Contabilitatea Operatiunilor

Username / Parola inexistente
Contabilitatea
operatiunilor de
leasing financiar
CUPRINS
Capitolul I: STABILIREA NOIUNII DE LEASING
1.1. Istoricul operatiunilor de leasing .....................4
1.2. Tipuri de leasing si clasificarea operatiunilor de leasing ............6
1.3. Avantajele si limitele leasingului .....................9
1.4. Deosebiri ntre contractul de leasing si contractul de locatiune ..........13
1.5. Leasback si tranzactiile de vnzare ...................14
Capitolul II: CONTRACTUL sI OPERAIUNILE DE LEASING
2.1. Etapele derularii operatiunilor de leasing ..................15
2.2. Obiectul contractului de leasing ....................18

2.3. Efectele si raspunderea partilor dintr-un contract de leasing...........19
Capitolul III: REFLECTAREA N CONTABILITATE A OPERAIUNILOR DE LEASING N

ROMNIA
3.1. Contabilitatea operatiunilor de leasing financiar n situatiile financiare ale
locatarilor....................................23
3.2. Contabilitatea operatiunilor de leasing financiar n situatiile financiare ale
locatorilor....................................29
3.3. Contabilitatea operatiunilor de leasing operational n situatiile financiare ale
locatarilor....................................33
3.4. Contabilitatea operatiunilor de leasing operational n situatiile financiare ale
locatorilor....................................37
3.5. Aspecte fiscale: impozitul peprofit - reglementari speciale............40
3.6. Transferul proprietatii n contractul de leasing.................42
Capitolul IV: LEASINGUL PREZENTAT DIN PRISMA STANDARDELOR
INTERNEIONALE DE CONTABILITATE - IAS 17................44
Capitolul V: STUDIU DE CAZ LA S.C. MARKET INVEST S.R.L. .........57
CONCLUZII ..................................73
CAPITOLUL I
STABILIREA NOIUNII DE LEASING
1.1. ISTORICUL OPERAIUNILOR DE LEASING

Originile termenului de "leasing" se regasesc la mijlocul secolului XX cnd s-au realizat
primele operatiuni de acest fel.
Leasingul ca tehnica de afaceri economice a aparut pentru prima oara n Statele Unite ale
Americii, dintr-o nevoie stringenta de a solutiona problema mprumutului de utilaje necesare
pentru satisfacerea unor comenzi profitabile, chiar daca nu exista banii necesari pentru a le
achizitiona. Guvernul SUA sprijinea societatile de leasing nou aparute n vederea promovarii la
export a produselor.
n Europa leasingul apare mai trziu, cu deosebire n tarile occidentale - Franta, Olanda,
Belgia, Anglia, etc, unde apar reglementari juridice specifice fiecarei tari, iar temenul de leasing
cunoaste diferite nuantari, spre exemplu n Franta apare sub denumirea de "credit-bail".
n anul 1972 se nfiinteaza Federatia Europeana a societatilor de Leasing, denumita
Leaseurope si care controleaza circa 80% din industria leasingului european, ajungnd sa
finanteze, dupa opt ani, un sistem al tranzactiilor de 82 miliarde ECU.
Unul dintre principalele motive pentru care leasingul este o alternativa financiara att de
populara n lume este acela ce sintetizeaza cteva idei esentiale:
-nu proprietatea asupra mijloacelor fixe, ci utilizarea lor efectiva aduce profitul
preconizat;
-a fi proprietarul unor echipamente vechi sau depasite moral nu foloseste numanui,
neaducnd unei companii profitabilitatea asteptata;
-obtinerea n folosinta cu un minim de capital investit, a unor echipamente moderne si
performante, mareste eficienta, atrage cresterea volumului afacerii si al activitatii, aducnd n
final mai mult profit.
S-a constatat, n urma mai multor studii efectuate de diferite firme de consultanta, ca
evolutia pietelor de leasing n lume, are loc de la stadiul de inexistenta, n sensul ca este la nivel
de nchiriere, pna la stadiul de leasing operational, faza situata la un nivel matur, practicata n
toate tarile bine dezvoltate. Faza matura este caracterizata printr-o consolidare n cadrul
industriilor, lund forma fuziunilor de companii, achizitiilor de firme, parteneriatelor sau
aliantelor dintre firme. Deasemenea, aceasta maturitate presupune marje de profit mai reduse,
determinnd astfel utilizatorii de leasing sa caute realizarea profitului prin eficienta operationala
mai degraba dect prin cresterea volumului de vnzari.
Piata de leasing din Romnia s-a dezvoltat rapid n ultimii ani, numarul societatilor de
leasing crescnd surprinzator. Desi toate aceste companii ofera servicii de leasing, sunt de mai
multe tipuri, fapt care le determina, alaturi de propriile motivatii obiective, o abordare specifica si
diferita a pietei. Acest lucru duce la stabilirea unor diferente ntre serviciile de leasing oferite n
functie de strategia fiecarei firme, a conceptiei pe care o are n privinta riscului, a structurarii unei
tranzactii, rezultnd grade diferite de flexibilitate si disponibilitati diferite de a structura
tranzactiile.
Firmele de leasing afiliate companiilor producatoare sau care vnd un anumit tip de
produse, ofera in general leasing financiar, schemele de leasing oferite fiind fixe si avnd ca
obiective realizarea unor volume mari de vnzari de produse.
Firmele de leasing afiliate unor banci sunt create pentru ca n Romnia bancilor nu le este
permis prin lege sa se implice direct n tranzactiile de leasing, precum si n majoritatea tarilor din
lume.
Firmele de leasing independente pot fi:
-cu profil dedicat, oferind servicii de leasing pentru o anumita categorie de produse, de
regula automobile;
-cu profil diversificat, serviciile de leasing fiind oferite pentru o gama larga de produse si
servicii att n ceea ce priveste acceptarea solicitarilor de leasing ale clientilor, ct si n privinta
garantiilor si conditiilor de leasing.
n ceea ce priveste piata de leasing ca volum de tranzactii ncheiate, acesta a crescut
semnificativ si constant, n special ncepnd cu anul 1996, cota de piata cea mai nalta fiind
detinuta de tranzactiile ce au ca obiect echipamente si masini industriale, iar procentul

tranzactiilor cu automobile si camioane fiind n continua crestere.
1.2. TIPURI DE LEASING sI CLASIFICAREA

OPERAIUNILOR DE LEASING
n conditiile unei evolutii rapide a progresului tehnic, cnd uzura morala a echipamentelor
si a instalatiilor de lucru sunt mai accelerate ca niciodata, leasingul se dovedeste a fi o alternativa
avantajoasa n cazul obtinerii unor utilaje costisitoare necesare extinderii si modernizarii
productiei.
Leasingul este o solutie ce permite obtinerea n folosinta, cu minimum de capital investit,
a unor echipamente performante, moderne care maresc eficinta unei firme si a volumului
activitatii, acest lucru nsemnnd n final mai mult profit pentru orice societate care apeleaza la
varianta leasing.
Leasingul este o operatiune comerciala prin care o parte denumita locator / finantator
transmite pentru o perioada determinata dreptul de folosinta al unui bun al carui proprietar este,
celeilalte, denumita utilizator, la solicitarea acesteia din urma, contra unei plati periodice,
denumita "rata de leasing" sau "redeventa". La sfrsitul perioadei de leasing locatorul /
finantatorul se obliga sa respecte dreptul de optiune al utilizatorului de a cumpara bunul, de a
prelungi contractul de leasing ori de a nceta raporturile contractuale, conform prevederilor legale
prevazute de Ordonanta nr.51/28.08.1997, republicata n Monitorul Oficial nr.9/12.01.2000.
Tipurile de leasing existente le vom enumera n rndurile ce urmeaza, astfel:
Leasingul financiar, conform Ordonantei mentionate n rndurile precedente, este
operatiunea de leasing care ndeplineste una sau mai multe dintre urmatoarele conditii:
-riscurile si beneficiile aferente dreptului de proprietate a bunurilor sau serviciilor trec
asupra utilizatorului din momentul ncheierii contractului de leasing;
-partile au prevazut expres ca la expirarea contractului de leasing se transfera dreptul de

proprietate asupra bunului;
-utilizatorul poate opta pentru cumpararea bunului, iar pretul de cumparare va reprezenta
cel mult 50% din valoarea de intrare pe care acesta o are la data la care optiunea poate fi
exprimata;
-perioada de folosire a bunului n sistem de leasing acopera cel putin 75% din durata
normata de utilizare a bunului chiar daca n final dreptul de proprietate nu este transferat.
Leasingul operational este operatiunea de leasing care nu ndeplineste niciuna dintre
conditiile prevazute pentru leasingul financiar. Rata de leasing reprezinta cota de amortizare
calculata n conformitate cu actele normative n vigoare.
Leasingul functional sau operational da dreptul chiriasului sa foloseasca o perioada de
timp bunul nchiriat, aceasta perioada de regula fiind mai scurta dect durata de viata a bunului,
n sine. Contractul de leasing operational poate fi reziliat de catre chirias daca bunul risca sa
devina uzat moral cu conditia achitarii penalitatilor. Cuantumul chiriei cuprinde: nivelul
amortizarii bunului, cheltuieli de ntretinere ce revin furnizorului si o cota parte din profit.
Leasing irevocabil reprezinta operatiunea de leasing care este revocabila doar:

-daca survine o contingenta a carei producere era putin probabila;
-cu permisiunea locatorului;
-n cazul n care locatarul contracteaza cu acelasi locator un nou leasing privind acelasi
bun sau unul echivalent;
-n momentul platirii, de catre locatar, a unei sume suplimentare astfel nct, la nceputul
leasingului, continuarea lui este certa, ntr-o masura rezonabila.
Deasemenea conform prevederilor legale n vigoare n Romnia leasingul are ca avantaje:
-achizitia de imobilizari este finantata pe seama cheltuielilor de exploatare;

-plata esalonata a chiriilor / redeventelor, ceea ce permite evitarea mobilizarii de resurse
pe termen lung;
-neplata impozitelor indirecte (T.V.A., taxe vamale) la valoarea de intrare a bunului.
Pentru o mai buna prezentare si ntelegere a termenului de leasing vom expune n
rndurile ce urmeaza semnificatiile expresiilor specifice contractelor de leasing.
Valoarea de intrare reprezinta valoarea la care a fost achizitionat bunul de catre
finantator, respectiv costul de achizitie.
Valoarea totala nsumeaza totalitatea ratelor de leasing la care se adauga valoarea
reziduala care, la rndul ei semnifica valoarea la care la expirarea contractului de leasing, se face
transferul dreptului de proprietate asupra bunului catre utilizator.
Rata de leasing denumita si redeventa n cadrul leasingului financiar este cota parte din
valoarea de intrare a bunului si a dobnzii de leasing, iar n cazul leasingului operational
reprezinta cota de amortizare calculata conform actelor normative n vigoare si beneficiul stabilit
de partile contractante.
Dobnda de leasing este o rata medie a dobnzii bancare practicata pe piata romneasca.
Indiferent de forma leasingului, financiar sau operational, contractul de leasing nu se
ncheie pe o perioada mai mica de un an si poate constitui titlu executoriu n doua cazuri,
respectiv:
-la sfrsitul perioadei de leasing, daca utilizatorul nu a formulat optiunea cumpararii
bunului sau a prelungirii contractului si
-n cazul rezilierii contractului din vina exclusiva a utilizatorului.
nceputul leasingului reprezinta cea dinti data dintre data contractului de leasing sau data
angajamentului partilor de a respecta principalele prevederi ale leasingului.
n ceea ce priveste clasificarea operatiunilor de leasing, aceasta se bazeaza pe masura n

care riscurile si beneficiile aferente titlului de proprietate a unui bun n regim de leasing revin
locatorului sau locatarului. Riscurile includ posibilitatea de a se nregistra pierderi, ca urmare a
unui grad scazut de utilizare a bunului sau a uzurii morale si a unor variatii ale venitului datorate
modificarii conditiilor economice. Beneficiile pot fi prezentate de estimarea unei activitati
profitabile pe durata de viata economica a bunului si a unor cstiguri rezultate din cresterea
valorii sau din realizarea valorii reziduale.
O operatiune de leasing este considerata ca fiind leasing financiar, daca transfera n mare
masura, toate riscurile si beneficiile aferente titlului de proprietate. O operatune de leasing este
considerata leasing operational, daca nu transfera, n mare masura, toate riscurile si beneficiile
aferente titlului de proprietate.
Clasificarea unei operatiuni de leasing ca leasing financiar sau operational depinde mai
curnd de fondul tranzactiei dect de forma contractului. Exemple de situatii n care o operatiune
de leasing este clasificata ca leasing financiar, sunt:
-leasingul transfera locatarului titlu de proprietate asupra bunului pna la sfrsitul
termenului de leasing;
-locatarul are optiunea de a cumpara bunul la un pret estimat a fi suficient de mic fata de
valoarea justa la data la care optiunea devine exercitabila, astfel nct, la nceputul leasingului,
exista n mod rezonabil certitudinea ca optiunea va fi exercitata;
-termenul de leasing acopera, n cea mai mare parte, durata de viata economica a bunului,
chiar daca titlul de proprietate nu este transferat;
-la nceputul leasingului, valoarea actualizata a platilor minime de leasing este cel putin
egala cu aproape ntreaga valoare justa a bunului n regim de leasing;
-bunurile ce constituie obiectul contractului de leasing sunt de natura speciala, astfel nct
numai locatarul le poate utiliza fara efectuarea unor modificari majore.
Aspecte care sa indice situatii care, n mod individual sau n combinatie, pot, de
asemenea, sa conduca la clasificarea unei operatiuni de leasing ca fiind leasing financiar sunt:
-n cazul n care locatarul poate rezilia contractul de leasing, pierderile locatorului
generate de rezilierea contractului revin locatarului;
-cstigurile sau pierderile rezultate din variatia valorii juste reziduale sunt n sarcina
locatarului (de exemplu, sub forma unei reduceri a chiriei echivalenta cu cea mai mare parte a
ncasarilor din vnzari la sfrsitul contractului de leasing);
-locatarul are capacitatea de a continua leasingul pentru o a doua perioada, la o chirie
substantial mai redusa dect chiria pietei.
Clasificarea operatiunilor de leasing se realizeaza la nceputul leasingului. Daca locatorul
si locatarul convin, sa modifice clauzele, n orice moment, fara a rennoi contractul revizuit este
considerat un contract nou n afara de durata sa. Totusi, modificarile elementelor previzionate, (de
exemplu, modificari ale duratei de viata economica estimate sau ale valorii reziduale a bunului ce
constituie obiectul leasingului) sau modificarile de circumstante (spre exemplu, nendeplinirea
angajamentelor de catre locatar) nu determina o noua clasificare a leasingului din punct de vedere
contabil.
Operatiunile de leasing care au ca obiect terenuri si cladiri sunt clasificate ca leasing
operational sau financiar, ca si operatiunile de leasing care au ca obiect orice alte bunuri, cu
specificatia ca terenurile au, n mod normal, ca si caracteristica, o durata de viata economica
nedeterminata, iar daca nu se estimeaza ca locatarului i va fi transferat titlu de proprietate pna la
sfrsitul termenului de leasing, atunci locatarului nu i revin n mare masura, toate riscurile si
toate beneficiile aferente titlului de proprietate. O suma platita pentru un astfel de leasing
reprezinta plati de leasing achitate n avans, care sunt amortizate pe perioada de leasing n
functiile de beneficiile aduse.
1.3. AVANTAJELE sI LIMITELE LEASINGULUI
Leasingul presupune o serie ntreaga de avantaje, nsa aspectul cheie este folosirea
judicioasa a resurselor de capital, obtinnd profit.
Resursele financiare limitate forteaza cele mai multe firme sa aleaga, la un moment dat
ntre proiectele de investitii pe care ar dori sa le realizeze, renuntnd la o parte din ele, care prin
realizarea lor, cu siguranta ar completa tabloul dezvoltarii firmei si ar duce la un profit mai mare.
Leasingul permite realizarea simultana a mai multor proiecte de investitii.
Exista o asa zisa "regula de aur" care se aplica atunci cnd o societate are nevoie de un
nou echipament: "Daca activul si creste valoarea, cumpara-l, iar daca se depreciaza, alege
varianta de leasing".
n contextul economic actual din Romnia, avantajele utilizarii leasingului ca instrument
de finantare sunt legate n primul rnd de necesitatile de dezvoltare rapida a firmelor, n special a
celor din sectorul privat. Aspectele specifice pietei de leasing din Romnia ce trebuie avute n
vedere sunt:
1. Folosirea eficienta a resurselor. Utilizarea facilitatilor de leasing poate nsemna o
folosire mai eficienta a fondurilor, prin realizarea proiectelor firmelor cu investirea unor sume
initiale minime care reprezinta avansul ce poate fi cuprins ntre 0%-30%.
2. Reducerea efortului financiar datorita facilitatilor privind importurile. La achizitionarea
de produse din import, costurile investitiei se pot reduce considerabil, datorita facilitatilor fiscale
de care beneficiaza contractele de leasing. n baza Ordonantei Guvernului nr.51/1997, republicata
n ianuarie 2000, bunurile importate ce fac obiectul contractelor de leasing sunt exceptate de la
plata tuturor drepturilor de import, reprezentnd taxe vamale, T.V.A., acestea platindu-se la
sfrsitul perioadei de leasing, aplicate la o valoare egala cu 20% din valoarea de intrarea bunului.
3. Managementul taxelor, facilitatilor fiscale. P 15515j914p rin alegerea unei operatiuni
de leasing, se pot minimiza costurile investitiei datorita exceptarii de la plata tuturor drepturilor
de import.
4. Flexibilitatea privind platile si sistemul de garantare. Leasingul ofera toate avantajele
unei finantari, fara a afecta structura financiara a societatii, permitnd pastrarea capacitatii de
ndatorare pentru obtinerea altor surse de finatare (credite).
5. Rapiditate si accesibilitate. Procedura de obtinerea a unei finantari n sistem de leasing

este mult mai simpla si accesibila dect n cazul procedurilor clasice de creditare.
6. Posibilitatea de finatare pe termen mediu si lung, cu att mai mult cu ct majoritatea
institutiilor bancare au tendinta de a acorda facilitati de creditare pe termen ct mai scurt.
7. Grafice de plati periodice lunare. Societatile de leasing propun sisteme de plati
periodice (lunare sau trimestriale) egale, permitnd astfel o planificare judicioasa a resurselor.
Avantajele leasingului trebuie abordate din unghiuri diferite:
a) La nivelul economiei nationale reprezinta o cale de relansare a investitiilor si o retehnologizare
a societatilor comerciale. Avnd n vedere ca acesta reprezinta o operatiune de finantare, leasingul
faciliteaza atragerea unor noi surse de finantare n economie, daca este din exterior, precum si o
forma de promovare pe piata a produselor pentru care cererea este limitata de posibilitatile de
cumparare a agentilor economici.
b) La nivelul finantatorului reprezinta o forma de plasament al resurselor financiare n conditii de
rentabilitate si siguranta, intruct ramne proprietarul bunului.
c) La nivelul beneficiarului:
-se obtine finantarea integrala a unei investitii n lipsa unor resurse financiare suficiente;
-reprezinta o cale de acces la tehnologii avansate si mai important la dezvoltarea
activitatii;
-favorizeaza
concentrarea
resurselor
beneficiarului
asupra
activitatii
profitabile
simplificnd procedura de gestiune a investitiilor.

n conditiile leasingului operational:
-ratele de leasing se nregistreaza pe costuri, diminund venitul anual impozabil;
-beneficiarul si poate stabili durata de locatie putnd fi dotat permanent cu echipamente

ct mai performante;
-bunurile nefiind n proprietatea beneficiarului, acestea nu sunt evidentiate n cadrul
activelor din bilantul contabil, neafectndu-l;
-graficul de plati este mai flexibil dect cel al unui credit bancar;
-prin operatiunile de leasing se acopera ntregul program de achizitionare de bunuri
deoarece pot fi incluse pe lnga pretul acestora si cheltuielile de transport, instalare, taxele legale;
-graficul de derulare a operatiunilor de leasing fiind cunoscut permite o planificare mai
riguroasa a bugetului de venituri si cheltuieli;
-operativitate n achizitionarea bunului;
-permite asigurarea totala a bunului pentru a acoperi riscul fizic si cel valoric;
-creaza o piata secundara prin vnzarea la valoarea ramasa sau renchirierea
echipamentelor utilizate, realiznd profituri suplimentare prin acestea;
-protejeaza mpotriva efectelor inflationiste n cazul contractelor pe termen lung;
-rezultatele financiare sporesc n special pentru utilizatori;
-determina o stabilizare a ciclului de afaceri prin esalonarea ncasarilor pentru finantator;
-bunul poate fi nlocuit pe durata locatiei, cu un altul mai modern n cazul n care uzura
morala impune acest lucru.
Extinderea operatiunilor de leasing n economia Romniei este oportuna din prisma
urmatoarelor motive:
Rentabilitatea operatiunilor, ntruct de cele mai multe ori costurile sunt inferioare
veniturilor.
Regimul fiscal. Beneficiarul nu suporta impozite.

