LUCRARE ABSOLVIRE EXAMEN

COMPETENŢE NIVEL IV

Îndrumător

Absolvent
 TEMA:

CONDIŢII DE REALIZARE A TRANSPORTULUI

RUTIER PUBLIC DE CĂLĂTORI

CUPRINS

2
ARGUMENT ........................................................................................................................................... 3
CAPITOLUL I ......................................................................................................................................... 6
Caracteristicile transporturilor de călători ................................................................................................ 6
CAPITOLUL II ...................................................................................................................................... 12
Circulaţia călătorilor.Curenţii de călători ............................................................................................... 12
Capitolul III ............................................................................................................................................ 14
Transportul călătorilor în trafic interurban ............................................................................................. 14
Capitolul IV ............................................................................................................................................ 19
Transportul urban cu autobuzele şi taxiurile .......................................................................................... 19
CAPITOLUL V ...................................................................................................................................... 22
Licenţa de transport rutier ...................................................................................................................... 22
BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................................... 28
ANEXE .................................................................................................................................................. 29

ARGUMENT

3
 Serviciul de transport local urban a suferit transformari profunde după anul 1990
urmare a schimbarilor aparute in economia romaneasca datorita tranzitiei acesteia catre
o economie de piata.
Serviciul de transport public local este un serviciu de utilitate sociala influientand direct
calitatea vietii intr-un oras, prin asigurarea dreptului fundamental la mobilitate a
oricarui cetatean.
Serviciul de transport public local, aşa cum este stipulat în Legea serviciilor de
transport public local nr.92/10.04.2007, face parte din sfera serviciilor comunitare de
utilitate publică şi cuprinde totalitatea acţiunilor şi activităţilor de utilitate publică şi de
interes economic şi social general desfăşurate la nivelul unităţilor administrativ-
teritoriale, sub controlul, conducerea sau coordonarea autorităţilor administraţiei
publice locale, în scopul asigurării transportului public local de persoane.
Serviciul de transport public local de călători este influenţat de mai multi factori
obiectivi dupa cum urmează:
- Extinderea zonei urbane în detrimentul celei rurale;
- Creşterea numărului de autovehicole proprietate personală, în special după 1990;
- Stagnarea dezvoltării economice în majoritatea zonelor (scăderea numărului locurilor
de muncă);
- Creşterea ponderii populaţiei “sărace” (şomeri, pensionari etc.).
În ceea ce priveşte transportul public de călători în Romania a fost afectat de impactul
cu următorii factori:
- Cresterea numarului de călători transportaţi cu acelaşi parc de autobuze – cu o uzură
fizică şi morală accentuată;
- Creşterea duratei unei călătorii ;
- Neacoperirea cheltuielilor de exploatare;
- Lipsa unor investitii minime;
Structura retelei publice de transport
• reteaua rutieră publică asigură accesul motorizat in majoritatea localitatilor tarii,
densitatea retelei fiind de 0,64 km/kmp; lungimea retelei este de 73.435 km
(exclusiv stradala) din care 14.685 km1) (20 %) drumuri nationale (4.672 km
drumuri europene din care 113 km autostrazi) si 58.7502) km drumuri judetene si
comunale. Din punct de vedere al gradului de modernizare reteaua rutiera publica
deţine 24,6 % (18.084 km) drumuri modernizate, 28,4 % (20.836 km) drumuri cu
îmbrăcăminţi usoare rutiere si 47 % (34.515 km) drumuri pietruite si de pamant.
Drumurile naţionale constituie reţeaua majoritară a ţării, pe ele desfăşurându-se
cca. 70 % din traficul rutier.
Din reţeaua de drumuri naţionale 91 % au îmbrăcăminţi moderne, 8 %
îmbrăcăminţi asfaltice uşoare şi 1 % sunt pietruite. În anul 1991 a fost lansat un
program de reabilitare si modernizare a drumurilor nationale in 15 etape.
Programul vizeaza aducerea drumurilor nationale la parametrii prevazuti in AGR
– Acordul european privind principalele artere internaţionale de trafic rutier. În
prezent se depun eforturi în scopul asigurării întreţinerii drumurilor.
Drumurile comunale au o lungime de 30.622 km, din care 938 km
modernizate, 4.440 km cu imbracaminti rutiere usoare, 18.022 km pietruite si
7.222 km de pamant. In cadrul programului de pietruire a drumurilor comunale,
in ultima perioada s-au pietruit cca. 1.480 km.
4
• reteaua de căi navigabile se situeazî in intregime în partea de sud şi sud-est a
României cu o densitate de 6,5 km/1000 kmp; lungimea reţelei este de 1.779 km
din care 1.075 km Dunărea navigabila internaţională, 524 km braţele navigabile
ale Dunarii si 91 km căi navigabile artificiale (canalele Dunăre-Marea Neagră si
Poarta Alba-Navodari); in reteaua de căi navigabile interioare şi Marea Neagră
sunt integrate 35 porturi din care 3 porturi maritime, 6 porturi fluvio- maritime si
26 porturi fluviale. Porturile româneşti dispun de cca. 49.000 m construcţii
hidrotehnice pentru acostarea navelor, din care 18,1 % cu o vechime mai mare de
50 ani, care necesită urgente lucrări de reconstrucţie.
• reţeaua aeriană este constituită din spaţiul aerian al României în care se definesc
rute aeriene funcţie de fluxurile de trafic coordonate la nivel european de către
Eurocontrol. Spaţiul aerian al României, respectiv căile aeriene, sunt folosite atât
pentru survol în condiţiile asigurării serviciului de control şi dirijare a traficului
aerian cât şi pentru decolarea şi aterizarea pe aeroporturile românesti, acestea
fiind astfel conectate cu aeroporturile din întreaga lume. Sistemul de aeroporturi
din Romania este format din 17 aeroporturi, din care 4 sunt deschise traficului
intern şi internaţional de călători şi mărfuri şi 13 sunt cu specific deosebit, de
interes local.
Aeroportul Internaţional Bucureşti-Otopeni este aeroportul principal al
Romaniei prin care se desfasoara 75 % din traficul international de calatori si
marfa al tarii noastre. Aeroporturile au fost construite in perioada 1921-1972 si
reamenajate/reechipate gradual in perioada 1962-1980, fiind in mare masura
necorespunzatoare cerintelor impuse de zborul anumitor tipuri de aeronave.
În ultima perioadă, atât în sectorul aeroportuar cât şi în cel de dirijare a
traficului aerian (inclusiv de informare aeronautică şi meteorologică) s-a realizat
un număr important de lucrări de reparaţii capitale (piste si echipamente de
balizaj), modernizari servicii trafic (centre de control aerian în Arad, Bucureşti,
Constanţa) ţi s-a achiziţionat o serie de mijloace şi echipamente pentru
întreţinerea pistei şi servicii conexe.

5
 CAPITOLUL I
Caracteristicile transporturilor de călători

I.1. Criterii de clasificare a serviciilor de transport

Se face după două tipuri de criterii:
a) Economice: distanta, durata, viteza, gradul de folosire a mijlocului de transport,
costurile, investitia specifica, pierderi tehnologice, siguranta circulatiei, capacitate,
posibilitati de urmarire etc.;
b) Restrictive: existenta mijlocului de transport, restrictii legale.
I.2. Avantaje si dezavantaje ale modurilor de transport
Cunoasterea avantajelor si dezavantajelor modurilor de transport prezentate in tabelul
1(Anexa 1) poate duce la optimizarea parametrilor serviciilor de transport din punct de
vedere economic.
Alegerea modului de transport cu ajutorul indicelui agregat. Pentru alegerea unui
mijloc de transport este necesar a se lua în seama mai multe criterii precum: costul,
timpul de transport, fiabilitatea, capacitatea de încărcare, accesibilitatea în teritoriu,
siguranta circulatiei, posibilitatea de urmarire etc. Însumarea acestor criterii duce la
constituirea unui indice agregat, care poate caracteriza un sistem de transport
comparativ cu altul.
Pentru aceasta este necesar a se aloca un numar de puncte pentru fiecare criteriu in
parte.
Folosirea criteriilor restrictive. Concluziile la care se ajunge prin folosirea indicelui
agregat pot fi infirmate de existenta unor conditii restrictive, care pot fi:
a) Generale: lipsa unor căi de transport intre punctele in cauza , lipsa unor conditii de
manipulare a marfurilor necesitatea unor instalatii speciale de încărcare – descărcare,
depăşirea limitelor de greutate.
b) Particulare:
b1) pentru transportul feroviar: existenţa căii ferate, posibilitatea de a folosi calea ferată
si vagoanele beneficiarului, existenta unor depozite etc.;
b2) pentru transportul rutier: existenta drumurilor corespunzatoare, existenta unor
autovehicule corespunzatoare etc.;
b3) pentru transportul naval: existenta instalatiilor portuare, existenta legaturilor cu alte
moduri de transport (auto, fe-roviar);
b4) pentru transportul aerian: existenta aeroporturilor sau a aeronavelor
corespunzatoare.

