Lucrare Licenta

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE CONTABILITATE SI GESTIUNE
LUCRARE LICENTA
SISTEMUL INFORMAIONAL PRIVIND CONTABILITATEA SI GESTIUNEA LEASINGULUI
2
SISTEMUL INFORMATIONAL PRIVIND CONTABILITATEA SI GESTIUNEA LEASINGULUI
Cuprins Introducere ...3 Cap.1 Noiuni generale 1.1 Istoric.6 1.2 Noiuni generale.7 1.3 Clasificarea operaiunilor de leasing19 Cap.2 Leasing form modern de finanare 2.1 Implicaii fiscale..22 2.2 Implicaii patrimoniale27 2.3 Influene suplimentare asupra deciziilor de leasing i deinere n proprietate....27 2.4 Natura de drept a contractului de leasing....28 Cap.3 Alternative de finanare la leasing 3.1 Leasing i contractul de locaie...38 3.2 Leasingul i creditul39 3.3 Leasingul i mprumutul..41 3.4 Leasingul i vnzarea cu plata n rate..41 Cap.4 Contabilitatea i tratarea bilanier a afacerilor de leasing 4.1 Reglementri contabile n domeniul afacerilor de leasing...44 4.1.1 Reglementari cu caracter general..44 4.1.2 . IAS 17 Leasing .. 45 4.2 Contabilitatea leasingului operaional..59 4.3 Contabilitatea leasingului financiar.63 4.4 Studiu de caz68 Cap.5 Analiza situaiei financiar-patrimoniale 5.1 Generaliti...63
2
3
5.2 Analiza corelaiei creane-obligaii......65 5.3 Analiza echilibrului i solvabilitii firmei...67 5.4 Analiza echilibrului economico-financiar70 Cap.6 Program de eviden a mijloacelor fixe..72 Cap.7 Piaa de leasing (evoluii si tendine)- Anuarul fin. 2004.......73 Cap.8 Concluzii i propuneri............................................................75 Bibliografie...80 Anexe
INTRODUCERE
Leasingul i are rdcinile n forma arhaic a creditului pe care o constituia n dreptul roman fiducia: mprumuttorul i rezerva,pentru garania creanei sale,proprietatea unui lucru. Leasingul este o practic de finanare operativ i sigur a afacerilor n deosebi n ceea ce privete procurarea de echipament i tehnic de lucru este o form modern de finanare i de circulaie a bunurilor imobilizate sau mobile. Inventat de americani, ca form de finanare a afacerilor leasingul s-a transformat treptat ntr-o adevrat industrie. Leasingul a nceput s constituie i n Romnia o alternativ destinat mai ales ntreprinderilor mici i mijlocii. Prin sistem leasing sunt realizate i o serie de proiecte din domeniul sanitar sau agricol, transporturile sau comerul au nceput s atrag numeroase fonduri ceea ce pentru viitor va reprezenta armonizarea condiiilor. La nivel macroeconomic leasingul rspunde n principal necesitilor de prim ordin ale operatorilor economici n ceea ce privete retehnologizarea. n timp ce bncile ofer finanri pe termen scurt, societile de leasing ofer posibilitatea folosirii de fonduri pe termen mediu.
4
n economia de pia, leasingul poate fi prin controlul asupra creditului, un mijloc prin care statul intervine n dezvoltarea economic, ncurajnd anumite investiii i orientnd creterea economic. Din punct de vedere legislativ punctul de referin n reglementarea leasingului l constituie Normele Internaionale de Contabilitate reprezentate prin Standardele Internaionale de Contabilitate nr.17 Leases (Contract de Leasing), iar n plan naional contractele de leasing au fost reglementate pentru prima oar n anul 1997. n 1999 prin Legea nr.99 se face pentru prima oar distincia ntre leasing operaional i leasing financiar. Reglementrile ulterioare aduc leasingul la nivelul exigenelor europene. n plan mondial leasingul are un rol decisiv n susinerea creterii economice, fiind un mijloc de sprijin a exporturilor ori de finanare a societilor cu proiecte de dezvoltare.
5
CAPITOLUL 1 BAZELE TEORETICE ALE LEASINGULUI
1.1. ISTORIC
6
n epoca modern, spre sfritul secolului XIX aveau loc n SUA primele operaiuni care prefigurau leasingul. n 1877 aparatele de telefon au fost nchiriate abonailor, iar acest contract avea s fie denumit lease. n 1936 Safe Stores Inc a cumprat un teren pe care ulterior a ridicat supermagazinul Safeway Stores; avnd nevoie de capital mobil, acesta l-a vndut imediat unui grup de investitori care la rndul lor l-au lsat spre exploatare fostului proprietar, in regim lease pe o perioad ndelungat. n aceeai perioada o operaiune similar lease-back-ului avea loc n Ohio. Operaiunea const n vinderea unui imobil ctre o banc, cu titlu de garanie, imobilul ce urma s fie exploatat de vnztor n regim de lease timp de 99 ani, dup care utilizatorul avea opiunea cumprrii bunului. Leasingul (lease financing) s-a folosit in SUA n anii 1930 pentru finanarea bunurilor imobile. La nceputul anilor 50, el a nceput s fie folosit si ca instrument de finanare a echipamentelor mobiliare. Leasingul echipamentelor a aprut in 1952, o data cu primele societi specializate de leasing. Principalele susintoare ale leasingului echipamentelor industriale au fost bncile, fie indirect prin intermediul unor societi specializate de leasing, fie direct dup ce acestea au primit autorizaia s desfoare asemenea operaiuni. n 1963, cea mai important reea bancar, Naional Bank a primit aceasta autorizaie urmat de Bank Holding Companies n 1970. Dezvoltarea exploziv a leasingului n America a avut loc pe fondul unei economii expansive si ntr-un climat fiscal ncurajator. n anii 60 a fost preluat de Marea Britanie pentru ca apoi s se rspndeasc n Europa continental. n Marea Britanie, cele mai multe societi de leasing leasing companies sunt nfiinate i susinute de bnci. Ele beneficiaz de un regim fiscal extrem de favorabil.
6
7
Valoarea bunului spre exemplu, poate fi dedus pn la 100% din profitul impozabil. Acest fapt a determinat ca si Marea Britanie s cunoasc o dezvoltare exploziv a acestor societi, ele finannd un sfert din totalul investiiilor de la finele deceniului opt.
1.2 NOIUNI GENERALE

Cuvntul lease este de origine franceza si este folosit exclusiv in domeniul imobiliar; ulterior termenul a fost folosit si pentru operaiuni de nchiriere avnd ca obiect bunuri mobile. Exemple de active ce pot fi nchiriate sunt: -avioane, -magazine universale, -maini, -o serie ntreag de echipamente. Industria leasingului se compune dintr-un numr mare de participani diferii. Instituiile financiare reprezint principalul grup implicat in aceast industrie. De asemenea societile de asigurare, societile fiduciare si unele fonduri de pensii se implica puternic n calitate de locatori. Forma de finanare a investiiilor prin leasing reprezint o alternativ de utilizare si apoi de achiziie sau nu, a activelor imobilizate. Operaiunea este iniiat de firma care dorete s transmit bunurile i care se adreseaz societii de leasing cu o cerere de ofert. Societatea de leasing, in urma acceptrii cererii, procedeaz la stabilirea contractului cu productorul bunului, in vederea cumprrii lui, in acest demers fiind implicat si viitorul beneficiar.
8
Pentru utilizarea bunului, beneficiarul va plti societii de leasing costul sub forma de rate ealonate pe perioada de valabilitate a contractului. La sfritul perioadei de utilizare, beneficiarul poate opta pentru una dintre variantele: - s cumpere bunul la valoarea rezidual, - s prelungeasc contractul de leasing,
-
s restituie bunul , respectnd prevederile contractuale ,
Din punct de vedere economic, leasingul reprezint operaiunea de finanare n care finanatorul asigur fondurile necesare pentru ntreaga investiie. O operaiune de leasing implica doua sau trei pari: locatorul(proprietarul bunului), locatarul(utilizatorul bunului) si de cele mai multe ori societatea de leasing. Locatarul efectueaz plai periodice ctre locator. Avantajele locatarului in urma operaiunii de leasing sunt date de faptul ca :
-
isi asigura echipamentele necesare activitii lui fara sa-si blocheze sume mari de finanare; costul este relativ mai mic prin plata ealonata a chiriei;
- asistenta tehnica este asigurata de societatea de leasing. Leasing-ul prezint avantaje si pentru locatorii care pot fi productori de echipamente, bncile , cat si companiile de leasing. Pentru banca sau societatea de leasing proprietara a bunurilor, leasing-ul asigura un plasament avantajos al capitalului. Rolul societatii de leasing este de a cumpra bunul de la furnizorul proprietar si de a-l transfera utilizatorului, care se angajeaz sa exercite pe cheltuiala sa toate aciunile pe care societatea creditoare le poate avea mpotriva furnizorului proprietar , cu privire la utilizarea bunului nchiriat. Leasing-ul asigura totodat bncii sau societatii de leasing posibilitatea recuperrii, in timp delimitat in ani, a ntregii sume investite, prin preluarea cu titlu de cumprare a bunurilor de ctre locatar.
8
9
Din punct de vedere juridic, leasingul reprezint un contract complex care permite unei persoane sa obtina si sa utilizeze un bun fara a plti imediat preul, cu posibilitatea de a-l cumpra la un pre rezidual. Conform IAS 17 sunt definii urmtorii termeni: -Un contract de locaie (a lease) este un acord prin care locatorul cedeaz locatarului pentru o perioad determinat, dreptul de utilizare a unui activ n schimbul unei pli sau a unei serii de pli. -Un contract de locaie finanare (a finance lease) este un contract de locaie ce are ca efect transferarea la locatar a cvasi-totalitatii riscurilor si avantajelor inerente proprietii unui activ. La finalul contractului poate s intervin i transferul proprietii. -Un contract de locaie simpl (an operating lease) desemneaz orice contract, cu excepia contractului de locaie finanare. -Un contract de locaie nereziliabil (a non cancellable lease) este un contract de locaie ce poate fi reziliat doar: - dac revine o eventualitate puin probabil; - dac exist autorizarea locatorului ; - dac locatorul ncheie cu acelai locatar un nou contract de locaie, referitor la acelai activ sau la un activ echivalent ; - n momentul pltii, de ctre locator, a unei sume suplimentare, in condiiile n care la nceputul leasingului continuarea lui a fost certa intr-o msura rezonabil ; - nceputul leasingului este cea dinti dat dintre data contractului de leasing i data angajamentului parilor de a respecta principalele prevederi ale contractului. -Termenul de leasing este perioada irevocabila pentru care locatorul a contractat bunul in leasing si orice alte termene suplimentare pentru care locatarul are opiunea de a continua utilizarea bunului in regim de leasing cu sau fara plat
10
suplimentara, opiunea a crei exercitare de ctre locatar este certa ntr-o msur rezonabil la nceputul leasingului. -Plaile minime de leasing sunt acele plai de-a lungul termenului de leasing pe care locatarul trebuie sau poate fi obligat sa le efectueze, excluznd chiria contingent, costurile serviciilor si impozitele pe care locatorul le va plti si care se vor rambursa acestuia mpreuna cu: -n cazul locatarului: orice sume garantate de locatar sau de o parte afiliat locatarului, sau -n cazul locatorului: orice valoare reziduala garantata locatorului de ctre: locatar, o parte oficial locatarului, sau de o ter parte independent, capabil din punct de vedere financiar s satisfac aceasta garanie. -Valoarea rezidual garantat este: -n cazul locatarului: valoarea maxim garantat ce devine pltibil n orice situaie, de locatar sau de o parte afiliata acestuia i -n cazul locatorului: acea parte a valorii reziduale ce este garantat de locator sau de o ter parte neafiliat locatorului, ce este capabil din punct de vedere financiar s onoreze obligaiile asumate prin garanie. -Valoarea rezidual negarantata: reprezint acea parte din valoarea reziduala a bunului in regim de leasing a crei realizare de ctre locator nu este sigura sau este garantata numai de o parte afiliata locatorului. -Investitia bruta in leasing: suma plailor minime de leasing aferenta unui leasing financiar, din punct de vedere al locatorului si orice valoare reziduala negarantata, acumulata in contul locatorului. -Venitul financiar nerealizat reprezint diferena dintre :
10
11
suma plailor minime de leasing aferente unui leasing fianciar din punct de
vedere al locatorului si orice valoare reziduala negarantata acumulata in contul locatorului : si
valoarea actualizata a sumei anterioare, determinata de rata implicita a
dobnzii din contractul de leasing. -Investitia neta in leasing: investiia bruta in leasing mai puin venitul financiar nerealizat. -Plata implicita din contractul de leasing: este rata de actualizare, care la nceputul leasingului determina ca valoarea actualizata cumulata a parilor minime de leasing si a valorii reziduale negarantate sa fie egala cu valoarea justa a bunului in regim de leasing. -Rata dobnzii marginale a locatorului: rata dobnzii pe care locatorul ar trebui sa o plteasc pentru un leasing similar sau, daca aceasta nu este determinabila, rata pe care, la nceputul leasingului, locatarul ar trebui sa o suporte pentru a mprumuta pentru aceeai perioada si cu o garanie similara, fondurile necesare pentru achiziionarea bunului . -Chiria contingenta: acea parte a plailor de leasing care nu are o valoare determinata, dar este stabilita in funcie de un factor, altul dect trecerea timpului( de exemplu un procent din vnzri, grad de utilizare, indici de pre, ratele dobnzilor practicate pe piaa ). -Valoarea justa (fair value): valoarea la care un activ ar putea sa fie schimbat sau o datorie achitata intre pari bine informate, ce isi dau consimtamantul si acioneaz in condiii normale de concurenta. -Durata de viata economica-desemneaz fie:
perioada ateptata de utilizare economica a unui activ de ctre unul sau numrul de unitati de producie sau de unitati similare ateptate din
mai muli utilizatori; sau
utilizarea activului, de ctre unul sau mai muli utilizatori.