Constanta costurilor pe durata de locatie.
Mentine gradul de lichiditate al societatii, daca nu presupune plata unor avansuri.
Costurile si veniturile beneficiarului se desfasoara simultan.
Posibilitatea rennoirii bazei materiale la sfrsitul locatiei.
Nu presupun evidentierea bunurilor nchiriate n bilant.
Leasingul, pe lnga avantaje, prezinta si unele limite, comportnd riscuri att pentru
beneficiar, ct si pentru furnizor sau societatea de leasing:
-leasingul este mai costisitor dect creditul bancar, motiv pentru care se va recurge la o
astfel de operatiune numai daca sumele economisite pot fi plasate n tranzactii profitabile sau
daca beneficiarul nu dispune de alte surse de finantare;
-leasingul se justifica numai daca bunul este exploatat pe ntreaga durata a locatiei si daca
profitul obtinut este mai mare dect cheltuieliele de exploatare si nchiriere;
-sunt situatii n care bunul utilizat temporar nu-si mai gaseste solicitanti, desi nu a fost
amortizat integral;
-poate duce la riscul pierderii tuturor drepturilor de proprietate n cazul imposibilitatii de
respectare a contractului de catre locatar sau locator;
-rate fixe ale chiriei pot deveni dezavantajoase n timp;
-avantajul reducerii impozitului pe venit la beneficiar datorat ratelor de leasing, este
temporar, pierzndu-se la nivelul impozitului global;
-necesita o instruire speciala a personalului, att la furnizor ct si la beneficiar;
-clauzele referitoare la ntretinerea bunului, adeseori sunt greu de respectat n practica,

indiferent cui i revin aceste, consecintele fiind grave;
-pentru societatiile de leasing, riscurile pot creste pe masura cresterii beneficiarilor, a
exigentei privind solvabilitatea;
-derularea operatiunilor de leasing presupune antrenarea unui numar mare de consilieri si
analisti financiari, marindu-se astfel costul tranzactiilor.
n pofida acestor limite, leasingul ramne o forma moderna de finantare si circulatie a
bunurilor.
1.4. DEOSEBIRI NTRE CONTRACTUL

DE LEASING sI CONTRACTUL DE LOCAIUNE
Contractul de leasing ar putea fi considerat o varianta a contractului de locatiune datorita
faptului ca cele doua contracte se aseamana foarte mult.
Exista totusi o multitudine de deosebiri ntre cele doua contracte, acest fapt conducnd la
concluzia ca leasingul poate fi considerat o etitate distincta de locatiune si nu se pot confunda
ntre ele.
Daca n cazul contractului de leasing finantatorul / locatorul trebuie sa detina
proprietatea bunurilor pe care urmeaza a le transmite n folosinta utilizatorului, n cazul

contractului de locatiune, putnd fi un uzufructuar sau un locatar.
n contractul de leasing calitatea de finantator / locator o poate avea doar o persoana
juridica care are ca obiect de activitate principal desfasurarea operatiunilor de leasing, n schimb
n cazul contractului de locatiune calitatea de locator o poate avea att o persoana juridica ct si
una fizica.
O alta deosebire consta n aceea ca riscul n cazul contractului de leasing este suportat de
catre utilizator, proprietarul suportnd riscul doar n cazul existentei unei clauze exprese n acest
sens n contractul semnat de parti; n contractul de locatie locatorul / proprietarul suporta
ntodeauna riscul pierderii fortuite.
Contractul de leasing nu poate fi ncheiat pe un termen mai mic de un an, pe cnd
contractul de locatie se poate ncheia pe orice termen.
Contractul de leasing poate constitui titlu executoriu, n schimb contractul de locatiune
nu poate fi niciodata executoriu.
La sfrsitul perioadei de leasing, utilizatorul poate cumpara bunul, poate prelungi
contractul de leasing sau poate nceta raporturile contractuale. n contractul de locatiune,

locatorul trebuie sa restituie lucrul n starea n care a fost predat.
Finantatorul, n cazul contractului de leasing are obligatia sa asigure bunurile oferite
prin leasing, printr-o societate de asigurare, iar n cazul locatiunii nu exista obligatia asigurarii
bunurilor de catre proprietar.
Motivatia n contractul de leasing pentru utilizator este faptul ca va obtine un credit
comercial, cu care si va desfasura activitatea, spre deosebire de contractul de locatie, unde scopul
este faptul ca va obtine folosinta unui bun pentru o perioada determinata.
Locatorul contractului de leasing este obligat de lege sa garanteze utilizatorului folosinta
linistita a bunului cu conditia ca acesta sa fi respectat toate clauzele contractuale. Locatorul

contractului de locatie este obligat sa garanteze locatarului folosinta linistita si utila a bunului.
Cesiunea contractului de leasing este esenta acestui contract, nsa cesiunea contractului
de locatiune este permisa atunci cnd nu este interzisa prin contract si cnd nu a fost convenita n
conditii ce contravin contractului principal.
1.5. LEASEBACK sI
TRANZACIILE DE VNZARE
O tranzactie de vnzare si de leaseback implica vnzarea unui bun de catre vnzator si

nchirierea de catre vnzator a aceluiasi bun n regim de leasing. Platile de leasing si pretul de
vnzare sunt interdependente, ntruct sunt negociate mpreuna. Tratamentul contabil a operatiei
de vnzare si de leaseback depinde de tipul contractului de leasing.
Daca o tranzactie de vnzare si de leaseback are ca rezultat un leasing financiar, orice
surplus reprezentnd difernta dintre suma rezultata din vnzare si valoarea contabila nu trebuie
recunoscut imediat ca venit n situatiile financiare ale locatarului-vnzator, ci trebuie amnat si
amortizat pe parcursul termenului de leasing.
n cazul n care tranzactia de leaseback reprezinta un leasing financiar, tranzactia este un
mijloc prin care locatorul acorda finantare locatarului, bunul avnd rol de garantie. Din acest
motiv nu este recomandat sa se considere drept venit diferenta dintre sumele rezultate din vnzare
si valoarea contabila.
Daca o tranzactie de vnzare si de leaseback are ca rezultat un leasing operational si este
evident ca tranzactia se face la valoarea justa, orice profit sau pierdere trebuie recunoscuta
imediat. Daca pretul de vnzare este mai mic dect valoarea justa, orice profit sau pierdere
trebuie recunoscuta imediat, cu exceptia cazului n care pierderea se compenseaza prin plati de
leasing viitoare cu o valoare sub pretul pietei si profitul sau pierderea trebuie amnata si
amortizata, proportional cu platile de leasing, pe durata estimata de utilizare a bunului.
Daca tranzactia de leasback este leasing operational, iar platile de leasing si pretul de
vnzare sunt stabilite la valoarea justa, a avut loc, o tranzactie normala de vnzare si orice profit
sau pierdere se recunoaste imediat.
Cerintele legate de prezentarea informatiilor de catre locatari si locatori se aplica si n
cazul tranzactiilor de vnzare si de leaseback.
CAPITOLUL II
CONTRACTUL sI OPERAIUNILE
DE LEASING
2.1. ETAPELE DERULRII

OPERAIUNILOR DE LEASING
Schema "clasica" de derulare si finantare a operatiunilor de leasing este accea n care
finantatorul dispune de resurse financiare proprii, pe care le antreneaza n finantarea achizitiei
bunului care face obiectul contractului de leasing. n acest caz bunul este achizitionat din surse
financiare proprii, iar n structura ratelor de leasing va aparea dobnda pe care beneficiarul ar
plati-o unei banci, daca ar achizitiona un credit, dobnda care va acoperi riscul de plasament al
sumelor antrenate. Adeseori, dobnda perceputa va acoperi si profitul vizat de finantator din
operatiune.
O alta schema de derulare si finantare este aceea n care societatea de leasing finanteaza
operatiunile pe baza unor surse financiare atrase, de regula banci. Dobnda perceputa de banca
este transferata beneficiarului n cadrul ratelor de leasing. Aceasta schema este cea mai ntlnita
n practica, ntruct volumul operatiunilor de leasing depaseste potentialul societatilor
specializate n operatiuni de leasing.
Exista, deasemenea si o forma de leasing denumita "leasing leveraj", utilizata frecvent cu
echipamente care au o valoare mare, n care societatea de leasing finanteaza doar o parte din
valoarea bunului, restul fiind acoperita de diferiti creditori, societati de finantare, care contra unei
dobnzi, vor recupera sumele avansate din ratele de leasing ncasate de la beneficiari. Creditorii
nu solicita societatii de leasing rambursarea sumelor n afara clauzelor prevazute n contractul de
leasing, asumndu-si riscurile operatiunilor. Siguranta rambursarii sumelor o reprezinta garantiile
oferite n cadrul contractului de leasing de catre beneficiar societatii de leasing.
O alta solutie posibila ar fi aceea n care furnizorul este producatorul bunului si efectueaza
operatiunile de leasing. n acest caz nu sunt necesare fonduri pentru achizitia bunului de catre
societatea de leasing, care coincide cu cea a furnizorului.
n practica exista situatii n care beneficiarul nu are bonitatea solicitata de finantator
pentru a putea beneficia de facilitatile contractarii n leasing a unui bun. n acest caz se poate
apela la o alta societate comerciala care sa devina titularul contractului de leasing si cu care sa se
asocieze n participatiune pentru a putea derula contractul ncheiat, beneficiarul putnd avea rolul
unui operator de leasing. n acest caz, contractul de leasing va fi ncheiat cu societatea care detine
garantiile necesare derularii operatiunii si va stipula posibilitatea subnchirierii sau explorarii n
comun cu alte societati comerciale a bunului obiect al contractului de leasing.
Exista o schema de derulare a operatiunilor de leasing specifica leaseback-ului n care
intervin doar beneficiarul si societatea de leasing (finantatorul), relatia dintre acestia reducnduse la faptul ca beneficiarul trimite scrisoarea de intentie societatii de leasing n vederea solicitarii
unui credit, acesta la rndul ei putnd sa respinga sau sa accepte solicitarea benficiarului, iar la
finele locatiei, bunurile revenind n proprietatea beneficiarului n urma achitarii valorii reziduale.
Operatiunile de leasing sunt declansate, de regula, de catre beneficiar, care n functie de
optiunea sa de dotare cu un anumit echipament, va prospecta piata bunului, va solicita oferte de la
producatori si va selecta cea mai avantajoasa oferta din punct de vedere al raportului performante
- pret de livrare. n cazul n care oferta nu va cuprinde detalii relative cu privire la conditiile de
livrare, nstalare, garantie si service post-garantie, beneficiarul trebuie sa le solicite de la
ofertantii informatiilor.
Decizia de selectare a celei mai bune oferte depinde de informatia completa solicitata de
viitorul beneficiar.
Dupa alegerea unei variante de dotare, este posibil ca beneficiarul sa-l contracteze direct
pe furnizor pentru a-i expune intentia de a achizitiona bunul n sistem de leasing si a-i solicita un
termen mai mare de valabilitate a ofertei necesar pentru gasirea societatii de leasing dispusa sa
finanteze.
"Pasul" ce va urma a fi efectuat de catre beneficiar este acela al abordarii societatilor de
leasing, n vederea cunoasterii conditiilor de finantare si alegerea celei mai avantajoase. Va emite
cereri de nchiriere de echipamente n care va trebui specificat intentia de a intra n posesia
bunului dorit, caracteristicile / coordonatele furnizorului, pretul de livrare propus si data estimata
pentru livrarea bunului.
Pe baza documentelor depuse, societatea de leasing va analiza bonitatea firmei solicitante,

punctnd n special solvabilitatea si lichiditatea, fezabilitatea proiectului de finantare. Este foarte
importanta evaluarea riscurilor care pot interveni n cazul acceptarii tranzactiei si a posibilitatii de
diminuare a efectelor lor, urmnd ca societatea de leasing sa trimita acceptul sau refuzul de
principiu.
n urma acceptului de principiu a cererii de nchiriere, societatea de leasing / finantatorul
pregateste contractarea bunului si ncheierea acestuia. n acest sens se remite beneficiarului un
proiect de contract care va cuprinde promisiunea unilaterala de vnzare a bunului la sfrsitul
perioadei de locatie, n cazul manifestarii intentiei n acest sens. Societatea de lesing mandateaza
beneficiarul sa negocieze cu furnizorul clauzele contractului referitoare la caracteristici, livrare,
instalare, garantare si ntretinere.
n urma negocierilor ntre beneficiar si furnizor, se emite oferta ferma si societatea de
leasing lanseaza catre furnizor o comanda ce va reprezenta suportul contractului dintre cele doua
parti. Furnizorul confirma primirea comenzii si solicita un eventual acont.
Furnizorul va emite factura, garantia si contractul de service catre finantator, care va
efectua plata n conformitate cu clauzele contractului ncheiat. La livrarea bunului se efectueaza
receptia de catre finantator, respectiv si de beneficiar, urmnd a se confirma n procesul-verbal
respectarea conditiilor de calitate ale bunului si cele de livrare prevazute n contract.
n paralel se ncheie contractul de leasing ntre societatea de leasing si beneficiar care a
efectuat prima plata, care poate reprezenta avansul. Pentru prevenirea pierderilor cauzate de
degradarea, distrugerea sau furtul bunului, precum si cele datorate de incapacitatea de plata a
beneficiarului, se face asigurare generala a tranzactiilor sau doar a bunului printr-un contract cu o
societate specializata.
Pe perioada nchirierii, beneficiarul efectueaza plata ratelor catre societatea de leasing, iar
la finalul tranzactiei, plata pretului rezidual daca opteaza pentru cumpararea bunului sau livreaza
bunul catre societatea de leasing.
Operatiunea de leasing actionar poate fi declansata de orice societate comerciala pe

actiuni care doreste sa se capitalizeze printr-o marire a capitalului social sau care si constituie
capital social. n acest sens se va efectua o emisiune de actiuni cu plasament privat. Emisiunea de
actiuni presupune elaborarea unui prospect de emisiune care contine informatii despre emitent si
actiunile oferite. Structura acestor informatii este reglementata de Comisia Nationala a Valorilor
Mobiliare prin "Regulamentul privind oferta publica de vnzare de valori mobiliare". Elaborarea
prospectului poate fi realizata cu sprijinul specialistilor n acest domeniu iar emisiunile de actiuni
pot fi plasate fie prin oferta publica, fie prin plasament privat.
Plasamentul privat presupune contractarea prealabila a minimum de 100 de persoane dupa
criterii prestabilite si vnzarea catre un numar maximum 35 investitori a ntregii emisiuni. Oferta
publica presupune vnzarea actiunilor la cel putin 100 de persoane nedeterminate.
Cu alte cuvinte operatiunea de leasing financiar presupune ca si etape de derulare:
Studierea pietei interne si externe n vederea identificarii produselor care vor fi
promovate prin leasing si studierea fezabilitatii tranzactiilor.
Negocierea conditiilor de nchiriere.
nchirierea bunului. Finantatorul ncheie un precontract de nchiriere prin care si
exprima optiunea de a nchiria bunul beneficiarului.
ncheierea contractului de leasing, dupa terminarea negocierilor.
Livrarea bunurilor pe baza unui proces - verbal de receptie semnat de ambele parti
contractante n care se mentioneaza buna functionare dupa instalare si efectuarea probelor

functionale.
Optiunea beneficiarului. Conform contractului de leasing, beneficiarul trebuie sa-si
exprime optiunea privind cumpararea la un pret rezidual la finele perioadei de locatie, restituirea
bunului sau prelungirea perioadei de locatie.
Operatiunea de vnzare-cumparare din cadrul leasingului se deosebeste de una obisnuita

deoarece cumparatorul nu este si utilizatorul, ci finantatorul, iar acest contract este ncheiat numai
daca bunul poate fi nchiriat.
2.2. OBIECTUL CONTRACTULUI DE LEASING
Contractul de leasing este un document juridic care trebuie sa defineasca raporturile dintre
cei trei agenti care participa: furnizorul, finantatorul si beneficiarul.
Operatiunile de leasing pot avea ca obiect:
utilizarea bunurilor mobile, inclusiv a valorilor mobiliare;
utilizarea echipamentului industrial;
utilizarea bunurilor imobile cu destinatie comerciala, achizitionate sau construite de o
societate de leasing, societate numita si societate imobiliara pentru comert si industrie;
utilizarea fondului de comert sau a unuia dintre elementele sale necorporale;
utilizarea bunurilor de folosinta ndelungata si a imobilelor cu destinatie de locuinta,
pentru persoane fizice cu respectarea prevederilor legale privind protectia consumatorului.

Articolul 1, alineiatul 2 din Ordonanta Guvernului nr.51/1997, republicata arata de
asemenea ca obiect al operatiunilor de leasing pot fi att bunuri imobile precum si bunuri mobile
de folosinta ndelungata, aflate n circuitul civil, cu exceptia nregistrarilor pe banda audio si
video, a pieselor de teatru, manuscriselor, brevetelor si a drepturilor de autor.
De asemenea, articolul 6 din ordonanta enuntata n rndurile de mai sus, stabileste
cerintele minime care trebuie nscrise ntr-un contract de leasing:
-partile contractului de leasing: locatorul / finantatorul si utilizatorul bunului care
constituie obiectul contractului;
-descrierea detaliata si exacta a obiectului contractului;
-valoarea totala a contractului de leasing;

-valoarea ratelor de leasing / a redeventelor si termenele de plata a acestora;
-perioada de utilizare n sistem de leasing a bunului;
-clauza privind obligatia asigurarii bunului.
n cazul contractului de leasing financiar acesta trebuie sa cuprinda pe lnga elementele

precizate si valoarea initiala a bunului si clauza privind dreptul de optiune cu privire la
cumpararea bunului si condiitiile n care acest drept poate fi exercitat.
Daca partile contractului de leasing doresc inserarea altor clauze, acestea se pot conveni si
stabili de comun acord.
Contractul de leasing nu poate fi ncheiat pe un termen mai mic de un an de zile.
Contractele de leasing pot constitui titlu executoriu n cazul n care utilizatorul nu preda
bunul ce constituie obiectul contractului n doua situatii posibile:
-la srsitul perioadei de leasing, atunci cnd utilizatorul nu si-a formulat optiunea
cumpararii bunului sau a prelungirii contractului ncheiat ntre el si locator;
-n cazul unei rezilieri a contractului din vina exclusiva a utilizatorului.
Daca utilizatorul bunului si ndeplineste toate obligatiile contractuale asumate are
posibilitatea sa cumpere bunul si nainte de expirarea termenului de leasing, cu conditia ncheierii
unui acord n acest sens cu locatorul.
2.3. EFECTELE sI RSPUNDEREA PRILOR
DINTR-UN CONTRACT DE LEASING
ntr-un contract de leasing este implicata prezenta a trei persoane si anume:
-furnizorul sau vnzatorul, constructorul, producatorul sau fabricantul bunului care

