MIHAELA- ECATERINA NEGRILA

TEHNICA CIRCULATIEI

CUPRINS
Cap.I: GENERALITATI PRIVIND TRANSPORTURILE 1.1. Definitii 1.2. Categorii si tipuri de transport 1.3 Proiecte europene de transport. 1.4. Optiuni strategice.Obiective specifice Cap.II: EXPLOATAREA COMERCIALA A AUTOVEHICULELOR 2.1. Organizarea si efectuarea transporturilor rutiere 2.2. Procesul de transport si elementele lui componente 2.3. Clasificarea parcursurilor 2.4. Stabilirea traseelor de deplasare a autovehiculelor.Elemente geometrice ale drumurilor. 2.5. Curentii de trafic in transportul rutier 2.6. Productivitatea muncii in transporturile rutiere Cap.III: ACCESUL LA ACTIVITATEA DE TRANSPORT RUTIER 3.1. Transportul rutier public 3.1.1. Principii generale 3.1.2. Eliberarea licentei de transport 3.2. Transportul rutier in cont propriu 3.2.1. Principii generale 3.2.2. Eliberarea certificatului de transport in cont propriu 3.2.3. Transportul rutier de persoane in cont propriu in trafic national 3.2.4. Transportul rutier de persoane in cont propriu in trafic international 3.3. Transportul rutier public de persoane 3.3.1. Principii generale 3.3.2. Transportul rutier public de persoane prin servicii regulate 3.3.3. Transportul rutier public de persoane prin servicii regulate in trafic international 3.3.4. Transportul rutier public de persoane prin servicii ocazionale in trafic national 3.3.5. Transportul rutier public de persoane prin servicii ocazionale in trafic international 3.4. Transportul rutier de marfuri 3.2.1. Principii generale 3.3.2. Eliberarea autorizatiilor de transport marfuri 3.5. Activitati conexe transportului rutier 3.5.1. Principii generale 3.5.2. Licenta pentru activitati conexe transportului rutier activitati desfasurate de autogara 3.5.3. Licenta pentru activitati conexe transportului rutier activitati de intermediere a operatiunilor de transport rutier public Cap.IV: SIGURANTA RUTIERA 4.1.Principii generale 4.2. Persoane cu functii care concura la siguranta rutiera 4.3. Vehicule rutiere 4.4. Infrastructura rutiera Cap.V: CONTROLUL ACTIVITATII DE TRANSPORT RUTIER SI A ACTIVITATILOR CONEXE ACESTORA 5.1. Obligatiile controlorilor de trafic 5.2. Contraventii si sanctiuni 36 28 1

Cap.VI: TRANSPORT FEROVIAR.COMPUNEREA TRENURILOR 6.1. Reguli generale privind organizarea, conducerea si executarea manevrei 6.2. Manevra cu locomotiva 6.3. Manevra in linie curenta 6.4. Intrebuintarea franelor si a sabotilor de mana la manevra 6.5. Asiguararea vehiculelor feroviare contra fugirii 6.6 Reguli generale la compunerea trenurilor 6.7 Primiri si expedieri simultane de trenuri 6.8. Conducerea circulatiei trenurilor de catre operatorul de circulatie 6.9. Instructiuni de lucru pentru unitatile in care este implementat sistemul informatic IRIS CAP.VII: ORGANIZAREA SI ASIGURARE A SERVICIILOR DE TRAFIC AERIAN -PRINCIPII SI REGLEMENTARI

48

51

7.1. Traficul aerian.Personalul aeronautic civil. 7.2. Operatiuni de lucru aerian si aviatie generala 7.3 Siguranta zborului.Generalitati 7.4. Securitatea aeronautica.Semne si semnale pentru traficul de aerodrom.Utilizarea codului international de semnale. 7.5Timpul in serviciile de trafic aerian. Cap.VIII: ZONE CONFLICTUALE ALE PARCURSURILOR 8.1. Aspecte particulare ale circulatiei in zonele conflictuale 8.1.1. Identificarea zonelor conflictuale 8.1.2. Determinarea numarului maxim de intersectii 8.1.3. Influenta duratei asteptarilor asupra capacitatii zonelor conflictuale 8.1.4. Durata asteptarilor in zonele conflictuale cu directie de circulatie prioritara 8.2. Caracterizarea zonelor conflictuale ale parcursurilor 8.2.1. Capacitatea de tranzit a zonelor conflictuale 8.2.2. Analiza circulatiei folosind teoria probabilitatilor 8.2.3. Intersectii complexe, omogene si fara reglarea circulatiei 8.2.4. Concluzii privind exploatarea zonelor conflictuale 8.3. Cresterea numarului de parcursuri simultane 8.3.1. Verificarea posibilitatilor de exploatare a zonelor conflictuale 8.3.2. Solicitarea admisibila pentru o circulatie fluenta BIBLIOGRAFIE 63 53

Tehnica Circulatiei
CAP.I GENERALITATI PRIVIND TRANSPORTURILE 1.1 Definitii Intr-o exprimare succinta ,transporturile au ca scop principal satisfacerea nevoilor umane privind deplasarea,deservirea economiilor nationale si internationale asigurand circulatia marfurilor,schimbul economic. Daca se analizeaza importanta transporturilor in definirea preturilor de productie,respectiv in stabilirea P.I.B.-ului fiecarei economii,putem defini transporturile ca un sistem economic complex de productie. Ca regula generala ,cererile de transport ale economiei si ale populatiei sunt satisfacute de mai multe sisteme tehnce de transport. In acest sens putem vorbi despre tipuri de sisteme de transport Tabel 1.1 Tipuri de sisteme de transport Tip de URBAN INTERURBAN NATIONAL INTERNATIONAL transport M C M C M C M C Calea ferata * * * * * * * * Metrou * * Tramvai * * Rutier * * * * * * * * Troleibuz * * Fluvial * * * * Maritim * * * * Aerian * * * * Prin conducte * * * * * * * * Special * * * * M=transport marfa C= transport calatori Prin transportul urban se intelege acel tip de transport care se desfasoara in interiorul urbei,al localitatii. Transportul suburban este cel care se desfasoara in jurul localitatii si intre localitati,dar pe distante ce in general nu depasesc 50-70 km. Transportul national acopera intreaga retea a unei tari,iar cel international magistrale de transport ale mai multor tari.

1.2 Categorii si tipuri de transport Transportul naval (maritim si pe caile navigabile interioare)
Prioritatile din domeniul transportului naval pentru perioada 20072013 se axeaza pe modernizarea/dezvoltarea infrastructurii de transport naval, asigurarea sigurantei traficului, concomitent cu consolidarea porturilor ca centre logistice intermodale, care servesc drept sprijin la 1

realizarea progresiva a retelei intermodale de marfuri si la realizarea unor servicii de transport naval mai sigure si mai prietenoase fata de mediul inconjurator. Pentru realizarea acestor prioritati se va avea in vedere: - realizarea graduala a proiectelor pe Coridorul VII ce contribuie la asigurarea conditiilor de navigatie pe tot parcursul anului pe Dunare, pe canalele navigabile Dunare - Marea Neagra si Poarta Alba - Midia Navodari; - atragerea fluxurilor de marfa pe Dunarea de Jos si in Portul Constanta prin activitati de promovare a transportului pe caile navigabile interioare, a infrastructurii de transport naval si a serviciilor conexe activitatii de transport naval; - promovarea folosirii transportului pe caile navigabile interioare ca optiune de transport complementara celui rutier, oferind alternative de transport competitive in lantul logistic door to door; - dezvoltarea portului Constanta ca principal punct de legatura al Europei cu Asia si includerea sa in reteaua de autostrazi maritime; realizarea proiectelor de modernizare si dezvoltare a porturilor maritime si fluviale; - dezvoltarea structurarii functionale a porturilor pentru transformarea lor in centre logistice si integrarea lor in sistemul de transport intermodal, intr-un cadru echilibrat de cooperare si concurenta loiala inter-portuara (avand in vedere: potentialul actual si in perspectiva al porturilor, zona de influenta geografica, strategiile in domeniul traficului - specializare si diversificare - si ale dezvoltarii functionale export in raport cu tendintele actuale si de perspectiva ale pietei); - stimularea sigurantei si eficientei ambientale a transportului naval; - dezvoltarea serviciilor de inspectie, siguranta si salvare; implementarea prevederilor IMO in domeniul sigurantei navigatiei (sisteme EDI, dGPS, VTS, GMDSS); - dezvoltarea serviciilor de informare fluviala (RoRIS Romanian River Information Services); - dezvoltarea infrastructurii de transport naval si a facilitatilor portuare destinate activitatii de turism si agrement; - dezvoltarea infrastructurii de transport naval in vederea cresterii activitatii de transport naval pe caile navigabile interioare; - dezvoltarea infrastructurii de transport naval in vederea realizarii de terminale specializate; - realizarea cadrului legal pentru ducerea la indeplinire a obligatiilor ce revin statului din acordurile si conventiile la care Romania este parte; - dezvoltarea si modernizarea sistemelor de transport rutier si feroviar din porturi; - reechilibrarea participarii modurilor de transport in relatiile cu Europa si tarile din bazinul Marii Negre, in acord cu obiectivul general de mobilitate durabila pe care il cere Politica Comuna de Transport; - contributia la diminuarea presiunii impuse de cresterea transportului rutier pe axele principale pe care se realizeaza relatiile comerciale cu restul Europei si, in special, tarile U.E. prin promovarea transportului pe caile navigabile interioare;

2 - imbunatatirea sigurantei vietii omenesti si a bunurilor transportate pe mare si pe caile navigabile, prin formarea profesionala continua a personalului navigant, conform standardelor internationale de pregatire, brevetare/atestare si efectuare a serviciului de cart, cerute de Conventia STCW '78, cu amendamentele in vigoare, conventie la care Romania a aderat prin Legea nr. 107/1992. Implementarea acestor actiuni va permite, incepand din 2014, relansarea transportului naval si consolidarea progresiva a serviciilor intermodale de transport. Dezvoltarea retelei de cai navigabile trebuie sa fie considerata un element esential al dezvoltarii unui sistem intermodal de transport pe plan intraeuropean. Necesitatilor, din punct de vedere al infrastructurii si reglementarilor, trebuie sa li se adauge si sprijinul pentru realizarea proiectelor propuse de catre operatori, pentru punerea in aplicare si consolidare de noi servicii: suportul legal pentru finantarea constructiilor de nave, infiintarea liniilor, coordonarea cu serviciile feroviare sau de transport rutier, politici fiscale, etc. Acest sprijin poate proveni din programe europene sau din programe cu caracter national de promovare a intermodalitatii, realizate si aplicate astfel incat sa se evite distorsiunile in conditii de competitie. Efectele estimate vor fi materializate direct in economiile de timp si costuri (provenite din imbunatatirea prestarii de servicii la mare distanta), si indirect cele derivate din decongestionarea potentiala a transportului rutier interurban si marirea perioadei de serviciu a principalelor axe de comunicare rutiera. In plus, se va obtine o reducere a afectarii mediului inconjurator generata de congestiile existente in modurile de transport terestru si emisiile produse de acestea. Stabilirea cadrului adecvat de sprijin financiar (politici fiscale) care sa faca posibila dezvoltarea transportului fluvial cu garantii ale calitatii, sigurantei, integrarii teritoriale si respectarea principiilor de libera concurenta va fi fundamentala pentru facilitarea integrarii transportului fluvial in lanturile intermodale de transport, incurajand crearea de noi servicii competitive de linie si imbunatatirea celor existente. Se are in vedere si dezvoltarea unui plan de masuri economice si financiare de sprijin a sectorului, care sa aiba ca obiectiv fundamental facilitarea modernizarii flotei fluviale sub pavilion roman. Acest plan de masuri va fi in avantajul imbunatatirii sigurantei si calitatii serviciilor oferite de flota fluviala. Transportul aerian Prioritatile stabilite pentru perioada 2007-2013se axeaza pe realizarea progresiva a performantei impuse de piata transportului aerian privind interoperabilitatea, standardele si reglementarile aplicabile, cerintele de siguranta si securitate, respectiv: - continuarea progresiva a proiectelor de modernizare si dezvoltare a infrastructurilor aeroportuare, atat a aeroporturilor de interes national 26 (A.I. Henri Coanda Bucuresti Otopeni, A.I. Aurel Vlaicu 3

Bucuresti Baneasa, A.I. Traian Vuia Timisoara, A.I. Constanta) cat si a aeroporturilor de interes local; imbunatatirea securitatii si sigurantei aeroporturilor; - modernizarea infrastructurii si a echipamentelor de protectie a navigatiei aeriene; - imbunatatirea managementului traficului aerian si implementarea conceptului de Cer European Unic, in conformitate cu obiectivele SESAR; - dezvoltarea accesului terestru la aeroport prin sisteme de armonizare si finantare ad-hoc, cu participarea tuturor agentilor implicati; - optimizarea sistemului aeroportuar care deserveste municipiul Bucuresti prin repartizarea traficului derulat pe aeroporturile existente pe principii transparente si nediscriminatorii, conforme cu legislatia comunitara specifica, si asigurarea din timp a capacitatii aeroportuare necesare, inclusiv prin construirea de capacitati noi; - sisteme de tarifare aeroportuara corelate cu comportamentul ambiental al aeronavelor care opereaza; - stimularea liberalizarii si intrarii pe piata a noi operatori (initiative noi ale Comisiei Europene in legatura cu transportul aerian), acordand prioritate serviciilor mediului european; - structurarea de centre logistice aeroportuare pentru transportul de marfuri bazate pe dezvoltarea unor platforme multimodale cargo si sprijinite de centre complementare: parcuri de activitati aeroportuare si terminale pentru incarcatura aeriana. Sistemul de incarcatura aeriana trebuie sa faciliteze prestarea de servicii competitive si integrate in sistemul de transport intermodal de marfuri; - consolidarea autonomiei in gestionarea aeroportuara si in participarea la aceasta a comunitatilor locale (in special normativa) care sa faciliteze exercitarea competentelor statutare in domeniul aeroporturilor si participarea lor la gestionare, ca si adaptarea normelor tehnice de constructie; - stimularea concurentei in prestarea serviciilor in sector. Incepand cu anul 2014, obiectivele se vor axa pe finalizarea proiectelor de modernizare si integrarea progresiva a serviciilor de transport aerian in sistemul intermodal pentru calatori si pentru marfuri; asigurarea compatibilitatii pe termen lung intre transportul aerian si obiectivele ambientale stabilite pentru sectorul de transport. Transportul intermodal de marfuri Transportul intermodal este conceput ca un element de rationalizare si imbunatatire a calitatii transportului de marfuri. Se va baza pe o mai mare cooperare intre toate modurile de transport, fiind un sprijin cheie pentru imbunatatirea costurilor din lantul logistic, influentand pozitiv pretul final al marfurilor in pietele de destinatie. Avand in vedere principiile pietei libere, distributia competitionala existenta si situatia actuala a activitatii in transportul de marfuri, coordonarea dintre administratorii de infrastructura si a acestora cu operatorii de transport este fundamentala. Coordonarea in planul

4 intermodalitatii de marfuri se refera atat la modurile de transport, cat si la competentele interadministrative. Primul aspect are o componenta cu pronuntat iz tehnic, fiind legata si de dezvoltarea diferitelor administratii in teritoriu si se va putea referi atat la un nod logistic, cat si la o zona mai mult sau mai putin extinsa. Al doilea aspect afecteaza competentele de reglementare a serviciilor de transport si impune o cooperare crescuta, in special in cadrul coridoarelor cu un potential mai mare pentru dezvoltarea intermodalitatii. Dezvoltarea adecvata a transportului intermodal de marfuri are nevoie nu numai de existenta unor infrastructuri pentru fiecare dintre modurile concurente, ci impune caracteristici speciale pentru aceste infrastructuri si, deasemenea, cere platforme speciale in care sa se realizeze schimbul modal. De asemenea, cere servicii specifice operatorilor retelei intermodale si de manipulare a acestor incarcaturi. Se vor studia simultan atat actiunile infrastructurale (noduri si coridoare), cat si cadrul prestarii de servicii. Prioritatile in transportul intermodal de marfuri in perioada 2007-2013 constau in definirea retelei sistemului de transport intermodal de marfuri corelat cu prevederile acordurilor internationale (AGC, AGTC) si necesitatilor de dezvoltare, structurarea sistemului prin sustinerea actiunilor pentru realizarea legaturilor intre moduri si potentarea anumitor noduri cheie, stimularea aparitiei de noi operatori si cresterea gradului de utilizare a echipamentelor existente, respectiv: - definirea retelei sistemului de transport intermodal la nivel national; - stimularea structurarii teritoriale a nodurilor nationale si internationale bazate pe intermodalitate, in coordonare cu administratiile judetene si locale; constructia/dezvoltarea de terminale intermodale; - implementarea si dezvoltarea de solutii alternative de transport combinat; - stimularea dezvoltarii unei retele de platforme intermodale regionale, incluse in principalele zone de productie si consum cu caracter autonom; intermodalitatii portuare prin dezvoltarea de platforme logistice in portul Constanta si porturile dunarene care prezinta potential de dezvoltare economica; - intarirea accesibilitatii feroviare in porturi; - integrarea retelei feroviare de marfuri in reteaua de platforme logistice terestre dezvoltate sau planificate; - dezvoltarea intermodalitatii cu incarcatura aeriana prin intermediul platformelor multimodale cargo (A.I. Henri Coanda Bucuresti Otopeni) si a altor infrastructuri aeroportuare specializate in operarea marfurilor; - punerea in aplicare a unui program specific de promovare a intermodalitatii, in coordonare cu programul Marco Polo II al U.E. Incepand din 2014, prioritatile se vor orienta spre consolidarea sistemului de transport intermodal de marfuri si participarea progresiva a operatorilor nationali pe plan european. Acest ultim aspect este corelat, la randul sau, cu evolutia accesibilitatii transportului rutier pe unele retele rutiere nationale si al masurilor U.E. in acest domeniu. Deasemenea, va fi nevoie de un sprijin crescand pentru operatori pentru implementarea noilor tehnici de transport intermodal sau pentru internationalizarea lor. Pe termen mai lung, va trebui sa existe capacitatea de a pune in aplicare masuri active de gestionare a traficului de marfuri, favorizand

consolidarea

5 modurile mai sustenabile in acele zone mai sensibile din punct de vedere al mediului inconjurator, dispunand de alternative pe deplin competitive. calitatii; introducerea de sisteme de stimulare a serviciilor intermodale, evaluarea si monitorizarea calitatii serviciului; - comasarea in statiile mari de cale ferata a serviciilor de lung parcurs interregionale si regionale; - stimularea construirii de statii modale tren-autobuz interurban, mai ales in orasele de dimensiune medie, sau imbunatatirea legaturii pietonale intre statia de cale ferata si cea de autobuz in acele cazuri in care acestea se afla aproape una de cealalta; - consolidarea serviciilor naveta de autobuz intre nucleele cu populatie cu mare mobilitate si statiile de cale ferata cu servicii interregionale si de lung parcurs; - consolidarea conectarii dintre calea ferata (interregionale sau lung parcurs) si serviciile de transport - coordonarea orarelor in serviciile feroviare de lung parcurs si interregionale intarind functia lor de distribuitor. Incepand din 2014, prioritatile se vor axa pe integrarea sistemului aeroportuar in reteaua intermodala si dezvoltarea sistemelor de bilete si tarife multimodale. Transportul urban si metropolitan Legatura transport interurban transport urban este esentiala pentru realizarea unui transport durabil. O buna parte din cerere si din efectele negative ale transportului este concentrata in orase. Obiective ca imbunatatirea eficientei si calitatii serviciilor, intarirea coeziunii sociale si teritoriale, reducerea emisiilor de gaze se pot atinge numai daca se adopta o strategie hotarata in mediul urban. Transportul interurban este foarte prezent in mediul urban si conditioneaza direct evolutia sistemului de transport urban si a orasului insusi: activitatile in statiile feroviare, porturi si aeroporturi, caile de acces si liniile de centura, metroul in municipiul Bucuresti si infrastructura feroviara necesita investitii considerabile si determina oportunitati sau restrictionari pentru organizarea oraselor. O etapa deosebit de importanta pentru transportul urban in municipiul Bucuresti o va reprezenta crearea Autoritatii Metropolitane de Transport Bucuresti, care va avea drept principal scop realizarea managementului traficului prin coordonarea mijloacelor de transport public din aria de acoperire, precum si a realizarii programelor de investitii atat in infrastructura, cat si in mijloace de transport. Totodata, inca foarte importante din punct de vedere economic, subventiile de la bugetul de stat in transportul urban si normativele de baza referitoare la serviciile de transport au o influenta decisiva in dezvoltarea sistemelor de transport public urban si in marile orase. Se are in vedere realizarea unui cadru de interventie integrata a transportului interurban in oras, in concordanta cu celelalte sisteme urbane, pentru a face fata provocarilor cu care se va confrunta mediul urban. Comunicarea Comisiei Spre o strategie tematica pentru mediul inconjurator urban (COM (2004) 60 din 11 februarie 2004) justifica necesitatea unei 6

actiuni concertate pentru imbunatatirea conditiilor ambientale in orasele europene si prezinta transportul ca unul din campurile de actiune prioritara. Actiunile trebuie sa se incadreze in acest mediu, prin: - intarirea parteneriatului dintre administratia publica centrala si administratiile publice locale; - reformularea procedurilor de stabilire a prioritatilor de infrastructura in orase, in special cele privind caile rutiere, feroviare si metrou; - progresarea in integrarea sistemelor de transport urban si interurban; - optimizarea prezentei active in oras, prin operatiuni de regenerare urbana in care sa fie implicate terenuri si infrastructuri publice din domeniul Ministerului Transporturilor.