11
12
Aria de aplicabilitate a Standardelor Internaionale de Contabilitate se aplica in contabilizarea tuturor tranzaciilor de leasing cu excepia celor de mai jos:
a)
acorduri de leasing privind explorarea si exploatarea minereului, ieiului, gazelor naturale si a altor resurse neregenerabile similare; contracte de acordare a licenei pentru bunuri ca filme cinematografice, nregistrri video, piese de teatru, manuscrise, brevete si drepturi de autor.
b)
Totui acest standard nu trebuie aplicat evalurii:

a)
de ctre locatari a investiiei imobiliare nchiriate in baza unui contract de leasing financiar ; de ctre locatori a investiiei imobiliare nchiriate in baza unui contract de leasing operaional; de ctre locatori a activelor biologice deinute in baza unui contract de leasing financiar; de ctre locatori a activelor biologice nchiriate in baza unui contract de leasig operaional. In legislaia romneasca contractul de leasing este reglementat prin Legea nr.
b)
c)
d)
99/1999, actualizata si republicata, astfel: -Contractul de leasing este contractul prin care o parte, denumita locator finanator, transmite pentru o perioada determinata dreptul de folosina asupra unui bun al crui proprietar este, celeilalte pari, denumite utilizator, la solicitarea acestuia, contra unei plai periodice, denumita rata de leasing, iar la sfritul perioadei de leasing, locatorul finanator se obliga sa respecte dreptul de opiune al utilizatorului de a cumpra bunul, de a prelungi contractul de leasing ori de a nceta raporturile contractuale. Utilizatorul poate opta pentru cumprarea bunului nainte de sfritul perioadei de leasing, daca partile convin astfel si daca utilizatorul achita toate obligaiile asumate prin contract .
12
13
Operaiunile de leasing pot avea ca obiect bunuri imobile, precum si bunuri mobile de folosina ndelungata aflate in circuitul civil, cu excepia nregistrrilor pe banda audio si video, a pieselor de teatru, manuscriselor, brevetelor si a drepturilor de autor. -Valoarea de intrare reprezint valoarea la care a fost achiziionat bunul de ctre finanator, respectiv costul de achiziie. -Valoarea totala reprezint valoarea totala a ratelor de leasing la care se adaug valoarea reziduala. -Valoarea reziduala reprezint valoarea la care, la expirarea contractului de leasing, se face transferul dreptului de proprietate asupra bunului ctre utilizator. -Rata de leasing reprezint:
in cazul leasingului financiar, cota parte din valoarea de intrare a
bunului si a dobnzii de leasing. Dobnda de leasing reprezint rata medie a dobnzii bancare pe piaa romneasca;
in cazul leasingului operaional, cota de amortizare calculata in
conformitate cu actele normative in vigoare si un beneficiu stabilit de ctre partile contractante. -Leasingul financiar ( definit conform art.7.1 din Cap. III al Codului fiscal intrat in vigoare la 1 ianuarie 2004 )este : orice contract de leasing care ndeplinete cel puin una dintre urmtoarele condiii:
a)
riscul si beneficiile aferente dreptului de proprietate asupra bunuluicare face obiectul leasingului sunt transferate utilizatorului la momentul la care contractului de leasing produce efecte ; contractul de leasing prevede expres transferul dreptului de proprietate asupra bunului ce face obiectul leasingului ctre utilizator la momentul expirrii contractului ;
b)
13
14
c)
perioada de leasing depaseste 75% din durata normala de utilizare a bunului ce face obiectul leasingului ; (in intelesul acestei definiii, perioada de leasing include orice perioada pentru care contractul de leasing poate fi prelungit) ;
Condiiile leasingului financiar nu sunt cumulative. -Leasingul operaional ( definit conform art.7.1 din Cap. III al Codului fiscal intrat in vigoare la 1 ianuarie 2004 )este : orice contract de leasing ncheiat intre locator si locatar, care nu ndeplinete condiiile conractului de leasing financiar. Operaiile de leasing n ara noastr sunt legiferate prin OG 51/1997 privind operaiile de leasing i societile de leasing, republicat n MO 9/12.01.2000 i prin Legea 99/1999 publicat n MO 236/27.05.1999 i Ordin 686/25.06.1999 publicat n MO 333/14.07.1999 si Codul fiscal intrat in vigoare la 01.01.2004. Leasingul presupune, n esen, dou contracte: unul de vnzare-cumprare, stabilit ntre productor i vnztor i societatea de leasing care crediteaz operaiunea de leasing n calitate de cumprtor i un contract de locaie ncheiat ntre societatea de leasing i un utilizator (beneficiar). Conform legii contractul de leasing conine: prile contractantului de leasing, precizarea bunului care face obiectul contractului de leasing, valoarea total a contractului de leasing, valoarea ratelor de leasing i termenul de plat a acestora, perioada de utilizare n sistem de leasing a bunului, clauza privind obligaia asigurrii bunului. In cadrul unei operaiuni de leasing poate avea calitatea de finanator o societate de leasing, persoana juridica romana sau strina. Calitatea de utilizator o poate avea orice persoana fizica sau juridica, romana sau strina. Contractul de leasing trebuie sa cuprind minimum urmtoarele elemente:
a) -
partile in contractul de leasing: locatorul (finanatorul);
- locatorul ( utilizatorul); b) descrierea (precizarea) exacta a bunului care face obiectul contractului de leasing; c) valoarea totala a contractului de leasing;
14
15
d)
valoarea ratelor de leasing si termenul de plata a acestora; clauza privind obligaia asigurrii bunului.
e) perioada de utilizare in sistem de leasing a bunului;

f)
Contractul de leasing financiar trebuie sa cuprind pe langa elementele prevzute mai sus urmtoarele:
a) b)
valoarea iniiala a bunului; clauza privind dreptul de opiune al utilizatorului cu privire la cumprarea bunului si la condiiile in care acesta poate fi exercitat.
IMPORTANT : Contractul de leasing nu se poate ncheia pe un termen mai mic de un an. Locatorul( finanatorul ) se obliga:
a) b)
sa respecte dreptul utilizatorului de a alege furnizorul potrivit necesitailor: sa ncheie contract de vnzare-cumprare cu furnizorul desemnat de utilizator in condiiile expres formulate de ctre acesta: sa ncheie contract de leasing cu utilizatorul si sa transmit acestuia, in temeiul contractului de leasing , toate drepturile derivnd din contractul de vnzare-cumprare, cu excepia dreptului de dispoziie; sa respecte dreptul de opiune al utilizatorului care consta in posibilitatea de a opta pentru prelungirea contractului sau pentru achiziionarea ori restituirea bunului; sa garanteze utilizatorului folosina linitita a bunului, in condiiile in care acesta a respectat toate clauzele contractuale; sa asigure printr-o societate de asigurri, bunurile oferite in leasing. sa efectueze recepia si sa primeasc bunul la termenul stipulat in contractul de leasing; sa expoateze bunul conform instruciunilor elaborate de ctre furnizor si sa asigure instruirea personalului desemnat sa l exploateze;
15
c)
d)
e)
f)
Utilizatorul se obliga:
a)
b)
16
c)
sa nu greveze de sarcini bunul care face obiectul contractului de leasing fara acordul finanatorului; sa efectueze platile cu titlu de rata de leasing in cuantumul valoric stabilit si la termenele prevzute in contractul de leasing; sa suporte cheltuielile de ntreinere si alte cheltuieli care decurg din contractul de leasing; sa isi asume pentru ntreaga perioada a contractului, in lipsa unei stipulaii contrare, totalitatea obligaiilor care decurg din folosirea bunului direct sau prin prepuii si, inclusiv riscul pierderii, distrugerii sau avarierii bunului utilizat, din cauze fortuite si continuitatea plailor cu titlu de rata de leasing pana la achitarea integrala a valorii contractului de leasing; sa permit finanatorului verificarea periodica a strii si a modului de exploatare a bunului care face obiectul contractului de leasing; sa l informeze pe finanator, in timp util, despre orice tulburare a dreptului de proprietate, venita din partea unui ter; sa nu aduc modificri bunului fara acordul finanatorului;
d)
e)
f)
g)
h)
i)
j) sa restituie in conformitate cu prevederile contractului de leasing . In cazul in care utilizatorul nu executa obligaia de plata a ratei de leasing timp de doua luni consecutive finanatorul are dreptul de a rezilia contractul de leasing, iar utilizatorul este obligat sa restituie bunul, sa platesca ratele scadente, cu daune-interes, daca in contract nu se prevede altfel. Daca finanatorul nu respecta dreptul de opiune al utilizatorului, acesta datoreaz daune-interes in cuantum egal cu valoarea reziduala a bunului sau cu valoarea sa de circulaie, calculata la data expirrii contractului de leasing. Daca in timpul derulrii contractului de leasing finanatorul vinde bunul care face obiectul contractului unui alt finanator, noul finanator este legat de aceleai obligaii contractuale ca si vnztorul care ramane garant al ndeplinirii obligaiilor fata de utilizator.
16
17
Transferul dreptului de proprietate se efectueaz la valoarea rezidual convenit de pri. Acest transfer are loc n cazul n care, n contract s-a prevzut expres, i ca valoarea total a operaiunii de leasing financiar este suma ratelor de leasing plus valoarea rezidual. Dac, ns n contractul de leasing nu s-a prevzut n mod expres transferul dreptului de proprietate, valoarea total este dat de suma ratelor de leasing. Operaiunile de leasing care au ca obiect terenuri si cldiri sunt clasificate ca leasing operaional sau financiar, ca si operaiunile de leasing care au ca obiect alte bunuri.
1.3 CLASIFICAREA OPERATIUNILOR DE LEASING