constituie obiectul contractului de leasing;
-cumparatorul bunului, numit si creditorul / finantatorul / locatorul operatiunii care poate
fi de regula o societate comerciala specializata;
-utilizatorul numit si locatarul sau clientul finantatorului sau beneficiarul lucrului.
Conform prevederilor legale n vigoare (art.2, Ordonanta Guvernului nr.51/1997,
republicata n Monitorul Oficial nr.9/12.01.2000), calitatea de finatator o poate avea o societate
de leasing, persoana juridica romna sau straina, n timp ce calitatea de utilizator o poate avea
orice persoana fizica sau juridica romna sau straina.
Este de remarcat faptul ca este posibil ca furnizorul sa-si asume si rol de locator, de
finatator al operatiunii de leasing. n acest caz, utilizatorul fiind avantajat datorita faptului ca este
cea mai ieftina modalitate, ntruct producatorul sau distribuitorul sunt cei care cunosc mai bine
produsul si piata de desfacere, ceea ce diminueaza n mare masura riscurile asumate de locator.
n prezent exista pe piata romneasca distribuitori de autoturisme care si desfac produsele
si sub forma de leasing.
Locatorul / fiantatorul se obliga ca si parte a operatiunii de leasing sa respecte dreptul
utilizatorului de a alege furnizorul n functie de necesitatile sale la momentul exprimarii doleantei
de a ncheia contractul de leasing si sa ncheie contract de vnzare-cumparare cu furnizorul
desemnat de utilizator n conditiile expres formulate de catre acesta.
O alta obligatie a finantatorului / locatorului este aceea de a ncheia contractul de leasing
cu utilizatorul si sa transmita acestuia toate drepturile derivnd din contractul de vnzarecumparare ncheiat cu furnizorul, cu exceptia dreptului de dispozitie.
Pe lnga faptul ca finantatorul are obligatia de a respecta optiunea beneficiarului de
leasing, acesta trebuie sa-l si garanteze de o folosinta linistita a obiectului contractului, n
conditiile n care acesta a respectat toate clauzele contractuale prevazute.
Locatorul se mai obliga, prin contractul de leasing sa asigure bunurile oferite n acest
sistem printr-o societate de asigurare.
Din punct de vedere al efectelor contractului de leasing, utilizatorul / locatarul are la
rndul sau cteva obligatii esentiale pe care le vom enumera:
-utilizatorul se obliga sa efectueze receptia si sa primeasca bunul la termenul stipulat n
contractul de leasing;
-obligatia de expolatare a bunului conform instructiunilor elaborate de catre furnizor
acestuia si de a asigura instruirea personalului desemnat a exploata obiectul contractului;
-fara acordul finantatorului, utilizatorul nu are dreptul de a greva de sarcini bunurile
destinate leasingului;
-utilizatorul se obliga, conform unei clauze a contractului sa efectueze platile cu titlu de
rata de leasing, numita si redeventa, n cuntumul valoric stabilit si la termenele nscrise n
contract;
-din contractul de leasing decurge si faptul ca partea operatiunilor numita utilizator trebuie
sa suporte cheltuielile de ntretinere si alte cheltuieli ce decurg;
-beneficiarul trebuie sa-si asume pentru ntreaga perioada a contactului, n lipsa unei
stipulatii contrare, totalitatea obligatiilor ce decurg prin folosinta bunului direct sau prin prepusii
sai, inclusiv riscul pierderii, distrugerii sau avarierii bunului utilizat, din cauze fortuite si
continuitatea platilor cu titlu de redeventa / rata de leasing pna la achitarea integrala a valorii
contractului de leasing;
-finantatorul printr-o clauza a contractului ncheiat cu utilizatorul obliga permiterea
verificarii periodice a starii si a modului de exploatare, utilizare;
-utilizatorul trebuie sa informeze finantatorul, n timp ct mai util, despre orice tulburare a
dreptului de proprietate, venita din partea unui tert;
-nu se fac nici un fel de modificari asupra bunului fara acordul finantatorului;
-utilizatorul trebuie sa restituie bunul n conformitate cu prevederile contractului de
leasing.
Alaturi de obligatiile enumerate si specificate n rndurile de mai sus, utilizatorul are si
drepturi, si anume:
-de actiune directa asupra finantatorului si a furnizorului n cazul unor reclamatii privind
livrarea, calitatea, asistenta tehnica, service-ul necesar n perioada de garantie si post-garantie;
-de a exercita actiunile posesorii fata de terti;
-are autonomie la gestiunea tehnica asupra bunului;
-poate nlocui utilajele uzate moral sau avariate, cu conditia respectarii instructiunilor de
exploatare.
Furnizorul are ca drepturi:
-sa rezilieze contractul nainte de termen, daca beneficiarul nu si-a ndeplinit obligatiile
contractuale;
-sa livreze echipamentul n stare buna de functionare;
-sa inspecteze periodic starea de functionare.
Daca utilizatorul nu executa obligatia de plata a ratei de leasing / redeventei timp de doua
luni/perioade consecutive, finantatorul are dreptul de a rezilia contractul de leasing, utilizatorul
avnd ca obligatie restituirea bunului, achitarea ratelor de leasing scadente, cu daune-interese,
daca n contractul de leasing nu se prevede altfel (O.G. nr.51/1997 republicata, art.14-18).
Finantatorul nu raspunde daca bunul nu este livrat utilizatorului din culpa furnizorului.
Daca n timpul derularii contractului de leasing finantatorul vinde bunul care face obiectul
contractului unui alt finantator este legat de aceleasi obligatii contractuale ca si vnzatorul care
ramne garant al ndeplinirii obligatiilor fata de utilizator (art.17, O.G.51/1997). Din momentul
ncheierii contractului de leasing pna la expirarea acestuia si reintrarea n posesia bunului,
finantatorul este exonerat de orice raspundere pentru prejudiciile provocate prin folosinta bunului
de catre utilizator.
n cazul n care utilizatorul refuza sa primesca bunul la termenele stipulate n contractul
de leasing, sau daca se afla n stare de reorganizare judiciara si/sau faliment, societatea de leasing
are dreptul de a rezilia unilateral contractul de leasing cu daune-interese.
Daca finantatorul nu respecta dreptul de optiune al utilizatorului, acesta datoreaza dauneinterese n cuntum egal cu valoarea reziduala a bunului sau cu valoarea sa de circulatie, calculata
la data expirarii contractului de leasing.
La ncheierea unui contract de leasing este important de stiut care va fi dobnda aplicata
de locator n cazul neachitarii la termen a redeventelor, precum si modul de determinare a
daunelor interese, la care partile sunt obligate, n cazul ncalcarii obligatiilor contractuale.
Un alt aspect important pe care l vom prezenta este acela al instantei competente sa
solutioneze litigiile ce se nasc n legatura cu executarea contractelor de leasing, care poate fi
stabilita prin contract, partile putnd sa opteze, n primul rnd, ntre instantele judecatoresti de
drept comun sau Curtea de Arbitraj si n al doilea rnd, stabilind aceasta competenta din punct de
vedere teritorial.
CAPITOLUL III
REFLECTAREA N CONTABILITATE A
OPERAIUNILOR DE LEASING N ROMNIA
3.1. CONTABILITATEA OPERAIUNILOR DE LEASING
FINANCIAR IN SITUATIILE FINANCIARE ALE LOCATARILOR
Locatarii trebuie sa recunoasca operatiunile de leasing financiar n bilanturile lor ca active

si datorii la o valoare egala, la nceputul leasingului, cu valoarea justa a bunului n regim de
leasing sau cu valoarea actualizata a partilor minime de leasing, daca aceasta din urma este mai
mica. Pentru calcularea valorii actualizate a platilor minime de leasing, se considera ca factor de
actualizare rata implicita a dobnzii din contractul de leasing, daca acesta se poate determina, iar
n caz contrar rata dobnzii marginale a locatarului.
Tranzactiile si alte evenimente trebuie nregistrate si reflectate n concordanta cu fondul
lor si cu realitatea financiara, nu doar cu forma juridica.
Forma juridica a unui contract de leasing reflecta faptul ca locatarul nu poate sa
dobndeasca titlul de proprietate a bunului n regim de leasing, n cazul operatiunilor de leasing
financiar fondul si realitatea financiara rezida din aceea ca locatarul dobndeste beneficiile
economice din utilizarea bunului pe cea mai mare parte din durata de viata economica, n
schimbul unei obligatiuni de a plati pentru acest drept o suma relativ egala cu valoarea justa a
bunului si cheltuielile de finantare aferente.
Daca asemenea tranzactii de leasing nu sunt reflectate n bilantul contabil al locatarului,
resursele economice si nivelul obligatiunilor unei intreprinderi sunt subevaluate, denaturndu-se
astfel indicatorii financiari, prin urmare, este adecvata nregistrarea leasingului financiar n
bilantul locatarului, att ca activ ct si ca o obligatie de a achita platiile viitoare de leasing, la
nceputul leasingului, activul si datoria pentru platile viitoare de leasing se nregistreaza ca valori
egale n bilant.
Nu este adecvat ca datoriile pentru bunurile n regim de leasing sa fie prezentate n
situatiile financiare ca o deducere din activele aferente bunurilor de leasing, ntruct datoriile
curente sunt evidentiate separat de cele pe termen lung.
Anumite activitati specifice aferente leasingului implica aparitia unor costuri directe
initiale, identificate ca fiind posibil atribuite direct activitatilor efectuate de locatar pentru un
leasing financiar, ce sunt incluse n valoarea nregistrata ca activ n baza contractului de leasing.
Platile de leasing trebuie mpartite n cheltuieli de finantare a lesingului si reducere a

datoriei neachitate. Cheltuielile de finantare trebuie alocate pe perioade de-a lungul termenului de
leasing, astfel nct sa se obtina o rata periodica constanta a dobnzii la soldul datoriei ramase n
fiecare perioada.
Un leasing financiar da nastere unor cheltuieli cu amortizarea aferenta bunului, politica de
amortizare a bunului n regim de leasing trebuie sa fie consecventa cu cea aplicata activelor
amortizabile detinute n proprietate, iar amortizarea nregistrata trebuie calculata n baza
prevederilor Standardelor Internationale de Contabilitate, Contabilitatea amortizarii. Daca nu
exista n mod rezonabil certitudinea ca locatarul va obtine dreptul de proprietate pna la sfrsitul
termenului de leasing, activul trebuie amortizat n totalitate pe durata cea mai scurta dintre
termenul de leasing si durata de viata utila a acestuia.
Suma dintre cheltuielile cu amortizarea aferente activului si cheltuielile de finantare
aferente perioadei este rareori egala cu platile de leasing datorate, aferente perioadei, si de aceea
este adecvata simpla recunoastere a platilor de leasing ca o cheltuiala n contul de profit si
pierdere, prin urmare fiind improbabil ca activul si datoria aferenta sa fie egale cu valoarea dupa
nceputul leasingului.
Pentru a determina daca un bun ce constituie obiectul leasingului s-a depreciat, adica
beneficiile economice estimate a se obtine n urma utilizariii bunului n viitor sunt mai mici dect
valoarea sa contabila, o ntreprindere aplica Standardul International de Contabilitate, referitor la
deprecierea activelor, care stabileste cerintele privind modalitatea de revizuire de catre
ntreprindere a valorii contabile a activelor sale, determinarea valorii recuperabile a unui activ si
momentul la care trebuie sa recunoasca sau sa reia o pierdere din depreciere.
Suplimentar fata de cerintele IAS 32, "instrumente financiare": prezentare si descriere, n
cazul leasingului financiar locatarul trebuie sa evidentieze urmatoarele:
-pentru fiecare clasa de active, valoarea contabila neta la data bilantului;
-o reconciliere ntre totalul platilor minime de leasing - la data bilantului - si valoarea lor
actualizata, prezentnd de asemenea totalul platilor minime de leasing si valoarea lor actualizata
pentru perioadele de pna la un an, ntre un an si cinci ani si peste cinci ani;
-chiriile contingente nregistrate n cheltuielile aferente perioadei;
-totalul platilor minime aferente subcontractelor de leasing estimate a se obtine n
conditiile unui subcontract de leasing irevocabil, la data bilantului;
-o descriere generala a contractelor importante de leasing ale locatarului, incluznd si
baza determinarii chiriilor contingente, existenta si termenii optiunilor de rennoire sau
cumparare, restrictiile impuse prin contractele de leasing referitoare la dividende, datorii
suplimentare si alte operatiuni de leasing.
nregistrarea n contabilitate a principalelor operatiuni:
a) nregistrarea n contabilitate a imobilizarilor corporale primite conform prevederilor din
contractele ncheiate ntre parti si evidentierea datoriei, inclusiv a dobnzilor aferente:
212
"Mijloace fixe"
167
"Alte mprumuturi si
datorii asimilate"
471
"Cheltuieli nregistrate
1687
"Dobnzi aferente altor
mprumuturi si datorii asimilate"
n avans"
si
-debit cont 8036 "Redevente, locatiide gestiune, chirii si alte datorii asimilate" cu valoarea
imobilizarilor corporale conform documentelor, inclusiv dobnda.
b) Amortizarea imoblizarilor corporale achizitionate conform contractelor de leasing se face
potrivit duratelor normale de functionare legale n vigoare.
nregistrarea n contabilitatea utilizatorilor a amortizarilor imobilizarilor corporale primite
n cazul contractelor de leasing financiar:
681
281
"Cheltuieli de exploatare privind
"Amortizari privind
amortizarea imobilizarilor"
imobilizarile corporale"
c) nregistrarea obligatiei de plata a ratelor pe baza facturilor emise de proprietarul bunurilor:
%
167 "Alte mprumuturi si datorii
asimilate"
1687 "Dobnzi aferente altor
4426 "T.V.A. deductibila"
si
404
" Furnizori de imobilizari"
666
"Cheltuieli privind dobnzile"
471
"Cheltuieli nregistrate n avans"
-si credit cont 8036 "Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate".
n cazul n care societatea de leasing, proprietarul bunurilor, este persoana juridica straina,
cu sediul n strainatate, se va nregistra si impozitul pe dobnzi datorat de acesta conform
prevederilor din conventiile de evitare a dublei impuneri, ncheiate de Romnia cu alte state, sau
potrivit prevederilor Ordonantei Guvernul nr.83/1998 privind impunerea unor venituri realizate n
Romnia de persoane fizice si juridice nerezidente, dar achitat de beneficiar la cursul de schimb
n vigoare la data respectiva, precum si taxa pe valoare adaugata, afectndu-se articolele
contabile:
404
"Furnizori de imobilizari"
446
"Alte impozite, taxe si
varsaminte asimilate"
446
5121
"Conturi la banci n lei"
iar pentru taxa pe valoare adaugata:
4426
"T.V.A. deductibila"
5121
sau nregistrarea taxei pe valoare adaugata datorate:
4428
"T.V.A. neexigibila"
446
d) la expirarea contractului, odata cu achitarea ultimei rate se consemneaza si transferul dreptului

de proprietate, dupa cum urmeaza:
-n cazul bunurilor produse n tara:
404
asimilate"
- n cazul bunurilor din import se vor nregistra si achita de catre utilizator si taxa vamala,
conform prevederilor art.25 alin. (4) din Ordonanta Guvernului nr.51/1997, aprobata si
modificata prin Legea nr.99/1999, precum si taxa pe valoare adaugata, efectundu-se urmatoarele
articole contabile:
%
asimilate"
404
" Furnizori de imobilizari"
446
5121
212
"Mijloace fixe"
446
- n cazul n care societatea de leasing (proprietarul bunurilor) este persoana juridica straina cu
sediul n strainatate, se nregistreaza si taxa pe valoarea adaugata platita sau de platit (datorata):
4426
5121
sau
4428
446
Credit cont 8036 "Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate" cu
valoarea imobilizarilor corporale achizitionate si care au devenit proprietatea utilizatorului.
n aplicarea prevederilor art.21 litera b) din Ordonanta Guvernului nr.51/1997, devenit

art.15 litera b) prin Legea nr.90/1998 si ulterior modificat prin Legea nr.99/1999, partile au
obligatia de a stabili prin contract att valoarea ratelor initiale, ct si criteriile de indexare a
acestora, criterii care vor sta la baza calcularii valorii ratelor de leasing indexate, nscrise n
facturi, unde pe un rnd distinct, intitulat "Diferente de pret" se va reflecta valoarea indexarii.
n contabilitatea locatorului, "Diferentele de pret" nscrise distinct pe factura se vor
reflecta n creditul contului 758 "Alte venituri din exploatare" - analitic distinct, iar n
contabilitatea utilizatorului, n debitul contului 658 "Alte cheltuieli de exploatare" - analitic
distinct.
n contabilitatea utilizatorului diferentele de pret aferente ratelor dintr-un an fiscal,
conform contractului, nregistrate n debitul contului 658 "Alte cheltuieli de exploatare", pot
majora valoarea imobilizarilor corporale potrivit prevederilor Hotarrii Guvernului nr.22/1998
privind unele masuri pentru reflectarea n contabilitatea agentilor economici a unor operatiuni
economico-financiare, articol contabil:
212
"Mijloace fixe"
758
"Alte venituri din exploatare"
n bilantul contabil al utilizatorului valoarea ratelor ramase de rambursat se reflecta n

soldul conturilor 167 "Dobnzi aferente altor mprumuturi si datori asimilate" si 1687 "Dobnzi
aferente altor mprumuturi si datorii asimilate".
3.2. CONTABILITATEA OPERAIUNILOR DE
LEASING FINANCIAR IN SITUATIILE
FINANCIARE ALE LOCATORILOR

Locatorii trebuie sa recunoasca n bilant bunurile detinute n regim de leasing financiar
drept creante, la o valoare egala cu investitia neta n leasing.
n cazul unui leasing financiar, locatorul transmite locatarului, n mare masura, toate
riscurile si beneficiile aferente titlului de proprietate, de aceea, ratele de ncasat se trateaza, de
catre locator, ca rambursare a principalului si ca venit financiar aferent, acesta din urma
reprezentnd recompensa locatorului pentru investitia si serviciile sale.
Recunoasterea venitului financiar trebuie sa se bazeze pe un model care reflecta o rata
periodica constanta a rentabilitatii aferenta investitiei totale nete neamortizate a locatorului,
corespuzatoare leasingului financiar.
Locatorul urmareste alocarea venitului financiar pe termenul de leasing, pe o baza
sistematica si rationala. Acesta alocare a venitului se bazeaza pe un model care reflecta o
rentabilitate periodica constanta a investitiei nete neamortizate a locatorului, corespunzatoare
leasingului financiar. Platile de leasing aferente perioadei contabile, excluznd costurile
serviciilor, se deduc din investitia bruta n leasing n vederea diminuarii valorii principalului si a
venitului financiar nerealizat.
Valorile reziduale negarantate estimate utilizate n calcularea investitiei brute n leasing
realizata de locator se revizuiesc periodic. Daca a avut loc o diminuare a valorii reziduale
negarantate estimate, alocarea venitului de-a lungul termenului de leasing este revizuita si orice
diminuare a sumelor deja acumulate se recunoaste imediat.
Costurile directe initiale, cum ar fi comisioanele si taxele juridice, sunt adesea suportate
de locatori la negocierea si perfectarea unui leasing. n cazul operatiunilor de leasing financiar,
aceste costuri directe initiale sunt efectuate n vederea obtinerii unui venit financiar si se
nregistraza imediat n venituri sau se aloca pe termenul leasingului, scazndu-se din aceste
venituri. Cea de a doua varianta se poate realiza prin recunoasterea cheltuielii n momentul
realizarii acesteia si prin recunoasterea n aceeasi perioada, drept venit, a unei parti din venitul
financiar nerealizat, n valoare egala cu costurile directe initiale.
Locatorii care sunt producatori sau comercianti trebuie sa recunoasca profitul sau
pierderea din vnzare n rezultatul perioadei, n conformitate cu politica urmata n mod normal de
ntreprindere n cazul vnzarilor directe. Daca se stabilesc n mod artificial rate scazute ale
dobnzii, profitul din vnzare trebuie limitat la cel care ar rezulta, daca s-ar aplica o rata
comerciala a dobnzii. Costurile directe initiale trebuie recunoscute ca o cheltuiala n contul de
profit si pierdere la nceputul leasingului.
Producatorii sau comerciantii ofera clientilor optiunea de a cumpara sau de a nchiria un
bun n regim de leasing. Un bun nchiriat n regim de leasing financiar de locatorii producatori
sau comercianti, genereaza doua tipuri de venit:
a) profitul sau pierderea echivalenta profitului sau pierderii rezultate din vnzarea directa
a bunului n regim de leasing, la preturi de vnzare normale, reflectnd orice reduceri comerciale;
b) venitul financiar de-a lungul termenului de leasing.
Venitul din vnzare, nregistrat de un locator - producator sau comerciant, la nceputul
leasingului financiar, este valoarea justa a bunului sau, daca este mai mica, valoarea actualizata a
platilor minime de leasing datorate locatorului, calculata la o rata comerciala a dobnzii. Costul
vnzarii, recunoscut la nceputul termenului de leasing, este costul proprietatii n regim de leasing
sau valoarea contabila, daca aceasta difera de costul bunului, mai putin valoarea actualizata a
valorii reziduale negarantate. Diferenta dintre venitul din vnzari si costul vnzarii este profitul
din vnzare, recunoscut n conformitate cu politica privind vnzarile, aplicata de ntreprindere.
Uneori, locatorii - producatori sau comercianti stabilesc n mod artificial rate scazute ale
dobnzii pentru atragerea clientilor. Utilizarea unei astfel de rate se face ca o parte excesiva din
venitul total din tranzactie sa fie nregistrat la momentul vnzarii. Daca se stabilesc n mod
artificial rate scazute ale dobnzii, profitul din vnzare trebuie limitat la cel care al rezulta daca sar aplica o rata comerciala a dobnzii.
Costurile directe initiale sunt recunoscute ca o cheltuiala la nceputul termenului de
leasing, deoarece ele sunt n principal legate de realizarea profitului din vnzare de catre
producator sau comerciant.
Suplimentar, locatorul mai trebuie sa evidentieze si:

-o reconciliere ntre totalul investitiei brute n leasing - la data bilantului - si valoarea
actualizata a platilor minime de leasing de ncasat la data bilantului. n plus, ntreprinderea
trebuie sa prezinte totalul investitiei brute n leasing si valoarea actualizata a platilor minime de
leasing la data bilantului, pentru fiecare dintre perioadele: pna la un an, ntre 1 si 5 ani, peste 5
ani;
-venitul financiar nerealizat;
-valorile reziduale negarantate datorate n favoarea locatorului;
-reducerile de valoare cumulate pentru platile minime de leasing de primit, ce nu pot fi
ncasate;
-chirii contingente nregistrate n venituri;
-o descriere generala a contractelor importante de leasing ale locatorului.
Ca un indicator de crestere, adesea, este utila evidentierea investitiei brute mai putin
venitul nerealizat corespunzator unei noi activitati introduse n cadrul perioadei contabile, dupa
deducerea sumelor relevate aferente contractelor de leasing revocate.
nregistrarea n contabilitate a principalelor operatiuni este:
a)
achizitionarea de imobilizari corporale de la furnizori interni, care urmeaza a fi predate n

sistem de leasing:
%
212 "Mijloace fixe"
404
b) achizitionarea de bunuri mobile de natura imobilizarilor corporale de la furnizori externi, care

urmeaza a fi predate n regim de leasing:
212
"Mijloace fixe"
404
c) predarea catre beneficiar (utilizator) a bunurilor care fac obiectul contractului de leasing la
valoarea nscrisa n contract, respectiv la costul de achizitie, si evidentierea creantei, inclusiv a
dobnzii de ncasat:
2672
"mprumuturi acordate pe
212
"Mijloace fixe"
termen lung"
2678
"Dobnzi aferente creantelor
472
"Venituri nregistrate n avans"
imobilizate"
Imobilizarile corporale predate n leasing financiar de catre locator se reflecta n debitul
contului n afara bilantului 8038 "Alte valori n afara bilantului" analitic "Bunuri predate n
leasing financiar". Acest cont se crediteaza pe masura facturarii ratelor de leasing potrivit
contractului, astfel nct soldul debitor sa reflecte valoarea ratelor ramase de ncasat.
d) emiterea facturilor reprezentnd ratele de ncasat potrivit contractului si nregistrarea acestora
n contabilitate, se face astfel:
411
"Clienti"
%
706 "Venituri din redevente,
locatii de gestiune si chirii"
2678 "Dobnzi aferente
creantelor imobilizate"
4427 "T.V.A. colectata"
si concomitent, urmatoarele operatiuni:

-nregistrarea la venituri a dobnzii facturate:
472
"Venituri nregistrate n avans"
706
"Venituri din redevente, locatii
de gestiune si chirii"
Credit cont 8038 "Alte valori n afara bilantului" analitic "Bunuri predate n leasing
financiar".
-nregistrarea diminuarii creantelor nregistrate n debitul contului 2672 "mprumuturi acordate pe
termen lung", cu cota - parte din veniturile facturate si nregistrate n creditul contului 706
"Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii"
658
"Alte cheltuieli de exploatare"
2672
"mprumuturi acordate pe
termen lung"
e) la expirarea contractului de leasing, odata cu facturarea ultimei rate se consemneaza si
transferul dreptului de proprietate pe baza contractului de vnzare - cumparare.
n bilantul contabil al locatorului valoarea ratelor ramase de ncasat se reflecta n soldul
conturilor 2672 "mprumuturi acordate pe termen lung" si 2678 "Dobnzi aferente creantelor
imobilizate".
3.3. CONTABILITATEA OPERAIUNILOR DE
LEASING OPERAIONAL IN SITUATIILE
FINANCIARE ALE LOCATARILOR
Platile de leasing n cazul unui leasing operational trebuie recunoscute ca o cheltuiala n
contul de profit si pierdere, liniar de-a lungul termenului de leasing, n cazul n care o alta baza
sistematica nu este reprezentativa pentru ritmul beneficiilor utilizatorului.
n cazul leasingului operational, platile de leasing (excluznd costul servicilor, cum ar fi
asigurarea si ntretinerea) sunt recunoscute ca si cheltuieli n contul de profit si pierdere n mod
liniar, cu exceptia situatiei n care o alta baza sistematica este reprezentativa pentru ritmul
beneficiilor utilizatorului, chiar daca platile nu sunt efectuate pe aceeasi baza.
Suplimentar fata de cerintele IAS 32, "instrumente financiare": prezentare si descriere, n
cazul leasingului operational locatarul trebuie sa evidentieze urmatoarele:
-totalul platilor minime de leasing previzionate a se obtine dintr-un leasing operational
irevocabil pentru fiecare din perioadele: pna la 1 an, ntre 1 si 5 ani, peste 5 ani.
-totalul platilor minime aferente contractelor de leasing astimate a se obtine n conditiile
unui subcontract de leasing irevocabil la data bilantului;
-platile aferente contractului si subcontractului de leasing nregistrate n venituri pentru

perioada aferenta, cu evidentierea separata a platilor minime de leasing, chiriilor contingente si a
platilor aferente subcontractelor de leasing;
-o descriere generala a contractelor importante de leasing ale locatarului incluznd, dar
fara a se limita la urmatoarele: baza determinarii chiriilor contingente; existenta si conditiile
optiunilor de rennoire sau cumparare, restrictiile impuse prin contractele de leasing, cum ar fi
cele referitoare la dividende, datorii suplimentare si alte operatiuni de leasing.
nregistrarea n contabilitate a principalelor operatiuni:
a) imobilizarile corporale primite n cazurile tranzactiilor de leasing conform prevederilor din
contractele ncheiate ntre parti se nregistreaza n debitul contului de ordine si evidenta 8036
"Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate". Acest cont se crediteaza pe masura
platii ratelor de leasing potrivit contractului, astfel nct soldul debitor sa reflecte valoarea ratelor
ramase de rambursat.
Valoarea nscrisa n debitul contului 8036 "Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte
datorii asimilate" se compune din:
-valoarea initiala a bunului, reprezentnd costul de achizitie la societatile de leasing;
-beneficiul, respectiv marja de profit stabilita ntre parti.
b) nregistrarea facturii emise de proprietarul bunurilor (persoana juridica straina), reprezentnd
ratele de achitat:
%
612 "Cheltuieli cu redevente,
locatii de gestiune si chiriile"
401
"Furnizori"
c) nregistrarea facturii emise de proprietarul bunurilor (persoana juridica straina), reprezentnd

ratele de achitat:
612
"Cheltuieli cu redevente, locatii
401
"Furnizori"
de gestiune si chiriile"
si
4426
5121
4428
446
n cazul societatii de leasing / proprietarul bunurilor, persoana juridica straina cu sediul n

strainatate, se va nregistra si impozitul pe redevente datorat de aceasta (conform prevederilor din
conventiile pentru evitarea dublei impuneri, ncheiate de Romnia cu alte state), dar achitat de
beneficiar la cursul de schimb n vigoare la data respectiva, efectundu-se acrticole contabile:
401
"Furnizori"
446
si
446
5121
Impozitul pe redeventa se va calcula prin aplicarea cotei de impozit, prevazute n
conventiile pentru evitarea dublei impuneri, ncheiate de Romnia cu alte state, sau potrivit
prevederilor Ordonantei Guvernului nr.83/1998 privind impunerea unor venituri realizate n
Romnia de persoane fizice si juridice nerezidente, asupra redeventei, astfel cum este ea definita
la art.24 din Ordonanta Guvernului nr.51/1997, aprobata si modificata prin Legea nr.90/1998 si
ulterior modificata prin Legea nr.99/1999.
n situatia existentei unor diferente de curs valutar la data achitarii redeventei, acesta se
nregistreaza la venituri sau la cheltuieli financiare, dupa caz.
d) nregistrarea transferului dreptului de proprietate pentru bunuri achizitionate din tara (atunci
cnd exista optiunea de cumparare a bunurilor), la valoarea reziduala a bunului achizitionat de la
o persoana juridica romna, pe baza contractului de vnzare - cumparare si a facturii:
212 "Mijloace fixe"
404

-nregistrarea transferului dreptului de proprietate pentru bunuri achizitionate din
strainatate (atunci cnd exista optiunea de cumparare a bunurilor), la valoarea reziduala a bunului
achizitionat de la o persoana juridica romna, pe baza contractului de vnzare - cumparare si a
facturii:
212 "Mijloace fixe"
404

-nregistrarea si achitarea taxei vamale de catre utilizator conform prevederilor art.25
aliniatul (4) din Ordonanta Guvernului nr.51/1997, aprobata si modificata prin Legea nr.99/1999:
446
si
5121
212
"Mijloace fixe"
446
e) nregistrarea transferului dreptului de proprietate (atunci cnd exista optiunea de cumparate a

bunurilor), la valoarea reziduala a bunului achizitionat de la o persoana juridica romna, pe baza
contractului de vnzare - cumparare si a facturii:
212
"Mijloace fixe"
4426
404
5121
4428
446
si n cazul taxelor vamale, a accizelor, dupa caz:
446
5121
respectiv,
212
"Mijloace fixe"
446
f) nregistrarea diferentei de amortizare pna la nivelul costului de achizitie initial nregistrata la

locator (din debit cont 8036 "Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate") se va
nscrie n formularul "Date informative" pe rnd distinct.
3.4. CONTABILITATEA OPERAIUNILOR DE LEASING OPERAIONAL IN
SITUATIILE FINANCIARE ALE LOCATORILOR
Locatorii trebuie sa prezinte bunurile detinute n regim de leasing operational n bilant, n
conformitate cu natura acestora.
Venitul rezultat din leasing operational trebuie recunoscut ca venit pe o baza liniara, pe
perioada de leasing, cu exceptia cazului n care o alta baza sistematica nu este considerata mai
reprezentativa pentru ritmul n care se diminueaza beneficiile generate de utilizarea bunului.
Costurile, inclusiv amortizarea, suportate pentru obtinerea venitului din leasing, sunt
recunoscute drept cheltuieli. Venitul din leasing (exclusiv ncasarile din servicii oferite precum
asigurarea si ntretinerea) se recunoaste ca venit pe o baza liniara pe perioada de leasing, chiar
daca ncasarile nu sunt nregistrate pe acesta baza, cu exceptia cazului n care o alta baza
sistematica este mai reprezentativa pentru ritmul n care se diminueaza beneficiile generate de
utilizarea bunului n regim de leasing.
Costurile directe initiale suportate special pentru obtinerea venitului dintr-un leasing
operational fie se amna si se aloca la venituri pe perioada de leasing proportional cu venitul
nregistrat din chirie, fie se recunosc n contul de profit si pierdere ca o cheltuiala n perioada n
care se efectueaza.
Amortizarea bunurilor n regim de leasing trebuie sa se faca pe o baza consecventa cu
politica normala de amortizare a locatorului pentru bunuri similare, iar cheltuielile cu amortizarea
trebuie calculate n baza prevederilor Standardului International de Contabilitate IAS 4,
Contabilitatea amortizarii si IAS 16, Contabilitatea terenurilor si mijloacelor fixe.
Pentru a determina daca un bun ce constituie obiectul contractului de leasing s-a
depreciat, adica beneficiile economice previzionate a se obtine n viitor din utilizarea bunului
sunt mai mici dect valoarea contabila, ntreprinderea va aplica Standardul International de
Contabilitate referitor la deprecierea activelor, care stabileste cerintele privind modalitatea n care
o ntreprindere trebuie sa revizuiasca valoarea contabila a activelor sale, modalitatea n care
trebuie sa determine valoarea recuperabila a unui activ si momentul la care trebuie sa recunoasca
sau sa reia o pierdere din depreciere.
n cazul unui leasing operational, un locator-producator sau comerciant nu recunoaste
ntr-o operatiune de leasing nici un profit din vnzare, deoarece tranzactia de leasing nu este
echivalenta cu o vnzare.
Suplimentar fata de cerintele IAS 32, Instrumente financiare: Prezentare si descriere, n
cadrul unui leasing operational, locatorii trebuie sa evidentieze urmatoarele:
a) pentru fiecare clasa de active, valoarea contabila bruta, amortizarea acumulata din depreciere
la data bilantului si
-amortizarea recunoscuta n perioada aferenta;
-pierderi din depreciere recunoscute n perioada aferenta;
-pierderi din depreciere reluate n perioada aferenta.

b) platile minime viitoare rezultate din leasing operational irevocabil, pe total si pentru fiecare
dintre perioadele de mai joc: pna la 1 an, ntre 1an si 5 ani, peste 5 ani.
c) totalul chiriilor contingente recunoscute la venituri;
d) o descriere generala a contractelor importante de leasing ale locatorului.
nregistrarea n contabilitate a principalelor operatiuni este:
a)
achizitionarea de imobilizari corporale ce urmeaza a fi predate n regim de leasing se

nregistreaza pe baza facturilor emise de furnizorii interni, prin articolul contabil:
212 "Mijloace fixe"
404
b) achizitionarea de bunuri mobile de natura imobilizarilor corporale de la furnizorii externi, ce

urmeaza a fi predate n regim de leasing, se nregistreaza prin articolul contabil:
212
"Mijloace fixe"
404
c) amortizarea imobilizarilor corporale achizitionate si predate utilizatorilor conform

contractelor de leasing potrivit duratelor normale de functionare legale n vigoare:
681
281
"Cheltuieli de exploatare privind
"Amortizari privind
amortizarea imobilizarilor"
imobilizarile corporale"
d) nregistrarea facturii emise de locator reprezentnd ratele de ncasat:
411
"Clienti"
%
706 "Venituri din redevente,
locatii de gestiune si chirii"
e) nregistrarea dreptului de proprietate la valoarea reziduala stabilita ntre parti n cazul n care
este prevazuta n contract acesta clauza, n baza contractului de vnzare - cumparare si a facturii:
461
"Debitori"
%
7721 "Venituri din cedarea
activelor"
f) scoaterea din patrimoniu a bunurilor care au constituit obiectul contractului de leasing:
%
281 "Amortizari privind
212
"Mijloace fixe"
imobilizarile"
6721 "Cheltuieli privind activele
cedate"
3.5. ASPECTE FISCALE: IMPOZITUL PE PROFIT
-
REGLEMENTRI SPECIALE
Datorita rigiditatii procedeelor de finantare a comertului si a necesitatii dotarii

ntreprinderilor cu masini si utilaje moderne, precum si a crearii unui confort propriu n ceea ce
priveste segmentul auto, piata leasingului din Romnia este n plina dezvoltare.
Leasingul este o modalitate de finantare a ntreprinderilor care doresc sa achizitioneze
utilaje si echipamente de folosinta ndelungata, dar care nu au posibilitati financiare.
Acest fel de finantare vine n ntmpinarea agentilor economici care nu pot obtine credite
de la banci sau nu vor sa-si greveze bunurile imobile si mobile prin instituirea de ipoteci sau
gajuri. El s-a dovedit a fi cel mai eficient mijloc de finantare a investitiilor productive, oferind un
plus de siguranta detinatorilor de capital.
Principala problema pe care o intmpina leasingul n Romnia o reprezinta legislatia
deficitara.
Schimbarile importante aduse de legea impozitului pe profit, Legea nr.414/2002, care a
intrat n vigoare la 01 iulie 2002, pun ntr-o situatie favorabila anumite categorii de companii, n
timp ce altele ar putea fi dezavantajate. Cert este nsa, faptul ca firmele de consultanta si bugetul
statului vor avea cel mult de cstigat din modificarea legislatiei fiscale.
Cu dobnzi ceva mai ridicate dect cele bancare, leasingul avea cteva atuuri: n primul
rnd, sanse mai mari de obtinere a investitiilor / utilajelor ntr-un timp optim; n al doilea rnd
posiblitatea deducerii integrale a dobnzii de la plata impozitului pe profit.
Pusa n aplicare legea mentionata schimba complet situatia, introducnd impozit pe cea
mai mare parte din dobnzi. Articolul 10 aliniatul 5 din legea 414/2002, contine o capcana ale
carei consecinte pe termen lung sunt greu de evaluat, sintagma "institutii de credit autorizate" nu
este definita de lege. ntr-o interpretare stricta, Ministerul Finantelor Publice a avut n vedere
numai bancile si cooperativele de credit, institutii care sunt autorizate de Banca Nationala,
singurele n cazul carora dobnzile scapa integral de impozit, societatile de leasing fiind excluse.
Chiar daca prin aceasta lege s-a urmarit limitarea mprumuturilor pe care actionarii sau
asociatii le acordau societatii, aceasta reprezentnd o practica frecventa n evitarea impozitelor
catre stat, aceasta lege loveste n plin piata leasingului.
Urmarind procedura de finantare, un client sau un utilizator se adreseaza unei
ntreprinderi specializate n leasing pentru a obtine un bun pe care nu-l poate plati imediat si
integral. Societatea de leasing cumparaa bunul dorit de client si-l da acestuia n locatie.
Utilizatorul bunului l nchiriaza pentru o anumita perioada de timp, platind periodic anumite
sume de bani, numite rate de leasing.
Prin noile reglementari, n cazul leasingului, scapa de impozit doar ceea ce depaseste 2%
plus nivelul Euribor si Libor care reprezinta nivelul de referinta pe pietele interbancare
internationale.
Ca urmare a impozitarii, costul ratei de leasing va creste cu aproximativ o treime.
Societatile de leasing nu pot cobor dobnda din pricina costurilor ridicate care atrag, la rndul lor
resurse de pe piata.
Daca aceste prevederi nu vor fi modificate, peste 70.000 de clienti vor fi afectati, firme
care au contracte n derulare, la care se vor adauga noii clienti. Aceste "lacune" nu vor putea fi
acoperite numai n cazul n care se vor modifica contractele. Mai concret, va fi redus nivelul
dobnzii formal si marirea comisionului de administrare.
Alte prevedri ale legii n ceea ce priveste leasingul ar fi:
-pentru cheltuielile privind amortizarea activelor corporale si necorporale, spre exemplu
echipamentele tehnologice, respectiv masini, utilaje si instalatii de lucru, computere si
echipamente aferente acestora, puse n functiune dupa data intrarii n vigoare a legii, se poate
utiliza regimul de amortizare accelerata fara aprobarea organului fiscal teritorial.
Cei care nu au optat pentru acest regim de amortizare accelerata, pot deduce cheltuieli
suplimentare de amortizare reprezentnd 20% din valoarea de intrare a acestora. Valoarea ramasa
de recuperat pe durata de viata utila se determina dupa scaderea din valoarea de intrare a sumei
egale cu deducerea de 20%.
-articolul 12 al aceleiasi legi prevede faptul ca, n cazul leasingului financiar utilizatorul
este tratat sub aspect fiscal ca proprietar, n timp ce n cazul leasingului operational locatorul /
finantatorul are aceasta calitate. Amortizarea bunului care face obiectul unui contract de leasing
se face de catre utilizator, n cazul leasingului financiar si de catre locator, n cazul leasingului
operational, cheltuielile fiind deductibile. n cazul leasingului financiar utilizatorul deduce
dobnda, iar n cazul leasingului operational utilizatorul deduce chiria.
3.6. TRANSFERUL PROPRIETII N

CONTRACTUL DE LEASING
Clauza privind ramnerea definitiva n posesie la expirarea contractului de leasing,
constituie una dintre conditiile care definesc operatiunea de leasing finaciar, conform prevederilor
O.G. nr.51/1997, republicata.
nregistrarea contabila de la punctul 2.2., intitulat "n contabilitatea utilizatorului
(locatar)" din Normele privind nregistrarea n contabilitate a operatiunilor de leasing, aprobate
prin Ordinul Ministerului Finantelor nr.686/1999, se refera la primirea n gestiunea
utilizatorului /locatarului a imobilizarilor corpoarle conform prevederilor din contractele ntre
parti, inclusiv a dobnzilor aferente operatiunilor privind leasingul financiar, concomitent cu
nregistrarea n debitul contului 8036 "Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii
asimilate":
a) Imobilizari corporale primite:
212
"Mijloace fixe"
167
"Alte mprumuturi si
datorii asimilate"
b) Dobnzi aferente:
471
1687
"Dobnzi aferente altor
c) Evidentierea valorii imobilizarilor corporale, inclusiv dobnda, n debitul contului n

afara bilantului 8036, ca datorii pentru bunurile achizitionate n sistem de leasing financiar.
Conform celor stabilite prin contract, se nregistreaza n contabilitate obligatia de plata a
ratelor pe baza facturilor emise de locator, concomitent cu includerea pe cheltuieli a dobnzii
aferente si nregistrarea n creditul contului n afara bilantului a ratelor achitate:
a) Obligatia de plata a ratelor de capital si de dobnda:
%
167 "Alte mprumuturi si
datorii asimilate"
1687 "Dobnzi aferente altor
404

