Sunteți pe pagina 1din 12

LEASINGUL - CONTINUT JURIDIC SI ECONOMIC

LEASINGUL - CONTINUT JURIDIC SI ECONOMIC

Cuprins 1. Scurt istoric 2. Continutul economic al operatiunilor de leasing 2.1. Analiza conceptului de leasing din punct de vedere economic 2.2. Formele contractelor de leasing 2.3. Participantii si etapele derularii operatiunilor de leasing 2.4. Clasificarea operatiunilor de leasing 2.5. Trasaturile contractului de leasing din punct de vedere economic 2.6 Criterii utilizate in luarea deciziei de finantare prin leasing 3. Natura juridica a operatiunilor de leasing 3.1 Analiza conceptului de leasing din punct de vedere juridic 3.2 Trasaturile contractului de leasing din punct de vedere juridic

1. Scurt istoric Leasingul este din toate punctele de vedere un produs al economiei de piata mondiale. Acesta isi are punctul de plecare inca din anii 70 ai secolului al XIX-lea cand in Statele Unite ale Americii operatiunile de inchiriere si de arendare din sfera bunurilor de consum si a celor imobiliare s-au extins si asupra bunurilor de investitii industriale. In acest context, mari firme internationale din Statele Unite ale Americii au fost preocupate de folosirea unor metode noi de finantare, fata de cele asa-zise clasice, care sa asigure o evolutie ascendenta in ceea ce priveste desfacerea produselor fabricate si reducerea stocurilor de produse finite existente in stoc. In general, sistemul de desfacere a produselor a fost extins si asupra posibilitatior de preluare a obiectelor prin contract de inchiriere pe o perioada determinata. Fara aceste posibilitati de inchiriere si punere in functiune a obiectelor, pentru utilizatorii bunurilor ale caror fonduri proprii erau insuficiente ar fi fost imposibila procurarea acestora din cauza lipsei altor surse de finantare. Istoria leasingului in tara noastra este de data relativ scurta, primele societati de leasing luand fiinta in anul 1993.

LEASINGUL - CONTINUT JURIDIC SI ECONOMIC


Literatura de specialitate considera ca afacerile de leasing, prin ofertele lor de finantari prin inchirieri de durata medie si lunga, au acoperit un gol insemnat care s-a creat in acea perioada din cauza diferentei dintre tendintele de dezvoltare industriala si posibilitatile reale de finantare din capitalul propriu pus la dispozitie. Pe plan mondial cota de leasing (proportia afacerilor de leasing fata de volumul total al investitiilor de echipare a economiei) a crescut in ultimii 30 de ani intr-un ritm considerabil. In perioada actuala aceasta cota atinge in Statele Unite ale Americii circa 20% iar in tarile vest-europene aproximativ 10%. In mod practic acesta insemna, de exemplu, ca in Germania fiecare al zecelea bun, care reprezinta o utilitate economica, este procurat prin procedeul de leasing. In plus, numarul si cifra de afaceri a societatilor de leasing este in permanenta crestere iar obiectele de leasing cu ponderea cea mai mare sunt reprezentate de bunuri mobile cum ar fi masini de birou, aparatura electronica de prelucrare a datelor, masini industriale, utilaje de transport, instalatii de depozitare dar si de bunuri imobile cum ar fi cladirile pentru birouri, constructii pentru magazine, hale de depozitare, hale de montaj. In afara de cresterea cantitativa a afacerilor de leasing s-a creat o pluralitate de forme de leasing practicate in prezent in aproape toate statele acestui mapamond. Se constata ca forma de finantare prin leasing creaza o alternativa insemnata fata de inchirierea bunurilor mobile si imobile. In privinta prestarilor de servicii s-a creat o notiune complexa si moderna denumita servicii totale (in limba engleza full service). Contractele de leasing cu servicii totale largesc sfera de cuprindere, reprezentand o conceptie noua in istoria afacerilor de leasing. Acest tip de contracte se regasesc in special in proiectele din domeniul leasingului de automobile dar si in domeniul leasingului de bunuri imobile, unde se deschid tot mai multe campuri de afaceri care sunt dependente, de exemplu, constructii de obiecte de leasing. Pentru atingerea unui nivel calitativ ridicat in ceea ce priveste efectuarea serviciilor complementare societatile de leasing coopereaza cu intreprinderi specializate in domeniul respectiv sau isi organizeaza sectii corespunzatoare pentru aceste activitati. Prin organizarea si realizarea acestor servicii pun clientul in situatia de a-si concentra activitatea spre serviciile sale principale de baza. Semnificatia economica si sociala a fiecareia dintre aceste noi activitati este extrem de valoroasa si contribuie in mod substantial la evolutia calitativa a economiei mondiale.

