Sunteți pe pagina 1din 14

POLITICA TRANSPORTURILOR

POLITICA TRANSPORTURILOR

Bucuresti 2011

POLITICA TRANSPORTURILOR

CUPRINS

Cap.1. Politica transporturilor in Uniunea European Cap.2. Politica transporturilor in Romania - prezentare Cap.3. Analiza diagnostic a politicii transporturilor in Romania Cap.4. Continutul politicii transporturilor in Tratatatele U.E. Cap.5. Impactul aderarii la UE pentru politica transporturilor

Bibliografie

POLITICA TRANSPORTURILOR

Cap.1. Politica transporturilor in Uniunea European Obiectivul general al politicii europene de transport este stabilirea unui echilibru ntre dezvoltarea economic pe de o parte i cerinele de calitate i siguran ale societii pe de cealalt parte, pentru a dezvolta un sistem de transport modern, durabil pentru 2010. Comisia European a propus circa 60 de msuri pentru dezvoltarea unui sistem de transport capabil s modifice ponderea modurilor de transport, s revitalizeze transportul feroviar, s promoveze transportul maritim i fluvial i s controleze creterea transportului aerian. Transportul rutier: mbuntirea calitii, aplicarea n mod mai eficient a reglementrilor existente printr-un control i sanciuni mai aspre. Transportul feroviar: revitalizarea cilor ferate prin crearea unei zone feroviare integrate, eficiente, competitive i sigure i nfiinarea unei reele destinate serviciilor de transport i bunuri. Transportul maritim i fluvial: dezvoltarea infrastructurii, simplificarea cadrului de reglementare i integrarea legislaiei sociale pentru a putea crea veritabile autostrzi maritime. Transport inter-modal: modificarea ponderii modurilor de transport prin intermediul unei politici pro-active de promovare a transportului inter-modal i a transportului feroviar, maritim si fluvial. n acest sens, una din iniiativele majore este programul Marco Polo, ce a nlocuit programul Aciuni Pilot pentru Transport Combinat.

Cap.2. Politica transporturilor in Romania - prezentare Guvernul Romaniei intenioneaz s aplice o strategie care are in vedere dezvoltarea echilibrat a economiei locale i regionale, precum i integrarea reelei naionale de transport (i logistic) in reeaua european, respectiv in cea internaional. Transportul rutier Strategia in urmatoarele componente: 1. satisfacerea deplin a utilizatorului; domeniul infrastructurii rutiere vizeaz

POLITICA TRANSPORTURILOR
2. interconectarea i interoperabilitatea reelei dedrumuri din Romania cu reeaua de drumuri din UE; 3. corelarea dezvoltrii reelei de drumuri publice cuprioritile dezvoltrii economice a Romaniei; 4. dezvoltarea reelei de drumuri publice din Romaniai imbuntirea indicilor calitativi (densitate, lungime, imbrcmini moderne) se vor face incondiii de siguran i confort, asigurandu-se protecia mediului. Politicile rutiere pe care Guvernul Romaniei intenioneaz s le promoveze sunt urmtoarele: - reconfigurarea reelei de drumuri publice; - Dezvoltarea reelei de drumuri publice; - Reorganizarea administraiei naionale a drumurilor publice. Transportul feroviar In ceea ce privete dezvoltarea transportului feroviar, Guvernul Romaniei are in vedere o serie de msuri precum: - stabilirea strategiilor pentru optimizarea costurilor i funcionarea in condiii de eficien economic; - privatizarea transportului feroviar de mrfuri; - pregtirea transportului feroviar de cltori de lung parcurs pentru privatizare (parteneriat); - -eliminarea punctelor periculoase i a restriciilorde vitez de pe infrastructura feroviar public, creterea vitezei tehnice i comerciale cu minimum 20%; - finalizarea lucrrilor pe coridorul Trans-EuropeanIV: Campina-Braov, BucuretiConstana, Curtici-Arad-Simeria, precum i a tronsonului Piteti-Ramnicu Valcea; - parteneriat privind gestionarea patrimoniului auxiliar, telecomunicaii pe suport de fibra optic , mecanizarea cii, transportul de cltori de noapte (dotare cu vagoane de dormit), servicii informatice, transportul feroviar local de cltori, servicii auxiliare diverse. Transportul naval Strategia in transportul naval vizeaz in principal: folosirea avantajului competitiv al Dunrii (coridorul VII european) in condiiile integrrii in Uniunea European; dezvoltarea capacitilor de operare i depozitare in porturile de la Dunre; dezvoltarea i intensificarea traficului de mrfuri intranzit prin porturile maritime i fluvio-maritime; dezvoltarea turismului de croazier pe Dunre; modernizarea i dezvoltarea flotei fluviale demrfuri i pasageri; stimularea iniiativei private in crearea unei flote maritime sub pavilion romanesc, adaptate la cerinele economiei naionale, in corelaie cu acordarea de faciliti de pavilion atat pentrure intrarea Romaniei in circuitul internaional de transport maritim, cat i pentru a folosi condiiile deosebite de care dispune ara noastr in pregtirea i instruirea personalului navigant maritim.