4426
nregistrarea taxei pe valoare adaugata se face numai de catre societatile comerciale luate
n evidenta ca platitoare de taxa pe valoare adaugata, n cazul societatilor comerciale
nenregistrate ca platitoare de taxa pe valoare adaugata, taxa achitata sau datorata se va nregistra
n costul de achizitie al bunurilor.
b) Trecerea pe cheltuiala directa a ratei dobnzii scadente:
666
471
c) Plata ratei de capital si a ratei dobnzii scazute
404
512
"Conturi curente la banci"
d) Se crediteaza contul n afara bilantului 8036, soldul debitor al acestuia reprezentnd valoarea
ratelor ramase de plata, inclusiv dobnda.
La expirarea contractului, o data cu achitarea ultimei rate, se consemneaza si transferul
dreptului de proprietate, moment n care se crediteaza si contul n afara bilantului - 8036
"Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate", soldul acestuia nregistrnd
valoarea zero.
CAPITOLUL IV
LEASINGUL PREZENTAT PRIN
PRISMA STANDARDELEOR INTERNAIONALE
DE CONTABILITATE - IAS 17
Prezentul Standard aduce nbunatatiri la IAS 17 initial, pe care l nlocuieste ca urmare a
unei analize efectuate n contextul unei revizuiri limitate care a a identificat modificari
considerate esentiale pentru completarea unui set - nucleu de standarde acceptabile pentru
finantarea internationala si cotarea la bursele de valori.
Principalele modificari fata de IAS 17 initial sunt urmatoarele:
IAS 17 initial definea leasingul ca un contract prin care locatorul transmite locatarului
dreptul de a utiliza un bun, n schimbul unei chirii platibile de locatar. IAS 17 revizuit modifica
definitia, nlocuind termenul "chirie" cu cel de "plata sau o serie de plati".
Aplicnd principiul prevalentei economicului asupra juridicului, procesul de clasificare a
tranzactiilor de leasing trebuie sa aiba la baza masura n care riscurile si beneficiile aferente
drepturilor de proprietate asupra unui bun ce constituie obiectul unui contact de leasing
apartinnd locatorului sau locatarului. IAS 17 revizuit a adaugat elemente de identificare
suplimentare pentru a facilita mai mult procesul de clasificare.
IAS 17 initial utiliza termenul de "durata de viata utila" n scopul compararii cu termenul
de leasing, n cadrul procesului de clasificare. IAS 17 utilizeaza n urma revizuirii termenul de
"durata de viata economica", pornind de la considerentul ca un bun poate fi folosit de unul sau
mai multi utilizatori.
IAS 17 initial cerea prezentarea chiriilor contingente, dar nu mentiona daca acestea
trebuie sa fie incluse sau excluse la determinarea platilor minime de leasing. IAS 17 revizuit cere
excluderea chiriilor contingente din cuantumul platilor minime de leasing.
IAS 17 initial nu facea referire la tratamentul contabil al costurilor directe initiale

suportate de locatar la negocierea si ncheierea contractelor de leasing. IAS 17 ofera recomandari,
cernd ca, n cazul leasingului financiar, n valoarea bunului care face obiectul contractului de
leasing sa fie incluse costurile direct atribuibile activitatilor ntreprinse de locatar pentru
ncheierea contractului respectiv.
IAS 17 initial dadea posibilitatea locatorului de a alege metoda de alocare a venitului
financiar, recunoasterea venitului conform unui model care sa reflecte o rata periodica a
rentabilitatii constante, model bazat fie pe:
a) valoarea investitiei nete nca nerecuperate a locatorului n leasing financiar, sau
b) valoarea investitiei nete n numerar nca nerecuperate a locatorului n leasing financiar.
IAS 17 revizuit cere ca recunoasterea veniturilor financiare sa se faca astfel nct sa reflecte o
rata periodica a rentabilitatii constanta care sa se bazeze pe metoda investitiei nete nca
nerecuperata a locatorului n leasing financiar.
IAS17 revizut face trimitere la Standardul International de Contabilitate referitor la
deprecierea activelor oferind recomandari n legatura cu necesitatea evaluarii posibilitatii
deprecierii activelor. IAS 17 initial nu aborda aceasta tematica.
IAS 17 revizuit obliga la prezentari detaliate att partea locatorului, ct si a locatarului
pentru leasingul operational si financiar. Noile prezentari cerute de IAS 17 revizuit include:
a) totalul platilor minime de leasing reconciliate cu valoarea prezentata a datoriilor aferente
leasingului, pe trei intervale de timp: pna la un an, ntre 1 si 5 ani; peste 5 ani solicitat pentru
locatar;
b) totalul investitiei brute Aferente leasingului reconciliata cu valoarea prezenta a platilor minime
de leasing, de ncasat pe trei intervale de timp: pna la un an, ntre 1 si 5 ani; peste 5 ani solicitat
pentru locator;
c) cheltuielile financiare aferente punctelor (a) si (b);

d) valoarea viitoarelor plati minime de subcontractare n leasing estimate a se primi din tranzactii
irevocabile de subcontractare n leasing, la data bilantului;
e) reducerile de valoare acumulate aferente ratelor minime de leasing de primit ce nu pot pot fi
ncasate; si
f) chiriile contigente, nregistrate n venituri de catre locatori.
IAS 17 initial cuprindea 3 anexe care prezentau exemple de situatii n care un leasing
poate fi clasificat, n mod normal, drept leasing financiar. Aceste anexe nu au fost pastrate n
cadrul IAS 17 revizuit datorita faptului ca acesta a introdus elemente suplimentare de identificare
n procesul de clasificare a operatiunilor de leasing.
Se precizeaza ca prevederile referitoare la tranzactiile de vnzare si de leaseback, n
special, cerintele referitoare la o operatiune de leaseback, considerat leasing operational, contin
reguli ce descriu o gama larga de circumstante, bazate pe valoarile relative ale valorii juste,
valorii contabile si pretul de vnzare. IAS 17 revizuit include o anexa care ofera recomandari
suplimentare n interpretarea cerintelor.
Obiectivul acestui Standard este de a stabili, pentru locatari si locatori, politicile contabile
corespunzatoare si elementele ce trebuie evidentiate cu privire la leasingul financiar si
operational.
Aria de aplicabilitate
Acest Standard trebuie aplicat n contabilizarea tuturor tranzactiilor de leasing, cu
exceptia urmatoarelor:
a) acorduri de leasing privind explorarea sau exploatarea resurselor naturale, cum ar fi: titei, gaze
naturale, lemn, metale si alte zacaminte; si
b) contracte de acordare a licentei pentru bunuri ca: filme cinematografice, nregistrari video,
piese de teatru, manusrise, brevete si drepturi de autor.
Prezentul Standard se aplica contractelor care transfera dreptul de utilizare a bunurilor,
chiar daca, pentru utilizarea sau ntretinerea respectivelor bunuri, locatorului i se poate cere
efectuarea unor servicii substantiale. Pe de alta parte, acest Standard nu se aplica n cazul
contractelor de servicii care implica transferul dreptului de utilizare a bunurilor ntre partile
contractante.
Cei mai uzuali termeni folositi n Standard sunt:
Leasingul este un acord prin care locatorul transmite locatarului, n schimbul unei plati
sau serii de plati, dreptul de a utiliza un bun pentru o perioada convenita de timp.
Leasingul financiar este operatiunea de leasing care transfera, n mare masura, toate
riscurile si beneficiile aferente dreptului de proprietate asupra bunului. Titlul de proprietate poate
fi transferat, n cele din urma, sau nu.
Leasingul operational este operatiunea de leasing ce nu intra n categoria leasingului
financiar.
Leasingul irevocabil reprezinta operatiunea de leasing care este revocabila doar:
a) daca survine o contingenta a carei producere era putin probabila;
b) cu permisiunea locatorului;
c) n cazul n care locatarul contacteaza cu acelasi locator un nou leasing privind acelasi bun sau
unul echivalent;
d) n momentul platirii, de catre locatar, la nceputul leasingului, continuarea lui este certa, ntr-o
masura rezonabila.
nceputul leasingului reprezinta cea dinti data dintre data contractului de leasing sau data
angajamentului platilor de a respecta principalele prevederi ale leasingului.
Termenul de leasing reprezinta perioada de timp irevocabila pentru care locatarul a

contractat bunul n leasing si orice alte termene suplimentare pentru care locatarul are optiunea de
a continua utilizarea bunului n regim de leasing, cu sau fara plata suplimentara, optiune a carei
exercitare de catre locatar este certa, ntr-o masura rezonabila, la nceputul leasingului.
Platile minime de leasing sunt acele plati de-a lungul termenului de leasing pe care
locatorul trebuie sau poate fi obligat sa le efectueze, excluznd chiria contingenta, costurile
serviciilor si impozitele pe care locatorul le va plati si care se vor rambursa acestuia, mpreuna
cu:
a) n cazul locatarului, orice sume garantate de locatar sau de o parte afiliata locatarului; sau
b) n cazul locatorului, orice valoare reziduala garantatta locatorului fie de catre locatar; o parte
afiliata locatarului sau de o terta parte independenta, capabila din punct de vedere financiar sa
satisfaca aceasta garantie.
Totusi, daca locatarul are o optiune de a cumpara bunul la un pret estimat a fi suficient de
scazut fata de valoarea justa la data la care optiunea devine exercitabila, nct, la nceputul
leasingului, exista certitudinea rezonabila ca optiunea va fi exercitata, atunci platile minime de
leasing include cele platibile pe termenul de leasing si plata necesara pentru exercitarea acestei
optiuni de cumparare.
Valoarea justa este suma la care poate fi tranzactionat un activ sau decontata o datorie, de
bunavoie ntre parti aflate n cunostinta de cauza, n cadrul unei tranzactii n care pretul este
determinat obiectiv.
Durata de viata economica este fie:
a) perioada de-a lungul careia se estimeaza ca un bun este utilizabil economic de catre unul sau
mai multi utilizatori; fie
b) numarul unitatilor de productie sau al unitatilor similare care se estimeaza a se obtine prin
utilizarea bunului de catre unul sau mai multi utiliazatori.
Durata de viata utila este perioada estimata care ramne, de la nceputul termenului de
leasing, fara a fi limitata, pe parcursul careia se asteapta ca beneficiile economice ncorporate n
bun sa fie consumate de catre ntreprindere.
Valoarea reziduala garantata este:
a) n cazul locatarului, acea parte a valorii reziduale ce este garantata de catre locatar sau de o
parte afiliata acestuia, valoarea garantiei constituind valoarea maxima ce devine platibila, n orice
situatie, si
b) n cazul locatorului, acea parte a valorii reziduale ce este garantata de locatar sau de o terta
parte neafiliata locatorului ce este capabila, din punct de vedere financiar, sa onoreze obligatiile
asumate prin garantie.
Valoarea reziduala negarantata reprezinta acea parte din valoarea reziduala a bunului n
regim de leasing, a carei realizare, de catre locator, nu este sigura sau nu este garantata numai de
o parte afiliata locatorului.
Investitia bruta n leasing este suma platilor minime de leasing aferente unui leasing
financiar, din punct de vedere al locatorului, si orice valoare reziduala negarantata acumulata n
contul locatorului.
Venitul financiar nerealizat reprezinta:
a) suma dintre platile minime de leasing aferente unui leasing financiar, din punct de vedere al
locatorului si orice valoare reziduala negarantata acumulata n contul locatorului; si
b) valoarea actualizata a sumei precizate anterior, determinata la rata implicita a dobnzii din
contractul de leasing.
Investitia neta n leasing reprezinta investitia bruta n leasing, mai putin venitul financiar
nerealizat.
Rata implicita a dobnzii din contractul de leasing este rata de actualizare care, la
nceputul leasingului, determina ca valoarea actualizata cumulata:
a) a platilor minime de leasing, si a
b) valorii reziduale negarantate.
sa fie cu valoare justa a bunului n regim de leasing.
Rata dobnzii marginale a locatarului este rata dobnzii pe care locatarul ar trebui sa o
plateasca pentru un leasing similar sau, daca aceasta nu este determinabila, rata pe care, la
nceputul leasingului locatarul ar trebui sa o suporte pentru a mprumuta, pentru aceeasi perioada
si cu o garantie similara fondurile necesare pentru achizitionarea bunului.
Chiria contingenta este acea parte a platilor de leasing care nu are o valoare determinata,
dar este stabilita n functie de un factor, altul dect trecerea timpului, cum ar fi un procentaj din
vnzari, gradul de utilizare, indici de pret, ratele dobnzilor precticate pe viata, etc.
Definitia leasingului include contractele de nchiriere a unui bun ce cuprind o clauza care
ofera locatarului optiunea de a deveni proprietarul bunului la ndeplinirea conditiilor convenite.
Aceste contracte sunt denumite uneori contracte de nchiriere-cumparare.
Clasificare operatiunilor de leasing
Clasificarea se bazeaza pe masura n care riscurile si beneficiile aferente titlului de
proprietate a unui bun n regim de leasing revin locatorului sau locatarului. Riscurile includ
posibilitatea de a se nregistra pierderi, ca urmare a unui grad scazut de utilizare a bunului sau a
uzurii morale si a unor variatii ale venitului datorate modificarii conditiilor economice.
Beneficiile pot fi prezentate de estimarea unei activitati profitabile pe durata de viata economica a
bunului si a unor cstiguri rezultate din cresterea valorii sau din realizarea valoarii reziduale.
O operatiune de leasing este considerata ca fiind leasing financiar, daca transfera, n mare
masura, toate riscurile si beneficiile aferente titlului de proprietate. O operatiune de leasing este
considerata leasing operational, daca nu transfera toate riscurile si beneficiile aferente titlului de
proprietate.
ntruct tranzactia dintre locator si locatar se bazeaza pe un contract de leasing comun
ambelor parti, este necesara utilizarea unor definitii consecvente. Aplicarea acestora n
circumstante diferite ambelor parti, determina uneori ca acelasi leasing sa fie clasificat n mod
diferit de locator si respectiv, de locatar.
Clasificarea unei operatiuni de leasing ca leasing financiar sau operational depinde mai
curnd de fondul tranzactiei de ct de forma contractului. Exemple de situatii n care operatiunea
de leasing este clasificata ca leasing financiar sunt:
a) leasingul transfera locatarului titlul de proprietate asupra bunului pna la sfrsitul termenului
de leasing;
b) locatarul are optiunea de a cumpara bunul la un pret estimat a fi suficient de mic fata de
valoarea justa la data la care optiunea devine exercitabila, astfel nct la nceputul leasingului,
exista n mod rezonabil certitudinea ca optiunea va fi exercitata;
c) termenul de leasing acopera, n cea mai mare parte, durata de viata economica a bunului, chiar
daca titlul de proprietate nu este transferat;
d) la nceputul leasingului, valoarea actualizata a platilor minime de leasing este cel putin egala
cu aproape ntreaga valoare justa a bunului n regim de leasing;
e) bunurile ce constituie obiectul contractului de leasing sunt de natura speciala, astfel nct
numai locatarul le poate utiliza fara efectuarea unor modificari majore.
Aspecte care sa indice situatii care, n mod individual sau n combinatie, pot de asemenea,
sa conduca la clasificarea unei operatiuni de leasing ca fiind leasing financiar sunt:
a) n cazul n care locatarul poate rezilia contractul de leasing, pierderile locatorului generate de
rezilierea contractului revin locatarului;
b) cstigurile sau pierderile rezultate din variatia valorii juste reziduale sunt n sarcina locatarului
sub forma unei reduceri a chiriei echivalenta cu cea mai mare parte a ncasarilor din vnzari la
sfrsitul contractului de leasing;
c) locatarul are capacitatea de a continua leasingul pentru o a doua perioada, la o chirie
substantial mai redusa dect chiria pietei.
Clasificare operatiunii de leasing se realizeza la nceputul leasingului. Daca locatorul si
locatorul convin, n orice moment, sa modifice clauzele contractului de leasing fara a rennoi
contractul; contractul revizuit este considerat un contract nou n afara duratei sale. Modificarile
elementelor previzionate, cum ar fi cele legate de durata de viata economica estimate sau a valorii
reziduale sau modificarile de circumstante legate de nendeplinirea angajamentelor de catre
locatar, nu detrmina o noua clasificare a leasingului din punct de vedre contabil.
Operatiunile de leasing care au ca obiect terenuri si cladiri sunt clasificate ca leasing
operational sau financiar, ca si operatiunile de leasing care au ca obiect alte bunuri. Totusi, o
caracteristica a terenurilor este ca aceastea au, n mod normal, o durata de viata economica
nedeterminata si daca nu se estimeaza ca locatarului i va fi transferat titlul de proprietate pna la
sfsitul termenului de leasing, atunci cnd locatarului nu-i revin, n mare masura toate riscurile si
beneficiile aferente titlului de proprietate. O suma platita pentru un astfel de leasing reprezinta
plati de leasing achitate n avans, care sunt amotizate pe perioada de leasing n functie de
beneficiile aduse.
Operatiunile de leasing reflectate n situatiile financiare ale locatarilor
Leasing financiar
Locatarii trebuie sa recunoasca operatiunile de leasing financiar n bilanturile lor ca active
si datorii la o valoare egala, la nceputul leasingului, cu o valoare justa a bunului n regim de
leasing sau cu valoarea actualizata a platilor minime de leasing, daca acesta este mai mica. Pentru
calcularea valorii actializate a platilor minime de leasing, se considera ca factor de actualizare
rata implicita a dobnzii din contractul de leasing, daca aceasta se poate determina; n caz contrar,
trebuie utilizata rata dobnzii marginale a locatarului.
Tranzactiile si alte evenimente trebuie nregistrate si reflectate n concordanta cu fondul

lor si cu realitatea financiara, si nu numai cu forma juridica. n timp ce forma juridica a unui
contract de leasing reflecta faptul ca locatrul nu poate sa dobndeasca titlu de proprietate a
bunului n regim de leasing financiar, fondul si realitatea financiara rezida n aceea ca dobndeste
beneficiile economice din utilizarea bunului pe cea mai mare parte din durata de viata economica,
n schimbul unei obligatiuni de a plati pentru acest drept o suma aproximativ egala cu valoarea
justa a bunului si cheltuielile de finantare aferente.
Daca asemenea tranzactii de leasing nu sunt reflectate n bilantul locatarului, resursele
economice si nivelul obligatiunilor unei ntreprinderi sunt subevaluate, denaturndu-se astfel
indicatorii financiari, prin urmare este adecvata nregistrarea leasingului finaciar n bilantul
locatarului att ca activ, ct si ca obligatie de a achita platile viitoare de leasing. La nceputul
leasingului, activul si datoria pentru platile viitoare se nregistreaza n bilant ca valoari egale.
Nu este adecvat ca datoriile pentru bunurile n regim de leasing sa fie prezentate n
situatiile financiare ca o deducere din activele aferente bunurilor n leasing. ntruct pentru
prezentarea datoriilor n bilant, datoriile curente sunt evidentiate separat de cele pe termen lung,
aceeasi dinstinctie se va utiliza si pentru datoriile generate de leasing.
Anumite activitati specifice, aferente leasingului implica, adesea aparitia unor costuri
directe initiale, cum ar fi cele legate de negocierea si ncheierea contractelor de leasing. Costurile
identificate ca fiind atribuibile direct activitatilor efectuate de locatar pentru leasing financiar sunt
incluse n valoarea nregistrata ca activ n baza contractului de leasing.
Platile de leasing trebuie mpartite n cheltuieli de finantare a leasingului si reducere a
datoriei neachitate. Cheltuielile de finantare trebuie alocate pe perioade de-a lungul termenului de
leasing, astfel nct sa se obtina o rata periodica constanta a dobnzii la soldul datoriei ramase n
fiecare perioada.
n practica, n procesul de alocare a cheltuielilor de finantare pe periode de-a lungul
termenului de leasing, se poate folosi o forma de aproximare pentru simplificarea calculelor.
Un leasing financiar da nastere unor cheltuieli cu amortizarea aferenta bunului, precum si

unor cheltuieli financiare, n fiecare perioada contabila. Politica de amortizare pentru bunurile n
regim de leasing trebuie sa fie consecventa cu cea aplicata activelor amortizabile detinute n
proprietate, iar amortizarea nregistrata trebuie calculata n baza prevederilor Standardelor
Internationale de Contabilitate IAS 16 "Imobilizari corporale". Daca nu exista n mod rezonabil
certitidinea ca locatarul va obtine dreptul de proprietate pna la sfrsitul termenului de leasing,
activul trebuie amortizat n totalitate pe duarta cea mai scurta dintre termenul de leasing si durata
de viata utila.
Valoarea amortizabila a bunului n regim de leasing se aloca pe fiecare perioada contabila
de-a lungul perioadei estimate de utilizare pe o baza sistematica si consecventa cu politica de
amortizare adoptata de locatar pentru activele detinute n proprietate. Daca exista certitudinea ca
locatarul va obtine dreptul de proprietate pna la sfrsitul termenului de leasing, perioada
estimata de utilizare este durata de viata utila a activului, acesta amotizndu-se pe perioada cea
mai scurta dintre termenul de leasing si durata de viata utila.
Suma dintre cheltuielile cu amortizarea aferente activului si cheltuielile de finantare
aferente perioadei este rareori egala cu platile de leasing datorate, aferente perioadei si, de aceea,
este inadecventa simpla recunoastere a platilor de leasing ca o cheltuiala n contul de profit si
pierdere. Prin urmare, este improbabil va activul si datoria aferenta sa fie egale cu valoarea dupa
nceputul leasingului.
Pentru a determina daca un bun ce constituie obiectivul de leasing s-a depreciat, adica
beneficiile economice estimate a se obtine n viitor din utilizarea bunului sunt mai mici dect
valoarea sa contabila, o ntreprindere aplica Standardul International de Contabilitate referitor la
deprecierea activelor, care stabileste cerintele privind modalitatea de revizuire de catre o
nteprindere a valorii contabile a activelor sale, determinarea valorii recuperabile a unui activ si
momentul la care trebuie sa recunoasca sau sa reia o pierdere din depreciere.
Suplimentar fata de IAS 32, Instrumente financiare: prezentare si descriere, n cazul unui
leasing fianciar, locatarul trebuie sa evidentieze urmatoarele:
a) pentru fiecare clasa de active, valoarea contabila neta la data bilantului;
b) o reconciliere ntre totalul platilor minime de leasing - la data bilantului si valoarea lor
actualizata. n plus, ntreprinderea trebuie sa prezinte totalul platilor minime de leasing si
valoarea lor actualizata pentru fiecare perioada n parte;
c) chiriile contingente nregistrate n veniturile aferente perioadei;
d) totlaul platilor minime aferente subcontractelor de leasing estimate a se obtine n conditiile
unui subcontract de leasing irevocabil;
e) o descriere generala a contractelor importante de leasing ale locatarului, incluznd: baza
determinarii chiriilor contingente, existenta si termenii optiunilor de rennoire sau cumparare si
restrictiile impuse prin contractele de leasing, cum ar fi cele referitoare la dividiende, datorii
suplimentare si alte operatiuni de leasing.
n plus, cerintele de prezentare n conformitate cu IAS 16 "Ternuri si mijloace fixe", se
aplica valorilor bunurilor ce fac obiectul contractului de leasing financiar si care sunt
contabilizate de catre locatar ca achizitii de active.
Leasing operational
Platile de leasing n cazul unui leasing operational trebuie recunoscute ca o cheltuiala n
contul de profit si pierdere, liniar de-a lungul termenului de leasing, n cazul n care o alta baza
sistematica nu este reprezentativa pentru ritmul beneficiilor utilizatorului.
n cazul leasingului operational, platile de leasing, excluznd costul serviciilor, cum ar fi
asigurarea si ntretinerea sunt recunoscute ca si cheltuieli n contul de profit si pierdere n mod
liniar, cu exceptia situatiei n care o alta baza sistematica este reprezentativa pentru ritmul
beneficiilor utilizatorului, chiar daca platile nu sunt efectuate pe aceasta baza.
Suplimentar fata de cerintele IAS 32, "Instrumente financiare: Prezentare si descriere", n
cazul unui leasing operational, locatarul trebuie sa evidentieze urmatoarele:
a) totlul platilor minime de leasing previzionate a se obtine dintr-un leasing operational irevocabil
pentru fiecare din perioadele de 1 an, ntre 1 si 5 ani si peste 5 ani;
b) totalul platilor minime aferente subcontractelor de leasing estimate a se obtine n conditiile