I.3. Caracteristicile transporturilor de călători

Autobuzele efectuează transporturile de călători în trafic urban,interurban şi
turistic în paralel cu alte mijloace de transport:tramvaie,troleibuze,trenuri.
Faţă de aceste mijloace de transport ,autobuzele prezintă o serie de avantaje şi
anume:
-sunt independente de cale;
-necesită investiţii mici ,pentru urcarea şi coborârea călătorilor se pot apropia de trotuar;
-au viteză tehnică apreciabilă;
6
 Autobuzele prezintă dezavantajul ca au un consum relativ mare de combustibil şi
creează poluarea atmosferei localităţii cu gazele de la ţeava de eşapament.
În funcţie de felul transpoturilor pe care îl efectuează,uzinle constructoare
construiesc autobuze pentru transporturile urbane,interurbane sau turistice.
Pentru urcarea şi coborârea călătorilor se stabilesc anumite puncte(staţii de
oprime),care pot fi:
-permanente în punctele de afluente mare de călăori;
-facultative, la cererea călătorilor;
Staţiile de oprime ale autobuzelor sunt marcate prin stâlpi special confecţionaţi,
prevăzuţi cu o tăbliţă pe care scrie numele staţiei şi ,după caz, numărul traseului
(transportul urban) sau orele de trecere ale autobuzelor prin staţia respectivă (la
transportul interurban).
I.4.Procesul de transport auto
În modul cel mai general, constă în efectuarea deplasării mărfurilor sau călătorilor
dintr-un loc în altul, cu autovehiculele. El rezidă în prestaţii ce se efectuează cu
mijloacele de transport auto şi este echivalent cu procesul de producţie din această
activitate.
Diagrama de transport auto
Dcta = Tc + Td + Tî

Dpta = Tp + Dcta + Tpd

Tc = t1 + t2 + t3 + t4 + t5 = 2L + Tîd + Tas
unde:
Dcta = durata ciclului de transport auto;
Tc = timpul cursei;
Td =timpul de deplasare de la locul de garare la primul punct de încărcare;
Tî = timpul de întoarcere de la locul de descărcare la locul de garare;
Dpta = durata procesului de transport auto;
Tp = timpul de pregătire a autovehiculului în vederea plecării în cursă;
Tpd = timpul de garare a autovehiculului şi de predare a documentelor la
întoarcerea din cursă;
t1 = timpul de încărcare ;
t2 = timpul de deplasare de la punctul de încărcare la punctul de descărcare;
t3 = timpul de descărcare;
t4 = timpul de deplasare de la puncul de descărcare înapoi la punctul de
încărcare;
t5 = alte staţionări;
L = lungimea traseului;
V = viteza de deplasare a autovehiculului;
Tîd = timpul de încărcare/descărcare;
Tas = timpul afectat altor staţionări;
Tg = timpul de garare.
Prin ciclu de transport auto se înţelege activitatea de transport a unui autovehicul,
de la plecarea din punctul de garare, până la întoarcerea lui în acelaşi loc.

7
 Durata ciclului de transport constă în timpul care se scurge din momentul plecării
autovehiculului din garaj la locul de încărcare a mărfurilor sau de îmbarcare a
călătorilor şi până în momentul sosirii acestuia la garaj.
Organizarea ciclului de transport se bazează pe cunoaşterea:
- volumului traficului de mărfuri şi călători,
- a intensităţii şi frecvenţei curenţilor de mărfuri şi de călători.
Ciclul de transport se compune din una sau mai multe curse, care se pot efectua
pe durata acestuia.
Prin cursă se înţelege efectuarea unui singur transport, adică deplasarea
încărcăturii la destinaţie şi revenirea autovehiculului la locul iniţial de încărcare sau în
alt loc.
Durata cursei este egală cu timpul care se scurge din momentul începerii
efectuării primei operaţii necesare încărcării şi până în momentul încheierii ultimei
operaţii ce precede o nouă încărcare sau garare.
Deci, cursa reprezintă activitatea autovehiculului între două încărcări succesive.
În traficul urban de călători însă, cursa reprezintă activitatea autovehiculului între
capetele traseului, în ambele sensuri, în timp ce în traficul urban cursa semnifică
activitatea autovehicului între capetele traseului, într-un singur sens.
În cadrul procesului de transport auto se pot efectua 3 tipuri de parcursuri:
• parcurs cu încărcătură;
• parcurs fără încărcătură;
• parcurs zero (de la garaj la locul de încărcare sau de la locul de descărcare la
garaj).
Efectuarea unei curse se face pe baza unui itinerar stabilit care trebuie respectat de
fiecare automobil şi care cuprinde drumul pe care acesta urmează să-l parcurgă între
două puncte, ţinând seama de viteza de parcurgere a distanţei şi de staţionările pe
parcurs.
La stabilirea itinerarului trebuie să se ţină seama de:
• lungimea drumurilor şi starea tehnică a acestora;
• intensitatea traficului;
• declinaţiile drumului.

I.5.Clasificarea procesului de transport auto

Din punct de vedere al conţinutului încărcăturii:

a. transport de mărfuri;
b. transport de călători;
c. transport de bagaje;
d. transport de poştă, etc.

Din punct de vedere al ariei de desfăşurare:

a. transporturi locale;
b. transporturi interurbane;
c. transporturi internaţionale.

8
Din punct de vedere al locului şi numărului manipulărilor:
a. transporturi directe (deplasarea mărfurilor se efectuează între două puncte fără alte
operaţii);
b. transportri de colectare (încărcarea se face succesiv din mai multe locuri, iar
descărcarea într-un singur loc);
c. transporturi de distribuţie (încărcarea se face într-un singur loc, iar descărcarea în
mai multe puncte succesiv);
d. transporturi de colectare şi distribuţie.

I.6. Calitatea unei călătorii

Poate fi apreciată prin următorii parametri:
1.Siguranţa circulaţiei rutiere, exprimată prin:
asigurarea stării tehnice a vehiculelor;
pregătirea vehiculelor pentru misiuni;
instruirea personalului;
verificarea periodică a cunoştinţelor;
verificarea stării sănătăţii înainte de plecare;
controlul respectării instrucţiunilor pe toate treptele ierarhice.
2.Regularitatea circulaţiei, exprimată în:
executarea strictă a orarului de mers, graficelor de circulaţie, itinerariilor
aprobate;
Ea urmăreşte:
utilizarea raţională a mijloacelor fixe ale organizaţiilor de transport;
adoptarea funcţionării vehiculelor la cerinţele concrete ale economiei naţionale şia
populaţiei;
stabilirea unor legături între organele de transport şi beneficiari.
3.Ritmicitatea – măsura în care într -un anumit interval de timp vehiculele trec printr-
un punct bine determinat la intervalele de timp egale celor din orar.
Ritmicitatea se asigură prin graficele de circulaţie şi se realizează prinregularitatea în
circulaţie
4.Punctualitatea – măsura în care într -o anumită perioadă de timp vehiculele unei
linii trec printr-o staţie în timpi prevăzuţi de itinerar.
În cazul cînd vehiculele unei linii au aceeaşi întîrziere sau avansuri faţă deitinerar atît
ritmicitatea cît şi punctualitatea sunt defectuoase.
5.Rapiditatea – este factorul ce nu influenţează asupra pasagerilor deoarece
este prevăzută în orare-şi desigur contribuie la creşterea ponderii timpului
acordatodihnei şi agrementului în bugetul de timp al populaţiei.
6.Confortul – o condiţie specifică a transportului de pasageri arată că procesul
detransport oboseşte organismul uman. Pentru a determina oboseala este necesar săse
asigure pe durata călătoriei a unui grad de confort, se determină prin:
Saloane iluminate spaţioase;
vehicule dotate cu instalaţii de încălzire şi ventilare;
încărcare optimă;
starea tehnică şi igiena vehiculului;
atitudinea personalului;
informaţia personalului;
9
 acordarea de ajutor în caz de nevoie.
reducerea aglomeratiei - acest lucru se poate face prin doua metode cresterea numarului
de vehicule destinate transportului sau cresterea vitezei comerciale de operare a
vehiculelor (de exemplu linia de metrou usor 41 din Bucuresti a carei viteza comerciala
a crescut de la aproximativ 13 km/h la 25km/h a inregistrat o scadere a indicatorului
numar mediu de calatori pe vehicul, in conditiile in care numarul de calatori a ramas
constant; numarul mediu de calatori pe zi a fost de 1,4 milioane, pentru tramvai, in
perioada ianuarie-septembrie 2004 la un parc mediu de 379 de tramvaie, de aici se
poate calcula numarul mediu de calatori pe zi pe tramvai ca fiind de aproximativ 3694
calatori/tramvai zilnic; datorita cresterii vitezei comerciale de la 13 la 25 km/h numarul
mediu de calatori pe tramvai scade la valoarea de 1920 si daca vom considera ca
numarul de 3694 calatori reprezinta incarcarea medie de 100%, vom obtine o incarcare
de 52%; in exemplu anterior s-a considerat numarul mediu de calatori si numarul mediu
de tramvaie, nu au fost luate in calcul situatiile de varf).

-evitarea calatoriei in picioare si oferirea unui numar ridicat de locuri pe scaune (pentru
asigurarea acestui element al gradului de confort, deja se utilizeaza autobuze etajate,
gabaritul In plan orizontal este acelasi ca la celelalte autobuze, in schimb se dubleaza
numarul de locuri pe scaune).