1.3 Proiecte europene de transport

Comisia Europeana continua sa sprijine construcia i modernizarea infrastructurii europene de transport, pentru ca cetaenii sa poata profita de beneficiile unei reele complete, sigure i moderne. In plus, suma de aproape 200 de milioane EUR pusa la dispoziie astazi va contribui totodata la promovarea ocuparii forei de munca in UE, permiand statelor membre sa ii continue investiiile in proiecte de infrastructura mai mari sau mai mici intr-o perioada de stagnare economica generala. Cererea anuala de propuneri din 2011 a pus la dispoziie o suma totala de 198,63 milioane EUR destinata finanarii celor mai importante prioritai ale reelei TEN-T, punand accent pe urmatoarele domenii: Prioritatea 1: Promovarea dezvoltarii unui sistem de transport integrat i multimodal 10 proiecte selecionate, beneficiind de o finanare in valoare de 25,92 milioane EUR; Prioritatea 2a: Studii i elaborarea de proiecte de implementare care contribuie la atenuarea schimbarilor climatice i adaptarea la acestea (emisii de gaze cu efect de sera) 4 proiecte selecionate, beneficiind de o finanare in valoare de 9,37 milioane EUR; Prioritatea 2b: Studii i lucrari de sprijinire a reducerii impactului transporturilor maritime asupra mediului (poluani atmosferici) 4 proiecte selecionate, beneficiind de o finanare in valoare de 3,76 milioane EUR;

1.2 Optiuni strategice .Obiective specifice Europa are nevoie de o reea primara de coridoare destinate transportarii unor volume mari i consolidate de marfuri i de pasageri, cu randament ridicat i emisii reduse, datorita utilizarii pe scara larga a unor moduri mai eficiente in combinaii multimodale, precum i datorita aplicarii pe scara larga a unor tehnologii avansate i a unei infrastructuri de aprovizionare cu combustibili ecologici. In ciuda extinderii UE, intre estul i vestul Uniunii Europene persista mari diferene in ceea ce privete infrastructura de transport. Aceste diferene trebuie eliminate: continentul european trebuie sa fie unificat i din punct de vedere al infrastructurii. In cadrul acestei reele primare, ar trebui implementate pe scara larga instrumente bazate pe tehnologia informaiei, pentru simplificarea procedurilor administrative, permiterea localizarii i urmaririi marfurilor, optimizarea orarelor i a fluxurilor de trafic (e-Freight). Adoptarea acestora ar trebui incurajata prin solicitarea implementarii lor in cadrul infrastructurii TEN-T i printr-o integrare progresiva a sistemelor modale. Reeaua primara trebuie sa asigure legaturi multimodale eficiente intre capitalele 7

UE i alte orae principale, porturi, aeroporturi i puncte-cheie de trecere a frontierei terestre, precum i alte centre economice principale. Ar trebui acordata prioritate finalizarii verigilor lipsa in principal a seciunilor transfrontaliere i a blocajelor/rutelor ocolitoare modernizarii infrastructurii existente, dezvoltarii unor terminale multimodale in porturile maritime i fluviale i a unor centre de consolidare logistica in orae. Trebuie create legaturi tren/avion mai bune pentru calatoriile pe distane mari. Autostrazile marii vor reprezenta dimensiunea maritima a reelei primare. Selecia proiectelor eligibile pentru finanare UE trebuie sa reflecte aceasta viziune i sa puna un accent mai mare pe valoarea adaugata europeana. Proiectele cofinanate ar trebui sa reflecte in egala masura necesitatea unei infrastructuri care sa minimizeze impactul asupra mediului, sa reziste posibilului impact al schimbarilor climatice i sa amelioreze sigurana i securitatea utilizatorilor. O reea de transport eficienta necesita resurse substaniale. Costul dezvoltarii infrastructurii UE, astfel incat sa fie satisfacuta cererea de transport, a fost estimat la peste 1 500 de miliarde EUR pentru perioada 2010-2030. Finalizarea reelei TEN-T necesita circa 550 de miliarde EUR pana in 2020, din care circa 215 miliarde EUR pentru eliminarea principalelor blocaje. Aceste cifre nu includ investiiile in vehicule, echipamente i infrastructura de incarcare, care pot necesita suplimentarea sumei cu 1 000 de miliarde EUR, pentru atingerea obiectivelor de reducere a emisiilor pentru sistemul de transport. Trebuie sa existe surse de finanare diversificate, atat publice cat i private. Este necesara o mai buna coordonare a fondurilor structurale i de coeziune cu obiectivele politicii in domeniul transporturilor, iar statele membre trebuie sa se asigure ca planificarea lor bugetara prevede fonduri naionale suficiente, precum i capacitai suficiente de planificare i de implementare a proiectelor. Alte surse de finanare care urmeaza a fi luate in considerare sunt sistemele de internalizare a costurilor externe i a taxelor de utilizare a infrastructurii , fapt ce ar putea crea fluxuri de venituri suplimentare, care la randul lor ar favoriza investiiile de capital privat in infrastructura. Semnalele transmise de preuri joaca un rol important in numeroase decizii cu efecte pe termen lung asupra sistemului de transport. Tarifele i taxele din transporturi trebuie restructurate in direcia unei aplicari pe scara mai larga a principiilor poluator-platitor i utilizator-platitor. In cazul automobilelor, perceperea taxei de drum este tot mai adesea considerata ca o modalitate alternativa de generare de venituri, dar i de influenare a traficului i a comportamentului de calatorie. Se vor elabora orientari privind implementarea taxelor de internalizarea pentru toate vehiculele i pentru toate externalitaile principale. Obiectivul pe termen lung este aplicarea de taxe de utilizare pentru toate vehiculele i in intreaga reea, pentru a reflecta cel puin costurile legate de intreinerea infrastructurii, de congestionare i de poluarea atmosferica i sonora. Transformarea sistemului de transport european va fi posibila doar prin combinarea mai multor iniiative la toate nivelurile. Diversele aciuni i masuri prezentate in aceasta foaie de parcurs vor fi prezentate mai in detaliu in cele ce urmeaza. Statele se vor asigura ca aciunile lor vor conduce la creterea competitivitaii transporturilor, contribuind in acelai timp la reducerea necesara cu cel puin 60 % pana in 2050 a emisiilor de GHG generate de transporturi i inand seama de cele zece obiective care trebuie considerate ca puncte de reper.

Cap. III ACCESUL LA ACTIVITATEA DE TRANSPORT RUTIER 3.1.Transport rutier public 3.1.1Principii generale In functie de caracterul activitatii, transporturile rutiere se clasifica in: (1) Transport rutier public. (2) Transport rutier in cont propriu. 3.1.2Eliberarea licentei de transport Calitatea de operator de transport rutier se dobandeste de catre o intreprindere dupa ce a obtinut licenta de transport. Licenta de transport se acorda de catre agentia teritoriala a Autoritatii Rutiere Romane - A.R.R. daca intreprinderea indeplineste cumulativ conditiile de onorabilitate, capacitate financiara si competenta profesionala. Intreprinderea va solicita agentiei teritoriale a Autoritatii Rutiere Romane - A.R.R. in raza careia isi are sediul social, eliberarea licentei de transport. Odata cu solicitarea licentei de transport, intreprinderea va indica, atunci cand este cazul, agentiei teritoriale a Autoritatii Rutiere Romane - A.R.R. punctele de lucru si/sau sucursalele inregistrate la Oficiul National al Registrului Comertului, care au ca obiect de activitate transportul rutier, pentru a fi luate in evidenta. Pentru obtinerea licentei de transport, intreprinderea trebuie sa prezinte un dosar care va cuprinde, dupa caz, urmatoarele: a) cerere; b) in functie de forma juridica de organizare: 1 - certificatul de inmatriculare la Oficiul National al Registrului Comertului si actul constitutiv din care sa reiasa ca societatile comerciale au in obiectul de activitate transportul rutier; 2 - certificatul de inmatriculare la Oficiul National al Registrului Comertului si autorizatia pentru desfasurarea de activitati economice in mod independent din care sa reiasa ca persoanele fizice si asociatiile familiale au in obiectul de activitate transportul rutier; 3 - actul constitutiv, codul fiscal, statutul si dovada inscrierii in Registrul asociatiilor si fundatiilor, din care sa reiasa ca fundatiile si asociatiile nonprofit care au personalitate juridica pot efectua activitate de transport rutier; 4 - actul de infiintare, respectiv statutul/regulamentul de organizare si functionare, precum si codul fiscal din care trebuie sa reiasa ca institutiile/autoritatile, altele decat cele mentionate mai sus, au in obiectul de activitate transportul rutier. c) actele persoanei desemnata sa conduca permanent si efectiv activitatea de transport rutier, respectiv:

1 - decizia de numire din care sa rezulte ca este managerul activitatii de transport rutier si este investit sa exercite atributiile corespunzatoare functiei de conducere a acestei activitati; 2 - certificatul de pregatire profesionala, valabil, eliberat de catre Autoritatea Rutiera Romana - A.R.R.; 3 - cazierul judiciar din care sa rezulte ca nu a fost condamnata pentru infractiuni : - de natura comerciala; - privind conditiile de plata si de angajare; - privind transportul rutier de marfuri sau de persoane si, in special, prevederile privind perioadele de conducere si de odihna ale conducatorilor auto, greutatile si dimensiunile vehiculelor rutiere, siguranta rutiera si siguranta vehiculului rutier, precum si protectia mediului. d) dovada ca indeplineste conditia de capacitate financiara pentru autovehiculele pentru care solicita copie conforma, dispunand de un nivel financiar de 9000 euro pentru primul autovehicul rutier si 5000 euro pentru fiecare dintre celelalte autovehicule rutiere, care se certifica astfel: 1 - pentru societati comerciale - prin capitalul propriu, completat dupa caz, cu garantii bancare sau asigurare. Capitalul propriu se certifica prin copia legalizata a ultimului bilant contabil inregistrat la administratia financiara; 2 - pentru persoane fizice si asociatii familiale - prin garantii bancare sau asigurare; 3 - pentru asociatii si fundatii nonprofit - prin patrimoniu, completat dupa caz, cu garantii bancare sau asigurare. Valoarea patrimoniului se certifica prin copia legalizata a ultimului bilant contabil inregistrat la Administratia Financiara; 4 - pentru alte institutii/autoritati - prin valoarea neta a imobilizarilor corporale, completat dupa caz, cu garantii bancare sau asigurare; 5 - In situatia in care societatile comerciale sunt nou infiintate, capacitatea financiara se certifica prin capitalul social subscris si varsat, completat dupa caz cu garantii bancare sau asigurare, urmand ca, odata cu incheierea primului bilant contabil, sa prezinte copia legalizata a acestuia, din care sa rezulte ca indeplineste conditia de capacitate financiara mentionata anterior pentru societatile comerciale. Capitalul subscris si varsat este dovedit prin certificatul constatator valabil, in original, eliberat de Oficiul National al Registrului Comertului cu maximum 30 de zile inainte de depunerea dosarului de solicitare a eliberarii licentei de transport. In situatia in care persoana desemnata sa conduca permanent si efectiv activitatea de transport rutier nu mai indeplineste aceasta functie, operatorul de transport rutier are obligatia inlocuirii acesteia in termen de 60 zile; in aceasta perioada conditiile de competenta profesionala si onorabilitate se considera indeplinite. In aceeasi perioada de timp, persoana desemnata sa conduca permanent si efectiv activitatea de transport rutier poate indeplini aceasta functie numai la un singur operator de transport rutier. In exercitarea functiei sale de manager al activitatii de transport rutier , persoana desemnata sa conduca permanent si efectiv activitatea de transport rutier a operatorului de transport rutier are obligatia si raspunde de asigurarea respectarii reglementarilor in vigoare la derularea operatiunilor de transport rutier. Persoana desemnata sa conduca permanent si efectiv activitatea de transport rutier va indeplini conditia de onorabilitate daca nu a fost declarata inapta pentru a conduce permanent si efectiv activitatea de transport rutier, conform prevederilor legale in vigoare. O persoana fizica este declarata inapta pentru a conduce permanent si efectiv activitatea de transport rutier in urmatoarele cazuri:

10 O persoana fizica este declarata inapta pentru a conduce permanent si efectiv activitatea de transport rutier in urmatoarele cazuri: 1 daca in ultimul an a indeplinit aceasta functie la un operator de transport rutier caruia i-a fost retrasa licenta de transport sau la o intreprindere careia i-a fost retras certificatul de transport in cont propriu, din vina dovedita a acesteia; 2 - daca nu detine certificat medical si psihologic valabil sau daca acesta prevede ca este inapta pentru aceasta functie. Agentia teritoriala a Autoritatii Rutiere Romane - A.R.R. analizeaza dosarul depus de intreprinderea care doreste sa devina operator de transport rutier si, in functie de indeplinirea conditiilor prevazute la art. 4 alin. (2) din Norme, in termen de maximum 15 zile de la data depunerii dosarului elibereaza licenta de transport sau comunica in scris refuzul motivat al eliberarii acesteia, dupa caz. Agentia teritoriala a Autoritatii Rutiere Romane - A.R.R. nu va elibera licenta de transport in situatia in care intreprinderea nu prezinta si documentele prevazute la art. 9 din Norme in vederea eliberarii si a cel putin unei copii conforme a licentei de transport. Exemplarul original al licentei de transport se elibereaza pentru o perioada de 5 ani, dupa prezentarea documentului de plata a tarifului de eliberare. Modelul licentei de transport este prevazut in anexa nr. 1 la prezentele Norme. Licenta de transport este documentul nominal al operatorului de transport rutier si nu este transmisibila. In ultimul an de valabilitate aceasta poate fi reinnoita pana la expirarea termenului de valabilitate. Exemplarul original al licentei de transport se pastreaza de catre operatorul de transport rutier la sediul social al acestuia. Operatorul de transport rutier are obligatia de a anunta agentia teritoriala a Autoritatii Rutiere Romane - A.R.R. emitenta orice modificare aparuta fata de documentele care au stat la baza eliberarii licentei de transport, in termen de maximum 30 zile de la data aparitiei modificarii. Operatorul de transport rutier va solicita agentiei teritoriale a Autoritatii Rutiere Romane - A.R.R., care i-a eliberat exemplarul original al licentei de transport, cate o copie conforma a acesteia, pentru fiecare vehicul detinut si utilizat la transportul rutier. In situatia in care operatorul de transport rutier detine ansambluri formate din autovehicul si remorca/semiremorca, operatorul de transport rutier va solicita o copie conforma a licentei de transport pentru fiecare ansamblu in parte. Copia conforma a licentei de transport este documentul nominal al operatorului de transport rutier si nu poate fi transmisa altui operator de transport rutier. Aceasta se elibereaza pentru un vehicul in functie de tipul de transport rutier efectuat, respectiv marfuri sau de persoane. Modelul copiei conforme a licentei de transport este prevazut dupa caz. Copia conforma a licentei de transport se elibereaza pentru perioade succesive de un an, fara a depasi data de expirare a valabilitatii licentei de transport. Copia conforma a licentei de transport se elibereaza dupa prezentarea documentului de plata a tarifului de eliberare. Unui operator de transport rutier i se pot elibera un numar maxim de copii conforme ale licentei de transport corespunzator numarului de vehicule pentru care indeplineste conditia de capacitate financiara. Pentru obtinerea copiei conforme a licentei de transport, operatorul de transport rutier trebuie sa prezinte un dosar care va cuprinde: a) cerere; 11

b) certificatul de inmatriculare si cartea de identitate a vehiculului; in situatia ansamblurilor de vehicule formate din autovehicul si remorca/semiremorca, se vor prezenta aceste documente pentru fiecare vehicul din ansamblul de vehicule, in parte; c) in cazul in care vehiculul este detinut cu contract cu orice alt titlu decat de proprietate se va prezenta si copia acestui contract. In cazul efectuarii transportului rutier public de marfuri in trafic international, la solicitarea copiei/copiilor conforme ale licentei de transport, operatorul de transport va prezenta suplimentar fata de documentele prevazute la alin.(1), certificatul privind incadrarea vehiculului rutier in normele de poluare si siguranta rutiera. Licenta de transport se retrage de catre agentiile teritoriale ale Autoritatii Rutiere Romane - A.R.R., in urmatoarele cazuri: a) cand se constata ca operatorul de transport rutier nu mai indeplineste conditiile care au stat la baza eliberarii, prevazute la art. 4 alin. (2) din Norme; b) cand se constata ca operatorul de transport rutier a furnizat documente continand informatii eronate cu ocazia solicitarii eliberarii licentei de transport. Dupa retragerea licentei de transport, agentia teritoriala emitenta a Autoritatii Rutiere Romane - A.R.R. va proceda la anularea pozitiei respective din Registrul operatorilor de transport rutier. Odata cu retragerea licentei de transport, copiile conforme ale acesteia si, dupa caz toate documentele de transport eliberate de catre Autoritatea Rutiera Romana A.R.R. sau Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, se anuleaza. Copia conforma a licentei de transport se suspenda in cazul savarsirii unei abateri grave de la reglementarile in vigoare privind transportul rutier si/sau protectia mediului de catre agentia teritoriala emitenta a Autoritatii Rutiere Romane - A.R.R. Abaterile grave pentru care se suspenda copia conforma a licentei de transport sunt: a) efectuarea transportului rutier public fara a detine licenta de transport, licenta de traseu sau autorizatie de transport international, document de transport pentru transportul de persoane prin servicii ocazionale respectiv cu licente, autorizatii sau documente de transport retrase, expirate sau declarate pierdute, dupa caz; b) efectuarea transportului rutier public in baza unei copii conforme a licentei de transport suspendata, expirata, declarata pierduta sau necorespunzatoare tipului de transport efectuat ori care nu apartine operatorului de transport respectiv, dupa caz; c) sustragerea de la efectuarea controlului in trafic rutier; d) sustragerea sau obstructionarea efectuarii controlului la sediul operatorului de transport rutier care efectueaza activitati de transport rutier, dupa caz. e) instrainarea documentelor necesare efectuarii transportului rutier, precum si utilizarea acestora de catre o persoana fizica sau juridica, alta decat titularul, ori utilizarea lor completate necorespunzator, dupa caz; f) lipsa tahografului de la bordul vehiculului; g) utilizarea unor tahografe fara aprobare de model, defecte sau desigilate, a unor tahografe montate si/sau reparate de agenti economici neautorizati ori a unor tahografe neverificate sau cu termenul de valabilitate depasit, dupa caz; h) utilizarea de vehicule pentru transportul marfurilor periculoase, care nu sunt semnalizate cu panouri si etichete de pericol, conform prevederilor A.D.R.; i) incarcarea cu marfuri periculoase sau utilizarea pentru transportul acestora a cisternelor, containerelor-cisterna ori a vehiculelor pentru transport de produse explozive care nu au certificat de agreare eliberat de Regia Autonoma Registrul Auto Roman, j) utilizarea de cisterne sau recipiente si ambalaje care prezinta pierderi de marfuri periculoase ca urmare a lipsei de etanseitate;

12 In cazul in care operatorul de transport rutier a savarsit in termen de un an abateri repetate de la reglementarile in vigoare privind transportul rutier si/sau protectia mediului care nu sunt considerate grave, constatate si sanctionate contraventional prin proces verbal ramas definitiv si irevocabil si care cumulate totalizeaza minim 15 puncte/autovehicul, se va suspenda o copie conforma a licentei de transport, de catre agentia teritoriala emitenta a Autoritatii Rutiere Romane - A.R.R Suspendarea copiei conforme a licentei de transport se face pentru o perioada de 30 de zile. Copia conforma a licentei de transport suspendata va fi corespunzatoare tipului de transport efectuat cu vehiculul cu care s-a savarsit abaterea. Pierderea, sustragerea sau deteriorarea licentei de transport si/sau a copiei conforme a acesteia se anunta de catre operatorul de transport rutier la agentia teritoriala emitenta a Autoritatii Rutiere Romane - A.R.R. in termen de maximum 15 zile de la data constatarii, urmand ca aceasta sa elibereze un duplicat, cu plata tarifelor aferente. Pierderea, sustragerea licentei de transport si/sau a copiei conforme a acesteia se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a. Operatorul de transport rutier care isi schimba sediul social in alt judet are obligatia sa depuna licenta de transport in termen de 60 de zile de la data schimbarii sediului social la agentia teritoriala a Autoritatii Rutiere Romane - A.R.R. de la care a dobandit-o, procedandu-se la anularea pozitiei acesteia din Registrul operatorilor de transport rutier. Perioada de 60 de zile este intervalul maxim de timp destinat dobandirii unei noi licente de transport. Pentru continuarea activitatii operatorul de transport rutier trebuie sa obtina o noua licenta de transport de la agentia teritoriala a Autoritatii Rutiere Romane - A.R.R. din judetul in care si-a mutat sediul social, refacand etapele procedurii pentru dobandirea acesteia. Operatorul de transport rutier detinator de licenta de transport, care isi inceteaza definitiv activitatea de transport rutier sau se desfiinteaza, este obligat sa anunte in scris agentia teritoriala a Autoritatii Rutiere Romane - A.R.R. emitenta in termen de maximum 15 zile de la data incetarii activitatii sau desfiintarii, procedandu-se la anularea pozitiei din Registrul operatorilor de transport rutier. In acelasi termen se va depune la sediul agentiei teritoriale emitenta a Autoritatii Rutiere Romane - A.R.R. licenta de transport, precum si copiile conforme ale acesteia, in original. Operatorul de transport rutier detinator de licenta de transport care isi inceteaza temporar activitatea de transport rutier este obligat sa anunte in scris agentia teritoriala emitenta a Autoritatii Rutiere Romane - A.R.R. in termen de maximum 15 zile de la data incetarii activitatii si sa depuna licenta de transport si copiile conforme ale acesteia, in original. Operatorul de transport rutier are obligatia de a depune in termen de maximum 30 zile lucratoare de la data la care vehiculul rutier nu mai este detinut in proprietate sau cu orice alt titlu la sediul agentiei teritoriale emitente a Autoritatii Rutiere Romane - A.R.R. o copie conforma a licentei de transport, in situatia in care acesta nu mai este detinut in proprietate sau cu orice alt titlu, cu exceptia cazului in care operatorul de transport rutier declara si prezinta documente din care sa reiasa ca detine si utilizeaza un alt vehicul rutier. In situatia in care conditia de capacitate financiara nu mai este indeplinita pentru toate vehiculele pentru care s-au emis copii conforme ale licentei de transport, operatorul de transport rutier are obligatia de a depune, in termen de maximum 15 zile de la data constatarii, la sediul agentiei teritoriale emitente a Autoritatii Rutiere Romane 13

A.R.R. un numar de copii conforme ale licentei de transport egal cu al vehiculelor pentru care aceasta conditie nu este indeplinita. Operatorul de transport rutier care detine licenta de transport poate efectua si operatiuni de transport rutier in cont propriu pe baza acesteia si a copiei conforme a licentei de transport. 3.2. Transportul rutier in cont propriu 3.2.1 Principii generale 3.2.2 Eliberarea certificatului de transport in cont propriu Transportul rutier in cont propriu se efectueaza fara incasarea unui tarif sau a echivalentului in natura ori in servicii al acestuia si se realizeaza in urmatoarele conditii: a) este o activitate secundara sau suplimentara celorlalte activitati principale autorizate ale intreprinderii; b) marfurile transportate sunt proprietatea intreprinderii ori au fost vandute, cumparate sau inchiriate ori au fost produse, extrase, prelucrate sau reparate de aceasta; c) scopul deplasarii este transportul marfurilor sau al persoanelor spre sau de la intreprindere ori intre punctele de lucru ale acesteia; 10 d) persoanele transportate sunt angajatii intreprinderii, scopul transportului fiind in interesul activitatilor proprii; e) intreprinderea foloseste vehicule rutiere detinute in proprietate sau obtinute de aceasta printr-un contract de vanzare-cumparare cu plata ulterioara ori in baza unui contract de leasing pe termen lung sau, in cazul transportului de marfuri, vehiculele putand fi inchiriate fara sofer; f) vehiculele utilizate pentru astfel de transporturi sunt conduse de catre conducatori auto angajati ai intreprinderii, de catre persoana fizica sau de catre un membru al asociatiei familiale, dupa caz. Certificatul de transport rutier in cont propriu se obtine daca intreprinderea indeplineste conditia de competenta profesionala. finanare care urmeaza a fi luate in considerare sunt sistemele de internalizare a Conditia de competenta profesionala se considera indeplinita daca persoana desemnata de catre intreprindere pentru a conduce permanent si efectiv activitatea de transport rutier poseda un certificat de pregatire profesionala valabil eliberat de Autoritatea Rutiera Romana - A.R.R. Intreprinderea va solicita agentiei teritoriale a Autoritatii Rutiere Romane - A.R.R., in a carei raza isi are sediul social, eliberarea certificatului de transport rutier in cont propriu. Odata cu solicitarea certificatului de transport in cont propriu, intreprinderea va indica agentiei teritoriale a Autoritatii Rutiere Romane - A.R.R. punctele de lucru si/sau sucursalele inregistrate la Oficiul National al Registrului Comertului, pentru a fi luate in evidenta. Pentru obtinerea certificatului de transport in cont propriu, intreprinderea trebuie sa prezinte un dosar care va cuprinde, dupa caz, urmatoarele: a) cerere; b) in functie de forma juridica de organizare: 1 - certificatul de inmatriculare la Oficiul National al Registrului Comertului si actul constitutiv din care sa reiasa ca societatile comerciale au ca obiect secundar de activitate transportul rutier; 14