unui subcontract de leasing irevocabil la data bilantului;
c) platile aferente contractului si subcontractului de leasing nregistrate n venituri pentru
perioada aferenta, cu evidentierea separata a platilor minime de leasing, chiriilor contingente si a
platilor aferente subcontractelor de leasing;
d) o descriere generala a contractelor importante de leasing ale locatarului incluznd, dar fara a se
limita, urmatoarele: baza determinarii chiriilor contingente; existenta si conditiile optiunilor de
rennoire sau cumparare si restrictii impuse prin contractele de leasing cum ar fi cele referitoare la
dividende, datorii suplimentare si operatiuni de leasing.
Operatiunile de leasing reflectate n situatiile financiare ale locatorilor
Leasing financiar
Locatorii trebuie sa recunoasca n bilant bunurile detinute n regim de leasing financiar
drept creante, la o valoare egala cu investitia neta n leasing.
n cazul unui leasing financiar, locatorul transmite locatarului, n mare masura, toate
riscurile si beneficiile aferente titlului de proprietate, de aceea ratele de ncasat se trateaza de
catre locator, ca rambursare si ca venit aferent care reprezinta recompensa locatorului pentru
investitia si serviciile sale.
Recunoasterea venitului financiar trebuie sa se bazeze pe un model care reflecta o rata
periodica constanta a rentabilitatii aferenta investitiei totale nete neamortizate a locatorului,
corespunzatoare leasingului financiar.
Locatorul urmareste alocarea venitului financiar pe termenul de leasing, pe o baza
sistematica si rationala. Aceasta alocare a venitului se bazeaza pe un model care reflecta o
rentabilitate periodica constanta a investitiei nete neamortizate a locatorului, corespunzatoare
leasingului financiar. Platile de leasing aferente perioadei contabile, excluznd costurile
serviciilor, se deduc din investitia bruta n leasing n vederea diminuarii valorii principalului si a
venitului financiar nerealizat.
Valorile reziduale negarantate estimate utilizate n calcularea investitiei brute n leasing

realizata de locator se revizuiesc periodic. Daca a avut loc o diminuar ea valorii reziduale
negarantate estimate, alocarea venitului de-a lungul termenului de leasing este revizuita si orice
diminuare a sumelor deja acumulate se recunoaste imediat.
Costurile directe initiale, cum ar fi comisioanele si taxele juridice, sunt adesea suportate
de locatori la negocierea si perfectarea unui leasing. n cazul operatiunilor de leasing fianciar,
aceste costuri directe initiale sunt efectuate n vederea obtinerii unui venit financiar si se
nregistreaza imediat n venituri sau se aloca pe termenul leasingului, scazndu-se din aceste
venituri. Cea de-a doua varianta se poate realiza prin recunoasterea cheltuielii n momentul
realizarii acesteiasi prin recunoasterea, drept venit, a unei parti din venitul financiar nerealizat, n
valoare egala cu costurile directe initiale.
Locatorii care sunt producatori sau comercianti trebuie sa recunoasca profitul si pierderea
din vzare la sfrsitul perioadei. Daca se stabilesc n mod artificial rate scazute ale dobnzii,
profitul din vnzare trebuie limitat la cel care ar rezulta, daca s-ar aplica o rata comerciala a
dobnzii. Costurile directe initiale trebuie recunoscute ca o cheltuiala n contul de profit si
pierdere la nceputul leasingului.
Producatorii sau comerciantii ofera adesea clientilor optiunea de a cumpara sau de a
nchiria un bun n regim de leasing. Un bun nchiriat n regim de leasing financiar de locatorii,
producatori sau comercianti, generaza doua tipuri de venit:
a) profitul sau pierderea echivalenta profitului sau pierderii rezultate din vzarea directa a bunului
n regim de leasing, la preturi de vnzare normale, reflectnd orice reduceri comerciale.
b) venitul financiar de-a lungul termenului de leasing.
Venitul din vnzare, nregistrat de un locator - producator sau comerciant, la nceputul
leasingului financiar, este valoarea justa a bunului sau, daca este mai mica, valoarea actualizata a
platilor minime de leasing datorate locatorului, calculata la o rata comerciala a dobnzii. Costul
vnzarii, recunoscut la nceputul termenului de leasing, este costul proprietatii n regim de leasing
sau valoarea contabila, daca acesta difera de costul bunului, mai putin valoarea actualizata a
valorii reziduale negarantate. Diferenta dintre venitul din vnzari si costul vnzarii este profit din
vnzare.
Uneori, locatorii - producatori sau comercianti stabilesc n mod artificial rate scazute ale
dobnzii pentru atragerea clientilor. Utilizarea unei astfel de rate se face ca o parte excesiva din
venitul total din tranzactie sa fie nregistrat la momentul vnzarii.
Costurile directe initiale sunt recunoscute ca o cheltuiala la nceputul termenului de
leasing, deoarece ele sunt n principal legate de realizarea profitului din vnzare de catre
producator sau comerciant.
Suplimentar fata de cerintele IAS 32, Instrumente financiare: Prezentare si descriere, n
cazul leasingului financiar, locatorul trebuie sa evidentieze urmatoarele:
a) o reconciliere ntre totalul investitiei brute n leasing - la data bilantului si valoarea actualizata
a platilor minime de leasing de ncasat la data bilantului. n plus, ntreprinderea trebuie sa
prezinte totalul investitiei brute n leasing si valoarea actualizata a platilor minime de leasing la
data bilantului, pentru fiecare dintre perioadele: pna la un an, ntre 1 si 5 ani si peste 5 ani;
b) venitul financiar nerealizat;
c) valorile reziduale negarantate datorate n favoarea locatorului;
d) reducerile de valoare cumulate pentru platilor minime de leasing de primit, nu pot fi ncasate;
e) chirii contigente nregistrate n venituri;
f) o descriere generala a contractelor importante de leasing ale locatorului.
Ca un indicator de crestere, este utila evidentierea ivestitiei brute mai putin venitul
nerealizat corespunzator unei noi activitati introduse n cadrul perioadei contabile, dupa
deducerea sumelor relevante aferente contractelor de leasing revocate.
Leasing operational
Locatorii trebuie sa prezinte bunurile detinute n regim de leasing operational n bilant, n

conformitate cu natura acestora.
Venitul rezultat din leasingului operational trebuie recunoscut ca venit pe baza liniara, pe
perioada de leasing, cu exceptia cazului n care o alta baza sistematica nu este considerata mai
reprezentativa pentru ritmul n care se diminueaza beneficiile generate de utilizarea bunului.
Costurile, inclusiv amortizarea, suportate pentru obtinerea venitului din leasing, sunt
recunoscute drept cheltuieli. Venitul din leasing se recunoaste ca venit pe o baza liniara pe
perioada de leasing, chiar daca ncasarile nu sunt nregistrate pe aceasta baza, cu exceptia cazului
n care o alta baza sistematica este mai reprezentativa pentru ritmul n care se diminueaza
beneficiile generate de utilizarea bunului n regim de leasing.
Costurile directe initiale suportate special pentru obtinerea venitului din leasing
operational fie se amna si se aloca la venituri pe perioada de leasing proprortional cu venitul
nregistrat din chirie, fie se recunosc n contul de profit si pierdere ca o cheltuiala n perioada n
care se efectueaza.
Amortizarea bunurilor n regim de leasing trebuie sa se faca pe o baza consecventa cu
politica normala de amortizare a locatorului, iar cheltuielile cu aceasta trebuie calculate n baza
prevederilor Standardului International de Contabilitate IAS 4, "Contabilitatea amortizarii" si IAS
16, "Contabilitatea terenurilor si mijloace fixe".
Pentru a determina daca un bun ce contituie obiectul unui contract de leasing s-a
depreciat, adica beneficiile economice previzionate a se obtine n viitor din utilizarea bunului
sunt mai mici dect valoarea contabila, ntreprinderea va aplica Standardul International de
Contabiliate referitor la deprecierea activelor, care stabileste cerintele privind modalitatea n care
o ntreprindere trebuie sa revizuiasca valoarea contabila a activelor sale, modalitatea n care
trebuie sa detrmine valoarea recuperabila a unui activ si momentul n care trebuie sa recunoasca
sau sa reia o pierdere sau o depreciere.
n cazul unui leasing operational, un locator - producator sau comerciant nu recunoaste

ntr-o operatiune de leasing nici un profit din vnzare, deoarece tranzactia de leasing nu este
echivalenta cu o vnzare.
Suplimentar fata de cerintele IAS 32 Instrumente financiare: Prezentare si descriere, n
cadrul unui leasing operational, locatorii trebuie sa evidentieze:
a) pentru fiecare clasa de active, valoarea contabila bruta, amortizarea cumulata si pierderea
acumulata din depreciere la data bilantului; amortizarea recunoscuta n perioada aferena, pierderi
din depreciere;
b) platile minime viitoare rezultate din leasing operational irevocabil;
c) totlul chiriilor recunoscute la venituri;
d) o descriere generala a contractelor importante de leasing ale locatorului.
Tranzactiile de vnzare si de leaseback
O tranzactie de vnzare si de leaseback implica vnzarea unui bun de catre vnzator si
nchirierea catre vnzator a aceluiasi bun n regim de leasing. Platile de leasing si pretul de
vnzare sunt interdependente, ntruct se negociaza mpreuna. Tratamentul contabil al tranzactiei
de vnzare si de leaseback depinde de tipul contactului de leasing.
Daca o tranzactie de vnzare si de leaseback are ca rezultat un leasing financiar, orice
surplus reprezentnd diferenta dintre suma rezultata din vnzare si valoarea contabila nu trebuie
recunoscut imediat ca venit n situatiile financiare ale locatarului-vnzator, ci trebuie amnat si
amortizat pe parcursul termenului de leasing.
n cazul n care tranzactia de leaseback reprezinta un leasing financiar, tranzactia este un
mijloc prin care locatorul acorda finantare locatarului, bunul avnd rol de garantie. De cele mai
multe ori nu este considerat un venit diferenta dintre sumele rezultate din vnzare si valoarea
contabila, amnndu-se si amortizndu-se pe parcursul termenului de leasing.
Daca o tranzactie de vnzare si de leaseback are ca rezultat un leasing operational si

tranzactia se face la valoare justa, orice profit sau pierdere se recunoaste imediat, cu exceptia
cazului n care pierderea se compenseaza din plati de leasing viitoare cu o valoare sub pretul
pietei si profitul sau pierderea trebuie amnata si amortizata proportional cu platile de leasing,
peperioada estimata de utilizare a bunului.
Daca tranzactia de leaseback este leasing operational, iar platile de leasing si pretul de
vnzare sunt stabilite la valoarea justa, a avut loc, de fapt o tranzactie normala de vnzare si orice
profit sau pierdere se recunoaste imediat.
CAPITOLUL V
STUDIU DE CAZ LA S.C. MARKET INVEST S.R.L.
Din motive de confidentialitate solicitate de administratorul societatii n cadrul careia am
efectuat studiul de caz, societatea comerciala se va denumi Market Invest. Este o societate cu
raspundere limitata administrata de catre doi directori. Societatea a fost nfiintata n anul 1994,
urmnd a-si desfasura activitatea n cele mai bune conditii, avnd rezultate ce reflecta buna
administrare, profesionalismul si experinta n domeniu a administratorilor.
Societatea Market Invest are ca obiect principal de activitate comercializarea de
autovehicule si asigurarea asistentei tehnice si de service a autovehiculelor a caror reprezentanti
sunt. Initial, societatea era formata doar din cei doi admnistratori, un angajat ce avea ca obiect de
activitate urmarirea si efectuarea constatarilor pentru procesul de rezolvare a problemelor tehnice
care apar. Un alt angajat al societatii era incadrat pentru departamentul de vnzare autovehicule.
Datorita evolutiei societatii comerciale Market Invest, s-a construit n decursul a doi ani un sediu
comercial n cadrul caruia s-au amenajat att birouri pentru departamentele de vnzari,
contabilitate si directiune ct un service amenajat si dotat cu aparatura tehnica de nalta precizie.
Odata cu nceperea activitatii la noul sediu a crescut att numarul personalului angajat n
cadrul societatii ct si cifra de afaceri si profitul, n anul 2002 aflndu-se n topul primelor
societati din Brasov.
n rndurile ce urmeaza vom reflecta organigrama societatii care reflecta buna desfasurare
a activitatii societatii si bunul mers al informatiei ntre toate departamentele.
Departament
casierie
Departament
Departament
Service
Financiar-
Vnzari
Auto
Contabil
piese
vehicule
n anul 2000, n luna octombrie, administratorii societatii comerciale au hotart

achizitionarea unui autovehicul marca Alfa Romeo, ncheind un contract de leasing financiar cu o
societate care are ca obiect de activitate comercializarea n leasing a autovehiculelor importate
din Italia.
n rndurile ce urmeaza vom prezenta forma contractului de leasing financiar ncheiat
ntre societatea n cadrul careia am efectuat studiul de caz si societatea de leasing, la care vom
adauga anexele ce constituie parte integranta din contract.
Romnia Leasing
Capital subscris si varsat 2.250.000.000 lei
CONTRACT DE LEASING FINANCIAR
NR.00298 DIN 30.10.2000
ncheiat ntre:
S.C. ROMNIA LEASING S.A., n calitate de LOCATOR (PROPRIETAR), cu sediul

n Bucuresti str. C.Donizetti, nr.19, sector 2, nmatriculata la Registrul Comertului cu nr. J
40/5237/1994, cod fiscal R 5395017, cont numarul 2115/01/112515 BBB la Alpha Bank
Romnia S.A. - sucursala Unirii, reprezentata de Horia Vladimir Ursu, presedinte,
si
S.C. MARKET INVEST S.R.L., n caliatte de LOCATAR (UTILIZATOR), cu sediul n
Brasov, str. Lunga, nr.269, nmatriculata la Registrul Comertului cu nr. J 08/2536/1994, cod fiscal
R 6629921, cont nr 44153-8 deschis la banca Ion iriac - sucursala Brasov, reprezentata de
A.V.B. n calitate de administrator.
Capitolul I: OBIECTUL CONTRACTULUI

Art.1 S.C. ROMNIA LEASING S.A. pune la dispozitia LOCATARULUI, n sistem de
leasing, n conditiile legii si n cele aratate n prezentul contract, bunurile avnd caracteristicile
tehnice si de identificare precizate mai jos:
Denumire/Model/Tip: ALFA ROMEO AR 156 2.4 JTD
Pret n DEM: 37.537
Cantitate: 1
Pret n lei: 395.489.832 (curs de schimb DEM/LEI la data de 30.10.2000: 10.536)
Valoare totala a bunului: 37.537 DEM; 395.489.832 LEI
Art.2 Baza de calcul la momentul ncheierii prezentului contract (valori fara T.V.A.):
Perioada de leasing (numar luni): 23
Data primei chirii: 28 noiembrie 2000
Ratele sunt scadente pe data de 28 a fiecarei luni sau n prima zi lucratoare daca ziua de 28 este zi
libera)
%
Valoare n DEM
Valoare n LEI
---------------------------------------------------------------------------------Avans
20,00
Rata leasing lunara
7.507
79.093.752
1.371
14.444.856
-recuperare credit
10.317.309
-dobnda
Valoare reziduala
4.127.547
20,00
7.507
-recuperare credit
79.097.973
79.097.973
-dobnda
0
---------------------------------------------------------------------------------Total contract46.547
Servicii contract
3,00
490.423.413
1.126
Toate facturile emise vor considera cursul de schimb LEU-DEM de la Alpha Bank
Romnia S.A. din data emiterii lor.
Fluctuatiile de curs valutar fata de data contractului se vor evidentia separat n facturile
emise ca "Diferente de curs".
Art.3 Conditiile generale pentru contract sunt prevazute n anexa care este parte
integranta din contract.
ncheiat astazi 30.10.2000 la Bucuresti.
LOCATOR
S.C. ROMNIA LEASING S.A.
LOCATAR
S.C. MARKET INVEST S.R.L.
CONDIII DE CONTRACTARE:
Alegerea obiectului contractului - a autoturismului Alfa Romeo si a furnizorului le-a facut
utilizatorul pe nume S.C. MARKET INVEST S.R.L., n concordanta cu scopul utilizarii
prevazute de el. Locatorul, S.C. ROMNIA LEASING S.R.L. le cumpara n conditiile puse de
catre furnizor si care sunt cunoscute de utilizator.
Att locatorul, ct si utilizatorul se pot retrage din contractul de leasing daca nu se ajunge
la ncheierea unui contract de cumparare din motive care nu tin de vointa lor.
Daca dupa ncheierea contractului de vnzare-cuparare, furnizorul nu livreaza sau ntrzie
livrarea peste termenul din contract este exclusa raspunderea locatorului pentru daune.
Costurile aferente livrarii obiectului contractului - a autovehiculului - de la vnzator ct si
contravaloarea lucrarilor de montare la utilizator, vor fi suportate de acesta, care preia si riscurile
aferente acestei operatiuni.
Locatorul este obligat sa nstiinteze n termen de 48 ore pe utilizator despre livrarea
autovehiculului de catre furnizor.
Datorita faptului ca autovehicolul se va importa, utilizatorul, care este destinatarul
obiectului contractului are obligatia de a anunta n termen de 12 ore locatorul despre sosirea
bunului si despre locul unde urmeaza a fi efectuate operatiunile vamale. Toate taxele vamale vor
fi suportate de utilizator.
n vama, utilizatorul are obligatia de a efectua operatiunile aferente vamuirii
autovehiculului, adica, n urma ncheierii unui "protocol de acceptare", ntre locator si utilizator si
obtinerea unei declaratii pentru vama de la Registrul Auto Romn din localitatea n care are loc
vamuirea, se va obtine o "Autorizatie de admitere temporara" care la rndul ei, are ca rol
posibilitatea de nmatriculare a autovehicolului pentru a putea circula. Masina va fi nmatriculata
pentru o perioada determinata - a contractului operatiunii de leasing, fiindu-i eliberate "numere
rosii".
"Protocolul de acceptare" are ca rol atestarea si certificarea faptului ca marfa importata autovehiculul n cazul studiat - corespunde cererii facute de catre utilizator.
La sfrsitul perioadei de leasing, n urma achitarii valorii reziduale conforma contractului
de leasing financiar si n urma achitarii accizelor aferente, autovehiculul poate fi nmatriculat.
n cazul n care o rata sau mai multe sunt amnate de catre utilizator, ntruct nu pot fi
achitate la termenele prevazute, utilizatorul are obligatia de a prelungi "Autorizatia de admitere
temporara", urmnd astfel sa obtina alte numere temporare.
Utilizatorul are de asemenea, obligatia ca n termen de 48 ore sa efectueze o receptie a
obiectului contractului, iar n cazul n care acesta constata lipsuri cantitative si calitative sau
defectiuni sa puna la cunostinta despre acestea pe locator, mpreuna cu care acesta vor sesiza
furnizorul.
Utilizatorul declara solemn ca bunurile alese sunt noi si corespund scopului si destinatiei
alese de catre el, neputnd sa se ndrepte mpotriva locatorului n cazul n care autovehicului nu
functioneaza la parametrii doriti. n acest caz beneficiarul contractului de leasing este obligat ca
pe cheltuiala proprie, sa puna autovehiculul n stare de functionare si sa anunte locatorul de
operatiunile efectuate.
Chiar si n urma unor astfel de mprejurari utilizatorul nu poate fi scutit de la plata ratelor
si nu poate rezilia contractul de leasing financiar, daca aceste prevederi nu sunt abordate sau
amintite n cuprinsul contractului.
Pe lnga faptul ca utilizatorul are obligatia de a ntretine autovehiculul n cele mai bune
conditii, trebuie sa ntocmeasca o fisa n care sa consemne att interventiile facute ct si persoana
sau societatea care le-a efectuat, cu indicarea exacta a pieselor nlocuite sau reparate. Att
verificarea tehnica ct si orice fel de interventie asupra vehiculului trebuie facuta de societati
specializate si autorizate pentru astfel de interventii, astfel putnd fi certificata orice operatiune.
Beneficiarul nu poate instraina, mprumuta, subnchiria sau gaja autovehiculul att timp
ct termenul contractului de leasing nu a expirat.
De asemenea utilizatorul, n cazul nostru este obligat sa poarte sigla locatorului si trebuie
sa asigure delegatiilor locatorului verificarea periodica a existentei si a starii bunului.
Daca autovehiculul a suferit o paguba, a disparut sau a fost distrus total sau partial,
locatorul nu raspunde, ntruct utilizatorul a preluat o data cu bunul si riscurile aferente. Chiar n
urma unei astfel de pagube, ratele aferente contractului trebuie platite integral.
n contractul semnat de ambele parti se prevad termenele la care ratele de leasing sunt
scadente si la care utilizatorul are obligatia de a le achita, acesta neavnd dreptul de a ntrzia cu
platile nici macar datorita formalitatilor obisnuite.
n situatia n care S.C. MARKET INVEST S.R.L. nu transmite dovada platii pna la data
scadentei ratelor prevazute n contract, aceasta va datora pe lnga diferenta de curs valutar si
penalitati de ntrziere:
-ntre 1 si 5 zile inclusiv: 0,5% din valoarea ratei scadente;
-ntre 6 si 10 zile inclusiv: 1% din valoarea ratei scadente;
-ntre 11 si 30 zile inclusiv: 1,5% din valoarea ratei scadente;
-peste 30 zile ntziere, contractul se reziliaza.