Transportul aerian Obiectivele Guvernului Romaniei in domeniul transporturilor aeriene vizeaz susinerea unui mediu competitiv in aviaia civil, care s asigure siguran i securitate depline, in concordan cu standardele internaionale, precum i
4

POLITICA TRANSPORTURILOR
promovare a unui transport aerian eficient. Pentru a crea i intreine un mediu competitiv al aviaiei civile naionale, orientat ctre servicii sigure i de calitate, Guvernul Romaniei are in vedere: - interesul utilizatorilor de aviaie civil; - o structur de reglementare bine definit; - politici obligatorii in domeniu, elaborate cu consultarea tuturor categoriilor de utilizatori. Cap.3. Analiza diagnostic a politicii transporturilor in Romania n prezent Romnia se confrunt cu o serie de probleme n domeniul infrastructurii rutiere dintre care cele mai importante sunt urmtoarele: - capacitatea limitat a drumurilor n ceea ce privete preluarea traficului rutier internaional i interregional, mai ales n zonele urbane i rurale; - slaba calitate a pavajului i a capacitii portante a infrastructurii rutiere, cu excepia poriunilor reabilitate i declarate ca atare, care corespund standardelor UE; - lipsa variantelor de ocolire n jurul oraelor importante i existena a 400 de treceri la nivel cu calea ferat, care constituie strangulri ale fluxurilor de trafic. n scopul rezolvrii acestor probleme politica n domeniul infrastructurii rutiere vizeaz: 1. Pe termen scurt i mediu: - finalizarea reabilitrii/modernizrii, cu prioritate, a Coridorului paneuropean de transport nr. IV i, n consecina, creterea capacitii portante i de transport pe acest coridor; - continuarea reabilitrii/modernizrii, cu prioritate, a Coridorului paneuropean de transport nr. IX pe seciunile: Bucureti-Mreti-Galai/Iai i Bucureti-Giurgiu, i n consecin creterea capacitii portante i de transport pe acest coridor; - fluidizarea traficului prin realizarea variantelor de ocolire a aglomerrilor urbane, modernizarea/construirea pasajelor denivelate i a podurilor; - nceperea construciei de autostrzi pe reeaua de baz TINA, prioritar fiind ramura nordic a Coridorului pan-european nr. IV (Ndlac-BucuretiConstana) i seciunea Bucureti-Giurgiu (coridorul pan-european nr. IX); 2. Pe termen lung: - reabilitarea, la parametri europeni, a ntregii reele de drumuri naionale (14.683 km); - construirea autostrzilor i drumurilor expres pe ntreaga reea de baz TINA.
5