- evitarea acceleratiilor longitudinale si transversale care sunt suparatoare organismului

uman - aceste acceleratii sunt in stransa legatura cu viteze de deplasare a vehiculului,
numarul de porniri/opriri datorate traficului precum si cu solutiile tehnice de
contracarare a acestora (disponibile la vehiculele de ultima generatie). Pentru evitarea
pornirilor/opririlor suplimentare (altele decat cele in statii) se utilizeaza sisteme
inteligente de transport, iar pentru transportul public, sunt folosite in plus si caile proprii
de rulare (atat pentru tramvaie, vezi ca exemplu linia de metrou usor 41, cat si pentru
autobuze, vezi liniile de autobuz 336, 601, 137 pe trosonul Universitate - Piata
Kogalniceanu).
- evitarea vibratiilor - acest aspect se poate realiza prin doua cai: prin realizarea unei
cai de rulare fara denivelari si prin realizarea unor sisteme de amortizare a vibratiilor
(de exemplu, pentru nave si pentru aeronave).
- diminuarea zgomotului - diferite metode de antifonare a vehiculelor, precum si
realizarea unor sisteme de propulsie cat mai silentioase.
- asigurarea microclimatului: temperatura optima, ventilatie, umiditate.
7.Durata călătoriei – este ilustrată de:
Densitatea reţelei;

10
Lungimea traseelor într-o localitate;
Numărul de linii, a staţiilor.

11
 CAPITOLUL II
Circulaţia călătorilor.Curenţii de călători

II.1. Circulaţia călătorilor

Circulaţia călătorilor reprezintă traficul de călători(exprimat în călători) executat
pe ambele sensuri, între două puncte ale unui traseu, raportat la o anumită perioadă de
timp (oră,zi, lună, an).
Curenţii de călători reprezintă traficul de călători executatîntr-un singur
sens, între două puncte ale unui anumit traseu, într-o anumită perioadă de timp.
Pe un anumit traseu, în aceeaşi perioadă de timp, ciculaţia călătorilor
reprezintă suma curenţilor de călători petru cele două sensuri de mers.
Valoarea curenţilor de călători nu este constantă pe tot traseul şi nu rămâne
aceeaşi în diferitele ore ale unei zile.De asemenea, există diferenţe de la o zi la alta şi în
mod deosebit între zilele de lucru şi cele de sărbătoare.
Curenţii de călători cuprind călătorii ce se deplasează în interes de
serviciu(prezenţa la program, cursuri, rezolvarea sarcinilor de serviciu) şi în interes
personal (cumpărături, nevoi social-culturale, plimbări, etc.).
Neuniformitatea circulaţiei de călători poate fi reprezentată prin raportul dintre
traficul volumului maxim şi volumul traficului mediu pe un traseu, pe o perioadă
considerată:

K=Cmax/Cmed
în care:
K- coeficientul de neuniformitate;
Cmax-volumul maxim al traficului de călători;
Cmed- volumul mediu al traficului de călători;
Numărul de călători ce e poate transporta cu autobuzele este în funcţie de:
-intervalul de timp considerat;
-traseul deservit(lungimea şi frecvenţa de circulaţie a autobuzelor);
-frecvenţa călătorilor;
-gradul de încărcare a călătorilor în autobuz;
- gradul de schimbare a călătorilor pe parcurs.
Frecvenţa de circulaţie pentru un punct de oprire de pe traseu este reprezentată
de numărul de autobuze ce trec prin punctul considerat în intervalul de o oră;
Frecvenţa călătorilor pentru un punct de oprime de pe traseu reprezintă numărul
de călători care în interval de o oră se prezintă la punctul considerat pentru a fi
transportaţi cu autobuzul;
Gradul de încărcare, denumit şi coeficient de utilizare a locurilor
autobuzului (c), se determină cu relaţia:

C= Nc/N1
În care:
-Nc-numărul de călători încărcaţi în autobús;
-N1-numărul de locura capacitive;
12
 În transportul interurban numărul locurilor capacitive se consideră egal cu
numărul locurilor pe scaun, iar în transportul urban la locurile de pe scaun se adaugă şi
capacitatea de locura de călători în picioare.
Numărul locurilor în picioare variază în limite foarte largi.Astfel, la un
autobuz T.V. pentru o încărcare de 2,5 călători/m2 corespund 57 de locuri iar în orele de
mare aglomeraţie pentru 8,5 călători/m2 corespund 74 de locura.
Gradul de schimbare a călătorilor pe traseu se determină cu coeficientul de
schimbare şi reprezintă numărul de călători transportaţi pe un loc din autobús la fiecare
circuit.
Coeficientul de schimbare a călătorilor pe traseu (Cs), se stabileşte cu
relaţia:
Cs=L/Dm
În care:
-L-lungimea circuitului ,în km;
-Dm-distanţa medie de transport a unui călător,în km;
Acest coeficient se poate stabili , de asemenea , cu relaţia :

Cs=Np/Nm
În care:
Np- -numărul de călători transportaţi într-un circuit;
Nm-numarul mediu de călători al umplerii autobuzului;

II.2. Stabilirea şi organizarea curenţilor de călători

Totalitatea călătorilor transportaţi cu orice fel de legitimaţie de călătorie,

repartizaţi pe direcţii sau secţii de circulaţie, într-o anumită perioadă de timp, reprezintă
curenţii de călători. Stabilirea acestora se face folosind datele statistice din perioadele
anterioare şi avându-se în vedere şi consecinţele ce rezultă din darea în funcţiune: a
unor noi linii de cale ferată, a noi obiective industriale, socio-culturale, staţiuni balneo-
climaterice, etc.

Indicatorii care trebuie avuţi în vedere sunt grupaţi în diverse categorii:

o indicatori de trafic: călătorii expediaţi în unitatea de timp; durata medie a unei

călătorii; densitatea curenţilor de trafic, etc;
o indicatori de utilizare a vagoanelor de călători: rulajul vagoanelor; parcursul
mediu zilnic al vagonului; frecvenţa medie a călătorilor pe vagon sau pe osie, etc;
o indicatori de utilizare a trenurilor de călători: numărul de călători din tren;
numărul de vagoane sau al osiilor dintr-un tren; viteza de circulaţie, etc.