Ratele sunt calculate n moneda n care s-a convenit ncheierea contractului, utilizatorul
urmnd a achita n lei contravaloarea acestora, la cursul de vnzare practicat de catre Alpha Bank
Romnia S.A. la deschiderea bursei interbancare din ziua anterioara scadentei.
Dreptul de preemtiune la cumpararea autovehiculului, exercitat n termen de 30 zile de la
plata ultimei rate, este acordat utilizatorului care trebuie sa solicite acest lucru n scris locatorului.
Daca S.C. MARKET INVEST S.R.L. nu solicita societatii de leasing intentia de a cumpara
bunul, locatorul are dreptul de a pastra vehiculul, sa-l nchirieze sau sa-l nstraineze catre orice
persoana fizica sau juridica. La expirarea termenului de preemtiune, contractul de leasing
nceteaza.
n urma exercitarii dreptului de preemtiune, utilizatorul va primi o factura a carei valoare
va fi constituita conform unei formule:
Pa = Vr + Dcv + Vp Pa = pretul de achizitie; Vr = valoarea reziduala; Dcv = corectie ca
urmare a diferentelor de curs valutar dintre data platii ratelor si datele facturarilor; Vp =
valoarea penalitatilor de ntrziere, n cazul ntrzierilor la plata.
Autovehiculul care face obiectul contractului de leasing, trebuie asigurat integral, printr-o
asigurare full casco ntocmita la o valoare egala cu cel mult valoarea nscrisa n contractul de
leasing, suma care se diminueaza o data cu coeficientii de uzura prevazuti de catre lege.
n cazul unei daune, n conformitate cu reglementarile n domeniul asigurarilor,
utilizatorul are obligatia de a plati suplimentar fata de graficul de esalonare a platilor - primele de
asigurare aferente perioadei ramase pna la sfrsitul anului de asigurare.
Asigurarea este ncheiata de catre locator, iar contravaloarea acestora este inclusa n suma
pe baza careia se calculeaza valoarea totala a contractului de leasing.
La data platii valorii reziduale utilizatorul devine proprietarul de drept al autovehiculului,
obligndu-se sa faca plata taxelor vamale calculate la valoarea reziduala, la sfrsitul contactului
de leasing.
La contract societatea de leasing ataseaza un grafic de esalonare a platilor, pentru a evita

eventualele confuzii. n rndurile ce urmeaza vom reda graficul aferent contractului de leasing pe
care l studiem, astfel putnd sa observam exact ce presupune esalonarea redeventei la datele
scadente specificate de contract.
Graficul de esalonare a platilor
Rata/avans/valoare
reziduala
Din care (n lei)
Credit ramas de
rambursat
Rt.
Data
nr. scadenta
n
DEM
n LEI
dobnda
Credit
ramburs.
n
DEM
n LEI
37.537
395.589.832
Avans
7.507
79.093.752
79.093.752
30.030
316.396.080
28.11.00
1.371
14.444.856
4.127.547
10.317.309
29.051
306.078.771
28.12.00
1.371
14.444.856
4.127.547
10.317.309
28.072
295.761.462
28.01.01
1.371
14.444.856
4.127.547
10.317.309
27.093
285.444.153
28.02.01
1.371
14.444.856
4.127.547
10.317.309
26.114
275.126.844
28.03.01
1.371
14.444.856
4.127.547
10.317.309
25.135
264.809.535
28.04.01
1.371
14.444.856
4.127.547
10.317.309
24.156
254.492.226
28.05.01
1.371
14.444.856
4.127.547
10.317.309
23.177
244.174.917
28.06.01
1.371
14.444.856
4.127.547
10.317.309
22.198
233.857.608
28.07.01
1.371
14.444.856
4.127.547
10.317.309
21.219
223.540.299
10
28.08.01
1.371
14.444.856
4.127.547
10.317.309
20.240
213.222.990
11
28.09.01
1.371
14.444.856
4.127.547
10.317.309
19.261
202.905.681
12
28.10.01
1.371
14.444.856
4.127.547
10.317.309
18.282
192.588.372
13
28.11.01
1.371
14.444.856
4.127.547
10.317.309
17.303
182.271.063
14
28.12.01
1.371
14.444.856
4.127.547
10.317.309
16.324
171.953.754
15
28.01.02
1.371
14.444.856
4.127.547
10.317.309
15.345
161.636.445
16
28.02.02
1.371
14.444.856
4.127.547
10.317.309
14.366
151.319.136
17
28.03.02
1.371
14.444.856
4.127.547
10.317.309
13.387
141.001.827
18
28.04.02
1.371
14.444.856
4.127.547
10.317.309
12.408
130.684.518
19
28.05.02
1.371
14.444.856
4.127.547
10.317.309
11.429
120.367.209
20
28.06.02
1.371
14.444.856
4.127.547
10.317.309
10.450
110.049.900
21
28.07.02
1.371
14.444.856
4.127.547
10.317.309
9.471
99.732.591
22
28.08.02
1.371
14.444.856
4.127.547
10.317.309
8.492
89.415.282
23
28.09.02
1.371
14.444.856
4.127.547
10.317.309
7.507
79.097.973
Val rezid
7.507
79.097.973
79.097.973
46.547
490.423.413
94.933.581
Total
Compartimentul financiar-contabil, la primirea unui exemplar din contractul de leasing

financiar cu care s-a achizitionat autoturismul Alfa Romeo va face nregistrarea lui conform
graficului de esalonare a platilor si conform facturii fiscale primite de la societatea de leasing.
Valoare contract
Capital = 37.537 DEM, curs de schimb valutar = 10.536
Taxa de operare = 1.126 DEM, curs de schimb valutar = 10.579 /
395.489.832
11.911.954
---------------------------Total
407.401.786
Curs de schimb valutar EURO 30.10.2000 = 20.607, aproximativ 11.770 EUR

Ordonanta Guvernului nr.70 din 1994, publicata n Monitorul Oficial nr. 262 din data de
12.06.2000 ce cuprinde Instructiunile si normele metodologice de aplicare impozitului pe profit,
prevede ca: "pentru investitii efectuate ncepnd cu data de 01 ianuarie 2000 n autoturisme cu o
valoare mai mare dect echivalentul n lei a 12.000 euro, nu este permisa deducerea la calculul
profitului impozabil a partii din amortizarea lunara care depaseste aceasta valoare".
Exceptie de la acesta prevedere fac doar societatile de leasing, pentru bunurile care
constituie obiectul unui contract de leasing operational.
Rezultatul acestor prevederi se va reflecta n situatiile financiar - contabile astfel:
-nregistrarea achizitiei de autoturism Alfa Romeo, se face cu ajutorul articolelor

contabile:
212.40
167.04
395.489.832
"Datorii leasing Romnia
"Mijloace fixe achizitionate n
Leasing - autoturism Alfa
sistem de leasing"
Romeo - contract 2 ani"
-nregistrarea taxei de operare conform contractului de leasing financiar ncheiat:
212.40
167.04
11.911.954
"Mijloace fixe achizitionate n
sistem de leasing"
-nregistrarea dobnzii:
471
168.74
395.489.832
"Datorii dobnda leasing

Romnia Leasing- autoturism
C002 - repartitor distinct
Alfa Romeo-contract 2 ani"
De asemenea se nregistreaza achizitia autovehiculului n debitul contului n afara

bilantului: 8036 cu valoarea obtinuta n urma nsumarii achizitiei propriu-zisa, a taxei de operare
si a dobnzii, adica: 502.335.367 lei.
Societatea de leasing emite prima factura odata cu contractul semnat n data de

30.10.2000, continnd avansul prevazut conform contract de leasing financiar, a carei termen de
plata este stabilit n data de 03.11.2000: 7.507 DEM la cursul de schimb calculat la data emiterii
facturii: 10.536 lei.
S.C. MARKET INVEST S.R.L. primeste de la societatea de leasing o factura care
cuprinde cheltuielile de operare, pe care este mentionat si cursul valutar, a carei termen de plata
este de asemenea 29.10.2000.
nregistrarile contabile sunt:
-cheltuieli operare:
167.04
404.01
14.175.225
11.911.954

4426
2.263.271
-achizitia autovehiculului:
%
167.04
404.01
94.121.565
79.093.752

4426
15.027.813
Valorea facturilor emise de catre S.C. ROMNIA LEASING S.A. se va nregistra n
creditul contului n afara bilantului 80362, neincluznd taxa pe valoare adaugata deductibila.
Suma nregistrata este: 91.005.706 lei (11.911.954+79.093.752)
Evidenta contului 80362 se tine prin nscrierea lunara a tuturor operatiunilor si a valorilor
aferente n fise speciale ntocmite pentru fiecare cont n afara bilantului, n parte.
Lunar, n notele contabile n care se nregistreaza cumpararile efectuate de societate sau
chiar ntr-o nota separata, se nregistreaza urmatoarele operatiuni:
S.C. ROMNIA LEASING S.A emite o factura n care nscrie la denumirea produselor
sau serviciilor, numarul ratei din luna respectiva, numarul de contract si n pozitii separate:
-recuperare credit la contractul de leasing:
10.317.309
-dobnda la contractul de leasing:
4.127.547
-diferenta de curs la rata:
3.841.542
T.V.A. 1.960.289
T.V.A
729.893
De asemenea pe factura se nscrie cursul valutar aferent zilei de emitere a facturii. Spre
exemplu n luna iulie 2001, valoarea cursului valutar este de 13.338 lei = 1 DEM.
Astfel totalul facturii va fi 20.976.580 lei, din care T.V.A. 2.690.182 lei.
Contabilitatea, la primirea facturii va nregistra:
167.04
404.01
"Datorii leasing
"Furnizori de
Romnia Leasing -
imobilizari"
979,24 DEM
10.317.309
391,76 DEM
4.127.547
autoturism Alfa Romeo contract 2 ani"

168.74
404.01
"Furnizori de
Romnia Leasing-
imobilizari"
autoturism Alfa Romeocontract 2 ani"

666
471
4.127.547
"Cheltuieli nregistrate n
avans" - repartitor distinct
C001
%
665
404.01
3.841.542
"Cheltuieli privind diferentele

de curs valutar"
4426
2.690.182
ntruct, n urma trecerii de la 01.01.2002, la moneda unica EURO, societatea de leasing

financiar aduc la cunostinta societatii beneficiar faptul ca valoarea contractului de leasing
ncheiat ntre cele doua societati se va transfera din DEM n EURO, comunicnd totodata si
faptul ca se va aplica coeficientul de conversie: 1,95583.
n urma acestei conversii, baza de calcul a contractului se modifica cu urmatoarele valori
ce nu includ T.V.A.:
% (din valoarea bunurilor)
Valoare n EUR
-----------------------------------------------------------------Valoarea totala a bunurilor
19.192
Avans
20,00
3.838
Rata de leasing lunara
701
Valoare reziduala bunuri
20,00
3.838
----------------------------------------------------------------Total contract
23.800
n urma acestor modificari, valorile corespunzatoare n lei si mpartirea pe recuperare de

credit si dobnda, mentionate n contractul initial nu vor fi influentate si nu se vor modifica, iar
toate facturile viitoare vor considera cursul de schimb leu-eur din data emiterii lor.
nregistrarile contabile lunare nu vor suferi modificari, iar pentru a demonstra acest lucru
vom lua ca exemplu nregistrarea facturii primite de societatea beneficiar n luna februarie 2002
care nsumeaza 22.626.475 lei.
167.04
404.01
500,68 EUR
10.317.309
"Datorii leasing
"Furnizori de
Romnia Leasing -
imobilizari"
autoturism Alfa Romeo contract 2 ani"

168.74
404.01
200,30 EUR
"Furnizori de
Romnia Leasing-
imobilizari"
4.127.547
autoturism Alfa Romeocontract 2 ani"

666
471
5.228.008
"Cheltuieli nregistrate n
avans" - repartitor distinct
C001
%
665
404.01
2.953.611
"Cheltuieli privind diferentele

de curs valutar"
4426
2.690.182
La sfrstul contractului de leasing financiar, conform prevederilor contractului ncheiat

ntre cele doua parti, n luna octormbrie 2002 soseste factura finala care cuprinde valoarea
reziduala:
-capital:
79.097.973
T.V.A. 15.028.615
-diferenta curs capital
46.337.202
T.V.A. 8.804.068
-accize
3.747.029
Total factura
T.V.A.
711.936
153.726.823
Pentru ca la nceputul anului s-au facut modificari referitoare la moneda de referinta,

valoarea totala cumulata pna la acesta data trebuie stornata si nregistrata n EUR, cu aceasi
valoare n lei, astfel:
-transformare datorii leasing din DEM n EURO (sold 01.01.2002 cont 167.04 DEM)
581
"Viramente interne"
167.04 DEM
(171.953.754)

581
"Viramente interne"
167.04 EUR
Factura finala se nregistreaza n contabilitate astfel:
171.953.754
167.04
404.01
153.726.823
"Furnizor de imobilizari"
79.097.973

231
50.084.231
"Imobilizari corporale n
curs"
4426
24.544.619
Beneficiarul contractului de leasing financiar si achita toate datoriile catre finantator din
contul deschis la o banca, contabil reflectndu-se astfel:
404.01
5121
"Disponibilitati la banci n lei"
n vederea impulsionarii agentilor economici specializati n efectuarea operatiunilor de

leasing, legislatia fiscala din Romnia prevede o serie de facilitati pentru operatiuni de acest gen.
Una dintre multiplele facilitati este si exceptarea de la plata taxelor vamale a importului
de echipante tehnologice - masini si utilaje - constituind active amortizabile, conform Legii
nr.15/1994 cu modificarile ulterioare, importate n nume propriu de catre societatile comerciale

cu sediul n Romnia si utilizate pentru operatiuni de leasing.
O alta facilitate ar fi exonerarea totala de obligatia de plata a sumelor aferente drepturilor
de import, inclusiv a garantiilor vamale, pe toata perioada contractului de leasing, pentru bunurile
mobile care sunt importate n scopul utilizarii n sistem de leasing.
Acesta facilitate se acorda pe baza prevederilor Ordonantei Guvernului nr.51/1997,
publicata n Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.224/1997, aprobata si modificata prin
Legea nr.90/1998, Monitorul Oficial nr.170 din 30 aprilie 1998 art.25 si prin Legea nr.99/1999.
n cazul achizitionarii bunurilor importate n sistem de leasing, conform termenului
convenit de parti n baza contractului de leasing, societatea comerciala Market Invest este
obligata sa achite taxa vamala calculata la valoarea reziduala a bunului din momentul ntocmirii
actului de vnzare-cumparare, n baza declaratiei vamale de import definitiv.
Pe perioada contractului de leasing, bunurile mobile importate n scopul utilizarii n
sistem de leasing se ncadreaza n regimul vamal de admitere temporara.
Plata taxei pe valoare adaugata aferenta bunurilor din import introduse n tara n regim de
leasing, corespunzator sumelor si termenelor de plata prevazute n contractele ncheiate pentru
perioada de leasing este reglementata prin prevederile Ordonantei Guvernului nr.3/1992,
republicata n Monitorul Oficial al Romniei, nr.288 din 12 decembrie 1995, cu modificarule
ulterioare si cele ale Hotarrii nr.512/1998, publicata n Monitorul Oficial nr.344 din 11
septembrie 1998.
Considerarea ca fiind cheltuielile deductibile din punct de vedere fiscal a cheltuililor
efectuate n cadrul unui contract de leasing, la termenele scadente prevazute n contractul
ncheiat, proportional cu valoarea ratei nregistrate n valoarea totala a livrarii este facilitatea ce
se acorda n temeiul acelorasi acte normative care le-am prezentat.
n ceea ce privesc taxele vamale, pentru bunurile importate n sistem de leasing
achizitionate, conform termenului convenit de parti, respectiv ntre S.C. Market Invest si S.C.
Romnia Leasing, n baza contractului de leasing, cumparatorul din studiul de caz este obligat sa
achite taxa vamala calculata la valoarea reziduala a bunului din momentul ntocmirii actului de
vnzare-cumparare, n baza declaratiei vamale de import definitiv.
n cazul n care, la expirarea contractului de leasing, S.C. Market Invest - utilizatorul nu
si-a exercitatdreptul de optiune pentru prelungirea contractului sau pentru achizitia
autovehiculuilui Alfa Romeo, iar bunul nu a fost restituit din vina societatii de leasing sau a
furnizorului, utilizatorul este obligat sa plateasca taxele vamale la valoarea reziduala a bunului,
care nu poate fi mau mica de 20% din valoarea de intrare a bunului.
Daca autoturismul Alfa Romeo a fost introdus n tara n regim de leasing, S.C. Market
Invest este obligata sa achite taxa vamala calculata la valoarea reziduala a bunului din momentul
ncheierii contractului de vnzare-cupararem care nu poate fi mai mica de 20% din valoarea de
intrare a bunului.
Termenul n cadrul caruia bunurile urmeaza a fi restituite sau sa primeasca o noua
destinatie vamala este cel convenit de parti prin contractul de leasing, dar sa nu depaseasca sapte
ani de la data introducerii n tara a autoturismului.
Subansamblurile si componentele introduse n tara de societati de leasing n scopul
producerii de bunuri care vor face obiectul unor contracte de leasing sunt exceptate de la plata
taxelor vamale si a taxei pe valoare adaugata.
Persoanele juridice romne care au adus n tara bunuri admise n regim de import
temporar si pentru care au obtinut aprobare de scutire de la obligatia garantarii datoriei vamale, n
baza prevederilor Ordinului ministerului de finante nr.454/1998, art.1, lit h si care nu au rennoit
aprobarea termenului acordat de catre Directia Generala a Vamilor, pierd aceasta aprobare.
Autoritatea vamala n acest caz, ncheie regimul vamal suspensiv, din oficiu, procetnd la
ncasarea drepturilor vamale datorate, potrivit prevederilor din Legea nr.141/1997.
nstrainarea bunului ce face obiectul contractului ncheiat ntre S.C. Market Invest si S.C.
Romnia Leasing, constituie schimbare de regim vamal potrivit reglementarilor vamale si se
efectueaza cu ndeplinirea tuturor obligatiilor prevazute de lege, determinate n conformitate cu
noua ncadrare ca regim vamal.
Totusi, exista si exceptii de la aceasta regula n doua cazuri: daca nstrainarea bunului se
face dupa expirarea termenului de cinci ani de la data declaratiei vamale sau dupa amortizarea
integrala a activului, n cazul n care perioada normala de amortizare a acestuia este mai mica de
cinci ani, sau n al doilea caz daca, nstrainarea bunului se realizeaza dupa scoaterea din
functiune, n caz de forta majora.
n ceea ce priveste plata taxei pe valoare adaugata, S.C. Market Invest este obligata sa o
achite pentru autoturismul Alfa Romeo, suma ce trebuie sa corespunda sumelor si termenelor de
plata prevazute n contractele ncheiate pentru perioada de leasing.
n cazul n care, la expirarea termenului de leasing, bunurile trec n proprietatea
beneficiarului, se datoreaza T.V.A. pentru suma negociata de parti, n plus fasa de contractul de
leasing.
Pentru platile efectuate fara factura, T.V.A. se plateste concomitent cu plta prestatorului
strain.
Daca n decontul lunii precedente rezulta T.V.A. de rambursat, agentii economici pot
compensa aeasta suma cu T.V.A. datorata.
Din punct de vedere al impozitului pe profit, acesta este datorat de catre locator, dupa
deducerea din veniturile realizate n cadrul unui contract de leasing, a cheltuielilor efectuate,
cheltuieli care sunt considerate deductibile din puncte de vedere fiscal la termenele scadente
prevazute n contract, proportional cu valoarea ratei nregistrate n valoarea ratei nregistrate n
valoarea totala a livrarii.
n totalul cheltuielilor efectuate vor fi incluse si sumele rezultate ca urmare a optarii de
catre locator pentru una dintre facilitatilor prevazute la art.13 lit. c din Ordonanta de Urgenta a
Guvernului nr.92/1997 si cele prevazute de Legea nr.15/1994, cu modificarile ulterioare,
respectiv optiunea pentru utilizarea regimului de amortizare accelerata.
n conformitate cu Ordonanta Guvernului nr.127 din noiembrie 1999 sunt deductibile
ratele la nivelul cheltuielilor cu amortizarea (Legea nr.15/1999) si a dobnzilor platite conform
contractului.
CONCLUZII
Operatiunea de leasing, una dintre cele mai moderne si actuale modalitati de a intra n
posesia unui bun care aduce unei socieitati profit n urma utilizarii lui, este astazi considerata ca o
modalitate indispensabila atunci cnd o societate vrea sa prospere, ntr-o economie care este n
continua schimbare, o economie ca a Romniei si nu numai.
Datorita faptului ca am urmarit studiului de caz, ce a facut referire la punerea n practica a
leasingului fianciar n situatiile contabile ale unui utilizator, consideram a pune n discutie cteva
referiri si cteva deosebiri n cazul unui leasing operational.
Un prim aspect diferit la cele doua variante de achizitie a unui bun, leasing financiar si
leasing operational, ar fi cel ce priveste cheltuielile de asigurare. Astfel, n cazul leasingului
financiar, riscurile si beneficiile aferente dreptului de proprietate se transfera utilizatorului, n
cadrul acestor riscuri incluzndu-se si riscul pierderii totale sau al avarierii partiale a bunului.
Utilizatorul este cel n masura sa ncaseze despagubirea, n cazul unei daune, si este cel care alege
societatea de asigurare.
n cazul leasingului operational, care este foarte aproape de un contract de nchiriere,
riscurile si beneficiile aferente dreptului de proprietate ramn la finantator, iar obligatia asigurarii
bunului ar trebui sa o aiba finantatorul. Cheltuielile de asigurare se vor include n marimea
chiriei, care potrivit legislatiei romnesti este integral deductibila.
Privind cheltuielile de ntretinere si reparatii acestea sunt suportate de asemenea de catre
locator si transferate locatarului prin redeventa de plata.
La sfrsitul termenului de leasing, bunul se returneaza societatii de leasing, n stare
functionala buna, spre deosebire de leasingul financiar, cnd autoturismul Alfa Romeo din studiul
nostru de caz, s-a transferat n proprietate beneficiarului contractului.
Ordinul Ministerului de Finante nr.686/25.06.1999 prevede faptul ca partile unui contract
de leasing operational au obligatia de a stabili prin contract att valoarea ratelor initiale, ct si
criteriile de indexare a acestora, unde pe un rnd distinct vor fi intitulate "Diferente de curs". Tot
aici se specifica faptul ca diferenta la locatar se trece n contul 658 "Alte cheltuieli de
exploatare", putnd majora valoarea imobilizarilor corporale.
nsa, aceasta prevedere vine n contradictie cu Standardul International de Contabilitate,
IAS 21 "Efectele variatiei cursurilor de schimb valutar", potrivit caruia diferentele de curs valutar
aparute ntre momentul ncheierii contractului de leasing si momentul platilor ratelor se
concretizeaza n venituri din diferente de curs valutar.
Legea nr.149/2000 prevede ca amortizarea mijloacelor fixe care fac obiectul unui contract
de leasing operational se calculeaza de finantator, cu posibilitatea amortizarii ntregii valori a
mijlocului fix minus valoarea reziduala prevazuta n contract, pe parcursul duratei contractului,
dar nu mai putin de trei ani.
Acesta completare la reglementarile legale romnesti privind amortizarea bunurilor n
regim de leasing operational vine n sprijinul societatilor de leasing, care pot astfel sa-si
amortizeze rapid bunurile care dupa o singura utilizare risca sa nu-si mai gaseasca si alti
utilizatori.
n ceea ce priveste taxa pe valoare adaugata aferenta chiriei de leasing operational,
mentionam ca potrivit reglementarilor n vigoare - Legea 345/01.06.2002 "nu se cuprind n baza
de impozitare dobnzile percepute pentru operatiuni de leasing". n cazul leasingului operational,
ca urmare, se impune defalcarea marjei locatorului n dobnda bancii finantatoare cu care si-a
procurat resursele n vederea finantarii bunului acordat n leasing operational si respectiv
comisionul locatorului, care sa-i asigure acoperirea cheltuielilor si realizarea unui profit.
Nu este cazul unei defalcari a contului 706.02 "Venituri din redevente reprezentnd marja
de profit", ntruct calculul taxei pe valoare adaugata si a impozitelor conexe trebuie sa se faca
extracontabil, n vedera armonizarii cu normele international de contabilitate care impun
deconectarea contabilitatii de fiscalitate.
Revenind la termenul de operatiune de leasing, privit ntr-un cadru general, att din punct
de vedere al leasingului financiar ct si al celui operational, vom face referiri la posibilitatile de
nbunatatiere a legislatiei si la faptul ca o investitie n activitatea de leasing este profitabila pe