2 - certificatul de inmatriculare la Oficiul National al Registrului Comertului si autorizatia pentru desfasurarea de activitati economice in mod independent din care sa reiasa ca persoanele fizice si asociatiile familiale au ca obiect secundar de activitate transportul rutier; 3 - actul constitutiv, codul fiscal, statutul si dovada inscrierii in Registrul asociatiilor si fundatiilor, din care sa reiasa ca fundatiile si asociatiile nonprofit care au personalitate juridica pot efectua ca obiect secundar de activitate transportul rutier; 4 - actul de infiintare, respectiv statutul/regulamentul de organizare si functionare, precum si codul fiscal, din care trebuie sa reiasa ca institutiile/autoritatile, altele decat cele mentionate mai sus, au ca obiect secundar de activitate transportul rutier. c) actele persoanei desemnata sa conduca permanent si efectiv activitatea de transport rutier, respectiv: 11 1 - decizia de numire din care sa rezulte ca este managerul activitatii de transport rutier si este investit sa exercite atributiile corespunzatoare functiei de conducere a activitatii de transport rutier; 2 certificatul de pregatire profesionala, valabil, eliberat de catre Autoritatea Rutiera Romana - A.R.R. d) lista vehiculelor detinute si utilizate de intreprindere. In situatia in care persoana desemnata sa conduca permanent si efectiv activitatea de transport rutier nu mai indeplineste aceasta functie, intreprinderea are obligatia inlocuirii acesteia in termen de maximum 60 de zile, astfel incat sa se indeplineasca conditia de competenta profesionala; in aceasta perioada conditia de competenta profesionala se considera indeplinita. In aceeasi perioada de timp, persoana desemnata sa conduca permanent si efectiv activitatea de transport rutier poate indeplini aceasta functie numai la o singura intreprindere. In exercitarea functiei sale, persoana desemnata sa conduca permanent si efectiv activitatea de transport rutier a intreprinderii are obligatia si raspunde de asigurarea respectarii reglementarilor in vigoare la derularea operatiunilor de transport rutier in cont propriu. Agentia teritoriala a Autoritatii Rutiere Romane - A.R.R. analizeaza dosarul depus de intreprindere si, in functie de indeplinirea conditiilor prevazute la art. 21 din Norme, in termen de maximum 30 zile de la data depunerii, elibereaza certificatul de transport in cont propriu sau comunica in scris refuzul motivat al eliberarii acestuia, dupa caz. Agentia teritoriala a Autoritatii Rutiere Romane - A.R.R. nu va elibera certificatul de transport in cont propriu in situatia in care intreprinderea nu prezinta si documentele in vederea eliberarii si a cel putin unei copii conforme a certificatului de transport in cont propriu. Exemplarul original al certificatului de transport in cont propriu se elibereaza pentru o perioada de 5 ani, dupa prezentarea documentului de plata a tarifului de eliberare. Certificatul de transport in cont propriu este documentul nominal al intreprinderii si nu este transmisibil. In ultimul an de valabilitate acesta poate fi reinnoit pana la expirarea termenului de valabilitate. Exemplarul original al certificatului de transport in cont propriu se pastreaza de catre intreprindere la sediul social al acesteia. Intreprinderea are obligatia de a anunta agentia teritoriala a Autoritatii Rutiere Romane - A.R.R. emitenta, in termen de maximum 15 zile de la data aparitiei modificarii, 16

orice modificare aparuta fata de datele din documentele care au stat la baza eliberarii certificatului de transport in cont propriu. Intreprinderea va solicita agentiei teritoriale a Autoritatii Rutiere Romane - A.R.R., de la care a obtinut exemplarul original al certificatului de transport in cont propriu, cate o copie conforma a acestuia, pentru fiecare vehicul detinut si utilizat la operatiuni de transport rutier. In situatia in care intreprinderea detine ansambluri formate din autovehicul si remorca/semiremorca, aceasta va solicita o copie conforma a certificatului de transport in cont propriu pentru fiecare ansamblu in parte. Copia conforma a certificatului de transport in cont propriu este documentul nominal al intreprinderii si nu poate fi transmisa altei intreprinderi. Aceasta se elibereaza pentru un vehicul in functie de tipul de transport rutier efectuat respectiv marfuri sau de persoane. Modelul copiei conforme a certificatului de transport in cont propriu este prevazut, corespunzator tipului de transport rutiere, in anexele nr. 5a si 5b la prezentele Norme. Copia conforma a certificatului de transport in cont propriu se elibereaza pentru perioade succesive de un an, fara a depasi data de expirare a valabilitatii certificatului de transport in cont propriu. Pentru obtinerea copiei conforme a certificatului de transport in cont propriu, intreprinderea trebuie sa prezinte un dosar care va cuprinde: a) cerere; b) certificatul de inmatriculare si cartea de identitate a vehiculului; in situatia ansamblurilor formate din autovehicul si remorca/semiremorca, se vor prezenta aceste documente pentru fiecare vehicul din ansamblul de vehicule in parte; c) in cazul in care vehiculul este detinut cu contract cu orice alt titlu decat de proprietate se va prezenta acest contract. In cazul efectuarii transportului rutier in cont propriu de marfuri in trafic international, la solicitarea copiei/copiilor conforme ale certificatului de transport in cont propriu, intreprinderea va prezenta suplimentar fata de documentele prevazute la alin.(1), certificatul privind incadrarea vehiculului rutier in normele de poluare si siguranta rutiera. Certificatul de transport in cont propriu se retrage de catre agentia teritoriala emitenta a Autoritatii Rutiere Romane - A.R.R., in urmatoarele cazuri: a) cand intreprinderea nu mai indeplineste conditiile care au stat la baza eliberarii certificatului de transport in cont propriu; b) cand intreprinderea a furnizat documentele continand informatii eronate cu ocazia solicitarii eliberarii certificatului de transport in cont propriu. Dupa retragerea certificatului de transport in cont propriu, agentia teritoriala emitenta a Autoritatii Rutiere Romane - A.R.R. va proceda la anularea pozitiei respective din Registrul intreprinderilor. Odata cu retragerea certificatului de transport in cont propriu, copiile conforme ale acestuia se anuleaza. Copia conforma a certificatului de transport in cont propriu se suspenda in cazul savarsirii unei abateri grave de la reglementarile in vigoare privind transportul rutier si/sau protectia mediului de catre agentia teritoriala emitenta a Autoritatii Rutiere Romane - A.R.R. Abaterile grave pentru care se suspenda copia conforma a certificatului de transport in cont propriu sunt:

17

k) efectuarea transportului rutier in cont propriu fara a detine certificat de transport in cont propriu sau autorizatie de transport international, document de transport pentru transportul de persoane respectiv cu certificate, autorizatii sau documente de transport retrase, expirate sau declarate pierdute, dupa caz; l) efectuarea transportului rutier in cont propriu in baza unei copii conforme a certificatului de transport in cont propriu suspendata, expirata, declarata pierduta sau necorespunzatoare tipului de transport efectuat ori care nu apartine intreprinderii respective, dupa caz; m) sustragerea de la efectuarea controlului in trafic rutier; n) sustragerea sau obstructionarea efectuarii controlului la sediul intreprinderii care efectueaza activitati de transport rutier, dupa caz. o) instrainarea documentelor necesare efectuarii transportului rutier, precum si utilizarea acestora de catre o persoana fizica sau juridica, alta decat titularul, ori utilizarea lor completate necorespunzator, dupa caz; p) lipsa tahografului de la bordul vehiculului; q) utilizarea unor tahografe fara aprobare de model, defecte sau desigilate, a unor tahografe montate si/sau reparate de agenti economici neautorizati ori a unor tahografe neverificate sau cu termenul de valabilitate depasit, dupa caz; r) utilizarea de vehicule pentru transportul marfurilor periculoase, care nu sunt semnalizate cu panouri si etichete de pericol, conform prevederilor A.D.R.; s) incarcarea cu marfuri periculoase sau utilizarea pentru transportul acestora a cisternelor, containerelor-cisterna ori a vehiculelor pentru transport de produse explozive care nu au certificat de agreare eliberat de Regia Autonoma Registrul Auto Roman, t) utilizarea de cisterne sau recipiente si ambalaje care prezinta pierderi de marfuri periculoase ca urmare a lipsei de etanseitate; In cazul in care intreprinderea a savarsit in termen de un an abateri repetate de la reglementarile in vigoare privind transportul rutier si/sau protectia mediului care nu sunt considerate grave, constatate si sanctionate contraventional prin proces verbal ramas definitiv si irevocabil si care cumulate totalizeaza minim 15 puncte/autovehicul, se va suspenda o copie conforma a certificatului de transport in cont propriu, de catre agentia teritoriala emitenta a Autoritatii Rutiere Romane - A.R.R. Suspendarea copiei conforme a certificatului de transport in cont propriu se face pentru o perioada de 30 de zile. Copia conforma a certificatului de transport in cont propriu suspendata va fi corespunzatoare tipului de transport efectuat cu vehiculul cu care s-a savarsit abaterea. Pierderea, sustragerea sau deteriorarea certificatului de transport in cont propriu sau a copiei conforme a acestuia se anunta de catre intreprindere la agentia teritoriala emitenta a Autoritatii Rutiere Romane - A.R.R. in termen de maximum 15 zile de la data constatarii, urmand ca aceasta sa elibereze un duplicat, cu plata tarifelor aferente. Pierderea, sustragerea certificatului de transport in cont propriu si/sau a copiei conforme a acestuia se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a. Intreprinderea care isi schimba sediul social in alt judet are obligatia sa depuna certificatul de transport in cont propriu in termen de 60 de zile de la data schimbarii sediului social la agentia teritoriala a Autoritatii Rutiere Romane - A.R.R. de la care l-a dobandit, procedandu-se la anularea pozitiei acesteia din Registrul intreprinderilor. 18

Perioada de 60 de zile este intervalul maxim de timp destinat dobandirii unui nou certificat de transport in cont propriu. In aceasta perioada intreprinderea este autorizata sa isi desfasoare activitatea. Intreprinderea trebuie sa obtina un nou certificat de transport in cont propriu de la agentia teritoriala a Autoritatii Rutiere Romane - A.R.R. din judetul in care si-a mutat sediul social, refacand etapele procedurii pentru dobandirea acestuia. Intreprinderea detinatoare de certificat de transport in cont propriu, care isi inceteaza definitiv activitatea de transport rutier sau se desfiinteaza, este obligata sa anunte in scris agentia teritoriala emitenta a Autoritatii Rutiere Romane - A.R.R. in termen de maximum 15 zile de la data incetarii activitatii sau desfiintarii, procedandu-se la anularea pozitiei din Registrul intreprinderilor. In acelasi termen se va depune la sediul agentiei teritoriale emitenta a Autoritatii Rutiere Romane - A.R.R. certificatul de transport in cont propriu, precum si copiile conforme ale acestuia, in original. Intreprinderea detinatoare de certificat de transport in cont propriu care isi inceteaza temporar activitatea de transport rutier este obligata sa anunte in scris agentia teritoriala emitenta a Autoritatii Rutiere Romane - A.R.R. in termen de maximum 15 zile de la data incetarii temporare a activitatii si sa depuna certificatul de transport in cont propriu si copiile conforme ale acestuia, in original. Intreprinderea are obligatia de a depune, in termen de maximum 30 zile lucratoare de la data la care vehiculul rutier nu mai este detinut in proprietate sau cu orice alt titlu, la sediul agentiei teritoriale emitenta a Autoritatii Rutiere Romane - A.R.R. o copie conforma a certificatului de transport in cont propriu, in situatia in care acesta nu mai este detinut in proprietate sau cu orice alt titlu, cu exceptia cazului in care intreprinderea declara si prezinta documente din care sa reiasa ca detine si utilizeaza un alt vehicul rutier. 3.4 Transportul rutier de marfuri 3.4.1Principii generale Pentru a efectua transport rutier public de marfuri, operatorul de transport rutier trebuie sa detina la bordul vehiculului copia conforma a licentei de transport valabila pentru transportul rutier de marfuri, documentul de transport, precum si celelalte documente specifice prevazute de reglementarile in vigoare. Pentru transportul rutier public de marfuri in trafic national, prin document de transport se intelege scrisoarea de transport C.M.R. prevazuta de Conventia referitoare la contractul de transport international de marfuri pe sosele (Conventia C.M.R.), la care Romania a aderat prin Decretul nr. 429/1972 al carui model este prevazut in anexa nr. 7 la prezentele Norme. Suplimentar fata de documentul de transport, in cazul transportului rutier public de marfuri in trafic national la bordul vehiculului trebuie sa se mai afle: a) legitimatia de serviciu valabila a conducatorului auto din care sa reiasa ca este angajat al operatorului de transport rutier; b) actul prin care dovedesc dreptul de munca in Romania, in cazul conducatorilor auto cetateni straini; c) contractul de inchiriere in original sau copie conforma cu originalul, in cazul in care vehiculul rutier este detinut cu contract de inchiriere sau leasing; d) certificatul de competenta profesionala al conducatorului auto valabil. Pentru transportul rutier public de marfuri in trafic international, prin document de transport se intelege scrisoarea de transport C.M.R. prevazuta de Conventia referitoare la contractul de transport international de marfuri pe sosele (Conventia C.M.R.), la care

19 Romania a aderat prin Decretul nr. 429/1972. Suplimentar fata de documentul de transport, in cazul transportului rutier public de marfuri in trafic international la bordul vehiculului trebuie sa se mai afle: a) autorizatiile de transport international, dupa caz; b) legitimatia de serviciu valabila a conducatorului auto din care sa reiasa ca este angajat al operatorului de transport rutier; c) actul prin care dovedesc dreptul de munca in Romania, in cazul conducatorilor auto cetateni straini; d) contractul de inchiriere sau leasing in original sau copie conforma cu originalul, in cazul in care vehiculul rutier este detinut cu contract de inchiriere sau leasing; e) certificatul privind incadrarea vehiculului rutier in normele de poluare si siguranta rutiera; f) certificatul de competenta profesionala al conducatorului auto valabil; g) certificatul international de inspectie tehnica, dupa caz. Pentru a efectua transport rutier de marfuri in cont propriu intreprinderea trebuie sa detina la bordul vehiculului copia conforma a certificatului de transport in cont propriu, documentul de transport, precum si celelalte documente specifice prevazute de reglementarile in vigoare. Pentru transportul rutier in cont propriu de marfuri in trafic international, prin document de transport se intelege scrisoarea de transport C.M.R. prevazuta de Conventia referitoare la contractul de transport international de marfuri pe sosele (Conventia C.M.R.), la care Romania a aderat prin Decretul nr. 429/1972. Pentru transportul rutier in cont propriu de marfuri in trafic national, prin document de transport se intelege avizul de insotire al marfurilor. Pentru efectuarea transportului rutier de marfuri periculoase operatorul de transport rutier sau intreprinderea are obligatia de a prezenta, suplimentar la solicitarea copiilor conforme, la agentia teritoriala emitenta a Autoritatii Rutiere Romane - A.R.R. urmatoarele: a) contractul de munca, decizia de numire si certificatul de atestare profesionala a consilierului de siguranta; b) certificatul de agreare eliberat de Regia Autonoma Registrul Auto Roman, pentru vehiculele pentru care este necesar a se elibera respectivul certificat; c) certificatul de atestare profesionala al conducatorului auto, specific marfurilor periculoase care vor fi transportate; d) autorizatia eliberata de Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare pentru vehiculele care transporta marfuri periculoase din clasa 7. e) certificatul de inspectie tehnica in cazul suprastructurilor specializate pentru transportul recipientelor cu gaze lichefiate sau cu alte marfuri periculoase. 3.3. Transportul rutier public de persoane. 3.3.1 Principii generale Pentru a efectua transport rutier public de persoane, operatorul de transport rutier trebuie sa detina la bordul vehiculului o copie conforma a licentei de transport precum si toate documentele prevazute de reglementarile in vigoare. Pentru a efectua transport rutier de persoane in cont propriu, intreprinderea trebuie sa detina la bordul vehiculului, copia conforma a certificatului de transport in cont propriu precum si documente prin care se dovedeste faptul ca transportul efectuat este in cont propriu. Transportul rutier public de persoane se poate realiza prin servicii regulate regulate speciale si ocazionale, numai cu autovehicule destinate transportului de persoane, care prin constructie si echipare au mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv locul conducatorului auto.

20 3.3 Transportul rutier public de persoane Transportul rutier public Dobandirea calitatii de operator de transport rutier pentru o intreprindere este aceea de a obtine licenta de transport, care se acorda in urma indeplinirii cumulative a conditiilor de onorabilitate, capacitate financiara si competenta profesionala. Conditia de onorabilitate se considera a fi indeplinita daca persoana desemnata a) nu a fost condamnata pentru infractiuni grave, inclusiv infractiuni de natura comerciala; b) nu a fost declarata inapta pentru a conduce permanent si eefctiv activitatea de transport rutier, conform prevederilor legale in vigoare; c) nu a indeplinit functia de persoana desemnata pentru un operator de transport sau o intreprindere care a fost sanctionat/sanctionata pentru incalcari grave ale legislatiei cu privire la conditiile de plata si de agajare sau conditiile de desfasurare a operatiunilor de transport rutier. Conditia de capacitate financiara consta in dispunerea unei resurse suficiente pentru a se asigura demararea in bune conditii a activitatii intreprinderii si buna administrare a acesteia. Conditia de capacitate financiara se considera ca fiind indeplinita numai daca operatorul de transport rutier dispune de un nivel financiar de minimum 9000 euro pentru primul autovehicul rutier si 5000 euro pentru fiecare dintre celelalte autovehicule rutiere detinute si utilizate; Conditia de competenta profesionala se considera cafiind indeplinita daca persoana desemnata sa conduca permanent si efectiv activitatea de transport rutier este titulara a unui certificat de copetenta profesionala eleiberat de autoritatea competenta. Licenta de transport are o valabilitate de 5 an. Pentru vehiculele detinute de operator, autoritatea competenta elibereaza copii conforme ale licentei de transport. Numarul de copii corespunde numarului de vehicule pentru care este indeplinita conditia de capacitate financiara a operatorului de transport. Copiile conforme se elibereaza de autoritatea copetenta pentru perioade succesive de un an, pana la expirarea licientei de transport. Copia conforma a licentei de transport se suspenda de autoritatea competenta in cazul savarsirii unor abateri grave sau repetate de la reglementarile in vigoare. Licenta de transport se retrage de catre autoritatea competenta in cazul in care operatorul rutier de transport nu mai indeplineste conditiile care au stat la baza acordarii acestei. 3.3.2. Transportul rutier public de persoane prin servicii regulate Transportul rutier public de persoane prin servicii regulate in trafic national se poate efectua de catre operatorii de transport rutier care detin licenta de traseu valabila. Licenta de traseu se elibereaza pentru traseele, respectiv cursele cuprinse in programele de transport rutier de persoane prin servicii regulate, insotita de graficul de circulatie aferent cursei/traseului respectiv. Totalitatea traseelor si curselor necesare pentru acoperirea acestora, graficele de circulatie, capetele de traseu, statiile publice, precum si numarul autovehiculelor necesare pentru efectuarea acestora alcatuiesc programele de transport. Prin programul de transport se nominalizeaza autogarile utilizate pentru plecari, opriri in tranzit si sosiri sau, in lipsa acestora, statiile publice, pentru fiecare traseu. Nominalizarea autogarilor, precum si a locului unde sunt amplasate statiile publice pe teritoriul unei localitati se face de catre administratia publica locala pe raza ei de competenta. Programele de transport sunt: a) programul de transport judetean; b) programul de transport interjudetean; c) programul de transport international. Programul de transport judetean se intocmeste de catre agentiile teritoriale ale Autoritatiiii Rutiere Romane - A.R.R., pe baza solicitarilor consiliilor judetene, iar programul de transport interjudetean de catre Autoritatea Rutiera Romana A.R.R.

21 Programele de transport judetean si interjudetean se intocmesc pentru o perioada de 3 ani. In perioada de valabilitate, programele de transport judetene pot fi modificate astfel: a) prin introducerea de noi trasee, de catre agentiile teritoriale ale Autoritatii Rutiere Romane - A.R.R., dar numai la solicitarea consiliului judetean si dupa aprobarea prin hotarare a acestuia. In cazul in care 50% din lungimea traseului propus se suprapune peste unul sau mai multe trasee existente in programul de transport, acesta nu va fi considerat traseu nou; b) prin modificarea numarului de curse, de catre agentiile teritoriale ale Autoritatii Rutiere Romane - A.R.R., dar numai la solicitarea consiliului judetean si dupa aprobarea prin hotarare a acestuia; c) prin modificarea orelor din graficele de circulatie, de catre agentiile teritoriale ale Autoritatii Rutiere Romane - A.R.R., dar numai la solicitarea consiliului judetean si dupa aprobarea prin hotarare a acestuia; d) prin introducerea/eliminarea de statii, de catre agentiile teritoriale ale Autoritatii Rutiere Romane - A.R.R., dar numai la solicitarea consiliului judetean si dupa aprobarea prin hotarare a acestuia. 3.3.3. Transportul rutier de persoane prin servicii regulate speciale in trafic international Serviciile regulate sunt acele servicii care asigura transportul calatorilor la intervale stabilite pe trasee stabilite, persoanele fiind imbarcate si debarcate la puncte de oprire prestabilite. Transportul rutier public de persoane prin servicii regulate speciale in trafic international se efectueaza de catre operatorii de transport rutier romani in baza autorizatiei de transport internationala eliberata de autoritatea competenta a statului unde este situat celalalt capat de traseu, a autorizatiilor de transport internationale eliberate de catre autoritatile competente ale statelor tranzitate. Transportul rutier public de persoane prin servicii regulate speciale in trafic international poate fi efectuat de catre operatorii de transport rutier care au incheiat un contract cu un beneficiar care poate fi agent economic, unitate de invatamant sau unitate militara, in vederea efectuarii de transporturi pentru categoriile de personal nominalizate la art.3 pct.30 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.109/2005 privind transporturile rutiere. . In vederea autorizarii efectuarii de transport rutier public de persoane prin servicii regulate speciale pe traseul solicitat, operatorul de transport rutier va depune la Directia Generala Infrastructura si Transport Rutier un dosar care cuprinde urmatoarele documente: a) cererea de eliberare a carei model este prevazut in anexa nr.12 la prezentele Norme; b) lista vehiculelor propuse pentru efectuarea transportului de persoane pe traseul solicitat; c) copiile conforme ale licentei de transport intr-un numar egal cu cel al vehiculelor utilizate pe traseul solicitat; d) graficul de circulatie propus; e) contractul original, incheiat cu beneficiarul transportului, in limba romana sau copia tradusa si legalizata, precum si in limba oficiala a statului unde se afla sediul beneficiarului; f) schita traseului, cu indicarea punctelor de trecere a frontierelor, in trei exemplare pentru fiecare stat parcurs; g) schema de conducere care sa permita controlul respectarii perioadelor de conducere si de odihna ale conducatorilor auto; h) avizele eliberate de administratiile locale pentru statiile utilizate in vederea