Operaiunile de leasing sunt diverse, funcie de criteriile care stau la baza lor. Numeroi specialiti n domeniu clasific leasing-ul astfel: a) dup poziia furnizorului in contractul de leasing:
leasing direct in care finanatorul este si furnizorul oferind locatorului
dreptul de folosire al unui bun, (in cazul leasingului direct finanatorul asigura si service-ul de ntreinere, un astfel de aranjament se numete service-lease).
leasing indirect in care finanarea revine unei societati specializate in
leasing. b) dup coninutul ratei de leasing raportate la preul de vnzare a bunului imobil:
leasing funcional (operaional), care presupune recuperarea in perioada
de locaie doar a unei pari din bunul transferat. Durata locatieiei este mai redusa dect cea de funcionare a bunului imobilizat.Caracteristica acestui tip de leasing este bazata pe serviciile furnizate de societatea de leasing, fara a exista o corespondenta intre preul la care a fost achiziionat activul imobilizat de ctre societatea de leasing si chiria perceputa.
leasing financiar, presupune ca in perioada de locaie sa se recupereze
integral valoarea bunului. La sfritul perioadei de locaie, beneficiarul intrnd in posesia bunului prin achitarea valorii reziduale. c) dup (termenul) durata nchirierii exista:
17
18
leasing pe termen scurt care consta in nchirierea bunului pe perioada de leasing pe termen mediu presupune amortizarea bunului prin nchirierea leasing pe termen lung are o durata de circa 20-30 ani si se intalneste
cteva ore, zile, luni, mai multor beneficiari in vederea amortizrii;
succesiva a acestuia, mai multor beneficiari pe termene medii de 2-3 ani;
frecvent pe piaa bunurilor imobiliare pentru cldiri . Durata leasing-ului corespunde cu durata normala de funcionare a activului. d) dup modul de calcul al costului, pe baza crora se calculeaz ratele de leasing:
leasing net in care ratele se calculeza pe baza preului de vnzare a leasing brut in care ratele includ cheltuieli de asigurare, de ntreinere
bunului, chiria incluznd preul folosinei;
si reparare ale bunului. e) dup caracteristicile pieei :
lease back ca forma ascunsa de finanare a unei societati comerciale.
Beneficiarul vinde un bun societatii de leasing, pe care l nchiriaz de la aceasta, rambursnd astfel prin rate de leasing , creditul acordat echivalent cu preul de vnzare al bunului. Printr-o vnzare cu lease-back, o firma care deine terenuri, cldiri sau echipamente vinde proprietile la o valoare aproximativa de piaa unei instituii financiare, societate independenta de leasing sau chiar unei investitor, preia proprietile napoi, in locaie pentru o perioada specificata si in condiiile specificate. Vnzarea cu lease-back este o forma alternativa la o ipoteca. Vnztorul locator primete imediat preul de cumprare stabilit de cumprtorul locator. In acelai timp vnztorul pstreaz dreptul de utilizare a proprietii, ca i cum s-ar fi mprumutat si ar fi ipotecat proprietile pentru garantarea mprumutului. Cumprtorul locatar pstreaz dreptul de proprietate i deci un drept asupra valorii reziduale a activului.
18
19
Noul proprietar retine titlul de proprietate asupra bunului si toate celelalte avantaje ale proprietarului cum ar fi creditarea fiscala si avantajele amortizrii fiscale. n majoritatea cazurilor, bunul este vndut proprietarului originar la valoarea de pia care include aprecierea comercial si volumul discounturilor precum i condiiile curente ale pieei.
Leasing experimental presupune nchirierea bunurilor pe perioade scurte,
urmate de vnzarea lor numai daca acestea corespund exigenelor beneficiarului;
Time sharing reprezint o nchiriere pe timpi partajai i se practic n
turism pentru nchirierea bazei materiale in cazul tehnicii de calcul sau a unor mijloace de transport.
Master leasing practicat in cazul nchirierii containerelor si are ca Leasing acionar asemntor cu modul de derulare al lease back,
variante trip leasing si term leasing.
deosebirea consta n aceea ca beneficiarul nu vinde bunul, ci aciuni ale societatii unui fond de investiii, care le va da in locaie. n acest caz beneficiarul vinde aciuni pe care le preia in locaie, urmnd a le rscumpra la finele perioadei de locaie.
19
20
CAPITOLUL 2 LEASING FORMA MODERN DE FINANARE
2.1 IMPLICATII FISCALE

Deoarece operaiunile de leasing au luat o amploare foarte mare, se pune problema impactului fiscal al acestora asupra agenilor economici participani. n cadrul operaiunilor de leasing operaional, utilizatorul va evidenia la data primirii facturii emise de proprietarul bunului, persoana juridica strin, ratele de achitare i a taxei de redeven datorate dac persoana juridic strin are sediul n strintate,
20
21
conform prevederilor din conveniile de evitare a dublei impuneri, ncheiate de ara noastr cu alte state. Impozitul pe redeven se va aplica prin aplicarea cotei de impozit prevzut n convenia pentru evitarea dublei impuneri ncheiat de ara noastr cu alte state sau potrivit prevederilor OG 83/1998 privind impunerea unor venituri realizate n Romnia de alte persoane fizice si juridice nerezidente, asupra redevenei astfel cum este redactat de art. 25 al OG 51/1997 republicat. n situaia existenei unor dierene de curs valutar la data redevenei, acestea se nregistreaz la venituri sau cheltuieli financiare dup caz conform OG 51/1997 republicata si OMF 686-1999 referitor la aplicarea normelor privind nregistrarea n contabilitate a operaiunilor de leasing. Sumele care se rein ca impozit datorat de nerezideni constituie impozit definitiv i se vars la bugetul de stat n aceeai zi in care se efectueaz plata venitului supus impunerii. Nereinerea la sursa a impozitului datorat si/sau nevarsarea acestuia la bugetul de stat se sancioneaz cu o penalitate de 100% din impozitul care trebuie reinut si/sau vrsat. Prevederile referitoare la plata n lei a impozitului, la termenele de plat, cele privind stabilirea si calculul majorrilor de ntrziere, ale penalitii de 100% in cazul impozitului reinut se aplica si in cazul impozitului de aceeai natura din convenia de evitare a dublei impuneri.
n cazul leasingului operaional, pe baza contractului de vnzare cumprare si a
facturii, utilizatorul va evidenia o data cu transferul dreptului de proprietate pentru bunurile achiziionate din strintate (atunci cnd se exercita opiunea de cumprare a bunului), si taxa vamala care va fi achitata de utilizator, calculata la valoarea reziduala a bunului din momentul ncheierii contractului de vnzare-cumprare si care nu poate fi mai mica de 20% din valoarea de intrare a bunului. In cadrul leasingului operaional, utilizatorul va evidenia pe baza contractului de vnzare-cumprare si a facturii, pe langa transferul dreptului de proprietate (atunci cnd exista opiunea de cumprare a bunului), la valoarea reziduala a bunului achiziionat de persoana juridica strina, si TVA datorat, accizele dup caz.
21
22
In cazul leasingului financiar, la expirarea contractului, o data cu achitarea ultimei rate, cnd se consemneaz i transferul dreptului de proprietate, in cazul bunurilor din import utilizatorul va evidenia si achita taxa vamala, precum si TVA (aferent taxei vamale) . Bunurile mobile care sunt introduse in tara de ctre utilizatori, persoane fizice sau juridice romne in cadrul unor contracte de leasing ncheiate cu societi de leasing, persoane juridice strine, se ncadreaz in regimul vamal de admitere temporara pe toat durata contractului de leasing, cu exonerarea total a obligaiilor de plata a sumelor aferente drepturilor de import, inclusiv a garaniilor vamale. Bunurile mobile care sunt introduse n ara de persoane juridice sau fizice romne n baza unor contracte de leasing ncheiate cu utilizatorii, persoane juridice sau fizice romne, se ncadreaz n regim vamal de import cu exceptarea de la plat a tuturor sumelor aferente drepturilor de import. n cazul achiziionrii bunurilor introduse in tara in condiiile de mai sus, utilizatorul este obligat sa achite taxa vamala calculata la valoarea reziduala a bunului din momentul ncheierii contractului de vnzare-cumprare. In cazul in care utilizatorul, din vina societarii de leasing sau a furnizorului nu si-a exercitat dreptul de opiune prevzut in contract privind prelungirea termenului de leasing sau achiziie, iar aceasta nu a fost restituita, utilizatorul este obligat sa plteasc taxele vamale la valoarea reziduala a bunului, care nu pot fi mai mici de 20% din valoarea de intrare a bunului. Deoarece durata contractului de leasing este mai mica dect durata normala de funcionare, utilizatorul (locatar)are un dezavantaj prin aceea ca amortizarea este realizata , potrivit legii, dup durata normala de utilizare si nu dup durata contractului de leasing. IMPORTANT : Conform prevederilor Codului fiscal intrat in vigoare la 01.01.2004 (art.25)
22
23
(1) In cazul leasing-ului financiar utilizatorul este tratat din punct de vedere fiscal ca proprietar, in timp ce in cazul leasingu-lui operaional, locatorul are aceasta calitate. Amortizarea bunului care face obiectul unui contract de leasing se face de ctre utilizator, in cazul leasingului financiar si de ctre locator in cazul leasing-ului operaional, cheltuielile fiind deductibile, potrivit art.24. (2) In cazul leasing-ului financiar utilizatorul deduce dobnda, iar in cazul leasingu-lui operaional deduce chiria (rata de leasing). Conform prevederilor Codului fiscal intrat in vigoare la 01.01.2004 Cap.IV Operaiuni impozabile (art.129) (1) Se considera prestare de servicii orice operaiune care nu constituie livrare de bunuri. (2) Prestrile de servicii cuprind operaiuni cum sunt :
a)
inchiriereade bunuri sau transmiterea folosinei bunurilor, in cadrul unui contract de leasing ; Conform prevederilor Codului fiscal intrat in vigoare la 01.01.2004 (art.136) n cazul unui import de bunuri, taxa pe valoare adugata devine exigibila la data cnd se genereaz drepturi de import pentru bunurile respective, conform legislaiei vamale in vigoare. Conform Cap.VII(art.137) (1) Baza de impozitare a taxei pe valoarea adugata este constituita din : a) pentru livrrile de bunuri si prestrile de servicii, din tot ceea ce constituie contrapartida obinuta sau care urmeaz a fi obinuta de furnizor ori prestator din partea cumparatorului, beneficiarului sau a unui ter, inclusiv subveniile legate de preul acestor operaiuni ; (art.139) (1) Baza de impozitare pentru importul de bunuri este constituit din valoarea in vama a bunurilor, stabilita conform legislaiei in vigoare, la care se aduga taxele
23
prevederilor
Codului
fiscal
intrat
in
vigoare
la
01.01.2004
24
vamale, comisionul vamal, accizele si alte taxe , exclusiv taxa pe valoar3ea adugata datorata pentru importul de bunuri. (2) Se cuprind, de asemenea, in baza de impozitare cheltuielile accesorii precum comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport si asigurare care intervin pana la primul loc de destinaie a bunurilor in Romnia, in msura in care aceste cheltuieli nu au fost cuprinse in baza de impozitare stabilita conform alin.1. (art.140) (1) Cota standard a taxei pe valoare adugata este de 19% si se aplica asupra bazei de impozitare pentru orice operaiune impozabila care nu este scutita de taxa pe valoarea adugata sau care nu este supusa cotei reduse a taxei pe valoarea adugata. Subansamblele si componentele introduse in tara de societile de leasing in scopul producerii de bunuri care vor face obiectul unor contracte de leasing sunt exceptate de la plata taxelor vamale si a TVA. Se va achita o cota de 5% asupra valorii in vama a autovehiculelor si remorcilor importate, indiferent de regimul vamal acordat, inclusiv a celor introduse in tara in scopul stilizrii in sistem leasing, ori nchiriate din strintate cu excepia tractoarelor si vehiculelor specializate pentru lucrri agricole nmatriculate, inclusiv cele introduse in tara sau nchiriate din strintate, nmatriculate pentru care se va achita o cota de 2,5%.
Codul vamal Cap.VI

