , [kJ]
- kp – coeficientul de putere,
- Gu- greutatea utilajului , 3750[daN]

- GN- greutatea nominala (incarcatura), 400 [daN]
- puterea nominala a motorului pentru deplasare: PD= 3 kW
- puterea nominala a motorului pentru ridicarea sarcinilor: PR=8 kW
- v(x) – viteza de translaţie a translatorului; 1.16 [m/s]
- v(y) – viteza de ridicare şi coborâre a platformei ,0.5 [m/s]
- H – înălţimea de stivuire a translatorului stivuitor; [m]

- LO – lungimea semicursei de translatare a transpaletei; [m]
o Cheltuielile totale anuale cu transpaletele electrice din depozit
C ETE = ·ce =1436 [Ron/an]
unde:
- WTE – consumul de energie intr-un an al transpaletelor electrice din depozit ,
[kWh]
43
- ce – cost specific al energiei (1 kwh industrial)
239400
unde:
- Qa – volumul annual de mărfuri;
- kD – coeficient de depozitare a mărfurilo; k D = 0,9
=0.006 kwh
unde :
- WTE0 - consumul de energie al unei transpalete electrice , [kJ]
- PN- puterea nominala a motorului transpaletei electrice, 1 [kW]
- v - viteza de deplasare a transpaletei , (v=6km/h=1,66m/s)
- L - lungimea unei semicurse efectuata de tranpaleta electrica,(L=30m)
- ks - coefficient cu valoarea 1,2
CE= C Eil + C ETE + C ET =71+183859+1436=185366 [Ron/an]
CHELTUIELI CU AMORTIZAREA MIJLOACELOR FIXE
Den. mijl. fixe Cost specific ai[%] ri[%]

Cladire depozit Ron/m2 4 2
Translatoare
Ron 10 3
stivuitor
Transpalete
Ron 16 2
electrice
Rampe Ron/m2 4 1
44
Drum acces Ron/km 5 4

C.F de acces Ron./km 6 3
Den. mijl. fixe Cost specific Nr

Costul total (VT)
Cladire depozit 20 Ron/m2 551 11020
Translatoare
107000 Ron 6 642000
stivuitor
Transpalete
20000 Ron 8 160000
electrice
Rampe 10 Ron/m2 116 1160
Drum acces 500 Ron/km 3 1500
C.F de acces 500 Ron./km 1.5 750
Drumul de acces este asfaltat cu doua benzi de circulatie, de aproximativ 1,5 km lungime, iar calea
ferata are o lungime de 1,5 km.

VT – valoarea totala a mijloacelor fixe
45
CA – cheltuieli pentru intretinerea si reparatii utilaje ,

VT – valoarea totala a intretinerii si reparatiei utilajelor ,
(V.4.3)

CR – cheltuieli cu intretinerea si reparatia utilajelor
Cs - cheltuieli cu salarizarea fortei de munca
CE – cheltuieli cu energia consumata cu iluminatul si functionarea utilajelor
Cm – costul mediu al manipularii
QA – volumul anual de marfa
KD- coeficientul de depozitare
ANEXE
46
47
1.4000
6.1154
4.2000
2.4000 5
140
1.4000
6.1154
4.2000
2.4000 5
20.0000
8.0000 6.0000
0.8000
1.4000
2.8000

TMDT Tot

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TMDT Tot

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea Politehnica din Bucuresti

Student: Safta Ioan Andi

In cadrul proiectului se vor studia doua variante de manipulare a incarcaturii:

Electrostivuitorul folosit in prima varinata a fost: CAT/DP/15N

Translatorul stivuitor folost a fost: KSM Lift 30T4W Li-ion

Transpaleta electrica folosita a fost: CAT NPP16N2

a) Electrostivuitorul stationeaza pe o suprafata inclinata cu unghiul  inclinat fata de

a1 = 920 mm; a 2 = 720 mm - pentru numar de ordine impar

- G – greutatea încărcăturii; 400 kg

b) Electrostivuitorul se deplasează cu viteza v, cu încărcătura pe o suprafata de rulare

𝑏 ⋅ 𝐺𝑆 ⋅ 𝑐𝑜𝑠 𝛼 − ℎ𝑐 ⋅ 𝐺𝑆 ⋅ 𝑠𝑖𝑛 𝛼 − 𝐹𝑖1 ⋅ 𝐻1 − 𝐹𝑖2 ⋅ ℎ𝑐 − 𝐹𝑣′ ⋅ ℎ𝑉′

mm- distanta minima de la sol la furca , de aceea am zis minim

- Fi2 – forţa de inerţie ce acţionează asupra electrostivuitorului

Se va determina capacitatea necesara a depozitului cu relatia:

Qa – volumul anual de marfuri; 126000

Figura II.2 Numarul de palete pe stelaj

a) bST = l p , unde l p − latimea paletei

b) bST = LP ,unde L p − lungimea paletei

Se alege Nx cel mai mare !