22 imbarcarii/debarcarii persoanelor transportate, precum si a documentului de plata a tarifului de eliberare; in cazul transportului de persoane prin servicii regulate speciale in trafic international statiile utilizate pentru imbarcarea/debarcarea persoanelor transportate nu pot fi statiile publice; i) orice informatii suplimentare pe care operatorii de transport care inainteaza cereri, le considera relevante sau care le sunt solicitate de autoritatile de autorizare. In termen de maximum 30 de zile de la data depunerii dosarului, Directia Generala Infrastructura si Transport Rutier analizeaza documentele depuse urmand ca in cazul in care se constata ca sunt indeplinite conditiile pentru efectuarea transportului rutier prin servicii regulate speciale pe traseul propus sa solicite autoritatii competente a statului unde se afla celalalt capat al traseului autorizarea operatorului de transport rutier roman si eliberarea autorizatiilor de transport international destinate acestuia sau comunica in scris refuzul motivat, dupa caz. Pentru un traseu international, Directia Generala Infrastructura si Transport Rutier va solicita autoritatii competente a statului unde se afla celalalt capat al traseului un numar de autorizatii de transport international egal cu numarul de vehicule necesar pentru efectuarea traseului. Directia Generala Infrastructura si Transport Rutier va respinge dosarul depus in vederea atribuiri unui traseu in trafic international, in urmatoarele cazuri: a) daca solicitantul nu dispune de numarul de vehicule si copii conforme ale licentei de transport, necesare derularii transportului pe traseul solicitat, conform contractului incheiat cu beneficiarul; b) daca a fost sanctionat in mod repetat, in ultimii 2 ani, pentru incalcarea legislatiei nationale sau internationale in domeniul transportului rutier; c) daca prin atribuirea traseului respectiv se incalca prevederile acordurilor bilaterale incheiate intre Romania si statele pe teritoriul carora se afla traseul; Dupa obtinerea autorizatiilor de transport international de la autoritatea competenta a statului unde se afla celalalt capat de traseu, Directia Generala Infrastructura si Transport Rutier va solicita autoritatilor competente ale statelor tranzitate, eliberarea autorizatiilor de tranzit. Dupa obtinerea tuturor autorizatiilor de transport internationale aestea vor fi eliberate operatorului de transport rtier de catre Directia Generala Infrastructura si Transport Rutier. Autorizatia de transport international de persoane prin servicii regulate speciale se elibereaza pe o perioada de maxim 5 ani. Autorizatia este nominala si nu este transmisibila si va fi insotita pe toata durata efectuarii traseului de graficul de circulatie al acesteia in original. Operatorii de transport rutier au obligatia de a detine, in original, la bordul vehiculului pe toata durata transportului international de persoane prin servicii regulate speciale, autorizatiile de transport international eliberate de catre autoritatile competente ale statelor unde se afla capetele traseului, insotite de graficele de circulatie si autorizatiile de transport international eliberate de autoritatile competente ale statelor tranzitate. Suplimentar in cazul transportului rutier public de persoane prin servicii regulate speciale in trafic international la bordul vehiculului trebuie sa se mai afle: a) contractul incheiat cu beneficiarul transportului, in limba romana sau copia tradusa si legalizata; b) legitimatia de serviciu valabila a conducatorului auto din care sa reiasa ca este angajat al operatorului de transport rutier; c) actul prin care se dovedeste dreptul de munca in Romania, in cazul conducatorilor

auto cetateni straini; 23 d) contractul de inchiriere sau leasing in original sau o copie conforma cu originalul, in cazul in care vehiculul este detinut cu contract de inchiriere sau leasing; e) asigurarea pentru persoanele transportate si bagajele acestora, pentru riscuri de accidente ce cad in sarcina operatorului de transport rutier, in copie; f) certificatul de competenta profesionala al conducatorului auto valabil pentru tipul de transport efectuat. Operatorul de transport rutier are urmatoarele obligatii: a) - sa utilizeze pe timpul executarii transportului rutier placa de traseu cu indicarea executantului, a traseului si a tipului de transport; b) - sa asigure instruirea conducatorilor auto privind obligatiile ce revin acestora; c) - sa asigure gratuit readucerea persoanelor transportate la punctul de plecare in cazul in care calatoria nu se poate realiza pana la destinatie din cauza de forta majora sau din vina operatorului de transport rutier; d) - sa asigure preluarea persoanelor transportate din vehiculele ramase imobilizate pe traseu in termen de maximum 16 ore. Conducatorii auto angajati ai operatorului de transport au urmatoarele obligatii: a) - sa preia la transport bagaje sau colete doar in limita spatiilor disponibile; b) - sa asigure urcarea si coborarea bagajelor in/din portbagajul vehiculului. Bagajele se manipuleaza numai de catre conducatorul auto sau de catre reprezentantul acestuia; c) - sa opreasca in toate statiile prevazute in graficul de circulatie care insoteste autorizatia de transport international, fara a opri, pentru urcarea sau coborarea persoanelor transportate in alte locuri decat cele prevazute in graficul de circulatie; d) - sa transporte persoane doar in limita numarului de locuri pe scaune inscris in certificatul de inmatricul 3.3.4. Transportul rutier public de persoane prin servicii regulate in trafic national Transportul rutier public de persoane prin servicii regulate in trafic national se poate efectua de catre operatorii de transport rutier care au obtinut in prealabil licenta de traseu. Licenta de traseu se elibereaza pentru traseele, respectiv cursele cuprinse in programele de transport rutier de persoane prin servicii regulate, insotita de graficul de circulatie aferent cursei/traseului respectiv. Totalitatea traseelor si curselor necesare pentru acoperirea acestora, graficelor de circulatie, capetele de traseu, statiile publice, precum si numarul autovehiculelor necesare pentru efectuarea acestora, alcatuiesc programele de transport. Prin programul de transport se nominalizeaza autogarile utilizate pentru plecari, opriri in tranzit si sosiri sau in lipsa acestora statiile publice stabilite de administratia publica locala cu avizul autoritatii competente, pentru fiecare traseu in parte. Accesul operatorilor de transport rutier carora li s-au atribuit trasee sau curse, in statiile publice, este gratuit, egal si nediscriminatoriu, conform graficelor de circulatie. Programele de transport sunt: a) programul de transport judetean; b) programul de transport interjudetean; c) programul de transport international. Programul de transport judetean se intocmeste de catre agentiile teritoriale A.R.R. in baza solicitarilor consiliilor judetene iar cel interjudetean de catre Autoritatea Rutiera Romana A.R.R. Programele de transport judetean si interjudetean se intocmesc pe o perioada de 3 ani;

In cazul programului de transport judetean, in vederea intocmirii acestuia, consiliile 24 judetene vor transmite agentiilor teritoriale ale Autoritatii Rutiere Romane - A.R.R., pana la data comunicata care va fi afisata si pe site-ul Autoritatii Rutiere Romane ARR, propuneri care sa contina traseele judetene care urmeaza a fi incluse in program. Data pana la care se pot depune solicitarile in vederea modificarii anuale a programelor de transport judetene se va stabili de catre Autoritatea Rutiera Romana ARR si va fi afisata la sediul agentiilor teritoriale ale Autoritatii Rutiere Romane -A.R.R. si pe site-ul Autoritatii Rutiere Romane -A.R.R. In perioada de valabilitate, programele de transport judetene pot fi modificate astfel: a) prin modificarea numarului de curse, de catre agentiile teritoriale ale Autoritatii Rutiere Romane -A.R.R. dar numai la solicitarea consiliului judetean si dupa aprobarea prin Hotarare a consiliului judetean; b) prin modificarea orelor din graficele de circulatie, de catre agentiile teritoriale ale Autoritatii Rutiere Romane -A.R.R. dar numai la solicitarea consiliului judetean si dupa aprobarea prin Hotarare a consiliului judetean; c) prin introducerea/eliminarea de statii, de catre agentiile teritoriale ale Autoritatii Rutiere Romane -A.R.R. dar numai la solicitarea consiliului judetean si dupa aprobarea prin Hotarare a consiliului judetean; d) prin modificarea capacitatii de transport a vehiculelor necesare pentru efectuarea traseului, de catre agentiile teritoriale ale Autoritatii Rutiere Romane -A.R.R. dar numai la solicitarea consiliului judetean si dupa aprobarea prin Hotarare a consiliului judetean; Traseele cuprinse in Programele de transport se atribuie, conform metodologiei de atribuire, operatorilor de transport rutier care solicita traseul sau cursa respectiva, in cadrul unei sedinte de atribuire. In cazul transportului de persoane prin servicii regulate in trafic judetean, se atribuie intreg traseul solicitat. In cazul transportului de persoane prin servicii regulate in trafic interjudetean se atribuie fiecare cursa de pe un traseu. In acest caz, numarul licentelor de traseu eliberate unui operator de transport rutier este egal cu numarul de curse atribuite respectivului operator de transport rutier. In situatia in care pentru o cursa s-a depus o singura solicitare, cursa solicitata este atribuita operatorului de transport rutier respectiv, daca acesta indeplineste conditiile impuse. In situatia in care pentru o cursa s-au depus mai multe solicitari de catre mai multi operatori de transport rutier care indeplinesc conditiile impuse, acestia sunt departajati pe baza de punctaj, cursa fiind atribuita solicitantului care intruneste cel mai mare punctaj. Criteriile de evaluare pentru traseele judetene se vor stabili de catre Ministerul Administratiei si Internelor care va stabili si modalitatea de atribuire a acestor trasee. Agentiile teritoriale ale Autoritatii Rutiere Romane ARR vor elibera licente de traseu dupa atribuirea traseelor din programul judetean. Datele la care vor avea loc sedintele de atribuire se vor stabili dupa cum urmeaza: a) o sedinta de atribuire cu cel putin 90 de zile inainte de expirarea valabilitatii programului de transport in vederea atribuirii noului program de transport; b) o sedinta de atribuire la cel mult 45 de zile dupa prima sedinta de atribuire a noului program de transport, in vederea atribuirii traseelor/curselor ramase nesolicitate la prima sedinta de atribuire; c) dupa intrarea in vigoare a programelor de transport se va organiza trimestrial cate o sedinta de atribuire pentru traseele cuprinse in programele de transport judetene ramase

nesolicitate, precum si pentru traseele/cursele cuprinse in programele de transport judetene 25 si interjudetene la care au renuntat operatorii de transport rutier sau in cazul carora s-a aplicat masura retragerii licentei de traseu; Cursele interjudetene care nu au fost atribuite la sedintele de atribuire prevazute la alin.(1) vor fi scoase din programul de transport interjudetean. Metodologia de atribuire pentru sedintele de atribuire este aceeasi, cu exceptia calendarului de desfasurare al acestora care se comunica cu cel putin 90 de zile inainte de data de desfasurare a sedintei de atribuire respective. Lista traseelor si curselor care au fost atribuite in cadrul fiecarei sedinte va fi facuta publica de catre Autoritatea Rutiera Romana - A.R.R. pe site-ul acesteia, precum si prin afisare la sediul agentiilor teritoriale ale Autoritatii Rutiere Romane A.R.R. Lista traseelor si curselor ramase nesolicitate sau neatribuite se vor afisa pe site-ul Autoritatii Rutiere Romane - A.R.R., precum si la sediul agentiilor teritoriale ale Autoritatii Rutiere Romane - A.R.R., cu 30 de zile inainte de data urmatoarei sedintei de atribuire. Autoritatea Rutiera Romana - A.R.R. va elibera licente de traseu operatorilor de transport rutier carora li s-au atribuit trasee sau curse. Licentele de traseu se elibereaza de catre agentia teritoriala a Autoritatii Rutiere Romane - A.R.R. in raza caruia operatorul de transport rutier are sediul social 3.3.5.Transport rutier de persoane in cont propriu in trafic international Pentru efectuarea transportului rutier de persoane in cont propriu in trafic international, la bordul vehiculului trebuie sa se afle, pe toata durata transportului, copia conforma a certificatului de transport in cont propriu si documentul de transport, iar persoanele transportate trebuie sa fie angajatii intreprinderii. Calitatea de angajat al intreprinderii se dovedeste prin legitimatii de serviciu valabile. Pentru transportul de persoane in cont propriu in trafic international, prin document de transport se intelege tabelul cuprinzand persoanele transportate, semnat si stampilat de catre reprezentantul legal al intreprinderii. Suplimentar fata de documentul de transport, in cazul transportului rutier in cont propriu de persoane in trafic international, la bordul vehiculului trebuie sa se mai afle: a) legitimatia de serviciu valabila a conducatorului auto, din care sa reiasa ca este angajat al intreprinderii; b) contractul de leasing in original sau in copie legalizat , in cazul in care vehiculul rutier este detinut cu contract de leasing; c) actul prin care se dovedeste dreptul de munca in Romania, in cazul conducatorilor auto cetateni straini; d) asigurarea pentru persoanele transportate si bagajele acestora pentru riscuri de accidente ce cad in sarcina operatorului de transport rutier, in copie; e) certificatul de competenta profesionala al conducatorului auto, valabil pentru tipul de transport efectuat. Intreprinderea are urmatoarele obligatii: a) sa asigure instruirea conducatorilor auto privind obligatiile ce revin acestora; b) sa transporte doar persoanele angajate ale intreprinderii, nominalizate in documentul de transport. Suplimentar, conducatorii auto angajati ai intreprinderii au urmatoarele obligatii: a) sa nu transporte persoane decat in limita numarului de locuri pe scaune inscris in certificatul de inmatriculare;

b) sa nu opreasca pentru urcarea/coborarea altor persoane decat a celor care sunt angajate ale intreprinderii, nominalizate in documentul de transport. 26 + Transportul rutier public de persoane prin servicii ocazionale in trafic international se poate efectua numai in conditiile respectarii prevederilor Acordului privind transportul international ocazional de calatori cu autocarul si autobuzul (Acordul INTERBUS). Documentul de control se elibereaza de agentiile teritoriale ale Autoritatii Rutiere Romane A.R.R. operatorului de transport rutier dupa prezentarea documentului de plata a tarifului de eliberare. Pe parcursul transportului de persoane prin servicii ocazionale in trafic international nicio persoana nu poate urca sau cobori, imbarcarea, respectiv debarcarea acestora, fiind posibila numai intr-un singur punct mentionat pe documentul de control. Pentru efectuarea unui transport rutier public de persoane prin servicii ocazionale, operatorul de transport rutier are obligatia de a detine in original, la bordul vehiculului, pe toata durata transportului, copia conforma a licentei de transport, precum si documentul de transport. Pentru transportul rutier public de persoane prin servicii ocazionale in trafic international, prin document de transport se intelege, dup caz: a) documentul de control prevazut de Acordul INTERBUS pentru transporturile rutiere publice de persoane prin servicii ocazionale liberalizate; b) autorizatia pentru serviciul ocazional neliberalizat; c) documentul de control prevazut de acordurile bilaterale pentru transportul rutier public de persoane prin servicii ocazionale, in cazul statelor nesemnatare ale Acordului INTERBUS. Suplimentar fata de documentul de transport, in cazul transportului rutier de persoane prin servicii ocazionale in trafic international, la bordul vehiculului trebuie sa se afle: a) contractul de transport sau documentul echivalent prevazut in pagina de garda a documentului de control; b) legitimatia de serviciu valabila a conducatorului auto, din care sa reiasa ca este angajat al operatorului de transport rutier; c) contractul de inchiriere sau de leasing in original ori copia conforma cu originalul, in cazul in care vehiculul rutier este detinut cu contract de inchiriere sau de leasing; d) actul prin care se dovedeste dreptul de munca in Romania, in cazul conducatorilor auto cetateni straini; e) asigurarea pentru persoanele transportate si bagajele acestora pentru riscuri de accidente ce cad in sarcina operatorului de transport rutier, in copie; f) certificatul de competenta profesionala al conducatorului auto, valabil pentru tipul de transport efectuat. Operatorul de transport rutier are urmatoarele obligatii: a) sa asigure instruirea conducatorilor auto privind obligatiile ce revin acestora; b) sa transporte doar persoanele nominalizate in documentul de control; c) sa asigure gratuit readucerea persoanelor transportate la punctul de plecare, in cazul in care calatoria nu se poate realiza pana la destinatie din vina operatorului de transport rutier; d) sa asigure preluarea persoanelor transportate din vehiculele ramase imobilizate pe traseu, in termen de maximum 16 ore. 3.5 Inspectia, controlul si supravegherea modului de executare a activitatii de transport rutier si activitatilor conexe acestora se efectueaza in trafic si la sediul intreprinderilor de catre inspectorii de trafic sau de catre inspectori imputerniciti in acest scop de autoritatea competenta. Inspectorii de trafic au obligatia de a purta uniforma de serviciu, de a detine asupra lor legitimatia de control pe timpul efectuarii actiunilor de control si de a respecta prevederile legale privind oprirea vehiculelor in trafic.

In cazul unui control efectuat in trafic asupra unui vehicul, inspectorii de trafic au dreptul sa patrunda atat in spatiul destinat conducatorului auto, cat si in spatiul destinat transportului rutier de marfuri si/sau de persoane pentru efectuarea controlului si efectuarea verificarilor care 27 se impun. In cazul transporturilor rutiere de marfuri inspectorii de trafic au dreptul sa verifice concordanta dintre inscrisurile din documentele de transport si marfurile transportate. In cazul transporturilor rutiere de marfuri suspectate a fi marfuri periculoase, inspectorii de trafic au dreptul de a preleva mostre care vor fi transmise spre analiza laboratoarelor autorizate. In cazul transporturilor rutiere de persoane, inspectorii de trafic au dreptul sa verifice concordanta dintre inscrisurile din documentul de transport si identitatea persoanelor transportate, precum si legitimatiile de calatorie ale acestora, dupa caz. La efectuarea controlului la sediul intreprinderilor, inspectorii au dreptul sa patrunda, in timpul programului de lucru, atat in spatiile de lucru, cat si in vehiculele detinute de acestea. La efectuarea controlului la sediul intreprinderilor, acestea au obligatia prezentarii tuturor documentelor solicitate de personalul autoritatii competente imputernicit in acest scop.

Cap.IV: SIGURANTA RUTIERA 4.1.Principii generale

In 2008, 39 000 de cetateni europeni si-au pierdut viata in accidente rutiere. Obiectivul UE de a injumatati numarul de persoane decedate in accidente rutiere pana in 2010 (si anume 27 000 de decese) va fi greu de atins. Comisia Europeana organizeaza astazi o conferinta despre rezultatele consultarii publice premergatoare elaborarii Programului european de actiune pentru siguranta rutiera 2011-2020. Peste 400 de parti interesate din domenii diferite vor dezbate problemele si situatia actuala a sigurantei rutiere in Uniunea Europeana. Comisia Europeana s-a ocupat de definirea unui program european de actiune pentru siguranta rutiera cu obiective clare si masurabile, care se va derula in perioada 2011-2020. Europa nu poate fi permisiva in ceea ce priveste siguranta rutiera deoarece zeci de mii de vieti omenesti sunt in joc in fiecare an. Acest program de actiune ne va ajuta sa fim in continuare exigenti si hotarati in lupta impotriva accidentelor rutiere. Noul program de actiune se va concentra, de asemenea, pe o serie de prioritati cheie, ca de exemplu accidentele pe drumurile rurale (60% din numarul total de decese) si participantii la trafic vulnerabili, precum pietonii, biciclistii, motociclistii si batranii Drmuri Autoritatile nationale (sau regionale ori locale) gestioneaza drumurile publice. De asemenea, UE ofera finantare prin fondurile de dezvoltare regionala, Banca Europeana de Investitii si retelele transeuropene. Retelele transeuropene In UE, majoritatea retelelor rutiere au fost elaborate dintr-o perspectiva nationala. Obiectivul retelelor transeuropene. este de a dezvolta o retea de transport care sa faciliteze circulatia bunurilor si persoanelor intre tarile din UE. Pana in 2020, reteaua ar urma sa acopere 90 000 de km de autostrada si sosele de inalta calitate. Inspectia drumurilor

UE va fi implicata in controlul sigurantei pe soselele din cadrul TEN prin efectuarea de auditari in momentul elaborarii poiectului si prin derularea de inspectii periodice. 28

De asemenea, UE a finantat proiecte referitoare la inspectii si audit, r care ar analizat diferite metode prin care inginerii sa poata realiza inspectii pentru garantarea sigurantei drumurilor. Rezultatul a fost elaborarea de recomandari pentru cele mai bune practici privind controlul sigurantei drumurilor. De asemenea, a elaborat un manual pentru formarea inspectorilor de drumuri din UE .Aceasta formare a devenit o necesitate data fiind existenta unei noi legislatii europene care prevede inspectarea tuturor retelelor rutiere din toate tarile UE, inclusiv cele in care, in mod obisnuit, nu se practica des astfel de controale. Tuneluri

Accidentele care se produc in tuneluri pot fi deosebit de grave. In mare parte, infrastructura tunelurilor este veche si nu a fost proiectata pentru volume mari de trafic. Legislatia europeana prevede cerinte minime de siguranta pentru tuneluri, printre care masuri care sa evite accidentele mortale. Pana in 2019, peste 1300 de km de infrastructura vor fi reabilitate pentru a indeplini cele mai inalte standarde de siguranta. Oboseala si viteza excesiva sunt principalele cauze ale accidentelor rutiere in care sunt implicate camioane si autocare. In tarile industrializate, accidentele rutiere sunt cauza majora a deceselor produse la locul de munca. Timpul de conducere In aproximativ 20% din accidentele rutiere in care sunt implicate vehicule utilitare grele, oboseala este un factor semnificativ. In cazul conducatorilor auto profesionisti care parcurg un traseu traversand mai multe tari din UE, legislatia europeana prevede reguli privind timpul de conducere. Timpul de conducere este limitat la 9 ore pe zi si, respectiv, 56 de ore pe saptamana. Dupa 4 ore si jumatate petrecute la volan, conducatorul auto trebuie sa ia o pauza de cel putin 45 de minute. Transportul marfurilor periculoase

UE a interzis transportarea pe cale rutiera a anumitor marfuri periculoase , in special in cazul in care acestea prezinta un risc de explozie. In cazul celorlalte marfuri periculoase, normele europene prevad standarde minime privind ambalarea si etichetarea. 29

De asemenea, vehiculele care transporta acest tip de marfuri trebuie sa fie construite si echipate corespunzator. 4.2. Persoane cu functii care concura la siguranta rutiera Persoanele cu functii care concura la siguranta rutiera sunt conducatorii auto, persoana desemnata si consilierul de siguranta. Persoanele cu functii care concura la siguranta circulatiei trebuie sa faca dovada ca sunt apte din punct de vedere medical si psihologic pentru ocuparea si mentinerea pe functie. Avizul medical si avizul psihologic se obtin in urma unei examinari, initiale si periodice, efectuata in unitati specializate, stabilite obligatoriu in fiecare judet, din reteaua sanitara proprie a Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului sau agreate de acesta. Persoanele cu functii care concura la siguranta rutiera trebuie sa detina un certificat de pregatire profesionala eliberat de autoritatea competenta. Certificatul de competenta profesionala are o valabilitate de 5 ani, cu posibilitatea prelungirii pentru aceeasi perioada, in urma sustinerii si promovarii unui examen, in conditiile stabilite de autoritatea competenta. Anularea certificatului de competenta profesionala se realizeaza in conditiile stabilite de autoritatea competenta, pentru cazuri de incompatibilitate. Pentru prevenirea evenimentelor rutiere, intreprinderile care executa transport rutier public sau transport rutier in cont propriu au obligatia de a asigura pregatirea profesionala si instruirea periodica a personalului care concura la siguranta circulatiei. Instruirea personalului cu atributii in siguranta circulatiei se realizeaza in conditiile stabilite de autoritatea competenta 4.3.
Vehicule rutiere 4.4. Infrastructura rutiera

Cap.V: CONTROLUL ACTIVITATII DE TRANSPORT RUTIER SI A ACTIVITATILOR CONEXE ACESTORA

5.1. Obligatiile controlorilor de trafic 5.2. Contraventii si sanctiuniCap.VI.TRANSPORT

FEROVIAR.COMPUNEREA

TRENURILOR

6.1 Reguli generale privind organizarea, conducerea si executarea manevrei

Manevra este operatia de miscare a vehiculelor feroviare pe aceeasi linie sau de pe o linie pe alta. Manevra se executa de catre personalul operatorilor de transport feroviar sau al altor operatori economici autorizati in acest scop. Operatiile de manevra se executa de regula, de catre partidele de manevra sau de tren. Personalul si modul in care se executa manevra se stabileste in PTE.