13
 Capitolul III
Transportul călătorilor în trafic interurban

III.1.Categorii de curse
Transporturile auto de călători în trafic interurban se organizează şi se execută de
către întreprinderile de transporturi auto şi de autobazele din subordinea acestora.
Transporturile auto de călători se efectuează prin următoarele categorii de curse:
-curse conform mersului autobuzelor
-curse suplimentare
-curse în convenţie
-curse speciale
Cursa este parcursul efectuat de un autobuz pe un traseu într-un singur sens al
acestuia, conform programului orar stabilit.Fiecare cursă prevăzută în mersul
autobuzelor este codificată, numărul curseifiind compus din 6-7 cifre ,cu urmăoarea
semnificaţie:prima sau primele două cifre reprezintă întreprinderea de transport auto ,
următoarele trei cifre- numărul traseuluidin cadrul firmei,iar ultimile două-plecarea din
autogară sau cap de traseu(număr fără soţ pntru cursa de ducere,număr cu soţ pentru
cursa de întoarcere)
III.2. Mersul autobuzelor
Traseul este o cale de comunicaţie pe care automobilele circulă după un anumit
program, având caracterul de permanenţă şi regularitate într-o anumită perioadă.
Transportul călătorilor în trafic interurban se execută pe baza mersului
autobuzelor.
Mersul autobuzelor se întocmeşte periodic, în două variante:
-mersul autobuzelor centralizat, elaborat de Centrala de transporturi auto, cuprinzând
programele de circulaţie complete ale principalelor curse interjudeţene şi judeţene, ale
curselor rapide şi ale celor care deservesc staţiunile balneoclimaterice şi punctele
turistice din tară ,precum şi orele de plecare şi sosire de la capetele de trasee ale
tuturor celorlalte curse din tară.
-mersul autobuzelor propriu fiecărei firme de transporturi auto care cuprinde
programele de circulaţie complete ale tuturor curselor de autobuze din cadrul judeţelor
din raza sa de activitate.
Atât mersul autobuzelor centralizat cât şi cele elaborate de firmele de transporturi auto
cuprind:
-indicaţii asupra modului de utilizare ,eztrase din tarifele pentru transportul călătorilor
,bagajelor şi mesagerilor, modul de sancţionare a contavenţiilor săvârşite în sectorul
transporturilor auto,recomandări pentru publicul călător, adresele autogărilor,unităţilor
şi subunităţilor subordonate Centralei de transporturi auto, indicatorul alfabetic al
localităţilor deservite de cursele prevăzute în mersul autobuzelor.
Pe fiecare traseu, localităţile importante sunt înscrise cu litere cu caracter
pronunţat,având prevăzute duratele de staţionare în staţiie respective.
Traseele şi mersurile se stabilesc în funcţie de lungimea şi starea drumurilor,
tipurile de autobuze ce pot fi flosite, intensitatea traficului de călători , numărul de curse
şi autobuze necesare, posibilităţile de programare a circulaţiei pe trasee, astfel încât să
14
se asigure rentabilitatea acestora şi a curselor respective, necesitatea asigurării
legăturilor între cursele de autobuze şi între acestea şi mijloacele de transport(feroviare,
navala,aeriene).
Gradul de neuniformitate este luat în consideratie în organizarea traseului prin
coeficientul de neuniformitate care se determină ca si in traseul feroviar prin raportul
dintre volumul maxim de transportat şi volumul mediu stabilit pentru perioada data.
Organizarea circulaţiei în transportul auto nu poate face abstractie de cunoasterea si
luarea in consideratie a catorva elemente, cum ar fi:
cantitatea de trafic – cantitatea de transportat exprimata in tone sau numar de calatori;
curentul de trafic – cantitatea de trafic transportata sau de transportat intr-o unitatea de
timp, într-un sens;
prestatia de trafic – reflecta munca de transport raportata la timp, altfel spus, volumul
parcursului marfurilor/calatorilor pe un drum dat, raportat la o unitate de timp.
III.3.Capacitatea de circulaţie şi de transport auto
Capacitatea de circulaţie auto (Cc) reprezintă numărul maxim de autovehicule care pot
circula pe un sector de drum intr-un sens sau in ambele sensuri de circulatie, intr-un
timp determinat.
Aceasta se determină, de regula, pentru o oră sau o zi întreagă.
Modelele de calcul ale capacităţii de circulatie sunt numeroase şi au la bază diferite
ipoteze privind:
-vitezele de circulaţie;
-echivalarea diferitelor feluri de vehicule;
-probabilitatea numărului de depăsiri care se pot efectua.
Determinarea capacitatii de circulatie in traseul rutier se poate efectua cu ajutorul
calculului probabilitatilor. Determinarile efectuate pe baza acestor calcule servesc la
stabilirea indicilor de aglomerare care reprezinta gradul de stanjenire in circulatie pe
care trebuie sa-l accepte conducatorii auto la parcurgerea drumului.
Pe baza studiilor si a experimentelor practice s-a stabilit ca miscarea a doua
autovehicule poate fi considerata independenta daca intervalul de timp dintre ele este
>= 9 secunde.
Proportia intervalelor < de 9 secunde constituie un prim indice, care caracterizeaza
gradul de stanjenire a circulatiei.
Pentru intervalele de timp < de 9 secunde, conducatorii autovehiculelor sunt stanjeniti
in miscarea lor de autovehiculelor care ii preced, cu atat mai mult cu cat intervalul este
mai mic. De aceea, proportia intervalelor < de 9 secunde constituie un indice de
aglomerare.
De mare importanta este gasirea solutiilor pentru marirea capacitatii de circulatie.
Aceasta poate fi influentata negativ de:
-latimea redusa a benzii de circulatie;
-neasigurarea gradului de vizibilitate;
-proportia autovehiculelor grele in totalul traficului, etc.
Deoarece capacitatea de circulaţie se exprima in autoturisme, influenta autovehiculelor
grele modifica cifrele de bază stabilite analitic.
În ceea ce priveşte vehiculele pe doua roti, la echivalarea acestora in autoturisme se
disting doua categorii:

15
bicicletele – circula, de regula, la extremitatea caii de rulare si sunt mai putin
stanjenitoare in circulatie;
motocicletele – autovehicule rapide care circula pe toata latimea benzii de circulatie.
Efectueaza ele insele depasiri si sunt jenante pentru circulatia altor tipuri de
autovehicule.
Cifrele medii indicate pentru echivalare sunt:
1 / 5 autoturisme pentru o bicicleta;
1 / 2 autoturisme pentru motocicleta.
Transporturile de călători în cursele speciale de autobuze se efectuează cu
respectarea programului stabilit cu beneficiarii şi a prevederior tarifare în vigoare.
Mersul autobuzelor şi eventualele modificări aprobate se aduc din timp la
cunoştinţa publicului călător.
Punerea în circulaţie şi suspendarea definitivă a curselor regulate de călători se
fac în conditiile stabilite prin instrucţiuni şi dispoziţii.
Cursele suplimentare de autobuze se introduc în orele sau zilele cu trafic sporit şi
circulă după mersuri întocmite cu ocazia îndrumării lor sau ca parte a doua au aceeaşi
timpi de mers, aceleaşi opriri şi circulă pe acelaşi traseu ca şi cursa prevăzută în mers.
Cursele în convenţie se execută pe baza programelor stabilite între unităţile de
transport şi unităţile beneficiare.Aceste curse ,ca şi cursele suplimentare, nu sunt
cuprinse în mersul autobuzelor.

III.4. Măsurile care pot duce la creşterea capacităţii de circulaţie

Acestea sunt:
-măsuri de ordin constructiv
Se refera la proiectarea unor elemente ale drumului care sa asigure: desfasurarea
nestingherita a circulatiei, evitarea traversarii localitatilor, amenajarea intersectiilor de
drumuri, evitarea pasajelor la nivel cu calea ferata, marirea numarului de benzi de
circulatie, etc;
-măsuri de exploatare – se refera la: reglementarea stationarii in orele de varf,
limitarea circulatiei autovehiculelor grele, amenajarea statiilor de alimentare cu
combustibil, etc.
Nemijlocit legata de capacitatea de circulatie este capacitatea de transport.
Prin capacitate de transport (Ct) se intelege cantitatea de mărfuri/numărul de călători
care se pot transporta cu mijloacele de transport auto intr-o ora sau intr-o zi, intr-un
anumit sens de circulatie.
Valoarea Ct depinde de:
tipul autovehiculelor si Cc.
Ct = Cc * qm
unde:
qm = numarul mediu de tone/calatori transportate de un autovehicul.
Qm in transportul rutier se exprima in calatori*kilometrii sau tone* kilometrii si se
determina cu relatia:
Tk = Ct * lmt
unde:
lmt = distanta medie de transport a unei tone.

16
 Transportul auto (spre deosebire de cel feroviar) reprezinta numai o parte a circulatiei
rutiere.
Dreptul de a folosi drumul este general; pe drum circula autovehicule care aparţin atât
societăţilor de transport, cât şi particularilor şi cetăţenilor străini.

III.5. Programele şi graficele de circulaţie-mod de întocmire

Programele şi graficele de circulaţie garantează prin existenţa lor, buna
organizare a activităţii de transport urban public de pasageri, întrucât prin acestea se
coordonează activitatea de prestaţii de transport pentru publicul călător.
La elaborarea programelor şi graficelor de transport se ţine seama de faptul că
cererea de transport nu este uniformă în cursul zilei, ci prezintă vârfuri, cu valori
maxime dimineaţa şi valori mai mici după amiaza,iar între vârfuri există perioade de
solicitare mai redusă.
La întocmirea programelor şi graficelor de circulaţie un rol important,în
dimensionarea capacităţii de transport oferită,are stabilirea interstaţiilor şi tronsoanelor
cu dificultăţi de trafic, blocările şi supraaglomerările de vehicule, la un moment dat.
Activitatea în traseu este influenţată de o serie de factori care produc perturbări în
respectarea programului de circulaţie. Stabilitatea programului de circulaţie depinde de:
• factorul γ, definit ca raportul între timpul mediu de oprire în staţii,conform
programului,pentru schimbul de pasageri şi intervalul programat între vehicule;
• cadenţa şi viteza de sosire în staţie a pasagerilor;
• durata îmbarcării;
• reducerea şirurilor de pasageri acumulaţi:
1. Măsuri pentru micşorarea propagării întârzierilor
• utilizarea de tehnologii moderne de taxare
• încetinirea mersului vehiculelor după cel întârziat
• evitarea întârzierilor,în cazul transportului cu autobuzele,prin depăşiri ale
vehiculelor de transport urban public ce staţionează sau circulă încet
• introducerea legăturilor radio
2. Etapele de proiectare şi dare în exploatare a unei linii
• se alege cel mai potrivit vehicul pentru fluxurile generate de zonele de atracţie pe
direcţia de mers major,
• se studiază pe hartă un traseu posibil de realizat,în funcţie de fluxul de pasageri şi
obiectivele urbanistice ce trebuiesc servite;
• se face o recunoaştere pe teren a traseului,a dotărilor minime existente şi se
stabilesc dotările necesare;
• se întocmeşte schiţa traseului;
• se stabilesc caracteristicile de exploatare ale viitoarei linii,utilizându-se
următoarele relaţii:
Lt
tc = 60 pentru durata cursei;
Ve
V t
f c AB c pentru frecvenţa curselor;
cv 60

17
 Fc Lt
Pci = pentru parcul circulant
Ve
1 t
Iu = = c pentru intervalul de urmărire (circulaţie)
f c Pci
C 0 = f c cv pentru fluxul de pasageri,
unde:
• Lt lungimea traseului dus-întors, în km;
• Ve viteza medie de exploatare în km/h;
• V AB fluxul de pasageri pe secţiunea cu cea mai mare valoare;
• c v capacitatea nominală a vehiculului;