termen lung.
n reglementarea operatiunilor de leasing exista nca multe deficiente care ridica mari
probleme operatorilor economici. Cele mai multe dintre problemele existente au fost sesizate de
catre Uniunea Nationala a Societatilor de Leasing, organism nonguvernamental care activeaza n
domeniul leasingului.
n ceea ce priveste valoarea reziduala, - definita de catre Ordonanta Guvernului
nr.51/1997, republicata n anul 2000, ca "valoarea la care, la expirarea contractului de leasing se
face transferul de proprietate" -, se poate deduce ca daca nu exista transfer de proprietate nu
exista valoare reziduala. Prin parcurgerea atenta a textului normei precum si a Standardelor
Internationale de Contabilitate IAS 17 "Leasingul", se desprinde faptul ca valoarea reziduala a
bunurilor nchiriate n sistem de leasing este o valoare anticipata a bunului la expirarea
termenului de leasing. Indiferent daca exista sau nu transfer al dreptului de proprietate notiunea
de valoare reziduala ar trebui sa existe cu rolul de valoare estimata a bunului la sfsitul
termenului de leasing.
Aceeasi reglementare legala prevede limitari ale valorii reziduale la 20% din valoarea de
intrare a bunului, valoarea reziduala fiind folosita cu sensul de valoare la care are loc transferul
dreptului de proprietate.
n mod normal, nu ar trebui sa existe limitari ale valorii reziduale pentru ca este valoarea
estimata a bunului la sfrsitul termenul de leasing, pretul la care se manifesta optiunea de
cumparare poate sa ia orice valoare. Probabil ca legiuitorul a stabilit nivelul de 20% n scopul
determinarii taxelor vamale n cazul leasingului extern.
Standardul International de Contabilitate, conform IAS 17 "Leasingul" propune utilizarea
notiunilor de valoare reziduala garantata si negarantata:
Valoarea reziduala garantata reprezinta, n cazul locatarului, acea parte a valorii reziduale
ce este garantata de locatar sau de o parte afiliata acestuia si este valoarea maxima ce devine
platibila n orice situatie, iar n cazul locatorului, este valoarea reziduala garantata de catre locatar
ce este capabila din punct de vedere financiar, sa onoreze obligatiile asumate prin garantie.
Valoarea reziduala este o suma determinata pe care locatorul are dreptul sa o ceara
utilizatorului pentru cumpararea activului, valoare considerata o garantie si de asemenea este
suma pe care utilizatorul o garanteaza locatorului.
Valoarea reziduala negarantata este o parte din valoarea reziduala a bunului n regim de
leasing, a carei realizare de catre locator nu este sigura.
Legea prevede si faptul ca amortizarea bunurilor n regim de leasing se calculeaza de
catre locatar, n cazul leasingului financiar, iar n cazul leasingului operational este calculata de
catre locator.
n Romnia contractele de leasing financiar sunt aplicate defectuos datorita Legii
nr.15/1994 privind amortizarea imobilizarilor care prevede ca amortizarea mijloacelor fixe se
face potrivit duratelor normale de functionare. Contractele de leasing, n special pentru
autovehicule, se ncheie pe o perioada de 12, 24, 36 luni, n timp ce legea prevede o perioada de
amortizare mult prea lunga de 3, 5, 8 ani.
n cazul nemanifestarii optiunii de cumparare n cazul leasingului financiar sau n cazul
rezilierii contractului din vina utilizatorului, pentru plata ratelor de leasing spre exemplu,
societatea de leasing poate sa nscrie bunul n evidentele sale si sa l amortizeze daca nu a fost
complet amortizat de catre utilizator, desi nu l valorifica printr-un contract de leasing.
Toate aceste probleme s-ar depasi n cazul unei reveniri la normele privind amortizarea
bunurilor n regim de leasing, - n cazul cazul bunurilor n regim de leasing returnabile
amortizarea sa se calculeze pe durata contractului de leasing, iar n cazul bunurilor n regim de
leasing nereturnabile, amortizarea sa se calculeze pe durata normata de viata.
Cu toate ca, Romnia este ntr-o continua schimbare din punct de vedere economic si nu
favorizeaza n mod normale activitatile aducatoare de profit de orice fel, piata de leasing s-a
dublat la nivelul anului trecut.
Industria mondiala de leasing a ncheiat secolul XX cu cea mai puternica rata de

dezvoltare, acest lucru dovedind din nou faptul ca nu proprietatea asupra mijloacelor fixe, ci
utilizarea lor efectiva este aceea care creeaza profit.
Avantajele leasingului sunt att protejarea capitalului propriu, gestiunea lichiditatilor
firmei si protectia mpotriva uzurii morale, transparenta costurilor, economisiri fiscale,
dimensionarea potrivita a investitiilor.
Pentru o analiza aprofundata a pietei de leasing din Romnia este necesar sa tinem seama
de conditiile dificile din economie. Procesul de privatizare anevoios si lent a fost un motiv pentru
investitorii straini sa nu doreasca sa investeasca valori importante. n plus, scandalurile financiare
legate de dispozitia unor banci comerciale, fonduri de investitii si banci populare au zguduit
ntregul sistem financiar.
n aceste conditii, piata de leasing este formata din mii de agenti economici care
ndeplinesc cele doua conditii impuse de lege pentru a fi operatori de leasing, si anume: una mai
mult formala - sa aiba prevazut leasingul ca obiect de activitate, iar cealalta sa aiba un capital
social minim de 500 milioane lei.
Piata de leasing din Romnia este reprezentata de firme afiliate unor banci, afiliate unor
producatori sau furnizori de produse. Acesta structura conduce la diferente ntre serviciile de
leasing aferente n functie de strategia fiecarei firme, a conceptiei pe care o are n privinta
riscului, a structurii unei tranzactii, de unde rezulta diferente de pret pentru serviciile oferite,
disponibilitate si flexibilitate n structura tranzactiilor.
Datorita faptului ca legislatia din Romnia nu prevede niste diferentieri bine determinate,
pe piata predomina leasingul financiar. O posibila interpretare a acestei situatii ar fi ca leasingul
operational nu ar fi agreat de catre Ministerul Finantelor ntruct ntr-o astfel de situatie,
utilizatorul final ar trebui sa-si deduca costuri n plus fata de leasingul financiar, rezultd astfel ca
ncasarile la buget ar fi mai mici.
Exista un proiect de lege n cadrul Uniunii Nationale a Societatilor de Leasing, n ceea ce
priveste leasingul operational, din punct de vedere al protectiei utilizatorului final si de asemenea
impunerea unui cod care sa fie acceptat de toate societatile de leasing si care sa prevada reguli de
comportament.
Avnd n vedere stadiul actual al piettei de leasing, caracterizata printr-o crestere
constanta a cererii, concurenta redusa si rate ridicate de profitabilitate, este de asteptat ca acest
sector sa cunoasca o dezvoltare sustinuta n anii urmatori, astfel nct o investitie n acest sector
nu poate fi dect profitabila pe termen lung. Stabilitatea n perspectiva a acestei activitati este
sutinuta de existenta unei rezerve mari de clienti potentiali, neexistnd pericolul scaderii acestei
cereri sub nivelul ofertei.
Tendinta de crestere a pietei de leasing va fi determinata n continuare de vnzarile de
autovehicule. Leasingul imobiliar, care a jucat un rol nesemnificativ, pna n prezent n volumul
operatiunilor de acest tip, ar putea nregistra si manifesta o mare dezvoltare odata cu finaliazarea
cadrului legislativ adecvat, n timp ce ponderea echipamentelor si a utilajelor va creste pe masura
cresterii volumului investitiilor straine n economie.
BIBLIOGRAFIE:
1.Gheorghe Ialomiteanu
Lucian Voinescu
2. Iacob Petru Pntea
"Aspecte juridice, fiscale si contabile privind leasingul"

Editura Ecran Magazin,Brasov,2000
"Managementul contabilitatii romnesti" Contabilitatea
practica de la A la Z, Editia a II-a, Editura Intelcredo, 1999
3. Ministerul Finantelor
Publice
4. Stelian Busuioceanu,
Alina Danet
"Reglementari contabile pentru agenti economici",

Editura Economica, 2002
"Contabilitatea societatilor comerciale, cu referiri la
Standardele Internationale de Contabilitate", Editura
Economica, Bucuresti, 2002
5.Universitatea Babes Bolyai
"Bazele contabilitatii agentilor economici din Romnia"
Cluj-Napoca
Editia a III-a, Editura Intelcredo, Deva, 1999
6.Universitatea Babes Bolyai
"Contabilitatea financiara a agentilor economici din
Cluj-Napoca
Romnia" Editia a III-a actualizata si mbunatatita,

Editura Intelcredo, Deva, 1999
7.Corpul Expertilor Contabili
"Contabilitatea, Expertiza si Auditul Afacerilor" diverse
si Contabililor Autorizati din
numere editate in 2002 si 2003
Romnia
8.***
Colectia Tribuna Economica, articole diverse: finanatecontabilitate, supliment legislativ, fiscalitate, consultanta,
comentariul specialistului, publicatii 1999,2000,2001,
2002, 2003
9. ***
Saptamnalul economic si financiar Capital, diverse

articole 2002, 2003
10.***
Supliment saptamnal economic si financiar - Impozitele si

taxele pentru contabili, articol referitor la reglementari
legislative, impozite si taxe aferente operatiunilor de
leasing
11.***
Publicatie a Comitetului Central al Asociatiunii

Transilvane ASTRA - sectiunea economica DACIA, diverse
articole ale profesorilor universitari ai Universitatii "Sextil

Puscariu", Brasov, 2002, 2003
12. ***
Ordonanta Guvernului nr.51 din 1997, privind operatiunile

de leasing si societatile de leasing, publicata n Monitorul
Oficial al Romniei, Partea I, nr.224 din 30 august 1997,
republicata n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I,
nr.9 din 12 ianuarie 2000
13. ***
Legea nr.82 privind aprobarea Ordonantei Guvernului

nr. 51 din 1997 privind operatiunile de leasing si
societatile de leasing, publicata n Monitorul Oficial al
Romniei, Partea I, nr.170 din 30 aprilie 1998
14. ***
Norme privind nregistrarea n contabilitate a

operatiunilor de leasing, publicate n Monitorul Oficial al
Romniei, Partea I, nr.333 din 14 iulie 1999
15. ***
Norma nr.17 din 17 septembrie 2002, privind raportarea

statistica la Banca Nationala a Romniei a operatiunilor
valutare de capital de natura datoriei private externe pe
termen mediu si lung, publicata n Monitorul Oficial al
Romniei, Partea I, nr. 700 din 25 septembrie 2002
16. ***
Instructiuni privind metodologia de calcul al impozitului pe

profit, publicate n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I,
nr.640 din 29 august 2002
17. ***
Legea nr.82 din 24 decembrie 1991 a contabilitatii,

republicata n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I,
nr. 629 din 26 august 2002
18. ***

Contabilitatea Operatiunilor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Contabilitatea Operatiunilor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Username / Parola inexistente

2.2. Obiectul contractului de leasing ....................18

Capitolul III: REFLECTAREA N CONTABILITATE A OPERAIUNILOR DE LEASING N

1.1. ISTORICUL OPERAIUNILOR DE LEASING

detinuta de tranzactiile ce au ca obiect echipamente si masini industriale, iar procentul

1.2. TIPURI DE LEASING sI CLASIFICAREA

-partile au prevazut expres ca la expirarea contractului de leasing se transfera dreptul de

Leasing irevocabil reprezinta operatiunea de leasing care este revocabila doar:

-achizitia de imobilizari este finantata pe seama cheltuielilor de exploatare;

n ceea ce priveste clasificarea operatiunilor de leasing, aceasta se bazeaza pe masura n

5. Rapiditate si accesibilitate. Procedura de obtinerea a unei finantari n sistem de leasing

simplificnd procedura de gestiune a investitiilor.

-beneficiarul si poate stabili durata de locatie putnd fi dotat permanent cu echipamente

Regimul fiscal. Beneficiarul nu suporta impozite.

-clauzele referitoare la ntretinerea bunului, adeseori sunt greu de respectat n practica,

1.4. DEOSEBIRI NTRE CONTRACTUL

Daca n cazul contractului de leasing finantatorul / locatorul trebuie sa detina

proprietatea bunurilor pe care urmeaza a le transmite n folosinta utilizatorului, n cazul

n contractul de leasing calitatea de finantator / locator o poate avea doar o persoana

Contractul de leasing nu poate fi ncheiat pe un termen mai mic de un an, pe cnd

contractul de locatie se poate ncheia pe orice termen.

Contractul de leasing poate constitui titlu executoriu, n schimb contractul de locatiune

nu poate fi niciodata executoriu.

La sfrsitul perioadei de leasing, utilizatorul poate cumpara bunul, poate prelungi

contractul de leasing sau poate nceta raporturile contractuale. n contractul de locatiune,

Finantatorul, n cazul contractului de leasing are obligatia sa asigure bunurile oferite

Motivatia n contractul de leasing pentru utilizator este faptul ca va obtine un credit

Locatorul contractului de leasing este obligat de lege sa garanteze utilizatorului folosinta

linistita a bunului cu conditia ca acesta sa fi respectat toate clauzele contractuale. Locatorul

O tranzactie de vnzare si de leaseback implica vnzarea unui bun de catre vnzator si

2.1. ETAPELE DERULRII

Pe baza documentelor depuse, societatea de leasing va analiza bonitatea firmei solicitante,

Operatiunea de leasing actionar poate fi declansata de orice societate comerciala pe

Studierea pietei interne si externe n vederea identificarii produselor care vor fi

promovate prin leasing si studierea fezabilitatii tranzactiilor.

Negocierea conditiilor de nchiriere.

nchirierea bunului. Finantatorul ncheie un precontract de nchiriere prin care si

exprima optiunea de a nchiria bunul beneficiarului.

ncheierea contractului de leasing, dupa terminarea negocierilor.

contractante n care se mentioneaza buna functionare dupa instalare si efectuarea probelor

Optiunea beneficiarului. Conform contractului de leasing, beneficiarul trebuie sa-si

Operatiunea de vnzare-cumparare din cadrul leasingului se deosebeste de una obisnuita

utilizarea bunurilor mobile, inclusiv a valorilor mobiliare;

utilizarea echipamentului industrial;

utilizarea bunurilor imobile cu destinatie comerciala, achizitionate sau construite de o

societate de leasing, societate numita si societate imobiliara pentru comert si industrie;

utilizarea fondului de comert sau a unuia dintre elementele sale necorporale;

utilizarea bunurilor de folosinta ndelungata si a imobilelor cu destinatie de locuinta,

pentru persoane fizice cu respectarea prevederilor legale privind protectia consumatorului.

-valoarea totala a contractului de leasing;

n cazul contractului de leasing financiar acesta trebuie sa cuprinda pe lnga elementele

-furnizorul sau vnzatorul, constructorul, producatorul sau fabricantul bunului care

Locatarii trebuie sa recunoasca operatiunile de leasing financiar n bilanturile lor ca active

Platile de leasing trebuie mpartite n cheltuieli de finantare a lesingului si reducere a

"Cheltuieli de exploatare privind

c) nregistrarea obligatiei de plata a ratelor pe baza facturilor emise de proprietarul bunurilor:

"Cheltuieli privind dobnzile"

"Alte impozite, taxe si

sau nregistrarea taxei pe valoare adaugata datorate:

d) la expirarea contractului, odata cu achitarea ultimei rate se consemneaza si transferul dreptului

167 "Alte mprumuturi si datorii

"Alte impozite, taxe si

n aplicarea prevederilor art.21 litera b) din Ordonanta Guvernului nr.51/1997, devenit