LEASINGUL - CONTINUT JURIDIC SI ECONOMIC


2. Continutul economic al operatiunilor de leasing 2.1. Analiza conceptului de leasing din punct de vedere economic Nu exista o definitie unanim acceptata in literatura si practica economica pentru notiunea de leasing. Incercarile realizate in acest sens au esuat, in principal, datorita complexitatii formelor de afaceri care se deruleaza sub aceasta denumire. Totusi, in scopul intelegerii acestei notiuni din ce in ce mai utilizate in viata sociala contemporana, este necesara studierea aspectelor economice si juridice specifice. Termenul de leasing provine din cuvantul englezesc lease, care intr-o traducere mai simplista inseamna inchiriere, arendare. Dar, in economia actuala, lesingul este mai mult decat o inchiriere, situandu-se undeva la granita dintre operatiunea de inchiriere si operatiunea de cumparare. In tara noastra leasingul este definit de Ordonanta nr. 51/28.08.1997 ca fiind operatiunea prin care o parte, denumita locator/finantator, transmite pentru o perioada determinata dreptul de folosinta asupra unui bun al carui proprietar este celeilalte parti, denumita utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei plati periodice, denumita rata de leasing, iar la sfarsitul perioadei de leasing locatorul/finantatorul se obliga sa respecte dreptul de optiune al utilizatorului de a cumpara bunul, de a prelungi contractul de leasing ori de a inceta raporturile contractuale. Utilizatorul poate opta pentru cumpararea bunului inainte de sfarsitul perioadei de leasing, daca partile convin astfel si daca utilizatorul achita toate obligatiile asumate prin contract. Obiectul operatiunilor de leasing pot fi bunurile imobile, bunurile mobile de folosinta indelungata aflate in circuitul civil, cu exceptia inregistrarilor pe banda audio si video, a pieselor de teatru, manuscriselor, brevetelor si a drepturilor de autor. Bunurile imobile se pot defini in relatie cu caracteristicile acestora si anume: legatura directa de un amplasament, stabilitatea, durabilitatea, spatiu inchis contra influentelor atmosferice, conditii de protectie pentru persoanele care se afla in spatiile lor. Exemple de astfel de bunuri sunt cladirile de birou si administrative, constructiile pentru magazine, halele de montaj, halele pentru depozitare. Bunurile mobile de folosinta indelungata aflate in circuitul civil sunt considerate acele bunuri care din punct de vedere al incadrarii juridice sunt imobiliare si din punct de vedere fiscal sunt supuse prevederilor specifice leasingului de bunuri mobile. Exemple de astfel de bunuri sunt masinile si instalatiile de la centralele electrice, masinile si instalatiile de la statiile de epurare.

LEASINGUL - CONTINUT JURIDIC SI ECONOMIC


2.2. Formele contractelor de leasing Leasingul imbraca in prezent doua forme de baza: a) leasing financiar (locatie-finantare) ; b) leasing operational (locatie-exploatare). a) Leasingul financiar este operatiunea de leasing care indeplineste una sau mai multe din urmatoarele conditii: - riscurile si beneficiile aferente dreptului de proprietate trec asupra utilizatorului din momentul incheierii contractului de leasing. - partile au prevazut expres ca la expirarea contractului de leasing se transfera utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului. - utilizatorul poate opta pentru cumpararea bunului iar pretul de cumparare va reprezenta cel mult 50% din valoarea de intrare (piata) pe care acesta o are la data la care optiunea poate fi exprimata. - perioada de folosire a bunului in sistem de leasing acopera cel putin 75% din durata normala de utilizare a bunului, chiar daca in final dreptul de proprietate nu este transferat. b) Leasingul operational este operatiunea de leasing care nu indeplineste nici una dintre cale patru conditii de mai sus. Valoarea totala reprezinta suma ratelor de leasing si a valorii reziduale. Valoarea reziduala reprezinta valoarea la care, la expirarea contractului de leasing, se face transferul dreptului de proprietate asupra bunului catre utilizator. Valoarea de intrare reprezinta valoarea la care a fost achizitionat bunul de catre finantator, respectiv costul de achizitie. Rata de leasing reprezinta: - in cazul leasingului financiar, cota-parte din valoarea de intrare a bunului si a dobanzii de leasing. Dobanda de leasing reprezinta rata medie a dobanzii bancare pe piata. - in cazul leasingului operational, cota de amortizare a bunului si un beneficiu stabilit de partile contractante. 2.3. Participantii si etapele derularii operatiunilor de leasing Furnizorul: poate fi producatorul bunului sau o societate care l-a achizitionat de la producator. Finantatorul: poate fi o companie financiara, un holding, o banca de investitii sau comerciala, o societate de asigurare, o societate de leasing sau chiar furnizorul. Sunt