18
 Capitolul IV
Transportul urban cu autobuzele şi taxiurile

IV.1. Transportul urban cu autobuzele

Se efectuează în cadrul localităţilor pe traseele cu program regulat.În acest stop,
fiecare autobúz are la bord programul de mers al fiecărei curse.
Transporturile urbane prezintă următoarele particularităţi:
-se efectuează pe distanţe scurte;
-curenţii de călători a o mare variaţie de direcţii şi în anumite ore ale zilei;
-frecvenţa călătorilor este mare;
-necesită opriri dese pentru urcarea şi coborârea călătorilor;
În procesul de transport urban (din cauza distanţelor scurte),autobuzele parcurg
un traseu în ambele sensuri.Timpul de parcurgere a unui traseu în ambele sensuri (0
circ.) este dat de relaţia:

Ocirc=Om+Oscl+Ost

în care:
Om –timpul de deplasare al autobuzului, în ore;
Oscl -timpul de staţionare la capetele de linie, în ore;
Ost -timpul de opriri pe traseu,în ore;
Frecvenţa autobuzelor (Fc) printr-n punct de oprire de pe traseu este :

Fc=At/Ocirc
în care:
At – numărul de autobuze pe traseu;
În interiorul oraşului, autobuzele circulă pe anumite trasee bine
determinate.Aceste trasee pot fi:
-radiale, când unesc centrul oraşului cu cartierele de locuit de la marginea acestuia;
-diametrale, când unesc două extremităţi ale oraşului trecând prin centru;
-inelare, când unesc diferite puncte ale oraşului printr- linie închisă;
-tangenţiale ,când atingcartierele de la mrginea oraşului fără a trece prin centrul
oraşului.
Curenţii de călători pentru traseele diametrale(pentru anumite ore ale zilei)
variază.
Se observă că la marginea oraşului spre centru curenţii de călători cresc, apoi descresc.
Pentru ca autobuzele şi restul mijloacelor de transport să nu circule prea
aglomerate ,în zona centrală a oraşelor, densitatea reţelei de transport este mai mare.De
obicei ,în zona centrală a oraşelor, o parte din traseele mijloacelor de transport se
suprapun.
Deoarece curenţii de călători pe unele trasee au o mare variaţie în decursul zilei,în orele
de vârf se introduc pe traseele respective mai multe mijloace de transport.

19
În timpul zilelor de sărbătoare ,curenţii de călători au cu totul alte direcţii şi altă
variaţie în lungul traseelor, air autobuzele trebuie dirijate pe aceste trasee după un alt
program decât cel al zilelor de lucru.
Frecveţa călătorilor în staţiile de oprire de pe traseu este este condiţionată de
modalitatea populaţiei faţă de diferite puncte de mare afluente din cadrul localităţii,
precum şi de gradul de dezvoltare al reţelei de transport al localităţii respective.
Pentru a constata care este frecvenţa călătorilor în diverse staţii, precum şi gradul
de schimbare al călătorilor pe traseu şi în final, variaţia curenţilor de călători pe diferite
trasee în timpul unei zile, periodic se efectuează sondaje.
Autobuzele pentru transportul urban sunt , de regulă ,autobuze de mare
capacitate, prevăzute cu scaune mai puţine, cu scopul de a crea spaţiu pentru călătorii în
picioare,şi de a permite cu uşurinţă deplasarea acestora în lungul autobuzului.Uşile de
urcare-coborâre sunt largi, pliante, cu acţionare pneumatică, comanda de închidere şi
deschidere fiind dată de şofer sau taxator.
IV.2.Transporturile cu autoturisme
Sunt utilizate pentru transporturi individuale sau în grupuri mici de călători.O
caracteristică a acestui fel de transport o constituie lipsa de trasee fixe a călătorilor
permanenţi.
Pentru a pune cu rapiditate la dispoziţia călătorilor autoturismele ecesare
,se iau următoarele măsuri:
-amenajarea staţiilor de auto-taxiuri repartizate uniform în diferite puncte ale
oraşului, având legătură telefonică cu garajele;la aceste staţii se programează un numă
fix de autoturisme întrebuinţat în funcţie de cererile populaţiei.
-repartizarea de autoturisme în anumite puncte în funcţie de afluenţa călătorilor(
de exmplu în gări la sosirea trenurilor,în faţa tatrelor,a stadioanelor,etc.)
-păstrarea de rezerve de autoturisme pentru a satisface comenzile neprevăzute,
inclusiv cele telefonice;
În interiourl oraşelor mari se utilizează pentru transportul de obiecte casnice, de
materiale necesare populaţiei şi diferite bunuri de larg consum, automobile pentru
transportul de mărfuri.
Autoturismele –taxi,taxifurgonetele sunt prevăzute cu semnale distincte,
aplicae pe caroserie( colorate sau luminoase).Deasemenea,ele sunt prevăzute cu un
semnal luminos c indică dacă automobilul respectiv se înregistrează automat pe
aparatele de taxat, montate direct pe bordul automobilului respectiv.

IV.3. Principalele categorii de autovehicule folosite in transportul urban

Clasificarea autovehiculelor se poate face dupa mai multe criterii: destinatie, felul
motorului, formula rotilor etc. O prima clasificare, dupa destinatie, poate imparti
autovehiculele in: pentru calatori si pentru marfa.
a. Autovehiculele pentru persoane
Acestea se impart in autoturisme si autobuze. Primele sunt autovehicule usoare
destinate transportului, in general, a 4-6 persoane, celelalte sunt autovehicule grele
destinate transportului in comun a 30-100 de persoane. Se construiesc in mod uzual si
microbuze, cu capacitati intre 10 si 14 persoane precum si autobuze de capacitate mica
20
(cu capacitatea de 20-30 de persoane). Autobuzele se fabrica de obicei in trei variante:
pentru transport urban si suburban, pentru transport interurban si pentru turism.
a.1. Autobuze pentru transportul urban si suburban – acestea se realizeaza cu doua sau
trei usi, o parte dintre acestea fiind duble. Se cauta ca in dreptul usilor, mai ales a celor
de urcare, sa se asigure platforme cat mai mari, iar in restul caroseriei se amplaseaza un
numar relativ redus de scaune si se acorda culoare de circulatie mai spatioase. Aceasta
amenajare a caroseriei este dictata de specificul transportului urban: calatorii scurte, in
medie de 15-20 de minute, schimb mare de calatori pe parcurs, necesitatea reducerii la
minim a timpului de stationare in statiile intermediare pentru coborarea si urcarea
calatorilor, in vederea asigurarii unei viteze comerciale acceptabile (viteza comerciala a
autobuzelor in Bucuresti este de 16-16,1 Km/h, iar in perioada ianuarie-septembrie
2004 au fost efectuate 316 milioane de calatorii cu autobuzul). Fig. 1-anexa 2 Autobuz
pentru transport urban si suburban.
a.2. Autobuze pentru transportul interurban
Acestea se realizeaza de obicei cu doua usi si cu un grad mare de umplere a caroseriei
cu scaune, avand in vedere ca durata calatoriei este mai mare, iar schimbul de calatori
este mai mic pe parcurs decat la transportul urban.

Fig. 2. Autobuz pentru transportul interurban

a.3 Autobuzele pentru turism – au spatiile libere din caroserie reduse la minimum
posibil. Locurile pe scaune au un confort sporit. Autovehiculul este echipat cu instalatii
de climatizare, sanitare si bar.
Autobuzele interurbane si cele de turism au prevazute spatii speciale pentru bagaje
(uneori se utilizeaza remorci pentru bagaje).

21
 CAPITOLUL V
Licenţa de transport rutier
Licenţa de transport, se găseşte reglementată în Normele de autorizare şi efectuare a
transporturilor rutiere şi a activităţilor conexe acestora, aprobate prin Ordinul nr.
1.842/2001.
Licenţa de transport rutier poate fi eliberată pentru transportul rutier public sau în
interes personal.
Operatorul de transport rutier va solicita agenţiei teritoriale a Autorităţii Rutiere
Române - A.R.R. în a cărei rază îşi are sediul eliberarea licenţei de transport rutier
public sau a licenţei de transport rutier în interes propriu, indicând, atunci când este
cazul, eventualele puncte de lucru, filiale ori sucursale înregistrate la oficiul registrului
comerţului, pentru care doreşte eliberarea de exemplare de serviciu.
Licenţa de transport rutier public sau licenţa de transport rutier în interes propriu
împreună cu caietul de sarcini aferent se păstrează în original de către operatorul de
transport rutier, la sediul acestuia, iar exemplarele de serviciu se păstrează la punctele
de lucru, filialele ori sucursalele pentru care au fost eliberate.

V.1. Condiţiile necesare pentru eliberarea licenţei de transport

Calitatea de operator de transport rutier se dobândeşte de către o întreprindere după

ce a obţinut licenţa de transport.
Licenţa de transport se acordă de către agenţia teritorială a Autorităţii Rutiere
Române - A.R.R. dacă întreprinderea îndeplineşte cumulativ condiţiile de onorabilitate,
capacitate financiară şi competenţă profesională.
Întreprinderea va solicita agenţiei teritoriale a Autorităţii Rutiere Române - A.R.R. în
a cărei rază îşi are sediul social eliberarea licenţei de transport.
Odată cu solicitarea licenţei de transport, întreprinderea va indica, atunci când este
cazul, agenţiei teritoriale a Autorităţii Rutiere Române A.R.R. punctele de lucru şi/sau
sucursalele înregistrate la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, care au ca obiect
de activitate transportul rutier, pentru a fi luate în evidenţă.