POLITICA TRANSPORTURILOR
innd seama de obiectivele menionate, de resursele financiare necesare pentru realizarea acestor obiective (numai pentru perioada 2000-2007, necesarul estimat se ridic la aproximativ 5.818 MEURO) i de faptul c n prezent creditele angajate de Romnia pentru realizarea infrastructurii rutiere se ridic la aproximativ 920 MEURO, Romnia solicit perioad de tranziie pn la 31.12.2022 pentru aplicarea integral a prevederilor referitoare la greutile maxime cuprinse n Directiva Consiliului 96/53. Romnia a elaborat un calendar al lucrrilor pe care trebuie s le execute, mpreun cu costurile aferente (prezentat n apendicele la Anexa 1). n scopul respectrii termenelor propuse pentru realizarea etapelor acestui program Romnia se angajeaz s aloce un minim de 1,5% din PIB pentru realizarea reelei TINA. Totui, realizarea acestor 14 programe depinde i de obinerea finanrilor externe (linii de credit, finanri nerambursabile). n funcie de obinerea fondurilor necesare realizrii reelei rutiere de infrastructur care s permit circulaia vehiculelor cu greutile prevzute n directiv, Romnia va depune toate eforturile pentru reducerea perioadei de tranziie. Pn la aplicarea integral a prevederilor directivei, Romnia declar c va respecta obligaiile pe care i le-a asumat n cadrul Acordului ntre Romnia i Comunitatea European instituind anumite condiii pentru transportul rutier de mrfuri i promovarea transportului combinat. Industria de transport reprezint peste 6% din produsul intern brut al Uniunii Europene, peste 6% din fora de munc, 40% din investiiile Statelor Membre i 30% din consumul de energie dIn UE. Acest sector a inregistrat o crestere constanta in ultimele doua decenii, de 2,3% pe an la transportul de bunuri i 3,1% la cel de pasageri. In acelai timp, a crescut presiunea exercitat de sectorul de transport asupra mediului i societii. Corelaia dintre creterea traficului rutier i a riscurilor de sntate nu este imposibil de schimbat. Problema nu poate fi ns rezolvat printr-o singur msur sau politic, ci este necesar o abordare integrat pentru a reduce efectele negative att ale emisiilor, ct i ale zgomotului. Municipalitile, de exemplu, pot adopta strategii de management n transport care s promoveze alternative la utilizarea autoturismelor reducerea numrului de autoturisme din trafic, i respectiv utilizarea mijloacelor de transport n comun, mersul pe biciclet sau pe jos vor reduce dramatic poluarea i nivelul de zgomot. Pe baza principiului poluatorul pltete, toti utilizatorii de transport (firmele de transport, conductorii auto, cltorii) trebuie s fie responsabili financiar de costurile cltoriilor, inclusiv pentru daunele rezultate din aciunile lor asupra mediului natural i cel construit, societii i economiei. Taxarea pentru utilizarea infrastructurii, taxele de mediu sau pentru congestiile de trafic ar determina reducerea traficului i respectiv
6

POLITICA TRANSPORTURILOR
impactul transporturilor asupra sntaii i mediului; ar fi disponibile astfel i fondurile de investiii n acest sens. Studiile arat c politicile de transport ce pornesc de la premisele unui impact ct mai redus asupra mediului nu numai ca vor imbunti calitatea vieii i starea de sntate a populaiei ci vor duce i la o rat mai mare de angajare. Strategii simple pot ajuta la reducerea daunelor cauzate de transport santii umane: chiar i implementarea riguroas a unor limitri de viteza i unor reglementri privInd parcarea pot duce n multe orae la limitarea emisiilor, creterea siguranei i a utilizrii transportului public.