LEASINGUL - CONTINUT JURIDIC SI ECONOMIC


situatii in care acesta atrage si alte companii la finantarea operatiunii daca valoarea bunului este ridicata (in cazul avioanelor sau a instalatiilor complexe). Utilizatorul: de regula, este unic. Doar in anumite situatii, stipulate prin contract, este posibila exploatarea bunului in asociere cu alt utilizator. Societatea de asigurare: este cea care incheie contractul de asigurare cu proprietarul bunului, emite polita de asigurare, achita contravaloarea politei in caz de necesitate. Operatiunea de leasing este declansata, de regula, de utilizator. Acesta, in functie de optiunea sa de dotare cu un anumit echipament, va prospecta piata, va soliciata oferte de la producatori si va selecta cea mai avantajoasa oferta din punct de vedere al raportului performante-pret de livrare. Daca oferta nu va cuprinde detalii relative la conditiile de livrare, instalare, garantie si service post-garantie, utilizatorul va solicita direct de la ofertanti aceste informatii. Acesta va emite cereri de oferte complete (scrisori de intentie) cerand astfel toate informatiile necesare selectarii celei mai bune oferte. Dupa alegerea unei variante de dotare este posibil ca utilizatorul sa-l contacteze direct pe furnizor pentru a-i explica intentia sa de a achizitiona bunul in sistem leasing si a-i solicita un termen mai mare de valabilitate a ofertei (suficient pentru a gasi o societate de leasing dispusa sa-l finanteze). In continuare, utilizatorul va aborda piata societatilor de leasing in vederea cunoasterii conditiilor de finantare oferite si a alegerii societatii cu conditiile cele mai avantajoase. In acest sens, el va emite cereri de inchiriere de echipamente catre anumite societati de leasing in care va specifica intentia sa de a lua in leasing bunul respectiv, destinatia si caracteristicile bunului, informatii despre furnizor, pretul de livrare, data estimata a livrarii. Cererea va fi insotita si de un dosar referitor la activitatea firmei utilizatorului si de un plan de afaceri. Dosarul va contine documente cum sunt balanta de verificare a ultimei luni calendaristice, bilantul contabil pe ultimii 2-3 ani, situatia patrimoniului, situatia creditelor si a angajamentelor de plata, fluxul de numerar previzionat pe durata leasingului. Societatea de leasing va studia aceste documente obtinand astfel informatii despre bonitatea firmei (lichiditate, solvabilitate,etc) si fezabilitatea proiectului de finantare. Foarte importanta este evaluarea tuturor riscurilor ce pot apare in cazul acceptarii tranzactiei si a posibilitatilor de diminuare a efectelor lor. Dupa aceasta analiza riguroasa finantatorul va trimite utilizatorului acceptul sau de principiu sau refuzul.