V.2. Documentaţia necesară obţinerii licenţei de transport

Pentru obţinerea licenţei de transport, întreprinderea trebuie să prezinte un dosar care

va cuprinde, după caz, următoarele:
a) cerere (Anexa 3);
b) în funcţie de forma juridică de organizare:
(i) certificatul de înmatriculare la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi actul
constitutiv, din care să rezulte că societăţile comerciale au în obiectul de activitate
transportul rutier;
(ii) certificatul de înmatriculare la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi
autorizaţia pentru desfăşurarea de activităţi economice în mod independent, din care să

22
reiasă că persoanele fizice şi asociaţiile familiale au în obiectul de activitate transportul
rutier;
(iii) actul constitutiv, codul fiscal, statutul şi dovada înscrierii în Registrul asociaţiilor
şi fundaţiilor, din care să rezulte că fundaţiile şi asociaţiile nonprofit care au
personalitate juridică pot efectua activitate de transport rutier;
(iv) actul de înfiinţare, codul fiscal şi statutul/regulamentul de organizare şi
funcţionare, din care trebuie să reiasă că instituţiile/autorităţile, altele decât cele
menţionate mai sus, au în obiectul de activitate transportul rutier;
c) actele persoanei desemnate să conducă permanent şi efectiv activitatea de transport
rutier, respectiv:
(i) decizia de numire din care să rezulte că este managerul activităţii de transport
rutier şi că este investită să exercite atribuţiile corespunzătoare funcţiei de conducere a
acestei activităţi;
(ii) certificatul de pregătire profesională, valabil, eliberat de Autoritatea Rutieră
Română - A.R.R.;
(iii) cazierul judiciar din care să rezulte că nu a fost condamnată pentru infracţiuni:
- de natură comercială;
- privind condiţiile de plată şi de angajare;
- privind transportul rutier de mărfuri sau de persoane şi, în special, prevederile
privind perioadele de conducere şi de odihnă ale conducătorilor auto, greutăţile şi
dimensiunile vehiculelor rutiere, siguranţa rutieră şi siguranţa vehiculului rutier, precum
şi protecţia mediului;
d) dovada că îndeplineşte condiţia de capacitate financiară pentru autovehiculele
pentru care solicită copie conformă, dispunând de un nivel financiar de 9.000 euro
pentru primul autovehicul rutier şi de 5.000 euro pentru fiecare dintre celelalte
autovehicule rutiere, care se certifică astfel:
(i) pentru societăţi comerciale - prin capitalul propriu, completat, după caz, cu garanţii
bancare sau asigurare. Capitalul propriu se certifică prin copia legalizată a ultimului
bilanţ contabil înregistrat la administraţia financiară;
(ii) pentru persoane fizice şi asociaţii familiale - prin garanţii bancare sau prin
asigurare;
(iii) pentru asociaţii şi fundaţii nonprofit - prin patrimoniu, completat, după caz, cu
garanţii bancare sau asigurare. Valoarea patrimoniului se certifică prin copia legalizată
a ultimului bilanţ contabil înregistrat la administraţia financiară;
(iv) pentru alte instituţii/autorităţi - prin valoarea netă a imobilizărilor corporale,
completată, după caz, cu garanţii bancare sau asigurare;
(v) în situaţia în care societăţile comerciale sunt nou-înfiinţate, capacitatea financiară
se certifică prin capitalul social subscris şi vărsat, completat, după caz, cu garanţii
bancare sau asigurare, urmând ca, odată cu încheierea primului bilanţ contabil, să
prezinte copia legalizată a acestuia, din care să rezulte că îndeplineşte condiţia de
capacitate financiară menţionată anterior pentru societăţile comerciale. Capitalul
subscris şi vărsat este dovedit prin certificatul constatator valabil, în original, eliberat de
Oficiul Naţional al Registrului Comerţului cu maximum 30 de zile înainte de depunerea
dosarului de solicitare a eliberării licenţei de transport.
În situaţia în care persoana desemnată să conducă permanent şi efectiv activitatea de
transport rutier nu mai îndeplineşte această funcţie, operatorul de transport rutier are
23
obligaţia înlocuirii acesteia în termen de 60 zile; în această perioadă condiţiile de
competenţă profesională şi onorabilitate se consideră îndeplinite.
În aceeaşi perioadă, persoana desemnată să conducă permanent şi efectiv activitatea
de transport rutier poate îndeplini această funcţie numai la un singur operator de
transport rutier.
În exercitarea funcţiei sale de manager al activităţii de transport rutier, persoana
desemnată să conducă permanent şi efectiv activitatea de transport rutier a operatorului
de transport rutier are obligaţia şi răspunde de asigurarea respectării reglementărilor în
vigoare la derularea operaţiunilor de transport rutier.
Persoana desemnată să conducă permanent şi efectiv activitatea de transport rutier va
îndeplini condiţia de onorabilitate dacă nu a fost declarată inaptă pentru a conduce
permanent şi efectiv activitatea de transport rutier, conform prevederilor legale în
vigoare.
O persoană fizică este declarată inaptă pentru a conduce permanent şi efectiv
activitatea de transport rutier în următoarele cazuri:
a) dacă în ultimul an a îndeplinit această funcţie la un operator de transport rutier
căruia i-a fost retrasă licenţa de transport sau la o întreprindere căreia i-a fost retras
certificatul de transport în cont propriu, din vina dovedită a acesteia;
b) dacă nu deţine certificat medical şi psihologic valabil sau dacă acesta prevede că
este inaptă pentru această funcţie.
Agenţia teritorială a Autorităţii Rutiere Române - A.R.R. analizează dosarul depus de
întreprinderea care doreşte să devină operator de transport rutier şi, în funcţie de
îndeplinirea condiţiilor, în termen de maximum 15 zile de la data depunerii dosarului
eliberează licenţa de transport sau comunică în scris refuzul motivat al eliberării
acesteia, după caz.
Agenţia teritorială a Autorităţii Rutiere Române - A.R.R. nu va elibera licenţa de
transport în situaţia în care întreprinderea nu prezintă şi documentele în vederea
eliberării şi cel puţin o copie conformă a licenţei de transport.
Documentele solicitate la eliberarea licenţei de transport rutier public, a licenţei de
transport rutier în interes propriu sau a autorizaţiei de transport rutier în interes propriu,
precum şi a licenţelor de execuţie se prezintă la sediul agenţiei teritoriale a Autorităţii
Rutiere Române - A.R.R., în copie, ştampilate şi semnate de administratorul societăţii,
fiecare copie având înscris în mod expres: Subsemnatul ..., declar pe propria
răspundere, sub sancţiunea legii penale privind falsul în declaraţii, că prezentul act este
conform cu originalul
V.3. Eliberarea licenţei de transport
Exemplarul original al licenţei de transport se eliberează pentru o perioadă de 5 ani,
după prezentarea documentului de plată a tarifului de eliberare.
Modelul licenţei de transport este prevăzut în anexa nr. 1 la prezentele norme.
Licenţa de transport este documentul nominal al operatorului de transport rutier şi nu
este transmisibilă, în ultimul an de valabilitate aceasta poate fi reînnoită până la
expirarea termenului de valabilitate.
Exemplarul original al licenţei de transport se păstrează de către operatorul de
transport rutier la sediul social al acestuia.
Operatorul de transport rutier are obligaţia de a anunţa agenţiei teritoriale a
Autorităţii Rutiere Române - A.R.R. emitente orice modificare apărută faţă de
24
documentele care au stat la baza eliberării licenţei de transport, în termen de maximum
30 de zile de la data apariţiei modificării.
Operatorul de transport rutier va solicita agenţiei teritoriale a Autorităţii Rutiere
Române - A.R.R., care i-a eliberat exemplarul original al licenţei de transport, copii
conforme ale acesteia pentru vehiculele deţinute şi utilizate la operaţiuni de transport
rutier.
La solicitarea copiei conforme a licenţei de transport, operatorul de transport rutier va
depune şi lista vehiculelor deţinute, în formatul solicitat de Autoritatea Rutieră Română
A.R.R., împreună cu documentele pentru fiecare vehicul.
În situaţia în care operatorul de transport rutier deţine ansambluri formate din
autovehicul şi remorcă/semiremorcă, operatorul de transport rutier va solicita copie
conformă a licenţei de transport pentru ansamblu.
Copia conformă a licenţei de transport
Copia conformă a licenţei de transport este documentul nominal al operatorului de