Cap.4. Continutul politicii transporturilor in Tratatatele U.E. Politica transporturilor se numr printre primele domenii politice incluse n Tratatul de la Roma. Pe lng deschiderea pieelor transporturilor i crearea condiiilor de concuren echitabil, modelul unei mobiliti durabile a dobndit n ultimii ani o semnificaie din ce n ce mai important. Articolul 3 alineatul (1) litera (f) i titlul V din Tratatul CE (Tratatul de la Lisabona: Articolul 4 alineatul (2) litera (g) precum i partea III titlul VI din Tratatul privind funcionarea Uniunii Europene). nc n Tratatele de la Roma, statele membre au subliniat importana unei politici comune a transporturilor, alocndu-i un titlu separat n cadrul tratatelor. Astfel, transportul era unul dintre primele domenii politice comune ale Comunitii. Prioritatea major era aceea de a institui o pia comun a transporturilor, adic de a transpune n practic libertatea de circulaie a serviciilor i deschiderea pieelor de transport. Pn n prezent, acest obiectiv a fost n mare msur atins. O excepie o reprezint n primul rnd transportul feroviar, n privina cruia piaa intern nu a fost dect parial realizat. Procesul de deschidere a pieelor transporturilor implic realizarea condiiilor de concuren echitabil, att la nivel individual, pentru fiecare mod de transport n parte, ct i ntre acestea. Din acest motiv, armonizarea actelor cu putere de lege i a actelor administrative, inclusiv a condiiilor-cadru tehnice, sociale i fiscale, a dobndit pe parcursul timpului o importan crescnd. Finalizarea cu succes a pieei europene interne, eliminarea granielor interne, scderea preurilor pentru transport ca urmare a deschiderii i liberalizrii pieelor de transport, precum i a modificrilor survenite n sistemele de producie i n modalitile de depozitare au dus la o cretere constant a volumului transporturilor. Volumul transportului de persoane i mrfuri a crescut de peste dou ori n ultimii 30 de ani. Dei extrem de eficient i dinamic din punct de vedere economic, sectorul transporturilor se

POLITICA TRANSPORTURILOR
confrunt cu costuri complementare sociale i ecologice din ce n ce mai mari. Drept urmare, modelul mobilitii durabile a dobndit o semnificaie crescnd. Acest model se situeaz n zona de confruntare a dou categorii de obiective cu caracter diferit. Pe de o parte, se urmrete asigurarea unei mobiliti eficiente i avantajoase sub aspectul costurilor, pentru persoane i mrfuri, ca element central al unei piee interne UE competitive i care constituie baza liberei circulaii a persoanelor. Pe de alt parte, se contureaz necesitatea de a controla traficul n cretere i de a minimiza costurile asociate generate sub forma accidentelor, afeciunilor cilor respiratorii, zgomotului, efectelor nocive asupra mediului sau ambuteiajelor. Aplicarea acestui model incorporeaz o abordare integrat pentru optimizarea eficienei sistemului de transport, organizrii i siguranei transportului, ct i pentru reducerea consumului de energie i efectelor asupra mediului. Ca elemente fundamentale se definesc, printre altele, consolidarea capacitii concureniale a modalitilor de transport ecologice, constituirea unor reele integrate de transport care s utilizeze dou sau mai multe modaliti de transport (transport combinat i intermodal), precum i instituirea condiiilor de concuren echitabil ntre modalitile de transport, prin impunerea just a costurilor generate de acestea. Cartea alb privind realizarea pieei interne din anul 1985 cuprinde recomandri pentru realizarea liberei circulaii a serviciilor i semnaleaz anumite cerine pentru politica de transporturi comun. n noiembrie 1985, Consiliul a adoptat trei linii directoare majore pentru urmtoarele domenii: realizarea unei piee libere (fr restricii cantitative) pn cel trziu n anul 1992, suplimentarea contingentelor bilaterale i a contingentului comunitar, precum i eliminarea distorsiunilor concureniale. n plus, Consiliul a adoptat un plan de lucru n care se stabileau obiectivele de atins pn la data de 31 decembrie 1992 pentru toate modalitile de transport (terestru, maritim i aerian). Acestea includeau i dezvoltarea infrastructurilor de transport de interes comunitar, simplificarea controalelor i formalitilor la frontier, precum i mbuntirea siguranei. Pe data de 2 decembrie 1992, Comisia a adoptat Cartea alb privind dezvoltarea viitoare a politicii comune n domeniul transporturilor. Centrul de greutate al documentului l reprezenta deschiderea pieelor transportului. Totodat, Cartea alb marca un punct de cotitur spre o abordare integrat, care s includ toate modalitile de transport pe baza modelului mobilitii durabile. n Cartea verde din 20 decembrie 1995 intitulat Tarifarea echitabil i eficient n transporturi [COM(95) 691], Comisia trateaz costurile de transport externe. Prin intermediul Crii verzi, Comisia urmrea realizarea unui sistem de preuri echitabil i eficient pentru sectorul transporturilor, care s reflecte aceste costuri, i menit s
8