Manevra care se efectueaza pe liniile statiei cu partide de manevra apartinand operatorilor de transport feroviar, avand ca subunitate de domiciliu statia respectiva, se executa dupa un plan de manevra intocmit la solicitarea scrisa a operatorului de transport feroviar interesat, de catre IDM dispozitor si transmis verbal de catre acesta sau de catre IDM exterior. In anumite statii cu activitate importanta de manevra, stabilite de administratorul infrastructurii feroviare publice, la solicitarea unui operator de transport feroviar, planul de manevra se poate intocmi si transmite de catre personalul operatorului de transport feroviar avand functia de IDM exterior sau operator de manevra; prevederi de amanunt pentru acest caz se stabilesc in PTE. Manevra care se efectueaza pe liniile statiei cu partide de manevra de sectie, apartinand operatorilor de transport feroviar, avand ca subunitate de domiciliu alta statie sau cu partide de tren, precum si manevra efectuata de un operator de manevra feroviara, se executa dupa un plan de manevra intocmit in scris, in doua exemplare, de catre IDM, la solicitarea scrisa a reprezentantului operatorului de manevra feroviara sau operatorului de transport feroviar care urmeaza sa efectueze manevra. 30 Pentru intocmirea planului de manevra scris, se utilizeaza formularul din Anexa 9; unicatul se inmaneaza conducatorului manevrei, care semneaza de primire pe copia ramasa la carnet, dupa care conducatorul manevrei aduce continutul acestuia la cunostinta personalului ce executa manevra, inainte de inceperea manevrei. Manevra pentru ducerea/aducerea garniturilor de calatori intre grupa liniilor de primire-expediere si grupa tehnica, precum si manevra cu locomotiva izolata in statiile inzestrate cu instalatii CED sau CE se efectueaza din ordinul verbal al IDM. Prin locomotiva izolata, in contextul prezentului regulament, se intelege si locomotiva cu un singur vagon - WIT, posta sau de bagaje. Precizari privind obligatiile referitoare la solicitarile de executare a manevrei, precum si modul de organizare, respectiv de repartizare a sarcinilor privind conducerea si executarea manevrei intre personalul statiei si cel al operatorilor de transport feroviar sau de manevra feroviara se stabilesc in PTE. Manevra trebuie sa se execute conform procesului tehnologic stabilit si sa asigure securitatea personalului, siguranta circulatiei, integritatea vehiculelor feroviare, a instalatiilor, liniilor si constructiilor, precum si a bunurilor incredintate la transport. Operatiunile de manevra trebuie sa fie conduse de un singur agent, denumit conducatorul manevrei, care de regula, este seful de manevra sau seful de tren. In cazul in care conduce personal manevra, mai poate fi conducator de manevra si urmatorul personal: a) seful statiei sau IDM- in cazurile exceptionale prevazute in prezentul regulament; b) alt personal instruit si autorizat in acest scop. Conducatorul manevrei, IDM si dupa caz operatorul de manevra se informeaza reciproc daca urmeaza sa se manevreze cu vagoane in curs de incarcare-descarcare, incarcate cu marfuri periculoase, cu sarcina pe osie sau pe metru liniar depasita, ocupate cu oameni sau cu vietati, cu gabarit depasit, precum si cu alte vehicule feroviare care se pot manevra numai cu respectarea unor conditii speciale. In cazuri exceptionale, pentru scoaterea dintr-un tren a vagoanelor care pun in pericol siguranta circulatiei, in situatia in care trenul nu este deservit de partida de tren sau in statie nu exista partida de manevra apartinand operatorului de transport feroviar care asigura remorcarea trenului, manevra se poate executa numai de catre conducatorul manevrei - IDM sau sef statie -, al doilea agent al trenului si mecanic. In acest caz, miscarile de manevra se pot executa numai prin tragere sau impingere, cu respectarea regulilor generale privind organizarea, conducerea si executarea manevrei in statia respectiva; modificarea si/sau completarea aratarii vagoanelor trenului se face de catre conducatorul manevrei. Inainte de inceperea manevrei, conducatorul manevrei ia legatura personal cu mecanicul locomotivei, pentru identificare.

Conducatorul manevrei, dupa ce a luat legatura cu mecanicul locomotivei, aduce planul de manevra la cunostinta personalului din partida de manevra si ia masuri de organizare a lucrului prin repartizarea catre acestia de sarcini precise in legatura cu: a) ordinea operatiilor de manevra; b) slabirea franelor de mana, scoaterea sabotilor de mana si inlaturarea eventualelor obstacole de la rotile vagoanelor care urmeaza sa fie manevrate; c) verificarea asigurarii gabaritului de libera trecere; d) avizarea personalului care lucreaza: la linie, la instalatii SCB, TC si IFTE, la interventii sau reparatii la vagoane, la incarcarea-descarcarea vagoanelor si solicitarea ridicarii discurilor rosii care au servit la asigurarea operatiilor desfasurate la aceste linii; e) asigurarea vehiculelor feroviare contra fugirii in timpul si dupa terminarea miscarilor de manevra; f) manipularea unor macazuri de catre agentii din partida de manevra; 31 g) verificarea vagoanelor in vederea constatarii cazurilor de incarcatura deplasata; h) verificarea partilor si accesoriilor mobile ale vagoanelor (usi, tepuse, clape, pereti, capace) astfel incat acestea sa nu depaseasca gabaritul CFR de vagon-de incarcare si sa fie asezate in suporti, inchise si asigurate; i) verificarea mijloacelor si rechizitelor ce servesc la fixarea/asigurarea si protejarea incarcaturii astfel incat acestea: sa fixeze si sa asigure incarcatura, sa nu atarne si sa nu depaseasca gabaritul CFR de vagon-de incarcare. Continutul planului de manevra, precum si orice modificare a acestuia, trebuie sa fie comunicate mecanicului de catre conducatorul manevrei. In cazul in care manevra se executa cu doua sau mai multe locomotive in convoi, planul de manevra se aduce si la cunostinta celorlalti mecanici. La liniile acoperite cu discuri rosii mobile, manevra se poate efectua dupa avizarea personalului care executa interventii sau reparatii la vagoane, respectiv care participa la incarcarea-descarcarea vagoanelor si numai dupa ridicarea discurilor rosii, conform prevederilor din PTE. Inainte de darea semnalului de incepere a manevrei, conducatorul manevrei trebuie sa comunice personalului care manipuleaza macazurile, liniile la care se va manevra si sa verifice personal sau prin raportari ale personalului din partida de manevra, daca: a) convoiul sau grupul de vagoane cu care se manevreaza are suficiente frane de mana si automate in buna stare de functionare care sa asigure procentul de masa franata stabilit in PTE in vederea opririi acestora; b) macazurile si sabotii de deraiere, prevazuti cu indicatoare, sunt in pozitie corecta, iar pe timp de noapte felinarele sunt iluminate; c) personalul insarcinat cu manipularea macazurilor sau a barierelor, este prezent la post; d) barierele sau semibarierele trecerilor la nivel peste care se va manevra sunt inchise, respectiv semnalizarile de interzicere rutiera ale SAT sunt declansate, iar la trecerile la nivel semnalizate cu indicatoare rutiere de prioritate - tip IR - circulatia rutiera a fost oprita; e) personalul care lucreaza la linie, la instalatiile electrice si SCB, precum si la linia de contact, a fost avizat de catre IDM; f) semafoarele de iesire ale liniilor pe care se executa manevra si ale liniilor la care manevra are acces, sunt pe oprire; g) vehiculele feroviare ramase pe liniile statiei sunt asigurate contra fugirii; h) s-au ridicat sabotii de mana de la rotile vehiculelor feroviare care urmeaza sa fie manevrate; i) in statii inzestrate cu instalatii CED si CE, a primit comunicarea executarii parcursului cerut, de la IDM sau de la agentul care manipuleaza instalatiile; j) semnalele fixe de manevra, daca exista, dau indicatii permisive;

k) personalul din partida de manevra si cel care manipuleaza macazurile se afla la posturile stabilite si da semnale corespunzatoare, iar mecanicul se afla la postul de conducere al locomotivei. Personalul care a primit sarcini privind executarea manevrei este obligat sa le execute integral, sa raporteze despre aceasta conducatorului manevrei si este raspunzator de neexecutarea sarcinilor primite. Semnalul de incepere a manevrei trebuie dat de catre conducatorul manevrei dupa ce acesta s-a convins ca personalul care a primit sarcini premergatoare inceperii manevrei, le-a executat si a raportat executarea acestora. Conducatorul manevrei se posteaza astfel incat: a) sa poata supraveghea intreaga zona de manevra; b) sa pastreze legatura cu personalul de manevra, de locomotiva, IDM, operatorul de manevra, revizori de ace si acari, prin mijloace de comunicare ca: semnale si comunicari verbale directe sau prin instalatiile TC; c) sa poata comunica personalului cu care efectueaza manevra si celui care manipuleaza macazurile la manevra, liniile la care urmeaza sa se manevreze. 32 Mecanicul locomotivei care efectueaza manevra pune locomotiva in miscare numai in urma unui semnal primit din partea conducatorului de manevra, transmis direct sau printr-un agent din partida de manevra sau pe baza comunicarii facute de conducatorul de manevra prin radiotelefon sau megafon, cu precizarea numarului locomotivei. Prevederi de amanunt privind transmiterea comunicarilor de executare a manevrei prin radiotelefon sau megafon, se stabilesc in PTE. In statiile inzestrate cu semnale fixe de manevra, mecanicul trebuie sa se convinga si de indicatia permisiva a acestor semnale. In cazul in care indicatiile semnalelor fixe de manevra nu sunt vizibile de pe locomotiva, mecanicul pune locomotiva in miscare numai la semnalul primit din partea conducatorului de manevra transmis direct sau printr-un agent din partida de manevra sau numai pe baza comunicarii facute de conducatorul de manevra prin radiotelefon sau prin megafon, cu precizarea numarului locomotivei. Mecanicul ia masuri de oprire a manevrei daca nu primeste semnale corespunzatoare din partea agentilor care manipuleaza macazurile la manevra sau daca semnalele fixe de manevra dau indicatii de oprire. Dupa terminarea manevrei vehiculele feroviare cu care s-a manevrat trebuie sa fie oprite intre marcile de siguranta ale liniilor si asigurate contra fugirii. La liniile de incarcare-descarcare dupa terminarea manevrei, vagoanele se acopera cu discuri rosii, de catre personalul care a executat manevra, in ambele capete ale liniei, cu exceptia liniilor prevazute cu opritor fix la care acoperirea se face numai in partea opusa opritorului fix. Executarea manevrei pe linia directa a statiei sau cu traversarea ei, precum si executarea manevrei peste aparatele de cale extreme din statiile neinzestrate cu instalatii CED sau CE, este admisa numai cu incuviintarea verbala a IDM dispozitor data personal conducatorului de manevra, pentru fiecare caz in parte, prin instalatiile TC din dotare sau transmisa prin revizorul de ace sau acar. In statiile inzestrate cu instalatii CED sau CE, depasirea aparatelor de cale extreme ale statiei se face pe baza indicatiilor permisive ale semnalelor luminoase de manevra. Miscarile de manevra peste aparatele de cale extreme ale statiei se efectueaza, de regula, prin tragere cu locomotiva asezata spre linia curenta. In cazul executarii manevrei prin impingere peste aparatele de cale extreme spre linia curenta, vehiculele feroviare se leaga intre ele si la locomotiva, semiacuplarile de aer se cupleaza pe toata lungimea trenului, iar conducta generala de aer se leaga la sursa de aer a locomotivei. Manevrarea vehiculelor feroviare peste aparatele de cale extreme ale statiei spre linia curenta este permisa pana la limita incintei statiei. Depasirea limitei incintei statiei de catre convoiul de manevra sau numai de catre locomotiva, este admisa pe baza dispozitiei scrise a operatorului de circulatie, care stabileste ora pana la care este permisa manevra cu depasirea limitei incintei statiei si pe baza caii libere obtinute de catre IDM

dispozitor al statiei in care se executa manevra, de la IDM dispozitor din statia vecina, utilizand formulele de cale libera 1 si 10 adaptata acestui caz. Pe sectiile de circulatie inzestrate cu BLA in functiune, depasirea limitei incintei statiei la manevra este admisa fara a se trece peste limita primului sector de bloc, in urmatoarele conditii indeplinite cumulativ: a) pe baza dispozitiei scrise a operatorului de circulatie data impiegatilor de miscare din statiile care delimiteaza linia curenta pe care se executa manevra; b) numai dupa eliberarea primului sector de bloc de catre ultimul tren expediat. In aceasta situatie, dupa transmiterea dispozitiei operatorului de circulatie, nu se vor expedia trenuri pe linia curenta pe care urmeaza sa se execute manevra. In cazul depasirii limitei incintei statiei la manevra, mecanicul trebuie avizat prin ordin de circulatie, in care se mentioneaza ora pana la care este permisa depasirea limitei incintei statiei. Liniile din statii se impart in zone de manevra, in functie de situatia locala. In fiecare zona, manevra se executa numai cu o singura locomotiva. Delimitarea zonelor de manevra, conditiile in care se pot executa simultan manevre in aceeasi 33 zona de manevra, precum si cele privind trecerea unei locomotive dintr-o zona de manevra in alta, se stabilesc in PTE. In statiile inzestrate cu instalatii CED sau CE se admit miscari de manevra cu locomotiva izolata, cu vagon de serviciu, cu vagon WIT, cu vagon posta sau de bagaje fara conducator si partida de manevra, pe baza indicatiilor permisive ale semnalelor luminoase si a comunicarilor prin radiotelefon dintre IDM si mecanic. In statiile situate pe sectii de circulatie cu profil nefavorabil la intrare - panta mai mare de 15 spre statie, pe distanta drumului de franare fata de semnalul de intrare - manevra din capatul dinspre panta al statiei se executa numai in intervalele libere de circulatie, cu aprobarea scrisa a operatorului de circulatie; in acest caz se stabilesc prevederi de amanunt in PTE. Depasirea la manevra a semnalelor luminoase a caror indicatie ordona oprirea, cu indicatie dubioasa sau stinse, precum si a semnalelor luminoase de manevra cu lumina albastra se admite numai in cazul in care: a) aceste semnale nu au parcursuri de manevra centralizate electrodinamic sau electronic; b) sunt defecte, scoase temporar din functiune sau nu se pot manipula; c) se face manevra unghiulara si nu se consuma integral parcursul executat initial. In aceste cazuri IDM dispozitor sau alt agent din subordinea acestuia din ordinul IDM dispozitor, intocmeste si inmaneaza mecanicului ordin de circulatie, in care mentioneaza: a) semnalele care pot fi depasite in aceasta situatie; b) intervalul de timp in care se poate executa manevra in aceste conditii. IDM dispozitor aduce la cunostinta conducatorului manevrei, verbal, continutul ordinului de circulatie. In cazul in care, inainte de expirarea valabilitatii ordinului de circulatie emis , apare necesitatea opririi manevrei in vederea primirii-expedierii unui tren sau executarii unei miscari de manevra cu o alta locomotiva in aceeasi zona, ordinul de circulatie se retrage de la mecanic de catre conducatorul manevrei din ordinul IDM si isi pierde valabilitatea. Conducatorul manevrei retrage si opreste manevra, retrage ordinul de circulatie de la mecanic si il preda IDM dispozitor sau unui agent din subordinea acestuia, care raporteaza aceasta catre IDM dispozitor. Semnalele optice si acustice pentru efectuarea manevrei se dau de catre conducatorul manevrei, cu instrumente portative, direct sau prin retransmitere de catre personalul din partida de manevra, astfel incat personalul de locomotiva sa le perceapa in mod neindoielnic, chiar daca este dotat cu radiotelefon.

Personalul de manevra poate da semnale si din proprie initiativa, in scopul evitarii unui accident sau eveniment feroviar precum si pentru evitarea unui accident de munca sau evitarea accidentarii oricarei persoane.

6.2 Manevra cu locomotiva

Manevra cu locomotiva se face prin tragere, impingere, imbrancire sau triere pe plan inclinat sau cocoasa de triere. Regulile stabilite pentru efectuarea manevrei vagoanelor cu locomotiva sunt obligatorii pentru orice vehicul feroviar motor care efectueaza manevra pe liniile infrastructurii feroviare publice sau private. Automotoarele pot manevra numai remorci de automotor. Pentru executarea manevrei in conditii de siguranta, conducatorul manevrei este obligat sa trimita un agent din partida de manevra cu instrumente portative de semnalizare, inaintea convoiului de manevra, la o distanta suficienta, pentru a observa daca nu sunt oameni sau obstacole pe linie, in cazurile in care: a) locomotiva impinge vagoane pe o linie pe care vizibilitatea nu este asigurata; 34 b) locomotiva impinge vagoane pe o linie cu peroane pentru calatori; c) se manevreaza pe liniile de incarcare-descarcare; d) se manevreaza cu locomotiva intercalata; e) se manevreaza peste trecerile la nivel semnalizate numai cu indicatoare rutiere de prioritate - tip IR -; f) se manevreaza prin impingere pe liniile cu opritori ficsi, cu saboti de deraiere, sau pe liniile afectate reparatiilor la vagoane, precum si pe liniile grupelor tehnice de pregatire a trenurilor de calatori. In cazul in care se manevreaza prin impingere pe liniile libere ale grupelor tehnice de pregatire a trenurilor de calatori, iar convoiul de manevra este compus numai din vagoane de calatori, agentul din partida de manevra care primeste sarcini pentru a supraveghea daca nu sunt oameni sau obstacole pe linie, se posteaza la usa primului vagon din convoi, in sensul impingerii. Se interzice manevra prin impingere a automotoarelor si a remorcilor de automotor impreuna cu alte vehicule feroviare care se afla in fata acestora. Se interzice manevra prin tragere a automotoarelor si a remorcilor de automotor, in cazul in care de acestea sunt legate alte vehicule. Vagoanele de calatori se manevreaza numai legate intre ele si cu usile inchise; in cazul in care pentru efectuarea manevrei este necesara deschiderea anumitor usi, in vederea asigurarii securitatii personalului care executa manevra, modul de efectuare a manevrei vagoanelor cu usile deschise se stabileste in PTE. Modul de efectuare a manevrei cu vagoanele de calatori si marfa in statiile in care liniile au raza curbei mai mica de 150 m , se stabileste in PTE. La impingerea garniturilor trenurilor de calatori pe liniile infundate, prevazute cu peron si opritor fix, se foloseste de regula dispozitivul suplimentar de franare; prevederi de amanunt privind modul de lucru in aceste cazuri se stabilesc in PTE. Vagoanele ocupate cu calatori, vagoanele posta, vagoanele de bagaje, precum si vagoanele cu insotitori, se manevreaza numai dupa ce au fost instiintate persoanele aflate in acesteora Manevra vagoanelor incarcate cu marfuri periculoase din categoria explozibile se face numai prin tragere si impingere cu viteza de cel mult 10 km/h si cu respectarea urmatoarelor masuri suplimentare: a) intre locomotiva si vagoanele cu care se manevreaza sa existe un grup de vagoane de siguranta avand cel putin 4 osii, goale sau incarcate cu marfuri care nu se pot deplasa longitudinal, altele decat cele din categoriile marfurilor periculoase;

b) conducatorul manevrei sa avizeze in scris pe IDM prin solicitarea de efectuare a manevrei si verbal partida de manevra ca se manevreaza cu vagoane incarcate cu marfuri periculoase din categoria explozibile, mentionand ca acestea au franele automate si de mana izolate; c) IDM sa avizeze pe mecanic, prin ordin de circulatie, ca se manevreaza cu vagoane incarcate cu marfuri periculoase din categoria explozibile, mentionandu-se ca acestea au franele automate si de mana izolate; d) aceste vagoane se feresc de orice surse care pot provoca incendii; e) dupa terminarea manevrei, aceste vagoane sa fie garate pe linii special destinate, sa fie legate intre ele si asigurate cu saboti de mana, acoperite cu discuri rosii si prin manipularea si eclisarea macazurilor cu acces spre alta linie. Liniile si conditiile de introducere, depozitare si scoatere a acestor vagoane se stabilesc in PTE. Manevra vagoanelor incarcate cu marfuri periculoase din categoria radioactive se efectueaza cu respectarea reglementarilor aprobate pentru fiecare transport in parte. Vagoanele incarcate cu marfuri periculoase din categoria incendiabile trebuie ferite de orice contact cu surse generatoare de incendii. Vagoanele etichetate cu eticheta pericol se manevreaza cu atentie, conducatorul manevrei avizand verbal pe mecanic si pe agentii din partida de manevra de existenta acestor vagoane. Manevra vagoanelor cu incarcatura asezata numai pe o parte - frontal sau longitudinal - se executa cu viteza de cel mult 5 km/h, numai prin tragere si impingere fara a se depasi aparatele de cale 35 extreme ale statiei, iar mecanicul va fi incunostintat despre aceasta prin ordin de circulatie. In statiile cu linii electrificate, vagoanele cu marfuri pulverulente se incarca/descarca si pot stationa numai pe liniile stabilite in PTE, astfel incat sa nu afecteze linia de contact. In cazuri exceptionale - defectari de vagoane, intreruperi de circulatie, calamitati naturale sau alte asemenea cazuri - cand aceste vagoane nu se pot incarca/descarca decat in apropierea sau sub linia de contact, IDM avizeaza operatorul de circulatie si dispecerul energetic feroviar pentru programarea unei revizii suplimentare a liniei de contact in zona respectiva, imediat dupa incarcarea sau descarcarea vagoanelor, in vederea curatarii izolatorilor de eventualele impuritati Vagoanele transpuse se manevreaza numai prin tragere si impingere, legate intre ele si de locomotiva. Verificarea cuplarii corecte si zavorarea cuplelor automate la toate vagoanele din grupurile respective se face astfel: a) dupa cuplarea vagoanelor manevrate, se trage intregul grup pe distanta de aproximativ 1 m; un agent stabilit de conducatorul manevrei verifica si confirma acestuia de la locul cuplarii, legarea vagoanelor si inzavorarea cuplelor automate, dupa care dezleaga locomotiva; b) cuplarea vagoanelor aflate in miscare cu cele in stationare se face cu viteza de cel mult 5 km/h; in cazul vagoanelor echipate cu cupla automata, viteza de cuplare trebuie sa fie cuprinsa intre 3 si 5 km/h. La manevra prin imbrancire trebuie indeplinite urmatoarele conditii: a) sa fie asigurata vizibilitatea pe portiunea liniei unde se face manevra; b) vagoanele sa fie legate intre ele si sa li se asigure oprirea cu frane de mana sau saboti de mana, in spatiul rezervat manevrei; c) pe linii prevazute cu saboti de deraiere trebuie sa existe un grup de vagoane asigurat contra fugirii cu frane de mana sau cu saboti de mana, iar oprirea vagoanelor imbrancite trebuie sa fie asigurata cu frane de mana manipulate de agenti. Se interzice imbrancirea vagoanelor in urmatoarele cazuri: a) peste treceri la nivel, cu exceptia celor de tip B sau BAT inchise; b) peste placi turnante; c) peste bascule pod; d) cand sunt ocupate cu oameni sau vietati; e) cand sunt incarcate cu marfuri periculoase din categoria explozibile, cu clor lichid sau gaze lichefiate.