(art.66) (2)Taxa vamala este exprimata in procente si se aplica la valoarea in vamal mrfurilor, exprimata in lei. (art.67)
(1)
Taxele vamale aplicabile sunt cele prevzute la data nregistrrii
declaraiei vamale de import. (art.78)
24
25
(1)
Valoarea in vama se determina si se declara de ctre importator, care este
obligat sa depun la biroul vamal o declaraie pentru valoarea in vama, nsoita de facturi sau de alte documente de plata a mrfii si a cheltuielilor pe parcurs extern aferente acesteia. (art.159)
(1)
Datoria vamala se achita nainte de liberul de vama, in cazul regimurilor vamale definitive , precum si in cazul cnd regimul vamal suspensiv se ncheie la termen.
2.2 IMPLICATII PATRIMONIALE

Conform cu IAS 17 se prevede ca leasingul este un contract de locaie reziliabil in anumite condiii: -daca un eveniment ndeprtat nefavorabil ar putea sa survin; -daca locatarul ar putea ncheia cu acelai locator un nou contract asupra aceluiai bun sau a unui bun echivalent mai bun; -daca locatarul va vrsa o penalitate aa de semnificativa ca la data intrrii in vigoare a contractului sa se dea impresia concludenta potrivit creia este cert ca contractul de locaie nu va fi meninut in vigoare. Contractele de leasing au o serie de avantaje si riscuri. Ca riscuri se includ pierderile eventuale provocate de subutilizarea activului sau a uzurii morale aferente bunului respectiv. Ca avantaje ce decurg din exploatarea rentabila a bunului nluntrul perioadei de utilizare economica si din ctigul rezultat. Conform IAS 17 art.13, tranzaciile si alte evenimente trebuie contabilizate si prezentate in conformitate cu natura lor si realitatea financiara si nu numai in conformitate cu forma lor juridica, beneficiarii vor contabiliza contractul de locaie ca active si pasive in bilanurile lor, cu valori egale, la valoarea de intrare in vigoare a
25
26
contractului, la valoarea vamala a bunului nchiriat, sau daca acesta este inferior, la valoarea actuala a plailor minime ale locaiei.
2.3 INFLUENTE SUPLIMENTARE ASUPRA DECIZIILOR DE LEASING SI DETINERE IN PROPRIETATE

Valori reziduale locatorul poseda proprietile echipamentelor date in locaie pana la sfritul termenului de leasing. Valoarea estimata a proprietarii la expirarea locaiei poarta numele de valoare reziduala. Costul uzurii. Se argumenteaz uneori ca intr-o locaie cu durata foarte mica de viata, poate fi deplasat ctre locator, locatarul nu se confrunta cu riscul deinerii unui mijloc fix depit. Platile locaiei vor reflecta rata ridicata de uzura si locatarul va plti pentu acest risc, in general se poate argumenta ca rata uzurii nu afecteaz costul deinerii in proprietate fata de leasing. Este totui probabil ca societile de leasing sa fie mai bine dotate dect locatorul in ceea ce privete problema uzurii. Astfel, daca echipamentul devine depit pentru un locator, compania de leasing are posibilitatea de a gsi alte companii pentru care echipamentul este inca util. Disponibilitate mai mare a creditelor se considera ca locaia este uneori mai avantajoasa pentru firmele care caut gradul maxim al levierului financiar. Se argumenteaz ca firmele pot obine mai muli bani si pentru o perioada mai lunga printr-un contract de leasing dect printr-un mprumut garantat de mijlocul fix. S-a susinut ca finanarea prin locaie da firmei o mai buna imagine intr-o analiza de credit
26
27
superficiala, deoarece anumite locaii nu apar in bilan, permind astfel utilizarea unui levier mai mare dect daca nu s-ar fi finanat prin locaie.
2.4 NATURA DE DREPT A CONTRACTULUI DE LEASING