POLITICA TRANSPORTURILOR
diminueze distorsiunile concureniale n cadrul modalitilor de transport individuale i ntre acestea. n acest context au fost puse n discuie mai ales msuri fiscale. n Cartea alb a Comisiei din data de 22 iulie 1998, dat ulterior publicitii i intitulat Tarife echitabile pentru utilizarea infrastructurii: o abordare pe etape pentru stabilirea unui cadru comun n materie de tarifare a infrastructurilor de transport din UE [COM(98) 466], Comisia semnaleaz diferenele mari existente ntre statele membre n ce privete impunerea taxelor pentru cile de comunicaie, ceea ce ducea la multiple distorsiuni concureniale intra- i intermodale. Pe lng aceasta, sistemele de impozitare existente nu luau suficient n considerare aspectele ecologice i sociale ale transportului. n Cartea alb Politica european n domeniul transporturilor pn n 2010:Direcii de dezvoltare pentru viitor, [COM(2001) 370], Comisia analizeaz problemele i provocrile cu care se confrunta politica european n domeniul transporturilor mai ales din perspectiva pe atunci preconizatei extinderi ctre est a UE. Comisia anticipa o cretere masiv a traficului, care avea s se asocieze cu suprasolicitri crescnde i cu ambuteiaje, mai ales n transportul rutier i aerian, precum i cu efecte adverse crescnde asupra sntii i mediului. Aceasta constituia o ameninare serioas la adresa capacitii concureniale, precum i a obiectivelor UE de protecie a climei. Pentru a combate aceste tendine i pentru a contribui la crearea unui sistem de transporturi eficient din punct de vedere economic, dar care totodat s nu fie un factor perturbator pentru mediu i societate, Comisia a propus un pachet de 60 de msuri. Acestea erau menite s decupleze creterea economic de amplificarea traficului i s prentmpine dezvoltarea inegal a modalitilor de transport. Conform Comisiei, dezechilibrul n dezvoltarea modalitilor de transport individuale reprezint una dintre provocrile majore. Obiectivul Crii albe este s stabilizeze ponderea modalitilor de transport cu caracter ecologic mai pronunat din volumul total al transporturilor la nivelul anului 1998. n acest sens aveau s serveasc n primul rnd msuri pentru revigorarea transportului feroviar, ncurajarea transportului maritim i a transportului naval pe apele interioare, precum i pentru promovarea interconectrii diferitelor modaliti de transport. Pe lng aceasta, Comisia a anunat revizuirea liniilor directoare pentru reelele de transport transeuropene (TEN-T, *4.6.1.), pentru a le adapta la UE extins i pentru stimularea mai accentuat a nlturrii factorilor de impas cu caracter transfrontalier. Al treilea domeniu al Crii albe se concentreaz asupra drepturilor i obligaiilor utilizatorilor sistemelor de transport. Printre msurile anunate se numr un plan de aciune pentru mbuntirea siguranei traficului rutier, mbuntirea drepturilor utilizatorilor i realizarea unei structuri corecte a costurilor pentru toate modalitile de transport, prin alinierea principiilor de tarifare a infrastructurii. n al patrulea rnd,
9