In statiile in care nu sunt indeplinite conditiile de executare a manevrei prin imbrancire, manevra se executa numai prin tragere si impingere. In statiile cu platforma in declivitate mai mare de 15 sau cu panta de la macaz spre linia curenta mai mare de 15 in sensul manevrei, manevra se executa cu locomotiva asezata inspre panta. Prevederi de amanunt referitoare la efectuarea manevrei prin imbrancire, se stabilesc in PTE. Se interzice trecerea peste cocoasa a urmatoarelor vehicule feroviare: a) legate prin incarcatura sau bare de prelungire; b) speciale, cu platforma coborata sau scufundata; c) in curs de incarcare/descarcare si/sau cu incarcatura numai pe o parte; d) incarcate cu marfuri din categoria radioactive; e) marcate sau etichetate cu semnul trecerea peste cocoasa interzisa; f) utilaje grele de cale; g) macarale feroviare. Se interzice manevra prin imbrancire, precum si trecerea peste cocoasa sau plan inclinat fara a fi legate de vehiculul feroviar motor care le manevreaza, a urmatoarelor vehicule feroviare: a) ocupate cu oameni, inclusiv a vagoanelor cu insotitori; b) incarcate cu marfuri periculoase din categoria explozibile; c) incarcate cu clor lichid, gaze lichefiate sau gazolina; d) cu masa totala pe vagon egala sau mai mare de 100 t; 36 e) cu gabarit depasit; f) transpuse; g) marcate sau etichetate cu eticheta Se interzice trierea prin imbrancire, sau pe plan inclinat fara a fi legate de un vehicul motor. Nu trebuie sa tamponeze si nici sa fie tamponat; h) boghiuri legate intre ele prin incarcatura sau bare de prelungire cu sau fara incarcatura. Se admite manevra prin imbrancire, triere pe cocoasa sau pe plan inclinat, numai cu agent (agenti) la frana, pentru urmatoarele vehicule feroviare: a) locomotive si automotoare care nu sunt in actiune; b) vagoane de calatori pe 4 osii, vagoane de marfa cu saboti dubli si vagoane macara; c) vagoane incarcate cu butelii de aragaz sau cu tuburi de oxigen umplute; d) vagoane amenajate cu diverse instalatii speciale: vagoane dinamometrice, de masurat calea, uzine electrice, sanitare, pentru transportul pestelui viu; e) vagoane incarcate cu vietati; f) vagoane etichetate cu eticheta Se vor lua masuri speciale pentru manevrare si protejare; g) grup de vagoane cu mai mult de 12 osii, daca statia nu este inzestrata cu instalatii de frana de cale. Pentru cazurile prevazute la lit. a), lit b), lit. c), lit. d), lit. e), si lit. f) este interzisa reducerea vitezei sau oprirea cu saboti de mana sau cu frane de cale. Pentru cazul prevazut la lit. g) este interzisa reducerea vitezei sau oprirea cu saboti de mana. Vehiculele prevazute la alin. (2) si (3) nu trebuie sa tamponeze si nici sa fie tamponate. Se admite manevra prin imbrancire, triere pe cocoasa sau pe plan inclinat si oprirea cu saboti de mana sau frane de cale, fara sa tamponeze si fara sa fie tamponate, a urmatoarelor vehicule feroviare: a) incarcate cu containere de mare capacitate sau cu grinzi prefabricate in vagoane amenajate pentru asemenea transporturi; b) incarcate cu obiecte cu masa indivizibila mai mare de 20 t sau a caror incarcatura risca sa se deplaseze cand cuplarea nu se face cu viteza redusa; c) vagoane etichetate cu eticheta A se manevra cu precautie; d) grup de vagoane cu mai mult de 12 osii, numai daca statia este inzestrata cu instalatii de frana de cale; numarul maxim de osii si tonajul brut maxim ale grupului de vagoane se stabilesc in functie de parametrii instalatiei de frane de cale.

Modul de efectuare a manevrei prin triere pe cocoasa sau pe plan inclinat, numarul maxim de osii, precum si tonajul brut maxim ale unui grup de vagoane ce se poate manevra prin triere, se stabilesc in PTE.

6.3Manevra in linie curenta

Manevra in linie curenta se executa de operatorul de transport feroviar sau operatorul de manevra feroviara, cu personal de specialitate propriu, in conditiile prevazute in certificatul de siguranta sau in certificatul de operare pentru manevra, cu respectarea reglementarilor specifice in vigoare. In linie curenta si pe liniile deservite de posturile de macazuri din linie curenta, manevra se executa din ordinul IDM dispozitor, care indruma trenul sau convoiul de manevra, cu respectarea masurilor de siguranta privind executarea manevrei, precum si a urmatoarelor masuri suplimentare: a) manevra se executa prin tragere sau impingere, numai cu vagoanele legate intre ele si la locomotiva, precum si la conducta de aer al locomotivei; b) lasarea vehiculelor feroviare in linie curenta, fara locomotiva, este admisa numai pe portiuni de linie cu declivitate maxima de 3 marcate pe teren, avand lungimi mai mari 38 sau egale cu lungimea convoiului de vehicule feroviare si numai dupa asigurarea lor contra fugirii. Iesirea in linie curenta a convoiului de manevra sau numai a locomotivei care manevreaza, de pe liniile deservite de un post de macazuri in linie curenta sau de un post ajutator de miscare, este admisa pe baza dispozitiei scrise a IDM dispozitor din statia de care apartine postul si numai dupa ce acesta a obtinut aprobarea scrisa a operatorului de circulatie si calea libera de la statia vecina. In acest caz, agentul care deserveste postul va inmana mecanicului ordin de circulatie, in care va mentiona ca poate manevra in linie curenta, precum si conditiile in care se executa manevra. Inainte de iesirea in linie curenta a unui tren sau convoi de manevra dintr-o halta comerciala, de pe liniile deservite de un post de macazuri in linie curenta sau de un post ajutator de miscare, mecanicul ia la cunostinta de compunerea si franarea trenului sau convoiului de manevra, din foaia de parcurs care se completeaza de catre conducatorul manevrei. Prevederi de amanunt, privind manevra vehiculelor feroviare in linie curenta, se stabilesc in PTE al statiei de care apartine halta comerciala, postul de macazuri in linie curenta sau postul ajutator de miscare.

6.4 Intrebuintarea franelor si a sabotilor de mana la manevra

La manevra, oprirea vagoanelor la locul fixat se asigura cu frane de mana, saboti de mana, frana automata, frana de cale, frana locomotivei precum si prin franare mixta. In cazul in care se foloseste franarea automata sau mixta, conducatorul manevrei trebuie sa verifice functionarea franelor automate ale vagoanelor cu care se realizeaza procentul de masa franata automat. Starea corespunzatoare de functionare a franelor de mana se verifica de catre personalul insarcinat cu manipularea lor, inainte de inceperea manevrei, respectiv inainte de impingerea convoiului de manevra la triere. Tonajul brut maxim cu care se executa manevra si procentul de masa franata care trebuie asigurat se stabilesc in PTE. Utilizarea sabotilor de mana la manevra trebuie sa se faca cu respectarea urmatoarelor reguli: a) inainte de darea in folosinta, sabotii de mana se verifica cu sablonul corespunzator tipului de sina si se inscriptioneaza conform prevederilor stabilite in PTE;

b) sabotii de mana se aseaza pe sina la o distanta variabila fata de punctul la care vagoanele trebuie oprite, in raport cu viteza, masa vagonului si starea timpului, astfel incat sa nu se produca tamponarea violenta a vagoanelor; c) pe liniile in curba, sabotii de mana trebuie asezati, de regula, pe linia din interiorul curbei; d) dupa asezarea sabotilor de mana pe sina trebuie sa se verifice lipirea aripioarei de partea interioara a ciupercii sinei precum si lipirea limbii sabotului de ciuperca sinei; e) se interzice asezarea sabotilor de mana pe macazuri si intre macazurile din aceeasi zona, pe inimi de incrucisare, joante izolante sau de racordare, treceri la nivel, bascule pod si canale deschise; f) se interzice asezarea sabotilor de mana in cazurile in care ciuperca sinei este necuratata, prezinta bavuri sau praguri verticale, care conduc la intepenirea sabotului, precum si pe liniile din zonele cu eclise cornier. Se interzice utilizarea sabotilor de mana care nu corespund tipului de sina sau care au unul din urmatoarele defecte: a) placuta de sprijin lipsa; b) corpul slabit din nituri, crapat, deformat sau rupt; c) limba rupta sau slabita din nituri; d) talpa incovoiata, stramba, indoita sau rupta; 39 e) manerul stramb, rupt sau lipsa. Liniile din statie pe care nu pot fi oprite vagoanele la manevra cu saboti de mana, se stabilesc in PTE. Subunitatile de intretinere a caii stabilesc tipul de sabot de mana corespunzator liniilor din statie pe care pot fi oprite vagoanele la manevra; liniile si tipul de sabot astfel stabilite se mentioneza in PTE. Dupa terminarea manevrei, sabotii de mana care nu sunt folositi pentru asigurarea vagoanelor se aduc si se aseaza de catre agentii care i-au utilizat, pe rastele sau pe suporti. Modul de utilizare, locul de pastrare, evidenta si paza sabotilor de mana se stabileste in PTE.

6.5.Asigurarea vehiculelor feroviare contra fugirii

Vehiculele feroviare cu care nu se manevreaza trebuie garate intre marcile de siguranta ale liniei de garare, cu usile inchise, fiind legate intre ele si asigurate contra fugirii, prin strangerea franelor de mana si cu saboti de mana asezati la rotile extreme ale primului si ultimului vagon din grup. Vagoanele aflate la incarcare-descarcare se asigura contra fugirii prin strangerea tuturor franelor de mana in buna stare de functionare si cu saboti de mana asezati la rotile osiilor extreme ale primului si ultimului vagon de pe linia respectiva. In cazul in care vagoanele sau grupurile de vagoane aflate la incarcare-descarcare nu sunt inzestrate cu suficiente frane de mana in stare de functionare si sunt dispersate la mai multe fronturi, iar linia respectiva se afla in declivitate, asigurarea mentinerii pe loc a acestora se face prin strangerea franelor de mana existente si suplimentar cu saboti de mana asezati la prima roata dinspre panta, separat pentru fiecare grup de vagoane. In acest caz la efectuarea manevrei, conducatorul manevrei este avizat prin planul de manevra asupra modului de asigurare suplimentara a vagoanelor contra fugirii cu saboti de mana. Asigurarea trenurilor si a grupurilor de vagoane se face inainte de dezlegarea locomotivei, astfel: a) cand stationeaza pe linii cu declivitate pana la 2 inclusiv, prin strangerea numarului de frane de mana necesare mentinerii pe loc; b) cand stationeaza pe linii cu declivitate peste 2 , prin strangerea numarului de frane de mana necesare mentinerii pe loc si cu saboti de mana asezati la rotile osiilor extreme ale ultimului vagon in capatul spre panta; c) cand stationeaza pe linii prevazute cu saboti de deraiere, prin strangerea franelor de mana

necesare mentinerii pe loc si cu saboti de mana asezati la rotile osiilor extreme ale ultimului vagon in capatul spre sabotul de deraiere. In toate cazurile de vant puternic se iau masuri suplimentare de asigurare a vehiculelor feroviare, prevazute in PTE. Vagoanele aflate in stationare pe liniile grupei de triere, trebuie sa fie asigurate in capatul opus cocoasei de triere, prin strangerea franelor de mana, iar in lipsa acestora cu saboti de mana asezati la rotile osiilor extreme ale ultimului vagon in capatul opus cocoasei, conform prevederilor din PTE. La manevra vagoanelor, scoaterea sabotilor de mana se face numai dupa legarea locomotivei, iar franele de mana se slabesc inainte de punerea convoiului de manevra in miscare. Verificarea functionarii franelor de mana, folosite pentru asigurarea vagoanelor, trebuie sa fie facuta de catre agentul stabilit de conducatorul manevrei, inainte de dezlegarea locomotivei, dupa manipularea dispozitivului de descarcare a aerului din instalatia de frana automata a vagonului. Descarcarea aerului din instalatia de frana a vagoanelor se face inainte de dezlegarea locomotivei si numai dupa aplicarea sabotilor de mana la rotile extreme ale primului si ultimului vagon din tren. In cazul in care franele de mana, in stare de functionare, nu asigura procentul de masa franata necesar mentinerii pe loc, stabilit in PTE, se folosesc suplimentar saboti de mana pana la asigurarea procentului de masa franata necesar mentinerii pe loc. Sabotii de mana se aseaza pe un singur fir al liniei, sub roata primelor osii ale vagoanelor care nu au frana de mana stransa, in sensul tendintei de 40 fugire a acestora - cate un sabot la fiecare vagon - in ordine, incepand cu primul vagon dinspre panta. Determinarea numarului de frane de mana si al sabotilor de mana necesari mentinerii pe loc se face de catre conducatorul manevrei. Sabotii de mana folositi pentru asigurarea vehiculelor feroviare se aseaza pe ciuperca sinei cu limba bine fixata sub roata vagonului. La ridicarea sabotilor de mana de pe rastel, agentul postului respectiv noteaza pe suport numarul liniei la care urmeaza sa fie folosit fiecare sabot. Raspunderea pentru strangerea franelor de mana si/sau aplicarea sabotilor de mana in vederea asigurarii vehiculelor feroviare contra fugirii revine astfel: a) pe liniile statiei, altele decat liniile de incarcare-descarcare, personalului care executa manevra; b) pe liniile de incarcare-descarcare din statie, personalului care executa manevra, iar in timpul efectuarii operatiilor de incarcare-descarcare a vagoanelor - personalului care supravegheaza aceste operatii; c) pe LFI cu acces la liniile administratorului/gestionarului infrastructurii feroviare, personalului care efectueaza manevra. Dupa terminarea operatiunilor de manevra, de asigurarea vagoanelor raspunde personalul operatorului economic utilizator al LFI respective. Raspunderea pentru slabirea franelor de mana si/sau ridicarea sabotilor de mana, inainte de inceperea manevrei revine personalului care efectueaza manevra. Raspunderea pentru operatiile care se executa inainte de dezlegarea locomotivei de la tren, asigurarea contra fugirii a garniturilor de trenuri ce raman fara locomotiva, cat si pentru ridicarea sabotilor de mana si slabirea franelor de mana dupa legarea locomotivei la garnitura, o are personalul operatorului de transport feroviar, respectiv seful de tren sau mecanicul ajutor al locomotivei, in lipsa sefului de tren. Acestia fac inscrieri in registrul unificat de cai libere comenzi si miscare sau in registrul postului, dupa caz, mentionand citet: numarul liniei, numerele vagoanelor la care s-au strans franele de mana, respectiv la care s-au asezat saboti de mana, ora, numele si prenumele, dupa care semneaza. In cazul trenurilor de lucru si al UAM care raman pe liniile statiei fara supraveghere, se procedeaza conform prevederilor de mai sus. Prevederi de amanunt privind asigurarea vehiculelor feroviare contra fugirii precum si modul de evidentiere a asigurarii, se stabilesc in PTE.

6.6.Reguli generale la compunerea trenurilor

Se numeste tren, un grup de vehicule feroviare legate regulamentar intre ele si de locomotiva de remorcare, semnalizat cu semnale de cap si fine de tren. Automotoarele, ramele electrice sau diesel, UAM cu sau fara vagoane, precum si locomotivele izolate sunt considerate tot trenuri. Fiecare tren trebuie sa fie compus potrivit reglementarilor specifice in vigoare, a prevederilor cuprinse in planul de formare a trenurilor si in livretele cu mersul trenurilor. Tonajul maxim si lungimea maxima a trenurilor se stabilesc prin planul de mers al trenurilor si se trec in livrete de mers. Trenurile trebuie compuse astfel incat tonajul si lungimea acestora sa nu depaseasca valorile maxime prevazute in mersurile intocmite pentru acestea. In mod exceptional, la cererea scrisa a operatorului de transport feroviar interesat, se admite indrumarea trenurilor mai lungi decat lungimea maxima prevazuta, numai cu dispozitie scrisa a operatorului de circulatie care stabileste si conditiile de circulatie. 41

Calculul lungimii trenului se face in metri, dupa intocmirea aratarii vagoanelor, pe baza datelor sablonate pe vehiculele din tren, la care se adauga si lungimea locomotivelor care remorca trenul, inclusiv a locomotivei impingatoare legata la tren si frana. Pentru vehiculele care nu au sablonata lungimea reala se socotesc cate 5 m pentru fiecare osie, iar vehiculele cu mai mult de 4 osii se considera drept vehicule cu 4 osii. La stabilirea lungimii trenurilor, pentru fiecare locomotiva se iau in calcul cate 25 m, fractiunile sub 0,5 m se neglijeaza, iar fractiunile de 0,5 m si mai mari se rotunjesc la 1 m. Trenurile de marfa care sunt deservite de partida de manevra pe sectie, trebuie sa aiba de regula, in compunerea lor un vagon de serviciu amenajat de catre operatorul de transport feroviar, in care ia loc partida de manevra pe sectie si alti agenti. Dupa terminarea operatiilor de compunere a unui tren, acesta se acopera in ambele capete cu discuri rosii si se pune la dispozitia personalului de vagoane pentru efectuarea reviziei tehnice si a probei de frana, in vederea expedierii. Ridicarea discurilor de acoperire se face de catre personalul de vagoane dupa terminarea reviziei tehnice si a probei de frana. Amplasarea, iluminarea, si depozitarea discurilor rosii se fac de catre personalul operatorului de transport feroviar care compune trenul si se stabilesc in PTE. Prevederi de amanunt privind avizarea punerii trenurilor la dispozitia personalului care executa revizia tehnica si proba de frana in vederea expedierii, precum si a terminarii acestora se stabilesc in PTE.
CAP.VII: ORGANIZAREA SI ASIGURARE A SERVICIILOR DE TRAFIC AERIAN -PRINCIPII SI REGLEMENTARI 7.1. Traficul aerian.Personalul aeronautic civil.

In cadrul activitatii cu caracter aeronautic, inca din perioada interbelica au fost adoptate primele acorduri si conventii intre state. Astfel pentru efectuarea zborurilor intre state, in anul 1919, la Paris, s-a pus problema reglementarii activitatii internationale, fapt care a dus la adoptarea Conventiei de la Paris din 13.10.1919. Statele parti la aceasta conventie au fost in numar de 27 si Conventia a fost adoptata la data de 13 octombrie 1919. Statul Roman, desi participant si semnatar al acestei Conventii, a ratificat-o in anul 1923. Aceasta Conventie este primul instrument juridic international multilateral in domeniul dreptului aerian. Articolul 1 al Conventiei de la Paris din 1919, introduce termenul de suveranitatea statului

asupra spatiului atmosferic aflat deasupra teritoriului sau. Ulterior acest termen de suveranitate asupra spatiului atmosferic a fost preluat si extins in conventiile si tratatele care privesc relatiile internationale, precum si in tratatele care privesc drepturile de suveranitate ale unui stat. Se defineste teritoriul unui stat, care in intelesul prezentei conventii reprezinta teritoriul national al metropolei si coloniilor, precum si apele teritoriale adiacente cu zisul teritoriu.
7.2. Operatiuni de lucru aerian si aviatie generala

Conditii generale de autorizare Pentru autorizarea oricarui operator aerian, persoana juridica romana si straina in vederea desfasurarii de operatiuni civile de lucru aerian cu avioane si/sau elicoptere, altele decat cele ultrausoare se aplica prevederile reglementarii RACR-OPS / LAAG "Operatiuni de lucru aerian si aviatie generala", partea a III-a. Reguli generale de autorizare a operatorilor aerieni Solicitantul unei Autorizatii de Operator Aerian trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii generale: 42 (a) sa fie persoana juridica romana/straina; (b) sa detina, in baza unui titlu de proprietate sau a unui contract de inchiriere, cel putin o aeronava care va fi inscrisa in documentul de autorizare si sa nu fie inscrisa/e intr-un alt document de autorizare/certificare eliberat de Autoritatea Aeronautica Civila Romana sau de autoritatea aeronautica a unui alt stat; (c) Un operator aerian poate opera sub propria Autorizatie de Operator Aerian si aeronave inmatriculate in Registrul de inmatriculare a aeronavelor al unui alt stat membru UE, in urmatoarele conditii: (1) Aeronavele sa fie detinute in baza unui titlu de proprietate sau a unui contract de inchiriere; (2) Intre Autoritatea Aeronautica Civila Romana si autoritatea aeronautica a statului respectiv exista o conventie referitoare la transferul responsabilitatilor privind supravegherea aeronavei. (d) Pentru obtinerea autorizarii, solicitantul persoana juridica trebuie: 1. sa aiba o organizare manageriala capabila sa exercite controlul operational si supravegherea tuturor operatiunilor de zbor propuse pentru autorizare sau autorizate in conditiile stabilite de reglementarile aeronautice civile aplicabile ; 2. sa aiba desemnat un manager responsabil acceptat de catre Autoritatea Aeronautica Civila Romana si care sa detina abilitarile si competentele functionale ce asigura ca toate operatiunile de zbor si activitatile de intretinere ale aeronavelor pot fi finantate si desfasurate la standardele proprii declarate si cerute de reglementarile aplicabile; 3. sa asigure desfasurarea fiecarui zbor in concordanta cu prevederile Manualului de Operatiuni aprobat de catre Autoritatea Aeronautica Civila Romana; 4. sa asigure echiparea aeronavelor operate, precum si calificarea echipajelor, corespunzator cerintelor pentru zona si tipul de operatiune aeriana autorizata; 5. sa se conformeze cu cerintele referitoare la sistemul de intretinere a aeronavelor operate prevazute in prezenta reglementare, aplicabile pentru limitele si conditiile de operare autorizate; 6. sa transmita Autoritatii Aeronautice Civile Romane o copie dupa Manualul de Operatiuni si dupa toate amendamentele la acesta; 7. sa asigure si sa mentina facilitatile operationale, la baza principala de operare, corespunzatoare zonei si tipului de operatiuni propuse/desfasurate. 8. sa dispuna de resurse financiare suficiente care sa asigure desfasurarea in siguranta a operatiunilor aeriene;