transport rutier şi nu poate fi transmisă altui operator de transport rutier. Aceasta se
eliberează pentru un vehicul în funcţie de tipul de transport rutier efectuat, respectiv de
mărfuri sau de persoane.
Modelul copiei conforme a licenţei de transport este prevăzut, după caz, în anexele
nr. 2a) şi 2b) la prezentele norme.
Copia conformă a licenţei de transport se eliberează pentru perioade succesive de un
an, fără a depăşi data de expirare a valabilităţii licenţei de transport.
Copia conformă a licenţei de transport se eliberează după prezentarea documentului
de plată a tarifului de eliberare.
Unui operator de transport rutier i se poate elibera un număr maxim de copii
conforme ale licenţei de transport corespunzător numărului de vehicule pentru care
îndeplineşte condiţia de capacitate financiară.
Pentru obţinerea copiei conforme a licenţei de transport, operatorul de transport rutier
trebuie să prezinte un dosar care va cuprinde:
a) cererea;
b) certificatul de înmatriculare şi cartea de identitate ale vehiculului; în cazul
ansamblurilor de vehicule formate din autovehicul şi remorcă/semiremorcă, se vor
prezenta aceste documente pentru fiecare vehicul din ansamblul de vehicule;
c) în cazul în care vehiculul este deţinut cu contract cu orice alt titlu decât de
proprietate se va prezenta şi copia conformă cu originalul a acestui contract.
În cazul efectuării transportului rutier public de mărfuri în trafic internaţional, la
solicitarea copiei/copiilor conforme a/ale licenţei de transport, operatorul de transport
rutier va prezenta suplimentar faţă de documentele prevăzute şi certificatul privind
încadrarea vehiculului rutier în normele de poluare şi siguranţă rutieră.
Termen de valabilitate
Licenţa de transport rutier public sau licenţa de transport rutier în interes propriu se
atribuie pentru o perioadă de 5 ani de la data eliberării şi este valabilă numai în
condiţiile vizării anuale de către emitent, cu plata tarifelor aferente.
Vizarea licenţei
Vizarea anuală a licenţei de transport rutier public sau a licenţei de transport rutier în
interes propriu, precum şi, după caz, a exemplarelor de serviciu ale acesteia este
condiţionată de menţinerea valabilităţii documentelor care au stat la baza eliberării
25
acesteia, de verificarea activităţii operatorului de transport rutier, precum şi de
promovarea unui test privind cunoaşterea legislaţiei de către persoana desemnată să
conducă permanent şi efectiv activitatea de transport rutier şi de către persoana ori
persoanele numite să conducă activitatea punctelor de lucru, a filialelor şi a
sucursalelor.
La vizarea licenţei, pentru prestaţiile de servicii specifice realizate de Autoritatea
Rutieră Română - A.R.R., se va percepe o taxă, conf. anexei nr. 12 din Normele de
autorizare şi efectuare a transporturilor rutiere şi a activităţilor conexe acestora.
Suspendarea licenţei de transport
Licenţa de transport se retrage de către agenţiile teritoriale ale Autorităţii Rutiere
Române - A.R.R. în următoarele cazuri:
a) când se constată că operatorul de transport rutier nu mai îndeplineşte condiţiile care
au stat la baza eliberării, prevăzute la art. 4 alin. (2);
b) când se constată că operatorul de transport rutier a furnizat documente conţinând
informaţii eronate cu ocazia solicitării eliberării licenţei de transport.
După retragerea licenţei de transport, agenţia teritorială emitentă a Autorităţii Rutiere
Române - A.R.R. va proceda la anularea poziţiei respective din Registrul operatorilor
de transport rutier.
Odată cu retragerea licenţei de transport, copiile conforme ale acesteia şi, după caz,
toate documentele de transport eliberate de Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. sau de
Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului se anulează.
Copia conformă a licenţei de transport se suspendă în cazul săvârşirii unei abateri
grave de la reglementările în vigoare privind transportul rutier şi/sau protecţia mediului
de către agenţia teritorială emitentă a Autorităţii Rutiere Române - A.R.R.
Abaterile grave pentru care se suspendă copia conformă a licenţei de transport sunt:
a) efectuarea transportului rutier public fără a deţine licenţă de traseu sau autorizaţie
de transport internaţional, document de transport pentru transportul de persoane prin
servicii ocazionale, respectiv cu licenţe sau cu autorizaţii, ori documente de transport
retrase, expirate sau declarate pierdute, după caz;
b) efectuarea transportului rutier public în baza unei copii conforme a licenţei de
transport suspendate, expirate, declarate pierdută sau necorespunzătoare tipului de
transport efectuat ori care nu aparţine operatorului de transport rutier respectiv, după
caz;
c) sustragerea de la efectuarea controlului în trafic rutier;
d) sustragerea sau obstrucţionarea efectuării controlului la sediul operatorului de
transport rutier care efectuează activităţi de transport rutier, după caz.
e) înstrăinarea documentelor necesare efectuării transportului rutier, precum şi
utilizarea acestora de către o persoană fizică sau juridică, alta decât titularul, după caz;
f) lipsa tahografului de la bordul vehiculului;
g) utilizarea unor tahografe fără aprobare de model, defecte sau desigilate, a unor
tahografe montate şi/sau reparate de agenţi economici neautorizaţi ori a unor tahografe
neverificate sau cu termenul de valabilitate depăşit, după caz;
h) utilizarea de vehicule pentru transportul mărfurilor periculoase, care nu sunt
semnalizate cu panouri şi etichete de pericol, conform prevederilor Acordului european
referitor la transportul rutier internaţional al mărfurilor periculoase (A.D.R.), încheiat la
Geneva la 30 septembrie 1957, la care România a aderat prin Legea nr. 31/1994;
26
 i) încărcarea cu mărfuri periculoase sau utilizarea pentru transportul acestora a
cisternelor, containerelor-cisternă ori a vehiculelor pentru transport de produse
explozive care nu au certificat de agreare eliberat de Regia Autonomă "Registrul Auto
Român";
j) utilizarea de cisterne, recipiente şi ambalaje care prezintă pierderi de mărfuri
periculoase ca urmare a lipsei de etanşeitate;
k) lipsa documentelor menţionate la art. 36, prevăzute a fi deţinute la sediul
operatorului de transport rutier;
l) efectuarea de transporturi rutiere fără respectarea prevederilor art. 14.
Operatorul de transport rutier care a săvârşit în interval de 12 luni abateri repetate de
la reglementările în vigoare privind transportul rutier şi/sau protecţia mediului, care nu
sunt considerate grave, constatate şi sancţionate contravenţional prin proces-verbal care
constituie titlu executoriu, potrivit legii, va fi sancţionat prin puncte de penalizare.
În cazul unui operator de transport rutier care deţine mai multe copii conforme ale
licenţei de transport, punctele de penalizare se distribuie uniform pe fiecare dintre
acestea, astfel încât diferenţa de puncte de penalizare dintre oricare două copii
conforme deţinute de operatorul de transport rutier să fie de cel mult un punct.
În cazul în care un operator de transport a cumulat în interiorul intervalului prevăzut
mai sus un număr de cel puţin 15 puncte de penalizare pentru una dintre copiile
conforme ale licenţei de transport deţinute, se va proceda la suspendarea acelei copii
conforme. Punctele de penalizare aferente ultimei abateri, care conduc la suspendarea
unei copii conforme a licenţei de transport, se alocă integral respectivei copii.
Suspendarea unei copii conforme a licenţei de transport determină reducerea
punctajului cumulat cu numărul de puncte de penalizare cu care s-a suspendat
respectiva copie.
În cazul în care unui operator de transport rutier i se vor mai elibera una sau mai
multe copii conforme ale licenţei de transport în intervalul de timp prevăzut mai sus,
punctele de penalizare cumulate până la data eliberării se vor redistribui uniform pe
toate copiile conforme deţinute.
În cazul în care un operator de transport rutier renunţă la una sau la mai multe copii
conforme ale licenţei de transport în intervalul de timp prevăzut mai sus, punctele de
penalizare cumulate până la data renunţării, aferente respectivelor copii conforme, se
vor redistribui uniform pe toate copiile conforme deţinute.
Tabelul conţinând numărul de puncte de penalizare şi abaterile pentru care se aplică
acestea este prevăzut în anexa nr. 3 la prezentele norme.