LEASINGUL - CONTINUT JURIDIC SI ECONOMIC


In ipoteza acceptului de principiu al cererii de inchiriere, societatea de leasing pregateste contractarea bunului si inchirierea acestuia. In acest sens remite utilizatorului un proiect de contract (nu cel definitiv) care va cuprinde promisiunea unilaterala de vanzare a bunului la sfarsitul perioadei de leasing daca acesta isi va manifesta intentia de cumparare. Societatea de leasing va mandata utilizatorul sa negocieze cu furnizorul clauzele contractului de vanzare-cumparare a bunului referitoare la caracteristicile, livrarea, instalarea, garantarea si intretinera acestuia. In urma negocierilor dintre utilizator si furnizor, acesta din urma va emite oferta ferma iar societatea de leasing va lansa catre el o comanda ferma care va fi suportul contractului dintre cele doua parti. Furnizorul va confirma primirea comenzii si eventual va solicita un acont. Urmatorul pas il reprezinta elaborarea contractului de vanzare-cumparare dintre furnizor si societatea de leasing precum si a contractului de leasing dintre societatea de leasing si utilizator. Furnizorul va emite factura, garantia, contractul de service catre finantator, care va efectua plata in conformitate cu clauzele din contract. La livrarea bunului se va efectua receptia de catre utilizator, eventual si finantator, confirmandu-se in procesul verbal de receptie indeplinirea de catre bun a conditiilor de calitate si a celorlalte conditii prevazute in contract. In paralel, pe baza contractului de leasing incheiat intre locator si locatar, acesta din urma va efectua plata primei redevente. Pentru a preveni pierderile cauzate de degradarea, distrugerea sau furtul bunului si pierderile datorate incapacitatii de plata a utilizatorului se va face o asigurare generala a tranzactiilor printr-un contract cu o societate specializata. Pe perioada derularii contractului de leasing locatarul va efectua plata ratelor catre societatea de leasing, iar la final, poate opta pentru cumpararea bunului (caz in care va plati si pretul rezidual), pentru prelungirea contractului sau pentru restituirea bunului catre locator. 2.4. Clasificarea operatiunilor de leasing I. In functie de durata inchirierii: a) leasing pe termen scurt (renting, hire): consta in inchirierea bunurilor pe o durata de cateva ore, zile sau luni mai multor utilizatori, in vederea amortizarii.

LEASINGUL - CONTINUT JURIDIC SI ECONOMIC


b) leasing pe termen mediu (equipment leasing): presupune amortizarea bunului prin inchirierea consecutiva a acestuia mai multor utilizatori pe termene scurte de 2-3 ani. c) leasing pe termen lung (plant leasing):se practica frecvent pe piata bunurilor imobiliare pentru cladiri complet utilate , durata fiind de circa 20-30 de ani.

II. In functie de partile participante: a) leasing direct: este cazul in care furnizorul bunului joaca si rolul finantatorului. b) leasing indirect: este cazul in care ca intermediar intre furnizor si utilizator intervine finantatorul. III. In functie de ponderea ratelor in pretul de vanzare al bunului: a) leasing operational (de mentenanta, tehnic, de exploatare): se deruleaza pe o perioada mai mica decat durata economica de viata estimata a echipamentului, presupune recuperarea in perioada de leasing doar a unei parti din bunul inchiriat iar locatorul asteapta sa recupereze toate costurile prin reinnoirea contractului sau prin inchirierea catre alti locatari. b) leasing financiar (de capital): urmareste recuperarea integrala a valorii bunului in perioada contractului si obtinerea unui profit. De regula, in acest caz, societatea de leasing nu alege, nu produce si nici nu livreaza, doar achizitioneaza bunul sau dreptul de proprietate si dreptul de folosinta de la furnizor. Bunul urmeaza a fi livrat utilizatorului direct de catre furnizor. IV. Dupa modul de calcul al costurilor pe baza carora se calculeaza ratele de leasing: a) leasing net: ratele se calculeaza numai pe baza pretului net de vanzare a bunului, chiria incluzand pretul folosintei. b) leasing brut (in limba engleza full service leasing): ratele includ pe langa pretul folosintei si cheltuielile de asigurare, intretinere si reparatii ale bunului. Aceasta forma se utilizeaza frecvent la instalatiile complexe sau acolo unde se doreste cucerirea pietei.

2.5. Trasaturile contractului de leasing din punct de vedere economic Leasingul este un instrument de finantare a carui evolutie cantitativa si calitativa din ultimii ani a fost determinata de beneficiile evidente pe care le ofera participantilor. Din acest motiv, analiza principalelor sale trasaturi se poate realiza in stransa legatura cu avantajele dar si cu dezavantajele pe care acesta le aduce partilor implicate.