9. sa convinga Autoritatea Aeronautica Civila Romana, in baza evaluarii efectuate de catre aceasta, ca dispune de capabilitatea de a efectua operatiuni aeriene propuse/desfasurate in conditii de asigurare a sigurantei zborurilor. 10. sa asigure desfasurarea fiecarui zbor in concordanta cu prevederile Manualului de Operatiuni aprobat de catre Autoritatea Aeronautica Civila Romana; 11. sa asigure echiparea aeronavelor operate, precum si calificarea echipajelor, corespunzator cerintelor pentru zona si tipul de operatiune aeriana autorizata; 12. sa se conformeze cu cerintele referitoare la sistemul de intretinere a aeronavelor operate prevazute in prezenta reglementare, aplicabile pentru limitele si conditiile de operare autorizate; 13. sa transmita Autoritatii Aeronautice Civile Romane o copie dupa Manualul de Operatiuni si dupa toate amendamentele la acesta; 14. sa asigure si sa mentina facilitatile operationale, la baza principala de operare, corespunzatoare zonei si tipului de operatiuni propuse/desfasurate. 15. sa dispuna de resurse financiare suficiente care sa asigure desfasurarea in siguranta a operatiunilor aeriene; 16. sa convinga Autoritatea Aeronautica Civila Romana, in baza evaluarii efectuate de catre aceasta, ca dispune de capabilitatea de a efectua operatiuni aeriene propuse/desfasurate in 43

conditii de asigurare a sigurantei zborurilor. In situatia operatiunilor efectuate de operatorii aerieni straini pe teritoriul Romaniei: (a) Operatorii aerieni din Uniunea Europeana vor putea obtine o Autorizatie de Operator Aerian pentru a efectua operatiuni de lucru aerian pe teritoriul Romaniei, cu respectarea cerintelor prevazute in RACR-OPS / LAAG "Operatiuni de lucru aerian si aviatie generala", in conditiile in care acestia isi vor stabili o baza de operare in Romania, iar intre AACR si autoritatea aeronautica a statului respectiv, exista o conventie bazata pe standarde comune referitoare la transferul responsabilitatilor privind supravegherea aeronavei; (b) Operatorii aerieni din Uniunea Europeana care nu intentioneaza sa obtina o Autorizatie de Operator Aerian, cat si operatorii aerieni din afara Uniunii Europene vor putea efectua operatiuni de lucru aerian pe teritoriul Romaniei numai pe baza unei Scrisori de aprobare a unei inchirieri in sistem wet, conform prevederilor RACR-OPS 4.165. Documente necesare pentru emiterea initiala/modificarea/reinnoirea Autorizatiei de Operator Aerian Pentru acordarea Autorizatiei de Operator Aerian, solicitantul trebuie sa completeze o cerere tip in care sa specifice in clar toate informatiile cerute. Aceasta cerere trebuie insotita de cel putin urmatoarele documente: (1) actele constitutive, cu toate completarile si modificarile ulterioare; (2) documentatia pentru operarea aeronavelor: a. Manualul de Operatiuni sau amendament la acesta; b. Copia contractului de detinere a aeronavei/aeronavelor; c. Copia contractelor sau conventiilor incheiate de solicitant pentru prestarea serviciilor de navigatie aeriana; d. Copia contractelor de asigurare pentru raspundere civila fata de terti, in cazul unor daune provocate acestora si a persoanelor aflate la bord, altele decat echipajul acestora, daca este cazul, pentru fiecare aeronava utilizata; e. Copii pentru fiecare aeronava, a Certificatului de Navigabilitate sau echivalent, Certificatului de Inmatriculare, Autorizatiei pentru statie radio de aeronava emisa de Inspectoratul General al Comunicatiilor, care va fi valabila pe perioada solicitarii AOA, in cazul operatorului ce detine

aeronave in proprietate si pe o perioada cel putin egala cu perioada valabilitatii contractelor de inchiriere in cazul operatorilor care inchiriaza aeronave; f. Procedurile de coordonare intre solicitant si administratorul aeroportului si/sau administratia serviciilor de trafic aerian locala, inclusiv procedurile privind comunicatiile sol-sol si transmisiile de date; (3) documente referitoare la intretinerea aeronavei(lor) (4) imputernicirea, in cazul in care solicitantul este reprezentat de o alta persoana; (5) dovada platii tarifului cuvenit Autoritatii Aeronautice Civile Romane pentru activitatea de evaluare in vederea autorizarii. Modificarea Autorizatiei de Operator Aerian se poate face la solicitarea operatorului aerian si/sau in urma deciziei Autoritatii Aeronautice Civile Romane. Aceasta consta in extinderea sau restrangerea conditiilor de operare, a tipurilor de operatiuni cuprinse in Anexa la Autorizatia de Operator Aerian sau in acordarea de autorizari speciale. De asemenea, modificarea Autorizatiei de Operator Aerian poate consta in includerea/excluderea unor aeronave din Anexa la AOA. Decizia privind modificarea AOA se comunica de catre AACR, in scris, operatorului aerian. 44 Reinnoirea Autorizatiei de Operator Aerian (1) raportul privind activitatea desfasurata de operator in perioada de valabilitate a Autorizatiei de Operator Aerian, precum si prezentarea intentiilor pentru activitatea viitoare; (2) raportul de autoevaluare pentru activitatea tehnica si activitatea operationala, insotit, dupa caz, de programe propuse privind actiunile corective; acest raport trebuie sa contina si mentiuni privind: (a) modul de efectuare (contract cu agenti autorizati sau sistem propriu) a activitatilor, inclusiv de handling si alimentare cu combustibil a aeronavelor; (b) lista actualizata a facilitatilor tehnice de handling (daca desfasoara aceste activitati in sistem propriu), inclusiv facilitatile destinate combustibilului de aviatie; (c) lista terenurilor permanente si temporare (daca este posibil) utilizate, la care se anexeaza fisele de inspectie periodica a terenurilor de zbor respective; (3) declaratia, sau dupa caz, dovada achitarii de catre operatorul aerian a tarifelor de supraveghere; (4) documentatia (autorizatii, conventii, contracte etc.) care a fost depusa la initializare si care a suferit modificari pe parcursul perioadei de valabilitate a Autorizatiei de Operator Aerian, daca este cazul. Reinnoirea Autorizatiei de Operator Aerian se va face in baza raportului final de evaluare a operatorului aerian, intocmit pe baza rapoartelor directiilor si compartimentelor de specialitate din cadrul Autoritatii Aeronautice Civile Romane si aprobat de Directorul General al AACR. Raportul final de evaluare privind reinnoirea Autorizatiei de Operator Aerian va fi urmat de emiterea unei noi editii a AOA. Decizia privind reinnoirea Autorizatiei de Operator Aerian se comunica in scris, de catre Autoritatea Aeronautica Civila Romana, operatorului aerian, precum si ministerului de resort, in termen de 5 zile de la data emiterii acesteia. Detalierea procesului de modificare/reinnoire a Autorizatiei de Operator Aerian este cuprinsa in Sectiunea 2 a Manualului de proceduri pentru operatiuni. Termene (1) Cererea si documentatia de insotire pentru acordarea Autorizatiei de Operator Aerian trebuie sa fie depusa la Autoritatea Aeronautica Civila Romana cu cel putin 90 de zile inainitea datei la care se

propune inceperea operarii, iar Manualul de Operatiuni cu cel putin 60 de zile inaintea datei la care se propune inceperea operarii. (2) Cererea pentru modificarea Autorizatiei de Operator Aerian trebuie depusa la Autoritatea Aeronautica Civila Romana cu cel putin 30 de zile, in cazul in care nu s-a convenit altfel, inainte de data propusa pentru inceperea operarii, pentru care se solicita modificarea. (3) Cererea pentru reinnoirea Autorizatiei de Operator Aerian trebuie depusa la Autoritatea Aeronautica Civila Romana cu cel putin 30 de zile, in cazul in care nu s-a convenit altfel, inaintea expirarii perioadei de valabilitate. (4) Cu exceptia cazurilor de forta majora operatorul aerian va comunica Autoritatii Aeronautice Civile Romane intentia sa de schimbare a detinatorilor posturilor managerilae obligatorii, cu cel putin 10 zile inainte de punerea in aplicare a deciziei. Forta majora poate fi invocata de operator in cazul demisiei, decesul titularului, etc. Termenele mentionate mai sus incep sa se deruleze din momentul depunerii intregii documentatii necesare. Prevederile Reglementarii Aeronautice Civile Romane RACR-OPS / LAAG "Operatiuni de lucru aerian si aviatie generala", editura 01/2009, publicata in partea I a Monitorului Oficial nr. 204 din 31.03.2009, se aplica operatorilor aerieni, persoane fizice sau juridice romane, care efectueaza 45

operatiuni de aviatie generala cu avioane si/sau elicoptere, altele decat avioane si/sau elicoptere ultrausoare, in spatiul aerian al Romaniei si contine cerinte specifice acestui tip de operatiuni/ Operatiunile de aviatie generala sunt acele operatiuni efectuate de operatorii aerieni, persoane fizice sau juridice romane cu: - A. aeronave complexe motorizate - B. aeronave necomplexe motorizate

A. Conform RACR-OPS 2.175 aeronave complexe motorizate inseamna: 1. Avioane: a. Cu o masa maxima certificata la decolare de peste 5700 kg; sau b. Care au fost certificate pentru o configuratie maxima a locurilor pentru pasageri de peste nouasprezece; sau c. Care au fost certificate pentru a fi operate cu un echipaj minim format din cel putin doi piloti; sau d. Echipate cu unul sau mai multe motoare turboreactoare sau cu mai mult de un motor turbopropulsor 2. Elicoptere: a. Cu o masa maxima certificata la decolare de peste 3175 kg; sau; b. Care au fost certificate pentru o configuratie maxima a locurilor pentru pasageri de peste noua; sau c. Care au fost certificate pentru a fi operate cu un echipaj minim format din cel putin doi piloti. 3. Aeronave cu motor basculant.

B. Aeronavele necomplexe sunt celelate aeronave care nu se incadreaza la pct. A, mai putin cele ultrausoare. REGULI GENERALE DE AUTORIZARE CONFORM RACR-OPS 2.175 (a) In cazul operarii cu aeronave complexe motorizate, proprietarul aeronavei va numi si va declara o persoana responsabila cu respectarea prevederilor aplicabile si cu desfasurarea in siguranta a operatiunilor aeriene de aviatie generala. Persoana responsabila trebuie sa fie acceptata de catre Autoritatea Aeronautica Civila. Persoana responsabila va trebui sa prezinte Autoritatii Aeronautice Civile Romane, spre aprobare un Manual de Proceduri. Operatiunile de aviatie generala cu aeronave complexe motorizate vor putea fi efectuate numai dupa acceptarea persoanei nominalizate, dupa aprobarea Manualului de Proceduri si numai in conformitate cu prevederile acestuia (limitari, autorizari speciale, etc). (b) In cazul operarii cu alte aeronave decat cele complexe motorizate, responsabilitatea desfasurarii in siguranta a peratiunilor aeriene de aviatie generala, precum si a respectarii prevederilor aplicabile ii revine in totalitate pilotului comandant al aeronavei.

46

Sistemul de intretinere a aeronavelor trebuie asigurat de catre operatorul aerian conform RACR-OPS 0.875.
7.3 Siguranta zborului.Generalitati

INTRODUCERE Capacitate a activitatii aeronautice constand in evitarea afectarii sanatatii sau pierderilor de vieti omenesti,precum si a producerii de pagube materiale. Prima propunere privind securitatea juridica a zborului,isi are obarsia in august 1783 cand intre ascensiunile fratilor Montgolfier(Lyon,5 iunie 1783) si ale marchizului dArlandes(Paris,21 noiembrie 1783) cetatenii grijulii au purces la propunerea si elaborarea Proclamatiei franceze asupra ascensiunii cu balonul si globurile in aer cat si alarmarea populatiei care va fi facuta cu astfel de ocazii. Referitor la securitatea zborului,Wilbur Wright scria in 1901: Daca urmariti o securitate deplina a zborului,atunci sa faceti bine sa stati cu fundul in varful unui par si sa priviti zborul pasarilor. In 1996 Andrei Cristea aprecia in replica: Daca Aurora,fiica vazduhului,ar patrona si zborul aeronavelor,in mod sigur am fi mai putin preocupati,noi muritorii de rand,de securitatea zborului. Cunoscuta sub diverse forme,flight safety,"securite de vol","bezopasnosti poliotov","sicherheit", securitatea zborului este un element esential al sistemului aeronautic modern,asigurarea securitatii de

zbor fiind activitatea primordiala ce trebuie reglementata si desfasurata. In conformitate cu normele nationale si internationale in domeniu si practicile recomandate in ANEXA 13 la Conventia de la Chicago, notiuni le,folosite pe parcursul acestei prezentari sunt: SECURITATEA ZBORULUI SIGURANTA ZBORULUI EVENIMENTUL DE ZBOR ACCIDENTUL INCIDENTUL PREMISA RANIREA GRAVA

RANIREA MORTALA SECURITATEA ZBORULUI (securitatea sistemului aeronautic) - este capacitatea sistemului aeronautic de a evita deteriorarea sanatatii sau pierderea de vieti omenesti,precum si provocarea de pagube materiale,datorita functionarii sale defectuoase. SIGURANTA ZBORULUI (siguranta sau fiabilitatea sistemului aeronautic) - este capacitatea sistemului aeronautic de a indeplini in mod satisfacator functiunile sale,la un moment dat sau intr-o perioada de timp data,daca e folosit in anumite conditii. 47

EVENIMENTUL DE ZBOR - este o intamplare importanta ca urmare a aparitiei intamplatoare a factorilor(umani,tehnici,de mediu,operationali) ce-l genereaza,avand ca rezultat afectarea securitatii zborului. Incidentele si accidentele de zbor constituie evenimente de zbor sau de aviatie civila. ACCIDENTUL - este un eveniment legat de utilizarea unei aeronave,care se produce intre momentul in care orice persoana se imbarca la bordul acesteia cu intentia de a efectua un zbor si momentul in care toate persoanele sunt debarcate si in cursul caruia: a)O persoana este ranita grav sau mortal datorita faptului ca se gaseste: - in/pe aeronava - in contact direct cu aceasta sau cu un obiect care este fixat in aeronava sau cu partile detasabile ale aeronavei - expusa direct suflului reactoarelor b)Aeronava sufera deteriorari sau o ruptura de structura - altereaza rezistenta structurala,de performanta si de zbor si care in mod normal ar necesita o reparatie importanta sau inlocuirea elementelor deteriorate. c)aeronava a fost distrusa d)aeronava a disparut sau este total inaccesibila(o aeronava este considerata disparuta cand cautarile oficiale s-au incheiat si epava nu a fost localizata). e)sunt cumulate faptele prevazute la literele a,b,c si d.

NOTA se exclud din categoria accidentelor urmatoarele: - decesul provenit dintr-o cauza naturala - ranirea grava sau mortala a oricarei persoane care se afla la bord,atunci cand rezulta dintr-o tentativa de sinucidere - ranirea grava sau mortalaq provocata de o alta persoana - ranirea grava sau mortala care nu rezulta direct din exploatarea la sol sau in zbor a aeronavei - ranirea pasagerilor clandestini care se ascund in afara zonelor care sunt in mod normal disponibile pasagerilor si echipajului. INCIDENTUL - este un eveniment,altul decat accidentul,asociat cu utilizarea unei aeronave,care afecteaza sau ar putea afecta securitatea exploatarii acestuia la sol sau in zbor. PREMISA - este aparitia factorilor(umani,tehnici,de mediu,operationali)care ameninta securitatea zborului aeronavei,pasagerilor si echipajului sau al parasutistului,obligand echipajul si personalul de conducere si de dirijare de la sol sa execute actiuni in afara celor prevazute in procedurile normale de operare pentru rezolvarea situatiei. RANIREA GRAVA - este o ranire suferita de o persoana in cursul unui accident si care: in intervalul de 7 zile de la accident a necesitat spitalizarea pentru o perioada mai mare de 48 de ore; are ca rezultat o fractura de os,cu exceptia fracturilor simple de la degete sau la nas; implicit ruperi sau sfasieri ale tesuturilor,care sunt cauza unor hemoragii grave,leziuni ale nervilor,muschilor sau tendoanelor; 48 implica leziunea oricarui organ intern; implica arsuri de gradul II sau III sau arsuri care afecteaza mai mult de 5% din suprafata corpului; rezulta din expunerea la material biologic infectios sau la radiatii periculoase. RANIREA MORTALA - este orice ranire care atrage dupa sine moartea in urmatoarele 30 de zile de la data accidentului. 7.4. Securitatea aeronautica.Semne si semnale pentru traficul de aerodrom.Utilizarea codului international de semnale .Activitatea aeronautica civila pe teritoriul si in spatiul aerian national este reglementata prin Codul Aerian, prin actele normative interne in domeniu, precum si inconformitate cu preved erile Conventiei privind aviatia civila internationala, semnata laChicago la 7 decembrie 1944 cu unele amendamente aduse ulterior, ale altor conventiisi acorduri internationale la care Romania a aderat sau este parte. (2) Reglementarile aeronautice civile romane sunt elaborate, emise sau adoptate inconformitate cu prevederile legislatiei natinale in vigoare precum si in conformitate cuprevederile Conventiei privind aviatia civila internationala semnata la Chicago la 7decembrie 1944,cu standardele si practicile recomandate in anexele la aceasta precumsi cu prevederile conventiilor si acordurilor internationale la care Romania este parte,astfel incat sa se asigure un caracter unitar, coerent si modern procesului de elaboraresi dezvoltare a cadrului national de reglementari aeronautice civile romane.

(3) In conformitate cu prevederile Codului Aerian si in scopul reglementarii domeniuluiaviatiei civile, Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului in calitatea sa deautoritate de stat, emite sau asigura prin autoritati delegate elaborarea si/sau emitereareglementarilor aeronautice civile si conexe, precum si pentru persoanele care isi propun ori desfasoara activitati in zonele supuse servitutilor de aeronautica civila.(4) Autoritatea Aeronautica Civila Romana este autoritate delegata de catre autoritateade stat pentru asigurarea aplicarii reglementarilor aeronautice civile nationale precum sisupravegherea respectarii lor de catre persoanele juridice si fizice, romane sau straine,care furnizeaza servicii sau produse pentru aviatia civila din Romania, realizand astfel functia de supraveghere a sigurantei in domeniul aviatiei civile. Termenii si definitiile utilizate in prezenta reglementare au urmatorul inteles: 1. Acord ADS. Un plan de raportare ADS care stabileste conditiile de raportare a datelor ADS (de exemplu: datele solicitate de unitatea de trafic aerian si frecventa rapoartelor ADS care vor fi agreate inaintea furnizarii serviciilor ADS). Termenii acordului care se vor schimba intre sistemul de la sol si aeronava se stabilesc prin intermediul unui contract sau o serie de contracte. Vezi si definitia Supraveghere automata dependenta (ADS) 2. Aerodrom. O suprafata delimitata pe pamant sau pe apa, inclusiv cladirile, instalatiile si echipamentele, destinata sa fie utilizata, in totalitate sau in parte, pentru sosirea, plecarea si manevrarea la sol a aeronavelor. Un aerodrom utilizat exclusiv pentru elicoptere se numeste heliport.

49

3. Aerodrom controlat. Un aerodrom la care se furnizeaza serviciu de control al traficului aerian traficului de aerodrom.

Termenul "aerodrom controlat" indica faptul ca se furnizeaza traficului de aerodrom serviciul de control al traficului aerian, dar aceasta nu implica in mod necesar existenta unei zone de control de aerodrom. 4. Aerodrom de rezerva. Un aerodrom spre care o aeronava se poate indrepta atunci cand devine imposibil sau nerecomandabil sa se indrepte sau sa aterizeze la aerodromul pe care intentiona sa aterizeze. Aerodromurile de rezerva includ urmatoarele: Aerodrom de rezerva la decolare. Un aerodrom de rezerva la care o aeronava poate ateriza in caz ca acest lucru devine necesar la scurt timp dupa decolare si nu se poate utiliza aerodromul de plecare. Aerodrom de rezerva pe ruta. Un aerodrom la care o aeronava ar putea ateriza in urma aparitiei unei situatii anormale sau de urgenta in timpul zborului pe ruta.

Aerodrom de rezerva pe ruta ETOPS. Un aerodrom de rezerva convenabil si adecvat la care o aeronava ar putea ateriza in urma cedarii unui motor sau a aparitiei unei alte situatii anormale sau de urgenta in timpul Informare de trafic. Informatie/informatii emise de o unitate a serviciilor de trafic aerian in scopul alertarii unui pilot despre alt trafic aerian cunoscut sau observat, care poate fi in proximitatea pozitiei sale sau a rutei de zbor intentionate, precum si ajutarii pilotului sa evite o coliziune. 32. Inaltime (H). Distanta verticala a unui nivel, punct sau un obiect considerat drept un punct, masurata dela un punct de referinta specificat. 33. Limita autorizarii. Punctul pana la care unei aeronave i-a fost acordata o autorizare ATC. 34. Membru al echipajului de zbor. Un membru al echipajului, posesor al unei licente corespunzatoare, caruia ii revin sarcini esentiale pentru operarea aeronavei pe durata unei perioade de timp de serviciu in zbor. 35. Nivel. Termen generic referitor la pozitia pe verticala a unei aeronave in zbor si care inseamna, dupa caz, inaltime, altitudine sau nivel de zbor. 36. Nivel de croaziera. Un nivel mentinut pe parcursul unei portiuni semnificative a zborului. 37. Nivel de zbor. O suprafata de presiune atmosferica constanta care este raportata la o suprafata de referinta de presiune specifica, 1013.2 hPa, si care este despartita de alte asemenea suprafete prin intervalede presiune specifice. Ora prevazuta pentru apropiere (EAT). Ora la care serviciile de trafic aerian prevad ca o aeronava, caresoseste ca urmare a unei intarzieri, 50

va parasi punctul de asteptare pentru a efectua apropierea pentru aterizare. Ora reala de parasire a punctului de asteptare va depinde de autorizarea ATC pentru apropiere. 39. Ora estimata de plecare de la locul de stationare. Ora estimata la care aeronava va incepe sa se deplaseze cu mijloace proprii in vederea plecarii. 40. Ora estimata de sosire (ETA). In cazul zborurilor IFR, ora la care se estimeaza ca aeronava va sosi la verticala unui punct desemnat, definit prin referinta la mijloace de navigatie, de la care se intentioneaza initierea unei proceduri de apropiere instrumentala sau daca aerodromul nu are mijloace de navigatie, ora lacare aeronava va sosi la verticala aerodromului. In cazul zborurilor VFR, ora la care se estimeaza ca aeronava va sosi la verticala aerodromului. 41. Parasuta. Echipament utilizat sau destinat a fi utilizat pentru a intarzia caderea unui corp sau obiect prin aer. 42. Personal critic pentru siguranta zborului. Persoane care pot periclita siguranta zborului daca executa in mod inadecvat indatoririle si functiile lor. Aceasta definitie include atat membrii echipajelor cat si personalul de intretinere al aeronavelor si controlorii de trafic aerian. Pilot comandant. Pilotul

desemnat de catre operator sau, in cazul aviatiei generale, de catre proprietarul aeronavei, ca fiind la comanda si insarcinat cu conducerea in siguranta a aeronavei pe durata zborului. 44. Pista. Suprafata dreptunghiulara definita, pe un aerodrom terestru, pregatita pentru aterizarea si decolarea aeronavelor. 45. Plafon. Inaltimea deasupra solului si a apei a bazei celui mai de jos strat de nori sub 6.000 m(20.000 ft)care acopera mai mult de jumatate din suprafata cerului. 46. Plan de zbor. Informatii specifice furnizate unitatilor serviciilor de trafic aerian cu privire la zborul sau la o portiune din zborul pe care o aeronava intentioneaza sa il efectueze. 47. Plan de zbor curent (CPL). Planul de zbor, inclusiv modificarile, daca exista, aduse prin autorizari ulterioare.

Nota: Cand este folosit cuvantul "mesaj" ca prefix la acest termen, denota continutul si formatul datelor din planul de zbor curent, transmise de o unitate catre alta.

48. Plan de zbor depus (FPL). Planul de zbor asa cum a fost depus la o unitate ATS de catre pilot sau un reprezentant desemnat, fara nici o modificare ulterioara.

51

Nota: Cand este folosit cuvantul "mesaj" ca prefix la acest termen, el denota continutul si formatul datelor din planul de zbor depus, asa cum au fost transmise.

49. Plan de zbor repetitiv (RPL). Un plan de zbor referitor la o serie de zboruri individuale operate regulat, repetate frecvent cu caracteristici de baza identice, ce este depus de catre un operator spre a fi retinut siutilizat repetat de catre unitatile ATS. 50. Platforma. Suprafata definita, pe un aerodrom terestru, destinata aeronavelor in scopul imbarcarii sau debarcarii pasagerilor, incarcarii sau descarcarii marfurilor si postei, alimentarii cu combustibil, parcarii sau lucrarilor de intretinere. 51. Pozitie de asteptare la pista. O pozitie marcata destinata sa protejeze pista, o suprafata in care existalimitari de obstacolare sau o zona critica/sensibila ILS/MLS la care aeronavele si vehiculele care ruleazatrebuie sa opreasca si sa astepte, cu exceptia cazurilor cand sunt autorizate altfel de catre turnul de controlde aerodrom.

52. Procedura de apropiere instrumentala. O succesiune de manevre predeterminate avand ca referinta indicatiile instrumentelor de bord, cu o protectie minima specificata fata de obstacole, (Minimum Obstacle Clearance/MOC) incepand cu reperul apropierii initiale sau, acolo unde este aplicabil, incepand cu punctul initial al unei rute de sosire definite, pana la un punct din care aterizarea poate fi efectuata sau, in caz caaterizarea nu se efectueaza, pana la o pozitie in care se pot aplica criteriile de trecere a obstacolelor in procedura de asteptare sau in zbor pe ruta. 53. Publicatia de Informare Aeronautica a Romaniei (AIP). O publicatie emisa de catre sau in numele statului si care contine informatii aeronautice de durata, esentiale pentru navigatia aeriana. 54. Punct de raport. O locatie geografica precizata fata de care poate fi raportata pozitia unei aeronave. 55. Punct de schimbare a frecventei. Punctul la care o aeronava care navigheaza pe un segment de rutaATS definit prin referinta la mijloace de navigatie VOR trebuie, in principiu, sa transfere referinta de navigatiede la mijlocul de navigatie ramas in spatele aeronavei la urmatorul mijloc de navigatie.