POLITICA TRANSPORTURILOR
Comisia a subliniat necesitatea de a ine sub control efectele globalizrii transportului. Pentru a proteja mai bine interesele UE, Comisia a propus ntrirea rolului Comunitii n cadrul organizaiilor internaionale precum Organizaia Maritim Internaional i Organizaia Internaional a Aviaiei Civile. n pofida eforturilor Comisiei, pn n a doua jumtate a anilor '80, politica comun n domeniul transportului nu a progresat dect cu greu. Calea ctre o legislaie comunitar n domeniul transporturilor nu s-a deschis dect dup ce Parlamentul European a depus o plngere mpotriva Consiliului, pentru inaciune. Prin sentina din data de 22 mai 1985 n procesul 13-83, Curtea European de Justiie a somat Consiliul s treac la aciune n domeniul politicii de transport. Doar dup aceasta, politica european n domeniul transporturilor s-a dinamizat. Multe dintre msurile anunate n Crile albe din 1992 i 2001 au fost ntre timp transpuse, respectiv introduse (pentru aceasta, a se vedea capitolele urmtoare). n plus, n tot acest timp, prin intermediul sistemului de navigaie prin satelit Galileo, al sistemului european de management al traficului feroviar (ERTMS) i al programului SESAR de modernizare a infrastructurii pentru controlul traficului aerian, UE i-a lansat propriile proiecte tehnologice ambiioase. Este de ateptat ca aceste iniiative europene de mare amploare s contribuie n viitor la un management mai eficient i mai sigur al transportului. n iunie 2006, Comisia a dat publicitii un bilan provizoriu al celei mai recente Cri albe [COM(2006) 314]. n pofida multiplelor progrese n domeniul politicii europene a transportului, Comisia este de prere c msurile planificate n 2001 nu sunt suficiente pentru atingerea obiectivelor formulate. Din acest motiv, Comisia a anunat, respectiv iniiat deja, alte instrumente pentru concretizarea acestor obiective. Printre acestea se numr: (a) un plan de aciune pentru logistica transportului de mrfuri; (b) promovarea sistemelor de transport inteligente i a noilor tehnologii pentru o mobilitate mai ecologic i mai eficient; (c) o abordare european a mobilitii n zonele de aglomerare; (d) un plan de aciune pentru promovarea transportului naval intern, precum i (e) un program pentru utilizarea de materiale ecologice n transportul rutier.

Cap.5. Impactul aderarii la UE pentru politica transporturilor Avand in vedere stadiul de dezvoltare a transporturilor din Romania, respectiv ramanerea in urma fata de celelalte state comunitare, interesele comunitar si national coincid, vizand modernizarea transporturilor intr-o perioada cat mai scurta. In cazul Romaniei, exista posibilitatea de a adapta nevoile si interesul national la principiile comunitare in toate modalitatile de transport, intrucat, din pacate, infrastructura este deficitara pe toata linia, dar si pentru ca, din fericire, exista atuuri usor de valorificat.
10