Prezentarea principiilor de baza economice si practice ale afacerilor de leasing au demonstrat complexitatea acestui instrument de finanare modern si eficient, care ngreuneaz ncadrarea contractului de leasing in categoria juridica a tipurilor de contracte reglementate prin acte normative interne si internaionale. Dei se aseamn cu contractele de nchiriere, vnzare in rate si cu cele de locaie viagera, leasing-ul, ca natura juridica, este o modalitate contractuala de vnzare la termen. Leasig-ul era, pana nu de mult, un contract ntlnit mai cu seama in legislaia comerciala internaionala, in Romnia fiind impus de noile relitati economice, ca un adevrat contract complex avnd urmtoarele caracteristici :
-
un contract de vnzare cumprare, prin care se achiziioneaz bunul solicitat de utilizator ; un contract de mandat , prin care sunt stabilite elementele vnzri si, in acelai timp, se realizeaz operaiunile tehnice, dar si formalitatileadministrative necesare ;
un contract d3e locaiune, a crui durata si rate sunt determinate prin cota parte din valoarea de intrare a bunului si a dobnzii de leasigin cazul leasingu-lui financiar si din cota de amortizare calculata in
27
28
conformitate cu actele normative in vigoare si un beneficiu stabilit de ctre partile contractante, in cazul leasing-ului operaional ;
-
o promisiune unilaterala de vnzare in favoare cumparatorului utilizator.
IMPORTANT : Se poate concluziona astfel ca leasing-ul este un contract propriu de finanare, fiind o fuziune de tehnici juridice. Ca urmare finanatorul nu poate fi confundat cu un simplu locator, aa cum se desprindea din redactarea iniiala a O.U. nr. 51/1997. Atunci cnd ne referim la totalitatea raporturilor tripartite implicate,(furnizor, finanator,utilizator), ne aflam in fata operaiunii de leasing , conform accepiunii date, iar atunci cnd ne referim la actul ncheiat intre finanator si utilizator, ne aflam in fata unui contract de leasing. Pentru clarificarea si stabilirea naturii de drept a contractelor de leasing se impune necesitatea studierii unor aspecte importante economice si juridice, care pot sa fie determinate in aceasta aciune de ncercare de tipizare a multitudinii de feluri de contracte de leasing. In privina stabilirii naturii de drept a contractului de leasing s-a ridicat in mod imperativ necesitatea practica pentru stabilirea programului de reglementari juridice care sa guverneze acest tip eterogen de contracte din domeniul afacerilor de leasing. Aceste reglementari de drept civil vor trebui orientate in direcia urmtoarelor activitati cu privire la contractele de leasing:
condiiile de ncheiere a contractelor de leasing;
ccontinutul contractelor de leasing; executarea contractelor de leasing;
desfurarea contractelor de leasing.
28
29
Pentru tratarea contractelor de leasing din punct de vedere al principiilor de bilan, fiscalitate si faliment este de mare importanta includerea lui in reglementrile legale ale dreptului civil. Contractul de leasing este un nou si original tip de contract, care prin caracterul lui specific nu se poate asemna din punct de vedere juridic cu nici un fel de contract aa-zis clasic. O ncadrare forata juridica ar putea duce la lezarea principiilor de libertate in privina voinei parilor de a ncheia un contract de leasing, in conformitate cu nelegerile intervenite intre ei. In general, se poate afirma ca in tarile cu mari tradiii in domeniul leasingului exista o serie de acte normative care ncerca sa reglementeze operaiunile de ncheiere si desfurare a contractelor de leasing, dar ncadrarea dogmatica si codificarea acestora este numai in curs de rezolvare. In tara noastr exista mai multe acte normative care reglementeaz afacerile de leasing, inclusiv si contracte de leasing, dar sunt inca necesare unele extinderi si perfecionri ale legislaiei in aceasta sfera de activitate. Punctul de plecare pentru clarificarea naturii juridice a contractului de leasing, in sens mai restrns, va trebui sa fie o privire de ansablu asupra urmtoarelor aspecte: -conceptul economic de baza al finanrii prin leasing; -modelarea corespunztoare a contractului; -repartizarea drepturilor si obligaiilor in practica contractelor de leasing; -legalitatea altor formulare de contract. Partile principale in cazul contractului de leasing sunt: a) locatorul de leasing; b) utilizatorul de leasing. Prin contractul de leasing se stabilesc drepturile si rspunderile ambelor pari si din aceasta cauza, ncheierea unui contract de leasing necesita cunotine teoretice si practice in acest domeniu si va trebui sa se bazeze pe o analiza severa a tuturor condiiilor de contractare.
29
30
Pentru locatorul de leasing obligaia principala, care trebuie sa stea in centrul ateniei sale, este ca utilizatorul de leasing trebuie sa dispun de posibilitile de ntrebuinare si de folosina asupra unui obiect de leasing procurat de el, pe care l cedeaz si-l finaneaz pentru un timp convenit in contractul de leasing. Aceasta finanare se bazeaz pe ncheierea unei afaceri de furnizare (procurare) intre locatorul de leasing si furnizorul de leasing prin plata preului de cumprare a obiectului de leasing. Prin acest procedeu locatorul de leasing procura obiectul de leasing in proprietatea sa, dar pentru folosina utilizatorului de leasing. In cazul in care negocierile pentru contractarea obiectului de leasing au fost purtate anticipat de ctre utilizatorul de leasing direct cu furnizorul de leasing atunci, efectul acestor negocieri din punct de vedere al ncheierii si definitivrii contractului, va fi transpus de regula asupra locatorului de leasing. Obligaiile de servicii auxiliare vor putea fi stabilite in cadrul contractului de leasing intre locatorul si utilizatorul de leasing, conform deciziei de voina a utilizatorului de leasing si conform necesitailor de investiie ale acestuia, care se pot extinde pe o perioada mai ndeprtata. De regula, prin contractul de leasing ncheiat cu utilizatorul de leasing, locatorul de leasing se elibereaz de riscurile care pot sa intervin din cauza urmtoarelor fapte: -pierderea sau distrugerea obiectului de leasing; -inrautatirea activitii de afaceri; -furtul obiectului de leasing; -deteriorarea sau avarierea obiectului de leasing. In asemenea conditii utilizatorul de leasing va suporta riscurile aa-zise tipice de leasing si anume acelea legate de riscurile obiectului de leasing si a preului acestuia. Pentru reglementarea acestei situaii si evitarea unor asemenea pagube, in general prin clauzele contractului de leasing, utilizatorul de leasing este obligat sa ncheie contracte de asigurare mpotriva acestor riscuri. Locatorul de leasing suporta in cazurile date riscurile cu insolvabilitatea utilizatorului de leasing, dar totui prin calitatea lui de proprietar al obiectului de leasing este in parte asigurat.
30
31
De obicei, pentru aproape toate tipurile de contracte de leasing, este caracteristica obligaia deosebit de severa pentru plata regulata a ratelor de leasing din partea utilizatorului de leasing chiar si pentru o scurta ntrziere a pltii ratelor de leasing din partea utilizatorului de leasing, clauzele contractului de leasing asigura locatorului de leasing dreptul de a rezilia imediat contractul de leasing. In cazul unei astfel de rezilieri a contractelor de leasing utilizatorul de leasing este obligat sa plteasc, in mod tipic afacerilor de leasing, plai pentru ntrzierea contractului, la nivelul ratelor de leasing, inga de recuperat, minus pari de dobnzi aferente acestora. Modalitile de terminare a valabilitii contractelor difer in funcie de urmtoarele: -de drepturile de reziliere a contractelor; -de termenele prevzute de reziliere a contractelor; -de posibilitile de prelungire a valabilitii contractelor; -de alte condiii de reziliere. De asemenea, in privina destinaiei obiectului de leasing, dup terminarea valabilitii contractului (cu obligaie de restituire sau cu dreptul opiunii de cumprare a obiectului de leasing), modalitile de rezolvare pot sa fie diferite in funcie de modelul, de tipul de contracte existente. Din cele relatate se poate desprinde o idee eseniala in legtura cu coninutul contractelor tipice de leasing. Contractul de leasing cuprinde intre 10-15 pagini, sunt supuse unor posibilitati de reglementare foarte numeroase si variate, care de altfel determina si caracterul foarte complex al sistemului de contractare specific afacerilor de leasing. Aa cum arata anterior si literatura de specialitate, considera contractul de leasing un contract atipic si complex care, prin caracterul sau, se situeaz undeva intre contractele de nchiriere, arendare, cumprare si creditare, dar in nici un caz nu trebuie privite ca o combinaie a acestora. In acele condiii contractul de leasing va trebui sa fie calificat ca un contract denumit in limba latina sui generis. In acelai timp va trebui amintit si faptul ca aceasta denumire nu nsemna o acceptare unitara in bloc a acestuia
31
32
din partea tuturor specialitilor din acesta brana, si in consecina, mai exista si preri diferite de calificare si ncadrare a contractelor de leasing in concepia economiei mondiale. Principiile de baza comune ale reprezentanilor teoriei sui generis ,in formularea caracterului sui generis al contractelor de leasing, se bazeaz pe urmtoarele leasingul este un mod de finanare special pentru cedarea folosirii obiectului contractul de leasing, in general, nu este un tip de contract reglementat prin contractul de leasing se constituie relaii specifice triunghiulare intre in privina delimitrii riscurilor afacerilor de leasing dintre locatorul de considerente principale:
de leasing;
special prin Codul de drept civil;
furnizorul de leasing - locatorul de leasing - utilizatorul de leasing;
leasing si utilizatorul de leasing sunt unele clauze specifice unor astfel de contracte. In contractele de leasing exista doua funciuni cu importanta aproape egala si acestea sunt: a) funcia de cedare a intrebuintarii, respectiv folosirii obiectului de leasing; b) funcia de finanare a afacerilor de leasing pe perioada valabilitii contractului de leasing. Aceasta teorie bifunctionala sui generis menionata mai sus, cu privire la tipul si caracterul contractelor de leasing, care se refera la funcia de folosire (ntrebuinare) a obiectului de leasing si la funcia de finanare a afacerilor de leasing, reprezint baza calculaiilor si decontrilor tuturor operaiunilor de leasing. Sunt aproape egale ca importanta si din acesta cauza nici una dintre ele, in relaiile contractuale, nu trebuie sa fie absolutizata. Pe langa aceste doua funciuni principale ale contractului de leasing exista inca o funciune, cea a serviciilor, cu care se pot completa clauzele contractului de
32
33
leasing si care, de asemenea, este de importanta determinata in derularea afacerilor de leasing. Contractul de leasing este un tip de contract care este reglementat special prin prevederile Codului civil si ndeplinete doua funciuni de importanta aproape egala, cea de finanare a afacerilor de leasing si cea de cedare a folosinei obiectului de leasing, la care de obicei se aduga si o funcie de prestri de servicii. In cadrul unui contract de leasing, locatorul de leasing se angajeaz fata de utilizatorul de leasing, cu obligaia principala de a finana un obiect de leasing prin ncheierea unui contract de livrare cu o tera persoana in calitate de furnizor de leasing. De asemenea, ca obligaie principala revine in sarcina locatorului de leasing procurarea si cedarea spre folosina (ntrebuinare) a obiectului de leasing utilizatorului de leasing pe o perioada convenita cu contract. Utilizatorul de leasing, in schimb isi asuma rspunderea contractuala de a plti regulat ratele de leasing convenite, ca o contra plata pentru finanarea procurarea si cedarea in folosina a obiectului de leasing. Locatorul de leasing poate fi obligat prin clauzele contractuale de a presta si in mod auxiliar diferite servicii in favoarea utilizatorului de leasing. Selectarea unui model de coninut de contract de leasing optim are o mare importanta pentru cele doua pari contractante. Contractul de leasing se poate considera chiar un contract foarte variat si cu un mare grad de complexitate juridica si economica. Varietatea de tipuri si categorii de contracte de leasing, precum si caracteristicile lor, aa-zise sui generis, reclama o mare atenie din punct de vedere al selectrii unui model de contract care sa corespunda cerinelor dictate de condiiile afacerilor de leasing si totodat sa reprezinte interesele ambelor pari contractante. Aceasta selecie, in mod obinuit ,se va putea face numai in cazul in care prtile contractante dispun de cunotine teoretice si practice corespunztoare din domeniul leasingului, care sa i orienteze in aceasta privina in direcia alegerii unui model de contract optim.
33
34
nainte de ncheierea unui contract de leasing, este necesar ca utilizatorul sa apeleze la un consultant de specialitate cu care sa analizeze modelul de contract in vederea selectrii si stabilirii condiiilor de contractare. In selectarea modelului de contract, un rol important l joaca si riscurile la care se expun partile implicate in derularea afacerilor de leasing contractate. Este o condiie foarte importanta de a studia si cunoate riscurile posibile ale unui model de contract, precum si intensitatea acestor riscuri. Consecinele negative, ca efect al acestor riscuri, pot fi diminuate prin sistemul de asigurri sau constituiri de provizioane necesare. Posibilitatea de a opta pentru un contract de leasing in care riscurile por fi reduse la minim reprezint un scop principal in selectarea modelului de contract.
34
35
CAPITOLUL 3 ALTERNATIVE DE FINANTARE LA LEASING
3.1 LEASING SI CONTRACTUL DE LOCATIE

Caracteristici care deosebesc cele doua noiuni:
a)
calculul ratelor de plata: in cazul contractului de locaie, se stabilesc in funcie de condiiile existente in cazul contractelor de leasing, se stabilesc in funcie de preul de achiziie
pe piaa si reprezint contravaloarea dreptului de folosina.
al bunului si de unele elemente cum ar fi dobnda, profit ,TVA. Ratele de leasing consuma din valoarea bunului pana l aduc la valoarea reziduala la, sfritul contractului.
b)
dreptul de proprietate asupra bunului.
35
36
in cazul contractului de locaie, la sfritul perioadei, bunul nchiriat nu
poate trece in proprietatea chiriaului dect in baza unui contract separat de vnzarecumprare.
in cazul contractului de leasing, la sfritul perioadei de locaie, bunul poate riscul si responsabilitile: riscul si responsabilitile privind bunul nchiriat in cadrul contractului de riscul si responsabilitile privind bunul nchiriat, in cadrul contractului de
trece in posesia beneficiarului in baza redevenelor pltite si a unui pre rezidual.