Dintre beneficiile utilizatorului cele mai importante sunt:

LEASINGUL - CONTINUT JURIDIC SI ECONOMIC


leasingul nu imobilizeaza capitalul propriu al utilizatorului menajandu-i astfel lichiditatea; bunul este cumparat de catre societatea de leasing de la furnizor si pus la dispozitia utilizatorului contra unor redevente lunare; asadar, locatorul realizeaza lunar un efort financiar redus, resursele sale suplimentare, daca exista, pot fi folosite in alte proiecte de investitii sau, pur si simplu, pentru mentinerea unor lichiditati sporite; leasingul se dovedeste o alternativa perfecta pentru obtinerea unor utilaje de o inalta complexitate si tehnicitate la care uzura morala are o pondere foarte mare permitand schimbarea operativa a unor utilaje depasite moral; politica flexibila a societatilor de leasing in domeniul garantiilor; de regula, bunurile proprii ale utilizatorului raman libere deoarece obiectul leasingului va reprezenta garantia fata de locator; marimea constanta a redeventelor faciliteaza programarea riguroasa a cheltuielilor utilizatorului; locatorul poate oferi locatarului o serie de servicii legate de intretinerea obiectului de leasing; rapiditatea procesului de aprobare a operatiunii; operatiunea contabila aferenta leasingului operational presupune doar inregistrarea pe cheltuieli a redeventelor, ceea ce face ca pasivul bilantului utilizatorului sa nu se modifice si sa existe posibilitatea contractarii unor credite bancare; posibilitatea de disponibilizare a capitalului financiar si de mobilizare a rezervelor latente prin procedeul sale-and-lease-back. Avantajele finantatorului se concretizeaza in: ca urmare a actiunii sale de cumparare a bunului de la furnizor si de punere a acestuia la dispozitia utilizatorului, locatorul isi asigura profit; forma de incasare prin redevente constante ii asigura locatorului un venit sigur programat; cu cat contractele de leasing oferite sunt mai avantajoase cu atat numarul contractelor incheiate se mareste si, implicit, profitul finantatorului se mareste; Desi mai putin evidente beneficiile furnizorului sunt: leasingul permite sporirea vanzarilor furnizorului deoarece atrage noi beneficiari care nu au puterea de a cumpara integral bunul respectiv si nici posibilitatea contractarii unui credit classic; leasingul are, de asemenea, ca efect cresterea vanzarilor prin promovarea si dezvoltarea exporturilor, furnizorul avand posibilitatea sa realizeze pe langa exportul traditional si pe cel in leasing;

LEASINGUL - CONTINUT JURIDIC SI ECONOMIC


operatiunea de leasing poate avea un rol promotional, in situatia in care echipamentul este mai intai inchiriat pentru a-l convinge pe client de randamentul sau, care in situatia unui rezultat pozitiv il va achizitiona. Ca oricare alt instrument de finantare, leasingul prezinta pentru participanti si dezavantaje care s-ar putea sintetiza astfel: - leasingul este eficient doar in conditiile in care se poate exploata utilajul pe toata durata contractului de leasing; nefunctionarea acestuia pe intreaga perioada, datorata in principal lipsei comenzilor, aduce pierderi beneficiarului; - in cazul in care locatarul ar putea obtine un credit bancar in conditii avantajoase atunci pentru aceasta costul leasingului este mai ridicat; situatia se datoreaza faptului ca majoritatea societatilor de leasing se imprumuta la randul lor de la banci pentru a putea achizitiona bunurile date in leasing; din acest motiv, ele vor include in redeventa (pe langa partea de rambursare a investitiei si dobanda proprie) si dobanda practicata de bancile la care se imprumuta; - bunul care face obiectul contractului nu se afla in proprietatea locatorului, fapt ce impiedica vanzarea acestuia pe durata contractului de leasing iar subinchirierea poate fi realizata numai cu acordul locatorului; - leasingul instraineaza numai folosinta, conservand proprietatea, deci bunurile furnizorului pot fi deteriorate prin utilizare necorespunzatoare, dupa prima inchiriere fiind posibil ca utilajul sa nu-si mai gaseasca alti utilizatori.