POLITICA TRANSPORTURILOR
Strategia Uniunii Europene de dezoltare a transporturilor are la baza cateva principii fundamentale, intre care reducerea poluarii ramurii de transporturi in general dar in special in zonele aglomerate - cresterea sigurantei transporturilor prin implementarea de masuri care sa duca la reducerea numarului accidentelor soldate cu victime si pagube materiale, reducerea consumului de energie pe intreg lantul de transport de la producator la consumatorul final si reducerea costurilor totale de transport, astfel incat ponderea transportului propriu-zis si a serviciilor conexe (logistica, distributie) sa fie cat mai mica in totalul pretului de desfacere. Pe baza acestor principii, strategia Uniunii Europene in domeniul transporturilor are in vedere interesele Uniunii in ansamblu, dar si interesele fiecarui stat membru, tinand cont de noile fluxuri de marfa, de structurarea acestora, cat si de tendintele pe viitor la nivelul intregii economii mondiale. Astfel, implementarea principiilor enuntate tine cont de fluxurile de transport dinspre tarile emergente din Extremul Orient (China, Coreea de Sud, regiunea autonoma chineza Hong-Kong, Singapore), Asia de Sud (in special India) si America de Sud (Brazilia), iar mai recent a noilor fluxuri dinspre zone bogate in resurse energetice din Asia Centrala. Cresterea schimburilor de marfuri intre aceste regiuni si Uniunea Europeana a condus la aglomerarea anumitor rute si deci la cresterea poluarii si a costurilor transportului. Cum volumul transporturilor a crescut si va continua sa creasca in relatie de proportionalitate directa cu schimburile economice extra- si intracomunitare, a devenit presanta nevoia de a preveni continuarea accentuarii congestiei si poluarii. Poluarea are consecinte dezastruoase la nivel global, dar si la nivelul Uniunii Europene, inclusiv la nivelul fiecarui stat comunitar, fiecarei regiuni si localitati. Ce-i drept, in unele zone, poluarea provocata de transporturi nu este cea mai importanta in raport cu efectele negative ale altor ramuri economice, dar in alte zone provoaca mari probleme mediului, cu consecinte nefaste asupra calitatii vietii oamenilor. Am putea accepta totusi ca, la nivel global, transporturile reprezinta una dintre cele mai importante surse de poluare, aceasta ramura fiind uneori responsabila de adevarate dezastre ecologice. Continua dezvoltare a economiei, intrarea in circuitul mondial a unor zone izolate ca urmare a globalizarii activitatilor economice, au condus la cresterea vertiginoasa a schimburilor comerciale, deci implicit a transporturilor. Aceasta crestere depaseste ca ritm de dezvoltare celelalte ramuri economice. In aceste conditii, pentru a solutiona cerintele de reducere a poluarii, Uniunea Europeana a inclus in programele de dezvoltare durabila in domeniul transporturilor cateva masuri practice, in prim plan fiind utilizarea transportului pe apa (maritim si pe cai navigabile interioare). In ceea ce priveste transportul maritim, autoritatile europene au pus un accent deosebit pe favorizarea transportului maritim pe rute scurte, pentru a valorifica atuurile geografice la scara continentala (lungimea enorma a litoralului, existenta unor bazine maritime care permit accesul spre interiorul continentului etc). In acest sens, Comisia Europeana a elaborat un concept de folosire a transportului in marile adiacente (Marea
11