c)
locaie nu se transfera utilizatorului, ci aparin proprietarului.
leasing,se transfera utilizatorului, pe aceasta cale aducndu-se atingere concepiei tradiionale asupra proprietarii si se confer utilizatorului anumite drepturi reale.
d)
numrul participanilor la operaiune:

la nchiriere apar doi participani: cel care nchiriaz bunul si chiriaul. la contractul de leasing participa de regula 3 pari: furnizorul, societatea de
leasing si beneficiarul
e)
modul de achiziionare a bunului : la nchiriere, ntreprinderea care da cu chirie, achiziioneze bunul din proprie la contractul de leasing, bunul se cumpra de ctre societatea de leasing la
iniiativa.
cererea expresa a beneficiarului, de aceea nu apare riscul de a nu putea nchiria bunul. f) plata chiriei:
la nchiriere, beneficiarul pltete chirie atta timp cat are nevoie de bunul la contractul de leasing, beneficiarul pltete chirie pana la data prevzuta in
respectiv, dup care l restituie.
contract chiar daca nu mai are nevoie de bunul respectiv.
3.2 LEASINGUL SI CREDITUL
36
37
Leasingul poate fi asemnat cu un credit, chiar daca beneficiarul nu devine imediat proprietarul acestuia, este un contract pe termen mediu si lung, garantat de un drept de proprietate. Leasingul constituie o forma de creditare,in cadrul creia sumele necesare achiziionrii bunului se obin din expoatarea acestuia, iar rambursarea lui se face ealonat sub forma ratelor de leasing si in final, al preului rezidual. Caracteristici diferite intre leasing si credit: a) gradul de finanare: -la creditul tradiional, beneficiarul contribuie cu 30-50 % din valoarea investiiei; -la leasing , se asigura finanare integrala a leasingului. b) garania: -la creditul tradiional, investiia este grevata de o serie de sarcini reale (gaj sau ipoteca); -la leasing, garania este constituita chiar de dreptul de proprietate asupra bunului nchiriat. c) forma: -creditul tradiional este acordat sub forma bneasca; -la leasing, creditul este acordat sun forma de echipament. d) analiza documentaiei financiare: -la creditul tradiional, finanatorul pune accentul mai mult pe analiza situaiilor financiare post faptica si mai puin pe analiza previzionala; -la leasing, societatea de leasing, ca societate finanatoare pune accentul in principal pe analiza rentabilitii proiectului ce va fi finanat prin leasing, deci are o viziune previzionala. e) politica de credit: -la creditul tradiional, creditarea se face dup o analiza foarte complexa realizata de inspectorul de credite;
37
38
-la leasing, politica de creditare a societatii de leasing este mult mai dinamica, documentaia ceruta si analizele efectuate fiind mult mai simple.
3.3 LEASINGUL SI IMPRUMUTUL

Leasingul se aseamn si cu un mprumut daca luam in considerare obligaia de restituire integrala a finanrii, cu excepia valorii reziduale sau caracterul irevocabil al contractului, pe timpul derulrii sale.
3.4 LEASINGUL SI VANZAREA CU PLATA IN RATE

Caracteristici care deosebesc cele doua noiuni: a ) dreptul de proprietate: -prin operaia de vnzare cu plata in rate, un anumit bun este schimbat ca marfa, obinndu-se echivalentul banesc si, deci este transferat dreptul de proprietate, precum si toate riscurile ctre cumparator o data cu plata ultimei rate; -in cazul leasingului, dreptul de proprietate ramane locatorului (societatea de leasing) si se cedeaza doar dreptul de folosina, impreuna cu toate riscurile si obligatiile, dreptul de proprietate avand rolul unei garantii reale. b) natura juridica a plailor: -redeventele nu au aceeasi natura juridica a ratelor, respectiv de plata a pretului, insa vor fi deduse in cazul in care utilizatorul isi manifesta optiunea de cumparare a bunului folosit. c) durata:
38
39
-durata de vanzare in rate este de obicei mult mai scurta decat la leasing, duratele pe care se fac platile de leasing sunt mai mari, ideea fiind finantarea clientului in cazul leasingului. d) dobnda: -in cazul vanzarii in rate, la calculul ratelor, se percepe o dobnda relativ mica pentru ratele neplatite inca, deci avem un mod de calcul si un continut mult mai simplu dect in cazul leasigului. e ) fiscalitate: -in cazul cumpararii in rate, beneficiarul trece pe cheltuieli nu valoarea ratelor, ci a amortismentelor periodice, calculate prin deducerea din masa impozabila a unui procent anume stabilit de actele normative in vigoare; -in cazul leasingului, beneficiarul poate include redeventa direct pe cheltuieli.
CAPITOLUL 4 CONTABILITATEA SI TRATAREA BILANTIERA A AFACERILOR DE LEASING

39
40
4.1
REGLEMENTARI
CONTABILE
IN
DOMENIUL
AFACERILOR DE LEASING 4.1.1 Reglementari cu caracter general