3. Natura juridica a operatiunilor de leasing 3.1. Analiza conceptului de leasing din punct de vedere juridic Leasingul s-a conturat mult mai clar ca o realitate economica decat ca o entitate juridica. ...pentru cei chemati sa-i descifreze esenta juridica el pare o problema insolubila. In tara noastra leasingul este definit de Ordonanta nr. 51/28.08.1997 ca fiind operatiunea prin care o parte, denumita locator/finantator, transmite pentru o perioada determinata dreptul de folosinta asupra unui bun al carui proprietar este celeilalte parti, denumita utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei plati periodice, denumita rata de leasing. Prin aceasta definitie se precizeaza clar ca dreptul de folosinta a bunului apartine utilizatorului si se subintelege, in acelasi timp, ca dreptul de posesie nu revine acestuia. De asemenea, Ordonanta precizeaza faptul ca la sfarsitul perioadei de leasing locatorul/finantatorul se obliga sa respecte dreptul de optiune al utilizatorului de a cumpara bunul, de a prelungi contractul de leasing ori de a inceta raporturile contractuale. Utilizatorul poate opta pentru cumpararea bunului inainte de sfarsitul perioadei de leasing, daca partile convin astfel si daca utilizatorul achita toate obligatiile asumate prin contract. Din text se desprinde in mod evident dreptul locatarului de a opta si, in

LEASINGUL - CONTINUT JURIDIC SI ECONOMIC


contrapartida, obligatia locatorului de a respecta aceasta optiune. Acest aspect este unul specific contractelor de leasing. Legislatia face distinctie intre leasingul operational si leasingul financiar. Aceasta prezinta conditii a caror indeplinire, separata sau cumulativa, conduce la incadrarea unui contract in categoria lesingului financiar si mentioneaza ca orice alt contract de leasing, in afara acestuia, este contract de leasing operational. Calitatea de finantator o poate avea o societate de leasing persoana juridica romana sau straina iar cea de utilizator poate fi dobandita atat de o persoana fizica romana sau straina cat si de o persoana juridica romana sau straina. Apelarea la finantarea prin leasing presupune incheierea unor contracte intre participanti: un contract de vanzare-cumparare intre furnizor si locator prin care se achizitioneaza bunul solicitat de utilizator. un contract de mandat intre locator si locatar prin care acesta din urma este investit sa urmareasca la furnizor caracteristicile tehnico-economice si pretul bunului. un contract de leasing intre locator si locatar prin care acesta din urma se obliga sa plateasca primului redevente pe o durata de timp stabilita. promisiune unilaterala de vanzare facuta de finantator utilizatorului. In aceste conditii se poate aprecia ca leasingul este un contract propriu de finantare fiind o fuziune de tehnici juridice. Contractul de leasing se grefeaza pe contractul de vanzare-cumparare. Utilizatorul trateaza afacerea cu furnizorul inainte de orice interventie a societatii de leasing si stabileste obiectul, caracteristicile si exigentele tehnice si calitative ale acestuia. Locatarul negociaza, de asemenea, si pretul deoarece in final el este cel care il plateste sub forma redeventelor si a valorii reziduale daca opteaza pentru cumpararea bunului. Toate aceste drepturi au la baza mandatul pe care il acorda societatea de leasing utilizatorului. Contractul de vanzare-cumparare privind obiectul solicitat de utilizator se incheie intre furnizor si societatea de leasing care finanteaza intreaga operatiune si care devine proprietara bunului. Procesul verbal de receptie incheiat intre furnizor si utilizator poate indeplini rolul in executarea contractului de vanzare-cumparare (desi utilizatorul, semnatarul procesului verbal alaturi de furnizor, nu este parte din procesul de vanzare-cumparare deoarece din momentul receptiei societatea de leasing este proprietara bunului si datoreaza pretul). Evident, aceasta situatie se presupune preexistenta unui contract intre utilizator si