POLITICA TRANSPORTURILOR
Nordului, Mediterana, Marea Neagra) intre centre industriale si comerciale atat din tari comunitare cat si din tari extracomunitare. Acest concept a fost numit autostrada maritima si presupune interconectarea porturilor maritime cu linii permanente de transport. Punerea la punct a autostrazilor maritime presupune in primul rand dezvoltarea infrastructurii tuturor porturilor legate de aceste rute. De fapt, pentru ca acest concept sa devina realitate, este necesar ca toate aceste porturi sa aiba legaturi rapide cu celelalte moduri de transport terestre, respectiv retelele de cai ferate si soselele. Si portul Constanta este inclus in conceptul autostrazilor maritime, fiind chiar avantajat de statutul deja castigat de hub la Marea Neagra, ceea ce inseamna ca are nevoie de sprijin nu atat pentru investitii proprii, ci si pentru asigurarea unor conexiuni eficiente cu hinterlandul. O alta componenta a strategiei de reducere a poluarii in ramura transporturi este intensificarea folosirii cailor navigabile interioare. In tarile din vestul Uniunii Europene, mai ales in Olanda, Belgia, Germania si Franta, care dispun de o retea foarte densa de cai navigabile, transportul fluvial depaseste ca pondere 40% din volumul total de transport intern. La granita estica a UE, desi Romania dispune de un port fluvial bine dotat in Constanta si de un canal care leaga acest port cu Dunarea, unul din cele mai importante fluvii europene, legat inclusiv de Rin, in prezent, volumul de transport nu depaseste 6-7% din totalul national, exprimat ca parcurs al marfurilor in tone-km. Este evident ca Dunarea ar putea deveni cea mai importanta cale de transport pe apa intre porturile si localitatile adiacente de la Marea Nordului pana la granita estica a UE, in portul Constanta. Exista si interes de a folosi aceasta cale de transport, de vreme ce sunt deja create importante fluxuri de marfuri de masa - in special cereale, materii prime si semifabricate siderurgice, ba chiar si containere si alte categorii de marfuri. In acest caz, interesele Romaniei corespund atat cu interesele Uniunii Europene in asamblu, cat si cu interesele tarilor comunitare riverane Dunarii, respectiv Rinului. Bineinteles, pentru a sustine interesul comunitar, se impune ca Uniunea Europeana sa sprijine financiar si politic regularizarea Dunarii, nu numai in Romania, ci pe intreg parcursul, respectiv sa se realizeze indiguirea, adancirea senalului navigabil si imbunatatirea infrastructurii porturilor de pe malurile fluviului. De asemenea, este necesar sa se creeze reglementari de transport (inclusiv de ordin tarifar) atat a canalelor navigabile, cat si a taxelor pentru servicii portuare care sa usureze activitatea operatorilor fluviali. Nu in ultimul rand, sunt necesare stimulente financiare si alte facilitati pentru ca ruta pe apa (pe cai navigabile interioare) intre Rotterdam si Constanta sa capete o importanta similara cu cea a autostrazilor maritime, intrucat din punct de vedere

12

POLITICA TRANSPORTURILOR
economic, precum si din perspectiva protectiei mediului, Dunarea poate deveni mai importanta decat o autostrada maritima. In ce priveste Romania, pentru a respecta principiul de reducere a poluarii si de reducere a costurilor de transport este necesar sa se prevada in planurile de dezvoltare durabila a transporturilor nu numai dezvoltarea porturilor fluviale existente pe Dunare, ci si reluarea si finalizarea constructiei canalului Dunare-Bucuresti si refacerea canalului Bega. Aceste doua potentiale cai navigabile sunt in prezent intr-o stare jalnica. Bucurestiul este singura capitala apropiata de Dunare care nu este legata de celelalte capitale europene si centre comerciale si industriale pe Dunare si Rin. Terminarea canalului Bucuresti-Dunare nu ar fi doar implinirea moftului unui regim dictatorial, ci s-ar inscrie in strategia Uniunii Europene de ecologizare a transporturilor prin favorizarea recurgerii la expedierea marfurilor pe cai navigabile interioare, ba chiar ar servi intereselor Romaniei in dezvoltarea agriculturii prin crearea posibilitatii de a iriga suprafete insemnate, concomitent cu evitarea riscului producerii de inundatii. In plus, odata amenajate canalele Bucuresti-Dunare si Bega, capitala si orasul Timisoara ar putea deveni si centre de dezvoltare a turismului pe apa. Romania a dipus de o flota fluviala pentru croaziere pe Dunare, iar in tarile din amonte aceasta activitate genereaza profituri insemnate.

13

POLITICA TRANSPORTURILOR

BIBLIOGRAFIE

Gheorghe Caraiani - Acquis-ul comunitar si politica sectoriala din domeniul transporturilor in Uniunea Europeana - STUDIU, Editura Pinguin Book, 2006 Petre Prisecaru (coord.), Laurentiu Baltatu, Lucia lordache, Ecaterina Stanculescu, Pompilia Idu, Mariana Papatulica, Gheorghe Caraiani - Politici comune ale Uniunii Europene", Editura Economica, Bucuresti, 2004 http://www.ier.ro/documente/formare/Transporturi.pdf http://circa.europa.eu/irc/opoce/fact_sheets/info/data/policies/transport/article_7262_ro. htm

14