27
 BIBLIOGRAFIE

1. O. Capatîna, “Caracteristici ale transporturilor rutiere”, R.D.C. nr. 9/1996;

2. O. Capatîna, “Dreptul transporturilor – transporturile rutiere interne si
internationale”, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 1997;
3. O. Capatîna, Gh. Stancu, “Dreptul transporturilor. Partea speciala (vol. II)”, Ed.
Lumina Lex, Bucuresti, 2000, p. 70
4. C. ALEXA, “Transporturi şi expediţii internaţionale”, Ed. All Bucureşti 1995
5. I.T. Ciobanu, “Dreptul transporturilor”, Ed. Actami, Bucuresti, 1999
6.www.arr.ro
7.www.euload.ro

28
 ANEXE
ANEXA 1

Avantaje si dezavantaje ale modurilor de transport

Tabelul 1

Modul
de Avantaje Dezavantaje Utilizare
transport
accesibilitatea maxima in
uneori nu este indicat
teren;
pentru distante foarte lungi;
posibilitatea de a transporta
nu se pot transporta
marfuri sau calatori direct de la
unele marfuri grele sau
locul de incarcare (urcare) la
voluminoase;
destinatie; transport pe
distante scurte si
Auto consuma combustibili
viteze mari de deplasare; medii, cu viteza mare
superiori;
de deplasare
cheltuieli de transport
necesita infrastructura
acceptabile;
de calitate;
protectia superioara a
necesita personal
marfurilor (calatorilor) fata de
numeros
socuri si intemperii
accesibilitate
efectueaza transporturi de
limitata in teren;
masa, in siguranta, in orice
anotimp, continuu, ziua si
necesita investitii
noaptea;
mari;
se pot transporta marfuri
necesita personal
grele de diferite gabarite;
cu calificare diversa si
transport de
complexa;
efectueaza transporturi pe produse in cantitati
Feroviar
distante mari; mari si pe distante
protectie redusa a
mari.
marfurilor fata de socuri
asigura protectia
(in triaje);
corespunzatoare marfurilor pe
durata transportului;
necesita timpi mari
de stationare a
poate asigura cu mijloace
marfurilor, legati de
proprii manipularea marfurilor
formarea garniturilor de
si depozitarea lor.
tren.
nu necesita amenajarea cailor vitezele de deplasare transport de
de transport; sunt relativ mici; marfuri in mari
Naval cantitati la mari
(fluvial si are capacitate de incarcare este ingreunat de distante;
maritim) foarte mare; anotimpul rece;
transporturi
asigura costuri (tarife) foarte accesibilitate limitata intercontinentale
29
 reduse. de existenta cailor
navigabile.
costurile (tarifele) sunt
nu necesita amenajarea cailor
ridicate ca urmare a
de transport;
cheltuielilor mari legate de
achizitionarea aparatelor de
asigura viteze mari de transport rapid la
zbor;
deplasare la distante in timp foarte distante mari al
scurt; pasagerilor si al unor
consumuri mari de
Aerian marfuri scumpe;
combustibili superiori;
poate fi dirijat usor spre diferite
puncte de transport; transporturi
capacitate de transport
intercontinentale.
relativ mica;
transportul cu helicoptere ofera
o accesibilitate maxima in
este influentat de
exploatare.
conditiile meteorologice.
cost redus al transportului; accesibilitate limitata
de existenta conductei;
nu depinde de conditiile transport de
atmosferice – livrarea continua necesita investitii mari gaze sau lichide
Prin
a marfii; de realizare; de la orice
conducte
distanta in mod
fiabilitate superioara; blocheaza o mare continuu.
cantitate de marfa pe
siguranta ridicata. lungimea conductei.

30
ANEXA 2

Fig.1

31
 ANEXA 3

Către,
Autoritatea Rutieră Română – ARR, agenţia ………………..

1. Subsemnat (ul/a)…………………………………………………., domiciliat în

………………...........,str. …………………………………………………….., nr. …….., bloc ……..,
scara …..,etaj …,ap. ……,judeţ/sector ………………………..., telefon …………….., act
identitate………….., seria ……,nr. ……,eliberat de ……………………, la data ………………..,
CNP/NIF ………………………………………,în calitate de
………………………………………………………………………………………………..;
2.pentru întreprinderea :
………………………………………………………………………………..,
având nr. de ordine în registrul comerţului……………………..…., nr. de ordine în registrul
asociaţiilor şi fundaţiilor ……………………………., nr. autorizaţie pentru desfăşurarea de activităţi
economice în mod independent ………………………………., cod unic de înregistrare
……………………………………..;
3. cu sediul în : localitatea……………………………….., str. ………………………………….nr.
…….,bloc ………, scara …….., etaj ……, ap. ……, judeţ/sector ……………………., cod poştal
…………….,telefon ………………….., ……………………., fax ………………………,
…………………………….,e-mail …………………..., ……………………., web site
………………………………………………...;
4. întreprinderea are un număr de …………puncte de lucru/sucursale, conform listei anexate,
în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 102/2006 şi al Ordinului ministrului
transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 1892/2006 pentru aprobarea Normelor privind
organizarea şi efectuarea transporturilor rutiere şi a activităţilor conexe acestora, solicit :
- Licenţă pentru transportul rutier public de mărfuri în trafic internaţional
- Licenţă pentru transportul rutier public de persoane în trafic internaţional
- Certificat de transport în cont propriu
- Licenţă pentru activităţi conexe transportului rutier-activităţi desfăşurate de autogară
- Licenţă pentru activităţi conexe transportului rutier-activităţi de intermediere
- Copie conf. a licenţei de transport mărfuri* - Copie conf. a licenţei de transport persoane*
- Copie conformă a certificatului de transport în cont propriu
- Certificat pentru transportul de persoane în cont propriu în trafic internaţional
*Conform documentelor anexate întreprinderea îndeplineşte condiţia de capacitate financiară pentru
un nr. de ………….copii conforme ale licenţei de transport.
SOLICITARE LICENŢĂ/CERTIFICAT DE TRANSPORT pg. 2
V. Categorii şi tipuri de transport :
- Naţional - Internaţional - Public - În cont propriu
▪ Transport rutier de mărfuri :
- Mărfuri generale - Mărfuri perisabile - Mărfuri şi deşeuri periculoase
- Deşeuri - Animale vii - Agabaritice
▪ Transport rutier de persoane :
- Servicii regulate - Servicii regulate speciale - Servicii ocazionale

32
VI. Opis de documente depuse pentru eliberarea licenţei/certificatului de transport
Nr. Nr.
crt.
Denumirea actului Nr. şi data actului/Emitent
file
A) Documente comune
Certificat înregistrare la Oficiul Registrului Comerţului sau
Autorizaţie pentru desfăşurarea de activităţi economice în
mod independent sau
1
Dovada înscrierii în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor sau
Act constitutiv/Act administrativ de înfiinţare a
întreprinderii
2 Statutul/Regulamentul de organizare şi funcţionare
Decizie numire a persoanei desemnate să conducă
3 permanent şi efectiv activitatea de transport
Certificatul de pregătire profesională al persoanei
4 desemnate să conducă permanent şi efectiv activitatea de
transport
Cazierul judiciar al persoanei desemnate să conducă
5 permanent şi efectiv activitatea de transport
Certificat medical al persoanei desemnate să conducă
6 permanent şi efectiv activitatea de transport
Aviz psihologic al persoanei desemnate să conducă
7 permanent şi efectiv activitatea de transport
B) Documente specifice necesare pentru solicitarea licenţei de transport
8 Copia legalizată a ultimului bilanţ contabil
Document de garanţie bancară

9 Asigurare
Certificat constatator eliberat de Oficiul Registrului
Comerţului
10 Solicitare copie conformă a licenţei de transport (anexa)
C) Documente specifice necesare pentru solicitarea certificatului de transport în cont propriu
Lista vehiculelor deţinute şi utilizate de întreprindere şi
capacitatea acestora
11 Solicitare copie conformă a certificatului de transport
(anexa)
D) Documente specifice necesare pentru solicitarea copiei conforme a licenţei/certificatului de
transport pentru transportul mărfurilor şi deşeurilor periculoase
12 Contract de muncă al consilierului de siguranţă
13 Decizia de numire a consilierului de siguranţă
Certificatul de atestare profesională a consilierului de
14 siguranţă
E) Documente specifice necesare pentru solicitarea licenţei pentru activităţi conexe
transportului rutier – activităţi desfăşurate de autogară/activităţi de intermediere operaţiuni de
transport rutier
15 Acordul consiliului local (autogară)
SOLICITARE LICENŢĂ/CERTIFICAT DE TRANSPORT pg. 3
16 Document privind dreptul de deţinere sau de folosinţă al
spaţiului
Decizia de numire a persoanei responsabile pentru
17 activitatea conexă transportului rutier
Angajament pe propria răspundere a reprezentantului legal
18 al întreprinderii (autogară)
19 Notă constatare (autogară)
Document de garanţie bancară pentru activităţi conexe
20 (intermediere operaţiuni de transport rutier)
Asigurare (intermediere operaţiuni de transport rutier)
33
. Total file

VII. Întocmită într-un exemplar, pe propria răspundere, cunoscând că declaraţiile inexacte sunt
pedepsite conform legii şi, de asemenea, au drept consecinţă retragerea licenţei/certificatului de
transport.
Sunt de acord ca datele cuprinse în prezenta solicitare să fie prelucrate şi să intre în baza de date a Autorităţii Rutiere
Române – ARR. Autoritatea Rutieră Română – ARR se obligă să respecte drepturile prevăzute de Legea nr. 677/2001.

Data ……………………… Semnătura ……………………. L.S.

VIII. REFERAT
- Dosarul nu este complet şi a fost înapoiat solicitantului. Semnătura solicitant
……………………
A. - Dosarul de solicitare conţine un nr. de ………file, este complet, iar documentele sunt în termen
de valabilitate şi a fost înaintat compartimentului licenţe
Nume, prenume………………………………. …. Semnătura ……………..Data……………………..
B. Dosarul a fost primit la compartimentul licenţe: nume, prenume ………………… semnătura
………..
La introducerea datelor în baza de
au fost nu au fost constatate neconformităţi.
date

Nr. înreg. adresă de înştiinţare a solicitantului privind neconformităţile

constatate………………………..
Introducerea datelor în baza de date fost efectuată de ………………………………………………….
………………………………………………………… semnătura…………………………………….
Plata s-a făcut cu OP/MP nr. ………………din data ……….….…valoare ……………........................,
Factura nr. ………………………………………. din data ………………………………, fapt pentru
care PROPUN ÎNSCRIREA ÎNTREPRINDERII ÎN R.O.T.R./R.Î. ŞI ELIBERAREA
LICENŢEI/CERTIFICATULUI DE TRANSPORT
Data…………………..

34