10

LEASINGUL - CONTINUT JURIDIC SI ECONOMIC


finantatorul interesat sa se implice in aceasta operatiune din ratiuni financiare legate de maximizarea profitului. 3.2. Trasaturile contractuluiu de leasing din punct de vedere juridic Din perspectiva juridica contractul de leasing este un act bilateral, sinalagmatic, cu titlu oneros si continut patrimonial, cu executare succesiva, intuitu personae si consensual. Este un act juridic bilateral care se incheie intre societatea de leasing si utilizator. Pe langa conditiile generale, partile trebuie sa indeplineasca si anumite conditii speciale referitoare la incheierea actelor juridice (legate de destnatia bunului, plata ratelor de leasing). Este un contract sinalagmatic pentru ca ambele parti se obliga reciproc dand nastere unor obligatii corelative si interdependente. Este un contract cu titlu oneros si continut patrimonial pentru ca ambele parti urmaresc realizarea unui profit propriu evaluabil in bani. Locatarul primeste redevente platite periodic de catre utilizator iar locatarul beneficiaza de folosinta bunului pe perioada derularii contractului. La sfarsitul acestuia se poate bucura de dreptul sau de optiune. Este un contract cu executare succesiva deoarece efectele sale se produc pe tot parcursul derularii contractului. Acest fapt are consecinte importante legate de desfasurarea raporturilor dintre parti, printre care problema rioscului si a efectelor privind neexecutarea contractului. Este un contract intuitu personae in ceea ce il priveste pe utilizator ceea ce inseamna ca acesta nu poate instraina drepturile si obligatiile sale ori cesiona contractul fara acordul locatorului. Acest caracter nu il vizeaza pe finantator care poate ceda contractul. Vanzarea obiectului de catre finantator pe durata contractului de leasing este insotita de obligatia finantatorului care cumpara de a respecta contractul cat si de garantia finantatorului care vinde in acest sens. Este un contract consensual simpla manifestare de vointa a partilor fiind suficienta pentru realizarea acordului in mod valabil. Incheierea contractului de leasing in forma autentica sau prin act scris si realizarea procedurilor de publicitate nu reprezinta conditii de valabilitate, forma scrisa avand doar valoare probatorie si legata de opozabilitate. Contractul de leasing trebuie redactat astfel incat sa cuprinda minim urmatoarele elemente: partile contractante: finantatorul si utilizatorul; descrierea exacta a bunului care face obiectul contractului de leasing;

11

LEASINGUL - CONTINUT JURIDIC SI ECONOMIC


valoarea totala a contractului de leasing; valoarea ratelor de leasing si termenul de plata a acestora; perioada de utilizare in sistem de leasing a bunului; clauza privind obligatia asigurarii bunului. Contractul de leasing financiar trebuie sa cuprinda, pe langa elementele mentionate, si urmatoarele: valoarea initiala a bunului; clauza privind dreptul de optiune al utilizatorului cu privire la cumpararea bunului si la conditiile in care acesta poate fi exercitat. Aceste componente nu sunt limitative, partile putand conveni si alte clauze. Contractul de leasing nu se poate incheia pe o durata mai mica de un an si reprezinta titlu executoriu in conditiile in care utilizatorul nu preda bunul la sfarsitul perioadei de leasing (evident, in masura in care nu a formulat optiunea preluarii bunului sau a prelungirii contractului) si in cazul rezilierii contractului din vina exclusiva a utilizatorului. Desi operatia de leasing se bazeza pe o relatie triunghiulara (furnizor-finantatorutilizator) contractul de leasing se incheie numai intre doua parti (finantator-utilizator) care isi asuma dreturi si obligatii specifice.

Concluzii Leasingul este, fara indoiala, un domeniu al controverselor in materie juridica, contabila si financiara. Din acest motiv este usor de inteles neincrederea, si chiar rezistenta, cu care a fost intampinat inca de la aparitie. Totusi, practica economica a sesizat avantajele acestui nou instrument de finantare si, din dorinta de a beneficia de acestea, a impus organelor legislative elaborarea de norme care sa reglementeze situatia leasingului. Leasingul este un instrument de finantare cu multiple avantaje ceea ce determina continua lui expansiune in toate statele lumii chiar si in Romania dar normalizarea lasa loc de interpretari. Solutia o constituie elaborarea unor norme nici prea interpretabile, care sa permita manipularea prin operatii de leasing a situatiilor financiare, dar nici prea stricte, care sa nu permita o contabilizare corespunzatoare realitatii. Chiar si in aceste conditii, este cert faptul ca, daca practicienii doresc sa prezinte in situatiile financiare o realitate distorsionata intotdeauna vor gasi o modalitate de a interpreta normele in favoarea lor. Din acest motiv, in cele mai multe cazuri, singura solutie este sa ne bazam pe buna lor credinta si competenta in interpretarea fenomenelor care apar in viata intreprinderii, in contabilizarea si prezentarea acestora in sitatiile financiare puse la dispozitia utilizatorilor.

12