Nota: Punctele de schimbare a frecventei se stabilesc astfel incat sa se asigure echilibrul optim din punct de vedere al intensitatii si calitatii semnalelor de la mijloacele de navigatie, la toate nivelurile de zbor utilizate,precum si cu scopul de a se asigura o sursa comuna de orientare in azimut pentru toate aeronavele ce evolueaza in lungul aceleiasi portiuni de segment de ruta.

56. Radiotelefonie. O forma de radiocomunicatie prevazuta, in principal, pentru schimbul de informatii prin voce. 52

57. Regiune de control. Un spatiu aerian controlat care se intinde in sus de la o limita specificata deasupra pamantului. 58. Regiune de control terminal. Regiune de control stabilita in mod normal la intersectia rutelor ATS din vecinatatea unuia sau mai multor aerodromuri importante. 59. Regiunea de informare a zborurilor (FIR). Spatiu aerian de dimensiuni definite in cuprinsul caruia se furnizeaza serviciul de informare a zborurilor si serviciul de alarmare. 60. Rulare. Miscarea unei aeronave pe suprafata unui aerodrom cu ajutorul mijloacelor proprii, excluzand decolarea si aterizarea. 61. Rulare aeriana. Miscarea unui elicopter sau a unei aeronave cu decolare-aterizare verticala (VTOL) deasupra suprafetei unui aerodrom, efectuata in mod normal in efect de sol si cu o viteza fata de sol mai mica decat 37 km/h (20 kt).

Nota: Inaltimea poate varia iar unele elicoptere pot necesita efectuarea rularii aeriene la peste 8 m (25 ft) deasupra solului pentru a reduce turbulenta datorata efectului de sol sau pentru a asigura siguranta unor sarcini suspendate. 62. Ruta ATS. O ruta specificata, proiectata in scopul directionarii fluxului de trafic dupa cum este necesar in furnizarea serviciilor de trafic aerian.

Nota 1: Termenul "ruta ATS" se utilizeaza pentru a desemna, dupa caz, o cale aeriana, o ruta consultativa, o ruta controlata sau necontrolata, o ruta de sosire sau de plecare, etc. Nota 2: O ruta ATS este definita prin specificatii de ruta care includ un indicativ de ruta ATS, drumul spre sau de la puncte semnificative (puncte de drum), distanta intre puncte semnificative, cerinte de raportare si altitudinea de siguranta cea mai coborata, asa cum a fost determinata de autoritatea ATS corespunzatoare.

63. Ruta consultativa. Ruta identificata de-a lungul careia este disponibil serviciul consultativ de trafic aerian. 64. Serviciu de alarmare. Un serviciu furnizat in scopul instiintarii unor organizatii desemnate cu privire la aeronave care necesita actiuni de cautare si salvare, precum si in scopul de a asista astfel de organizatii potrivit necesitatilor. 65. Serviciu consultativ de trafic aerian. Serviciu furnizat in cuprinsul unui spatiu aerian consultativ in scopul asigurarii esalonarii, in masura posibilului, intre aeronavele care opereaza dupa planuri de zbor IFR. 53 66. Serviciu de control de aerodrom. Serviciul de control al traficului aerian furnizat traficului de aerodrom. 67. Serviciu de control de apropiere. Serviciul de control al traficului aerian furnizat zborurilor controlate care sosesc sau care pleaca. 68. Serviciu de control regional. Serviciu de control al traficului aerian furnizat zborurilor controlate in regiuni de control. 69. Serviciul de control al traficului aerian. Un serviciu furnizat in scopul: a) de a preveni coliziunile: 1) intre aeronave, si 2) pe suprafata de manevra intre aeronave si obstacole; si b) de a grabi si a mentine un flux ordonat de trafic aerian.

70. Serviciu de informare a zborurilor (FIS). Un serviciu furnizat in scopul de a da indicatii si informatii care sunt utile pentru desfasurarea in siguranta si cu eficienta a zborurilor. 71. Serviciu de trafic aerian (ATS). Un termen generic desemnand, dupa caz, serviciul de informare a zborului, serviciul de alarmare, serviciul consultativ de trafic aerian, serviciul de control al traficului aerian (serviciul de control regional, serviciul de control de apropiere sau serviciul de control de aerodrom). 72. Sistem de bord pentru evitarea coliziunilor (ACAS). Un sistem al aeronavei bazat pe semnalele de transponder SSR si care opereaza independent de echipamentele de la sol, cu scopul de a furniza pilotului indicatii asupra aeronavelor echipate cu transpondere SSR si care pot intra in conflict cu aeronava sa. 73. Slot de decolare. Ora planificata pentru decolarea aeronavei, emisa de catre autoritatea ATS competenta. Orei calculate de decolare ii este asociat un interval de timp, necesar unitatii ATC pentru rezolvarea eventualelor aglomerari create la aerodromul de plecare. 74. Spatii aeriene in care se furnizeaza servicii de trafic aerian (Spatii aeriene ATS). Spatii aeriene de dimensiuni definite, desemnate alfabetic, in cuprinsul carora pot opera tipuri specifice de zboruri si pentru care sunt specificate servicii de trafic aerian si reguli de operare.

Nota: Spatiile aeriene ATS se clasifica, de la Clasa A pana la Clasa G, potrivit prevederilor Anexei 4 laRACR-ATS, in conformitate cu prevederile Anexei 11 OACI.

54

75. Spatiu aerian consultativ. Un spatiu aerian de dimensiuni definite sau o ruta desemnata in cuprinsul carora este disponibil serviciul consultativ de trafic aerian. 76. Spatiu aerian controlat. Spatiu aerian de dimensiuni definite in interiorul caruia se furnizeaza serviciul de control al traficului aerian in conformitate cu clasa spatiului aerian respectiv.

Nota: Expresia generica "spatiu aerian controlat" acopera Clasele de spatiu aerian ATS A, B, C, D si E, potrivit prevederilor reglementarii RACR-ATS.

77. Statutul zborului. O indicatie care specifica daca o anumita aeronava necesita sau nu servicii speciale din partea unitatilor de trafic aerian.

78. Statie aeronautica. O statie terestra in serviciul mobil aeronautic. In anumite cazuri, o statie aeronautica poate fi amplasata, de exemplu, la bordul unui vas sau pe o platforma marina. 79. Statie radio de control aer-sol. O statie radio de telecomunicatii aeronautice a carei destinatie principala este efectuarea comunicatiilor aferente operarii aeronavelor precum si a controlului acestora intr-o anumita zona. 80. Substante psiho-active. Alcool, opioide, canabinoide, sedative si hipnotice, cocaina, alte psihostimulante, halucinogene si solventi volatili; cafeaua si tutunul sunt excluse. 81. Suprafata de aterizare. Acea parte a suprafetei de miscare destinata aterizarii si decolarii aeronavelor. 82. Suprafata de manevra. Acea parte a unui aerodrom a fi utilizata pentru decolarea, aterizarea si rularea aeronavelor, excluzand platformele. 85. Trafic aerian. Toate aeronavele aflate in zbor sau care opereaza pe suprafata de manevra a unui aerodrom. 86. Trafic de aerodrom. Tot traficul aflat pe suprafata de manevra a unui aerodrom si toate aeronavele care zboara in vecinatatea aerodromului.

Nota: Se considera ca o aeronava este in vecinatatea aerodromului atunci cand ea este in tur de pista ori cand intra sau iese din turul de pista. 87. Turn de control de aerodrom. O unitate stabilita pentru a furniza serviciul de control al traficului aerian traficului de aerodrom. 55 88. Unitate de control de apropiere (unitate APP). O unitate stabilita pentru a furniza serviciul de control al traficului aerian zborurilor controlate care sosesc la sau pleaca de la unul sau mai multe aerodromuri. 89. Unitate de control al traficului aerian (Unitate ATC). Un termen generic desemnand, dupa caz, centru de control regional, centru de control al apropierii sau turn de control de aerodrom. 90. Unitate de trafic aerian (Unitate ATS). Un termen generic desemnand, dupa caz, unitate de control al traficului aerian, centru de informare a zborului sau birou de raportare al serviciilor de trafic aerian (ARO). 91. Urcare de croaziera. O metoda de urcare in zborul de croaziera, care are ca rezultat o crestere neta in altitudine pe masura ce masa aeronavei scade. 92. VFR. Abrevierea utilizata pentru a se indica regulile zborului la vedere. 93. Vizibilitate. Vizibilitatea orizontala in domeniul aeronautic este cea mai mare valoare dintre:

a) Distanta maxima la care poate fi observat si recunoscut un obiect negru de dimensiuni potrivite, situat in apropierea solului, atunci cand este observat pe un fond luminos; b) Distanta maxima la care pot fi observate si recunoscute lumini de aproximativ 1.000 de candele, atunci cand sunt observate pe un fond intunecat. Cele doua distante au valori diferite pentru acelasi coeficient de transmitere si cea de la b) variaza cu iluminarea fondului. Cea de la a) reprezinta distanta optica meteorologica (MOR). 94. Vizibilitate la sol. Vizibilitatea la un aerodrom, asa cum este raportata de un observator autorizat. 95. Vizibilitate in zbor. Vizibilitatea spre inainte stabilita din cabina de pilotaj a unei aeronave aflate in zbor. 96. VMC. Abrevierea utilizata pentru indicarea conditiilor meteorologice de zbor la vedere. 97. Zbor acrobatic. Manevre efectuate intentionat de catre o aeronava, implicand schimbarea brusca a atitudinii, sau o variatie anormala a vitezei. 98. Zbor controlat. Orice zbor care este supus unei autorizari pentru controlul traficului aerian. 99. Zbor IFR. Un zbor desfasurat in conformitate cu regulile zborului instrumental. 100. Zbor VFR. Un zbor desfasurat in conformitate cu regulile zborului la vedere. 101. Zbor VFR special. Un zbor VFR care este autorizat de controlul traficului aerian sa opereze intr-o zona de control in conditii meteorologice inferioare VMC. 102. Zbor VFR de operatiuni speciale. Un zbor VFR autorizat in prealabil de catre AACR si dupa caz de catre MapN, pentru care s-a solicitat operarea la inaltimi de siguranta si/sau vizibilitatii in afara limitelor stabilite de prezenta reglementare, precum si/sau in zone aglomerate. 56

103. Zona de control. Spatiu aerian controlat care se intinde de la suprafata solului in sus pana la o limita superioara specificata.

104. Zona interzisa. O portiune de spatiu aerian de dimensiuni definite, deasupra teritoriului sau apelor teritoriale ale unui Stat, in interiorul caruia zborul aeronavelor este interzis. 105. Zona periculoasa. O portiune de spatiu aerian de dimensiuni definite in care activitati periculoase zborului aeronavelor pot exista in perioade de timp specificate. - Zona restrictionata. O portiune de spatiu aerian de dimensiuni definite, deasupra teritoriului sau apelor teritoriale ale unui Stat, in interiorul caruia zborul aeronavelor se poate efectua in conditii specificate.

= Zona cu semnale. O suprafata pe un aerodrom pe care sunt dispuse semnale de sol. - Zona de trafic de aerodrom. Un spatiu aerian de dimensiuni definite stabilit in jurul unui aerodrom pentru protectia traficului de aerodrom.

Semne si semnale 1. La observarea oricaror semne sau receptionarea oricaror semnale descrise in Anexa 1, aeronava va lua astfel de masuri incat sa se conformeze instructiunilor din anexa asociate acestora. 2. Atunci cand se folosesc semnele sau semnalele din Anexa 1, acestea vor avea intelesul indicat in aceasta anexa si vor fi folosite numai pentru scopul indicat in anexa. De asemenea, nu va fi folosit nici un alt semn sau semnal care poate fi confundat cu acestea. 3. Dispecerul care efectueaza semnalele conform Anexei 1, va fi responsabil pentru asigurarea semnalizarii standard catre aeronave, intr-o maniera clara si precisa. 4. Nici o persoana nu va dirija o aeronava decat daca va fi autorizata de autoritatea corespunzatoare sa indeplineasca functia de dispecer dirijare sol. 5. Dispecerul va purta o vesta de identificare distincta, fluorescenta care sa-i permita echipajului de zbor sa-l identifice ca persoana responsabila pentru dirijarea operarii. 6. Pe parcursul zilei, intregul personal de sol participant pentru semnalizari vor utiliza barele, paletele gen palete de tenis de masa sau manusile fosforescente. Pe timpul noptii sau in conditii de vizibilitate scazuta, vor fi utilizate barele luminoase. RACR-RA 3.050. Timp 1. Pe toata durata zborului si in legatura cu zborul va fi folosit Timpul Universal Coordonat (UTC) exprimat in ore si minute, iar cand se solicita, si in secunde. 57

(Pentru ore se va folosi numerotarea de la 0 la 23 incepand cu miezul noptii). 2. Inaintea operarii oricarui zbor controlat si ori de cate ori este necesar si util in timpul zborului, va fi facuta o verificare a orei (time check). Verificarea orei se va face prin coordonarea ei cu o unitate ATS. 3. Ori de cate ori timpul este utilizat in aplicatiile de comunicatii prin legaturi de date, el va fi exprimat in UTC cu precizia de o secunda. RACR-RA 3.060. Serviciul de control al traficului aerian Autorizari de trafic aerian (Autorizari ATC)

. Inainte de efectuarea oricarui zbor controlat sau a unei portiuni a unui zbor efectuat ca zbor controlat va fi obtinuta o autorizare ATC. O astfel de autorizare trebuie solicitata prin depunerea unui plan de zbor la o unitate ATC. Un plan de zbor poate acoperi numai o parte a zborului, daca este necesar, pentru a descrie acea parte a zborului sau acele manevre pentru care se va furniza serviciul de control al traficului aerian. O autorizare ATC poate acoperi numai o parte a unui plan de zbor curent, aceasta fiind indicat printr-o limita a autorizarii sau prin referirea la o anumita manevra ca de exemplu rularea, aterizare sau decolare. Daca o autorizare ATC nu este satisfacatoare pentru pilotul comandant al unei aeronave, acesta poate solicita o autorizare modificata care, daca este posibil, ii va fi acordata. . Ori de cate ori o aeronava solicita o autorizare ATC care implica acordarea unei prioritati, aceasta trebuie sa inainteze, daca este solicitat de catre unitatea ATC competenta, un raport in care explica necesitatea acordarii respectivei prioritati. Posibilitatea re-autorizarii din zbor. Daca inainte de plecare se poate anticipa, in functie de autonomia de zbor a aeronavei si conditionat de re-autorizarea din zbor, ca exista posibilitatea ca aeronava sa aterizeze pe un alt aerodrom de destinatie, unitatea ATC competenta va fi anuntata prin inserarea in planul de zbor a informatiilor cu privire la ruta modificata (daca este cunoscuta) si la destinatia alternativa. . O aeronava care opereaza pe un aerodrom controlat nu va rula pe suprafata de manevra fara autorizare din partea turnului de control de aerodrom si se va conforma cu orice instructiune data de aceasta unitate. 2. Respectarea planului de zbor O aeronava se va conforma cu planul de zbor curent sau cu partea aplicabila a planului de zbor curent, depus pentru un zbor controlat, daca:

58

- nu a fost solicitata o modificare a acestuia si nu a fost obtinuta o autorizare din partea unitatii ATC competente, sau - nu a aparut o situatie de urgenta care a facut necesara o actiune imediata din partea aeronavei, in care caz, de indata ce circumstantele permit, dupa ce s-au pus in aplicare masurile impuse de starea de urgenta, unitatea ATS competenta trebuie anuntata asupra actiunii si cauzelor ce a impus-o. Exceptie fac cazurile prevazute in articolele RACR-RA 3.060.2.2 si RACR-RA 3.060.2.4. Daca nu au fost altfel autorizate sau instruite de catre unitatea ATS competenta, in masura posibilului, zborurile controlate vor fi efectuate:

.a) de-a lungul axului definit al rutei, cand se desfasoara pe o ruta ATS stabilita; sau b) direct intre mijloacele de navigatie si/sau punctele ce definesc ruta, cand se desfasoara pe oricare alte rute. Luand in considerare cerintele articolului RACR-RA 3.060.2.1.1, o aeronava ce opereaza in lungul unui segment de ruta ATS definit prin doua VOR-uri, isi va schimba mijlocul primar de ghidare a navigatiei de la mijlocul din spate la cel din fata, la punctul de schimbare sau cat mai aproape posibil de acesta, acolo unde 1. SEMNALE DE PERICOL SI DE URGENTA Prevederile continute in aceasta anexa nu impiedica folosirea, de catre un avion aflat in pericol, a oricarui mijloc de urgenta pe care il are la dispozitie pentru atragerea atentiei, solicitarea asistentei sau transmiterea pozitiei sale. Semnale de pericol Urmatoarele semnale, utilizate impreuna sau separat, inseamna aparitia unui pericol grav si iminent si semnifica solicitarea de asistenta imediata: a) un semnal emis prin radiotelegrafie sau prin orice alta metoda de semnalizare constand in grupul SOS (. . . _ _ _ . . . in Codul Morse); b) un semnal de pericol in radiotelefonie constand in rostirea cuvantului MAYDAY; c) un mesaj de pericol transmis prin legatura de date, a carui emitere are sensul cuvantului MAYDAY; d) rachete fumigene de culoare rosie, aprinse cate una la intervale scurte de timp; 59

e) parasuta de semnalizare aratand ca o lumina rosie; In conformitate cu Articolul 41 al Regulamentului Radio ITU (ref. la ns. 3268, 3270 si 3271) furnizeaza informatii asupra semnalelor de alarma pentru actionarea sistemelor automate de alarmareradiotelegrafica si radiotelefonica sunt: Semnalul radiotelegrafic de alarmare consta intr-o serie de douasprezece linii transmise pe minut,

durata fiecarei linii fiind de patru secunde si durata intervalului dintre doua linii consecutive fiind de o secunda. Transmisia poate fi facuta manual dar se recomanda utilizarea unui mijloc automat. (3270) Semnalul radiotelefonic de alarmare consta in doua frecvente audio de baza transmise alternativ. O frecventa va fi de 2200 Hz si cealalta de 1300 Hz, durata fiecarui semnal fiind de 250 milisecunde. (3271) Semnalul radiotelefonic de alarmare, generat cu mijloace automate, va fi transmis continuu pentru o perioada de cel putin 30 de secunde dar fara sa depaseasca un minut; cand este generat cu alte mijloace, semnalul trebuie transmis cat de continuu se poate pentru o perioada de aproximativ un minut. Semnale de urgenta -. Urmatoarele semnale, utilizate impreuna sau separat, inseamna ca o aeronava doreste sa avertizeze asupra unor dificultati care o constrang sa aterizeze, fara a solicita asistenta imediata: a) aprinderea si stingerea repetata a luminilor de aterizare; sau b) aprinderea si stingerea repetata a luminilor de navigatie in asemenea maniera incat sa fie distincta fata de luminile intermitente de navigatie. - Urmatoarele semnale, utilizate impreuna sau separat, inseamna ca o aeronava are de transmis un mesaj foarte urgent referitor la siguranta unei nave, aeronave sau vehicul, sau a unei persoane aflate la bord sau in raza sa vizuala: a) un semnal emis prin radiotelegrafie sau prin orice alte metode de semnalizare constand in grupul XXX inCodul Morse; 60

b) un semnal de urgenta in radiotelefonie constand in rostirea cuvintelor PAN, PAN; c) un mesaj de urgenta transmis prin legatura de date, a carui emitere are sensul cuvintelor PAN, PAN. 7.5Timpul in serviciile de trafic aerian. Obiectivele serviciilor de trafic aerian sunt: a) prevenirea coliziunilor intre aeronave;

b) prevenirea coliziunilor intre aeronavele aflate pe suprafetele de manevra si obstacolele aflate pe suprafetele respective; c) grabirea si mentinerea unui flux ordonat al traficului aerian; d) furnizarea de recomandari si informatii utile desfasurarii zborurilor in siguranta si in mod eficient; e) notificarea organismelor corespunzatoare in privinta aeronavelor care necesita ajutor de cautare si salvare, precum si asistarea acestor organisme potrivit cerintelor.Coordonarea intre operatorul de aeronave si serviciile de trafic Unitatile ATS, in realizarea obiectivelor lor, tin seama de cerintele operatorilor de aeronave ca urmare a obligatiilor care le revin in conformitate cu normele relevante ale Uniunii Europene cu privire la operatiunile aeriene, si, in cazul in care acest lucru se solicita de catre operatorii de aeronave, pun la dispozitia acestora sau a reprezentantilor lor desemnati, in functie de posibilitati, informatii pentru a permite acestora sau reprezentantilor lor desemnati sa isi indeplineasca obligatiile. Atunci cand acest lucru se solicita de catre un operator de aeronave, mesajele (inclusiv rapoarte de pozitie), primite de unitatile ATS si cu privire la operarea aeronavelor pentru care se furnizeaza serviciul de control operational de catre operatorul de aeronave, in masura in care este posibil, sunt imediat puse la dispozitia operatorului de aeronave sau a unui reprezentant desemnat, in conformitate cu procedurile agreate la nivel local. 61

Timpul in serviciile de trafic aerian Turnurile de control de aerodrom, inainte ca o aeronava sa ruleze in vederea decolarii, furnizeaza pilotului timpul corect, exceptand cazurile in care au fost stabilite aranjamente pentru ca pilotul sa obtina timpul din alte surse. Suplimentar, unitatile serviciilor de trafic aerian furnizeaza aeronavelor timpul corect, la cererea acestora. Timpul se comunica prin rotunjire la cea mai

apropiata jumatate de minut.

62

BIBLIOGRAFIE 1.Crisan, V.: Trafic rutier, Timisoara, Ed. Facla, 1989. 2.Florea, D., Cofaru, C., Soica, A.: Managementul traficului rutier, Brasov, Ed. Universitatii Brasov, 2000. 3. Catuneanu, V.M.: Optimizarea fiabilitatii sistemelor, Editura Academiei R.S.R., Bucuresti,1989. 4. Caraiani, Ghe: Transporturi Expeditii Internationale, Editura economica, 1994.

5. Dragu, V: Terminale in transportul feroviar, Editura Politehnica Press., Bucuresti, 2010. 6. Ignat,D: Exploatarea autovehiculelor, Editura Tehnica, Bucuresti, 1982. 7. Giuliani, L.: Analisi di un impacto di stazione sulla base del programa di esercizio, Ingegneria Ferroviaria, 1989. 8. Maynard, H.B..: Manualul de inginerie industriala, Editura Tehnica, Bucuresti, 1975. 9. Reglementari privind securitatea transporturilor 10.Tanasuica, I: Managementul logisticii si al ingineriei transporturilor, Editura Matrix ROM, Bucuresti 11. iunie 1985: Cartea Alba privind realizarea pietei interne, incluzand masuri privind liberalizarea si armonizarea politicilor in domeniul transporturilor pe teritoriul Comunitatii Europene; 12. Reteaua TINA (Transport Infrastructure Needs Assesment) cuprinde la nivel european: 13.drumuri cai ferate AGR/TEM (Acordul General Rutier/Trans European Motorway); 14.cai ferate cai ferate AGC/AGTC/TER (Acordul General privind Transporturile pe marile linii de cale ferata/ Acordul General privind Transportul Combinat/ Trans European Railway); 15. cai navigabile interioare cai ferate AGN/ AGTC (Acordul European asupra Cailor Navigabile de importanta internationala/ Acordul General privind Transportul Combinat). necesitatile infrastructurii de transport pentru realizarea racordarii retelei romanesti la reteaua de transport europeana; *** Studiu pentru Planul General de dezvoltare a transporturilor in Romania Program PHARE (1999); **** nu au fost incluse toate drumurile nationale ale retelei nationale (15.883 km) aflate in exploatare. Legea nr. 203/2003: legea pentru realizarea, dezvoltarea si modernizarea retelei de transport de interes national si european (forma initiala) - program 2001-2015: 1112 km autostrazi, 259 km DN 4 benzi; - program dupa 2015 1370 km de autostrazi.

63