Figura II.3. Numarul de nivele pe verticala

Nz – numarul de nivele pe verticala

hp – inaltarea paletei cu incarcatura plasata deasupra; hp=1200 mm;

Calculul numarului de celule:

NST- se determina in functie de Ast,

Mod de calcul NST

NST= 20.000- 1200 – 2500 – 2*1200- 2500- 2*1200-2500=6500 mm -

Pentru calculul numarului necesar de stivuitoare sunt necesare doua

Figura III.1 – Fluxul de materiale

- kD - coeficientul de depozitare a mărfurilor; k D = 0.9

Productivitatea medie orara a unui stivuitor se calculeaza cu formula III.4:

To – durata operatiilor care se modifica foarte putin in functie de viteza de lucru,

l – lungimea medie a semicursei pentru manipularea unei unitati de incarcatura

TRC – suma timpilor de coborare si ridicare a furcilor stivuitorului

Hmed – inaltimea medie de stivuire egala cu jumatate din inaltimea maxima de

In aceste conditii numarul de stivuitoare active este:

Pentru a tine seama de situatiile in care se defecteaza un stivuitor, se alege o

CALCULUL CONSUMULUI DE ENERGIE

IV.1. CONSUMUL DE ENERGIE AL MECANISMELOR DE RULARE IN GOL

Reprezentarea diagramelor de incarcare ale motoarelor mecanismelor de

- FR – forta rezistenta la rulare

- MD – cuplul dinamic rezistent

-  - coeficient care tine seama de influenta maselor aflate in miscare

-  - viteza unghiulara a arborelui motorului [rad/s]

- GST – greutatea stivuitorului; GST [daN ]

- Gînc – greutatea încărcăturii; Gînc [daN ]

- v – viteza de rulare a stivuitorului; v[m / s ]

𝑀𝐷 = 𝐽𝑟𝑒𝑑 ⋅ 𝜀𝐷 = 4.11 ∗ 17.98 = 73.89 [𝑁𝑚]

- n – turaţia motorului; n = 1000 rot / min

𝑙−𝑙𝐷 −𝑙𝐹 200−(14.42+10.81)

𝑃𝑛𝑒𝑐 ⋅1000 12.38∗1000

𝑀𝑑𝑒𝑚 = 𝑀𝐷 + 𝑀𝑅 = 73.89 + 78.85 = 152.74[𝑁𝑚]

Figura IV.1 – Diagrama de incarcare a motorului electric la mers cu incarcatura

- v – viteza de rulare a stivuitorului; v[m / s ]

𝑀𝐷 = 𝐽𝑟𝑒𝑑 ⋅ 𝜀𝐷 = 4.75 ∗ 17.98 = 85.40[𝑁𝑚]

- JC – momentul de inerţie al cuplajului dintre arborele motorului şi

-n – turaţia motorului; n = 1000 rot / min ;

- aD – acceleraţia la demarare; 𝑎𝐷 = 0,6𝑚/𝑠 2

𝑃𝑛𝑒𝑐 ⋅1000 14.33∗1000

𝑀𝑑𝑒𝑚 = 𝑀𝐷 + 𝑀𝑅 = 85.40 + 91.27 = 176.67[𝑁𝑚]

Figura IV.2. – Diagrama de incarcare a motorului electric la mers fara sarcina

IV.2 ENERGIA CONSUMATĂ DE MECANISMUL DE

- Pnec – puterea motorului necesară pentru acţionarea mecanismului de ridicare a

- Ginc greutatea incarcaturii de pe furca stivuitorului, Ginc [daN ]

NST= 20.000- 1200 – 2500 – 21200- 2500- 21200-2500=6500 mm -