Din punct de vedere al evidentei contabile si al obligatiilor bilantiere, are o importanta semnificativa stabilirea partii contractuale careia, conform reglementarilor legale, i revine sarcina de a cuprinde n bilanul su obiectul de leasing. Obiectele care pot fi obinute prin contract de leasing sunt multe si variate, ncepnd de la micile calculatoare i autoturisme pn la mari vapoare i furnale. Obligativitatea de a include obiectul de leasing n bilanul propriu nu depinde de felul, mrimea sau valoarea obiectului de leasing, ci de felul i caracterul contractului de leasing, care, conform prevederilor legale, reglementeaza modul de evide contabil i bilanier, precum i obligaiile fiscale ale prilor contractuale. Proprietatea juridic, n cazurile tuturor tipurilor de contracte de leasing, pe toata perioada lor, aparine locatorului de leasing.
40
41
Prin stabilirea proprietaii economice a obiectului de leasing, acea parte contractual creia i se atribuie aceasta, conform prevederilor legislaiei fiscale i comerciale, are urmtoarele obligaii contabile fiscale: a) de a nregistra n continuare obiectul de leasing, b) de a prezenta n bilanul propriu obiectul de leasing, c) de a administra, din punct de vedere al impozitelor, obiectul de leasing. Din punct de vedere fiscal ratele sunt supuse TVA de19% potrivit legii (Normele de aplicare a O.G. nr. 17/2000). La exercitarea optiunii de cumprare se plateste TVA , la valoarea bunului in lei la cursul zilei la care s-a exercitat operatiunea de cumprare si s-au intocmit actele de import definitive inclusiv plata taxelor vamale.
4.1.2 . IAS 17 LEASING . Norme si exemple de tratamente contabile aplicabile in contabilitatea si gestiunea leasingului
Scopul principal al IAS 17 l constituie definirea i prezentarea informaiilor referitoare la operaiunile de leasing financiar. Operaiunile de leasing financiar sunt un exemplu specific al contabilitii bazat pe principiul prevalenei economicului asupra formei juridice a tranzaciilor. Operaiunile de leasing financiar constituie, n esen, achiziionarea unui activ utiliznd un mprumut garantat cu respectivul activ. S considerm urmtoarele exemple: Exemplul 1 Att societatea A, ct i societatea B au un mprumut curent n valoare de 50.000 milioane lei, iar capitalul i rezervele au o valoare de 100.000 milioane lei.
41
42
Societatea A mprumut 100.000 milioane lei de la banc, mprumut pe care l utilizeaz pentru a achiziiona o cldire. Banca solicit o ipotec asupra proprietii pentru a asigura mprumutul. Rata dobnzii pentru mprumut este de 70% iar rambursarea acestuia se va face n 10 ani, pltindu-se 70.350 milioane lei la sfritul fiecrui an, inclusiv dobnda. Societatea B devine parte ntr-un contract de leasing financiar, alturi de o banc, pentru o cldire. Societatea se angajeaz prin contract s plteasc rate n valoare de 70.350 milioane lei pe parcursul a 10 ani, avnd opiunea de a cumpra respectiva cldire, la sfritul celor 10 ani, pentru suma de 1.000 lei. Ca substan, cele dou tranzacii sunt identice. Dac societatea B nu recunoate activul n valoare de 100.000 mil. lei i datoria n valoare de 100.000 mil. lei, atunci bilanurile celor dou societi vor fi difereniate. Pe baza acestei presupuneri, ratele de ndatorare vor fi : mprumuturi totale / Capital total + mprumuturi totale , adica: societatea A 60% (rata de indatorare) societatea B 33% (rata de indatorare) Din punctul de vedere al bncii, se poate considera c rata de ndatorare de 60% este ridicat i banca poate refuza acordarea n continuare a creditelor ctre societatea A dar, datorit faptului c societatea B pare s aib o rat de ndatorare foarte mic, banca poate fi tentat s acorde creditul acesteia din urm. Prin modificarea formei tranzaciei cu banca, prin contractarea, mai degrab, a unui leasing dect a unui mprumut, societatea B a mprumutat 100.000 milioane lei fr a evidenia impactul asupra ratei sale de ndatorare. IAS 17 va obliga societatea B s prezinte informaiile referitoare la activ i la mprumut n acelai fel ca i societatea A,
42
43
care contabilizeaz tranzacia conform principiului de prevalen a economicului asupra juridicului. Ce este acela un leasing? n termeni simpli, operaiunea de leasing presupune o serie de pli efectuate de ctre o societate n schimbul utilizrii unui activ. Leasingul include contracte de nchiriere. Acest lucru este foarte important, avnd n vedere c IAS 17 trebuie aplicat chiar i n cazul tranzaciilor care nu sunt recunoscute n mod clar ca fiind contracte de leasing, dar au substana unui contract de leasing. IAS 17 identific dou tipuri de leasing: financiar, care constituie, de fapt, excepia, i orice alt operaiune de leasing denumit leasing operaional. Prin urmare, administratorii unei societi vor aplica IAS 17 pentru a putea determina dac o serie de pli efectuate de societate n schimbul utilizrii unui bun reprezint un leasing financiar (care are substana unui mprumut i a unui activ achiziionat cu ajutorul respectivului mprumut, activul garantnd mprumutul). Leasing financiar Conform IAS 17, Leasingul financiar este operaiunea de leasing care transfer, n mare msur, toate riscurile i avantajele aferente dreptului de proprietate asupra bunului. Titlul de proprietate poate fi, sau nu, transferat, n cele din urm. IAS furnizeaz unele exemple de indicaii care pot sugera clasificarea unui leasing ca fiind leasing financiar, dar acestea sunt exemple; singurul test pentru clasificare menionat de IAS este cel citat mai sus. n exemplul 1 de mai sus, substana tranzaciei efectuate de societatea B este clar - avem de-a face cu un leasing financiar. Aceste cazuri nu sunt, totui, att de clare n practic, dup cum ne arat exemplul de mai jos:
43
44
Exemplu (mod de interpretare si clasificare a contractelor de leasing , conform IAS 17 ) Un vehicul are o durat de exploatare determinat de numrul de kilometrii parcuri. Valoarea just a vehiculului este de 40.000 milioane lei. El parcurge, n mod obinuit, 100.000 km nainte de a fi casat. Se ia n considerare un anumit aspect al contractului, i anume cumulul de km pentru care vehiculul a fost nchiriat de locatar, care este: (a) 30.000 km. (b) 50.000 km. (c) 75.000 km La punctele a) i b) se poate spune c nu au fost transferate n mod substanial avantajele. n cazul c), acest lucru este mai puin evident, dar se poate argumenta c procentul de 75% poate fi considerat substanial. Contractul mai prevede, de asemenea, c n cazul a) avem un leasing financiar, iar n cazul c) un leasing operaional. Aceste declaraii sunt nerelevante deoarece au doar form legal i nu substan economic. Ambele contracte de la cazurile a) i b) au opiuni de cumprare exercitabile de ctre locatar. Acest lucru pare s satisfac problema transferrii riscurilor i avantajelor. Cazul a) stabilete un pre de 20.000 milioane lei, iar cazul b) un pre de 30 milioane lei. Este foarte probabil ca n cazul a) societatea s achiziioneze activul la sfritul termenului de leasing, probabilitate neexistent n cazul b). Cazul a) poate fi considerat un leasing financiar. n fine, n cazul c), locatorul accept s repare, s ntrein i s furnizeze un alt vehicul n cazul n care cel existent se va defecta. Locatorul are, de asemenea, dreptul ca n orice moment s nlocuiasc activul cu unul similar, dac ofer indicaii stricte c va face acest lucru. Acest lucru face mai puin probabil clasificarea cazului c) n categoria leasingului financiar.
44
45
Concluzia exemplului de mai sus este aceea c toi termenii unui contract de leasing trebuie luai n considerare mpreun. Este, prin urmare, o problem de raionament profesional att pentru administratorii locatarului, ct i pentru cei ai locatorului. Trebuie reinut c este posibil contabilizarea operaiunii de leasing drept leasing operaional de ctre una din prile contractante, respectiv drept leasing financiar de cealalt parte contractant.
Leasing operaional Leasingul operaional este orice operaiune de leasing (sau orice contract care, ca substan, este considerat leasing) care nu este clasificat drept leasing financiar. Contabilizarea operaiunii de leasing financiar Locatarul Odat ce a fost soluionat cea mai dificil parte a aplicrii IAS 17, i anume avem sau nu dea face cu un leasing financiar?, rmne problema contabilizrii operaiunii de leasing financiar. Partea cea mai dificil o constituie identificarea valorii activului i datoriei la nceputul operaiunii de leasing. Valoarea activului poate fi mai mare dect valoarea datoriei, deoarece paragraful 16 din IAS 17 cere societilor s capitalizeze n valoarea activului anumite alte costuri. Ignornd aceste alte costuri, activul i datoria vor avea aceeai valoare la nceputul operaiunii de leasing. Valoarea datoriei n acest caz se determin pornind de la valoarea activului. Paragraful 12 din IAS 17 afirm c valoarea iniial a activului este egal cu cea mai mic valoare dintre: (i) valoarea just a activului; i (ii) valoarea actualizat a plilor minime de leasing. Conceptul valorii juste este acoperit de prezentarea asupra IAS 16.
45
46
Valoarea justa este valoarea la care poate fi tranzactionat un activ sau decontata o datorie de buna voie, intre pari aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii in care preul este determinat obiectiv. Plile minime de leasing sunt definite de paragraful 3 din IAS 17. Acestea exclud chiriile contingente (parte a plii de leasing a crei stabilire depinde de un eveniment, altul dect trecerea timpului), dar includ orice plat datorat de locatar pentru valoarea rezidual garantat. Dac locatarul are o opiune de cumprare a activului la un pre la care este aproape sigur c opiunea va fi exercitat, atunci aceast valoare este inclus n plile minime de leasing drept valoare rezidual garantat. Exemplul 2 1. O societate nchiriaz n regim de leasing o main pe o perioad de 5 ani, efectund 5 pli n valoare de 40 milioane lei anual, pltibili la sfritul fiecrui an. Termenul de leasing este de la 31 decembrie 2000 pn la 31 decembrie 2004. 2. n plile de leasing este inclus o sum de 5 milioane lei anual, pentru ntreinerea mainii. Suma recompenseaz valoarea pltit de ctre locator. 3. Dac prin utilizarea anual a mainii se depesc 30.000 km, se datoreaz o plat ulterioar de leasing n valoare de 3.000 lei / km n plus. 4. La sfritul leasingului, locatarul va cumpra maina la un pre de 80 milioane lei, pltibili la un an dup ce va fi efectuat ultima plat de leasing (31 decembrie 2005). 5. Rata dobnzii este de 70%. 6. Valoarea just a activului este de 70 milioane lei. Primele dou clauze cumulate conduc la o plat de leasing pentru respectivul activ (excluznd costurile altor servicii) n valoare de 35 milioane lei (40mil 5mil) anual; pentru 5 ani = 175 milioane lei. Dac se adaug i clauza cu nr. 4 80 milioane lei - se obine un total de 255 milioane lei, ceea ce reprezint valoarea unei pli minime de leasing. Sumele prevzute de clauza cu nr. 3 nu sunt incluse n valoarea plilor minime de leasing, deoarece depind de utilizarea mainii la cote ridicate.
46
47
Anii trecuti 1 2 3 4 5 6 Total
Flux numerar 35 35 35 35 35 80 255
de Indicele de actualizare 1,70 2,89 4,91 8,35 14,20 24,14
Flux de numerar actualizat 20,59 12,11 7,12 4,19 2,47 3,31 49,79
Pentru adetermina valoarea cu care activul va fi inregistrat , trebuie sa determinamam si valoarea actualizat a plilor minime de leasing, valoare care va fi comparata cu Valoarea just a activului . Tabloul actualizarii fluxurilor de numerar se prezinta astfel : Tabloul actualizarii fluxurilor de numerar In vederea calculrii valorii actualizate a plilor, fiecare flux de numerar este diminuat cu (1+rata de actualizare, in acest caz rata dobnzii) la puterea n, unde : n = numrul de ani care au trecut. Astfel, activul i datoria sunt recunoscute la 49,78 mil lei (ceea ce nseamn mai puin dect valoarea just a activului) DB mijloace de transport (2123) CR leasing (167) DB mijloace de transport (2123) CR conturi la bnci n lei (5121) 49,78 mil lei 49,78 mil lei 1mil lei 1mil lei
Suplimentar, au fost suportate costuri aferente ntocmirii contractului de 1 mil lei
Paragraful 17 din IAS 17 cere ca plile minime de leasing s fie mprite ntre plata pricipalului i plata dobnzii, iar partea de dobnd s fie calculat n aa fel nct rata dobnzii aplicabil soldului nerambursat s fie constant pentru fiecare an. Dac valoarea iniial a activului este stabilit (ca mai sus) utiliznd valoarea actualizat a plilor minime de leasing, atunci rata periodic a dobnzii este rata de
47
48
actualizare utilizat pentru calcularea valorii actualizate. n caz contrar, i dac valoarea just a activului a fost utilizat, atunci rata dobnzii va trebui s fie calculat. Acest lucru se poate face foarte uor utiliznd o foaie de calcul n genul celor din Excel. Soldul Dobnda la 70% pe an B 34,85 34,75 34,58 34,28 33,77 32,91 Flux de numerar Sold final C 35,00 35,00 35,00 35,00 35,00 80,00 D 49,64 49,39 48,97 48,25 47,02 -0,07 Capital rambursat E 0,15 0,25 0,42 0,72 1,23 47,09
nerambursat adugat A 49,79 49,64 49,39 48,97 48,25 47,02
nregistrrile contabile vor fi: DB cheltuieli privind dobnzile (666) DB leasing (167) CR conturi la bnci n lei (5121) B E C
Conform IAS 16, activul trebuie amortizat pe parcursul contractului de leasing (sau de-a lungul duratei de via a activului, dac este aproape sigur c locatarul va deveni proprietarul activului). IAS 17. Contabilitatea contractelor de leasing financiar - Locatorul Locatorului i se aplic aceleai reguli ca i locatarului. Locatarul a calculat valoarea activului ca fiind cea mai mic dintre valoarea just i valoarea actualizat a plilor minime de leasing. n cazul locatorului, activul (n cazul de fa un debitor) este evaluat la valoarea investiiei nete n contractul de leasing- care este egal cu:
48
49
Plile minime de leasing PLUS MINUS Valoarea rezidual negarantat Dobnda neprimit
Primul punct important de reinut este acela c plile minime de leasing nu sunt ntotdeauna aceleai pentru locatar i locator. Totui, acest lucru nu se ntmpl prea des. Aceasta se ntmpl cnd, n exemplul de mai sus, cei 80 mil lei din clauza 4 nu sunt garantai de locatar, ci de o ter parte. n acest caz, plile minime de leasing pentru locatar, din exemplul anterior, vor fi de 175 mil lei, iar pentru locator vor fi de 255 mil lei, ( include si valoarea reziduala). Valoarea rezidual negarantat este egal cu zero exemplul de mai sus. O valoare rezidual negarantat apare atunci cnd nu se specific n contract c titlul de proprietate trece la locatar sau la o ter parte (care nu are nici un fel de legtur cu locatorul), sau atunci cnd locatarul sau o ter parte (care nu are nici un fel de legtur cu locatorul) nu dispune de o opiune de cumprare la un pre att de sczut nct exercitarea opiunii s fie aproape sigur. n aproape toate circumstanele locatorul va cunoate valoarea rezidual negarantat. Scderea dobnzii neprimite este similar cu actualizarea fcut n cazul locatarului. Totui, locatorul va tii valoarea dobnzii adugat la plile de leasing. n aproape toate cazurile investiia net n leasing va fi egal cu preul pltit de locator pentru activ. n cazul unui productor sau al unui comerciant, investiia net n leasing va fi crescut cu profitul din vnzri (a se vedea mai departe). n cazul de mai sus n care locatarul garanteaz un pre final de cumprare, plile efectuate locatorului vor stinge creanele din leasing ale acestuia i vor plti toate cheltuielile cu dobnda. n cazul n care exist o valoare rezidual negarantat, la sfritul duratei contractului de leasing contul debitorului va rmne cu un sold. Exemplul de mai sus
49
50
considerat n lipsa clauzei cu nr. 4, adica nespecificarea expresa in contract a achitarii taxei reziduale la sfritul contractului. Exemplul 3 Contabilitatea locatorului 1. societate nchiriaz n regim de leasing o main pe o perioad de 5 ani, efectund 5 pli n valoare de 40 milioane lei anual, pltibili la sfritul fiecrui an. Durata contractului de leasing este de la 31 decembrie 1990 pn la 31 decembrie 1994. 2. n plile de leasing este inclus o sum de 5 milioane lei anual, pentru ntreinerea mainii. Suma recompenseaz valoarea pltit de ctre locator. 3. Dac prin utilizarea anual a mainii se depesc 30.000 km anual, se datoreaz o plat ulterioar de leasing n valoare de 3.000 lei per km n plus. 4. Se renun la aceast clauz (plata valorii reziduale). 5. Rata dobnzii este de 70%. 6. Valoarea just a activului este de 50 milioane lei. 7. Locatorul a pltit pentru activ 47 milioane lei. Locatorul a efectuat cteva calcule care s-i permit ntocmirea unui proiect de contract. mil lei Anii trecut A 1 2 3 4 5 Valoarea Cheltuiala Fluxul de Soldul nchidere debitorului E 44,90 41,33 35,26 24,94 7,40 de Rambursarea al datoriei debitorului F 2,10 3,57 6,07 10,32 17,54 care au debitorului cu dobnda numerar B 47,00 44,90 41,33 35,26 24,94 C 32,90 31,43 28,93 24,68 17,46 D 35,00 35,00 35,00 35,00 35,00
50
51
Dup cum vedei, locatorul tie care este investiia net n contractul de leasing, care sunt cheltuielile cu dobnzile i elementele de rambursare a capitalului, ct i care este valoarea rezidual. Acesta va fi cazul aproape ntotdeauna, avnd n vedere c locatorul stabilete termenii contractului de leasing. nregistrrile contabile vor fi: DB creane din leasing (267x) CR conturi la bnci n lei (5121) Anual DB conturi la bnci n lei (5121) CR creane din leasing (267x) CR venituri din dobnzi (766) D F C 47 mil lei 47 mil lei
La sfrit, va rmne un sold de 7,40 mil lei, reprezentnd partea din activ care nu a fost consumat de locator(respectiv valoarea reziduala). Cu excepia efecturii oricror ajustri necesare pentru depreciere, tratamentul acestui sold nu este discutat n IAS 17. Leasing-urile financiare ale productorilor sau ale comercianilor Diferena este aplicabil doar locatorului. Locatorul va aduga un profit valorii investiiei nete n contractul de leasing. n exemplul de mai sus locatorul ar fi putut cumpra maina pentru 40 mil lei i s adauge un profit de 7 mil lei. Este posibil s creasc profitul i s scad dobnda. ntr-o recalculare a exemplului de mai sus, preul de vnzare a crescut cu 10 mil lei i rata dobnzii a sczut de la 70% la 56%. Anii trecui Valoarea activelor Dobnda Flux de aplicat numerar
51
Valoarea Rambursare final a ctivelor a datoriei
52
1 2 3 4 5
57,00 53,35 47,69 38,92 25,33
31,35 29,34 26,23 21,41 13,93
35,00 35,00 35,00 35,00 35,00
53,35 47,69 38,92 25,33 4,26
3,65 5,66 8,77 13,59 21,07
n acest caz paragraful 34 din IAS 17 cere amnarea profitului de 10 mil lei pe parcursul perioadei de leasing.
Contabilitatea contractelor de leasing operaional

Avnd n vedere c este bine explicat n IAS 17, prezentarea nu va mai acoperi acest domeniu. n plus, exist i SIC 15 care discut despre stimulentele oferite prin contractele de leasing operaional. SIC 15 cere locatarului i locatorului s capitalizeze stimulentele i s le recunoasc pe parcursul duratei contractului de leasing. Care este utilitatea contractelor de leasing financiar Din cauza IAS 17, societile nu pot utiliza leasingul financiar pentru a ascunde mprumuturile. Exist alte dou avantaje. Fiscal Legea va determina care dintre cele dou pri ale tranzaciei va beneficia de deducerea amortizrii fiscale. Cea care va deduce amortizarea fiscal s-ar putea s nu fie aceeai societate care deduce amortizarea contabil n contul su de profit i pierdere. Pentru a nelege acest lucru este important s nelegem c n IAS, tratamentul fiscal al tranzaciilor este separat de tratamentul contabil. n IAS se utilizeaz estimrile i raionamentul profesional pentru a calcula cifrele contabile. Astfel, n cazul leasingului, este o problem de raionament profesional al administratorilor ambelor pri, pentru a
52
53
decide dac contractul de leasing este financiar sau operaional, fr a ine cont de tratamentul fiscal. Astfel, este posibil s se aranjeze un contract de leasing pentru a avea deducerile de impozit la societatea care are profituri mari, mai degrab dect la cealalt parte care ar putea s nu aib venituri impozabile. Garanie n primul exemplu, ambele societi (A i B) au avut n final mprumuturi garantate cu activul respectiv. Totui garania asupra activului, pentru societatea A, nu este la fel de puternic ca n cazul societii B, unde proprietarul legal al activului este societatea creditoare. Dac societile nu-i ramburseaz mprumuturile, banca cu leasingul i va cere pur i simplu proprietatea napoi, iar banca cu mprumutul va trebui s nceap procedurile legale pentru a dovedi i a executa garania.
Prezentare de informaii
Cerinele de prezentare sunt expuse cu suficient claritate n IAS 17. Partea care ar putea fi mai puin clar este reconcilierea dintre valoarea brut a investiiei n leasing i valoarea actualizat a plilor minime de leasing pentru locator, ca i reconcilierea ntre valoarea total i valoarea actualizat a plilor minime de leasing. Aceast prezentare va fi fcut, n mod normal, n felul urmtor: Investiia brut n leasing (pentru locator) (sau valoarea total minim a plilor de leasing pentru locatar) Cheltuieli financiare nerealizate Valoarea actualizat a plilor minime de leasing (y) z x
n mod normal, cheltuielile financiare nerealizate sunt cheltuielile cu dobnda adugate de ctre locator, sau, n cazul locatarului, diferena ntre x i z de mai sus.
53
54
4.2 CONTABILITATEA LEASINGULUI OPERAIONAL

n contabilitatea societatii de leasing (locator): a) activitatea de imobilizri corporale ce urmez a fi predate n regim de leasing se nregistreaz pa baza facturilor emise de furnizorul intern ; % Instalatii tehnice,mijloace de transport,animale si plantatii TVA deductibila 4426 b) achiziia de bunuri mobile, de natura imobilizrilor corporale, de la furnizori externi ce urmeaz a fi predate n regim de leasing ; Instalatii tehnice,mijloace de transport,animale si plantatii c) amortizarea imobilizrilor corporale achiziionate i predate utilizatorilor, conform contractelor de leasing porivit duratelor normale de funcionare legale n vigoare ; Cheltuieli de exploatare privind 681 = 281 amortizarile si provizioanele Clienti 411 = % 707 Venituri din redevente,locatii de gestiune,chirii 4427 TVA colectata Amortizari privind imobilizarile corporale 213 = 404 Furnizori de imobilizari 213 = 404 Furnizori de imobilizari
d) inregistrarea facturii emise de locator reprezentnd rate de ncasat ;
54
55
e) inregistrarea transferului dreptului de proprietate la valoarea rezidual stabilit ntre pri, n cazul n care este prevzuta n contract aceast clauz, n baza contractului de vnzare-cumprare i a facturii. Debitori diversi 461 = % 7583 4427 leasing ; % = 213 Instalatii tehnice,mijloace de transport,animale si plantatii Amortizari privind imobilizarile corporale Cheltuieli privind activele 6583 cedate si alte operatii de capital In contabilitatea utilizatorului (locatar) : a) imobilizrile corporale primite n cazul tranzaciilor de leasing,conform prevederilor din contractele ncheiate, se nregistreaz n debitul contului de ordine i eviden 8036 Redevene, locaii de gestiune, chirii i alte datorii asimilate Acest cont se crediteaz pe msura plii ratelor de leasing potrivit contractului, astfel nct soldul debitor s reflecte valoarea ratelor rmase de rambursat. Valoarea nscris n debitul contului 8036 se compune din: -valorea iniial a bunului, reprezentnd costul de achiziie la societatea de leasing; -beneficiul, respectiv marja de profit stabilit ntre pri ; 281 Venituri din vanzarea activelor si alte operatii de capital TVA colectata f) scoaterea din patrimoniu a bunurilor care au constituit obiectul contractului de
55
56
d) inregistrarea facturilor emise de proprietarul bunurilor (persoana juridic romn) reprezentnd ratele de achitat ; % Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si chiriile TVA deductibila 4426 c) inregistrarea facturii emise de propietarul bunurilor (persoana juridic strin), reprezentnd ratele de achitat ; Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si chiriile TVA deductibila 4426 = 4427 TVA colectata In cazul societii de leasing (proprietarul de bunuri), persoan juridic strin cu sediul n strintate, se va nregistra i impozitul de redeven datorat de acesta conform prevederilor din conveniile pentru evitarea dublei impuneri, ncheiate de Romnia cu alte state, dar achitat de beneficiar la cursul de schimb n vigoare la data plaii ratei scadente. Furnizori Alte impozite,taxe si varsaminte asimilate Impozitul pe redeven se va calcula prin aplicarea cotei de impozit prevazuta n conveniile pentru evitarea dulei impuneri, incheiate de Romnia cu alte state sau potrivit prevederilor OG 83/99 privind impunerea unor venituri realizate n Romnia de persoane fizice i juridice nerezidente asupra redeventei, astfel cum este ea definit la art 24 din OG 51/97, aprobat i modificat prin Legea 90/98 i ulterior modificat prin Legea 99/99. 401 = 446 446 = 5121 Alte impozite,taxe si varsaminte asimilate Conturi la banci in lei 612 = 401 Furnizori 612 = 401 Furnizori
56
57
n situaia existenei unor diferente de curs valutar la data achitrii redevenei, acestea se nregistrez la venituri sau la cheltuieli financiare dup caz. d) 1. nregistrarea transferului dreptului de proprietate pentru bunuri achizitionate din ar (atunci cnd exist opiunea de cumprare a bunurilor), la valoarea rezidual a bunului achiziionat de la o persoan juridic romn pe baza contractului de vnzarecumprare i a facturii. % Instalatii tehnice,mijloace TVA deductibila 213 4426 de transport,animale si plantatii d) 2. nregistrarea transferului dreptului de proprietate pentru bunuri achizitionate din strintate (atunci cnd exist opiunea de cumprare a bunurilor), la valoarea rezidual a bunului achiziionat de la persoan juridic romn pe baza contractului de vanzare-cumprare i a facturii. % Instalatii tehnice,mijloace TVA deductibila art.25 alin 4 din OG nr.51/97. Instalatii tehnice,mijloace Alte impozite,taxe si varsaminte asimilate d) nregistrarea transferului dreptului de proprietate atunci cnd exist opiunea de cumprare a bunurilor la valoarea rezidual a bunului achiziionat, de la o persoan juridic strin,pe baza contractului de vnzare-cumprare i a facturii.
57
= 404
Furnizori de imobilizari
= 404
213 4426
de transport,animale si plantatii i nregistrarea achitrii taxei vamale de ctre utilizator, conform prevederilor 213 = 446 446 = 5121 Alte impozite,taxe si varsaminte asimilate Conturi la banci in lei
de transport,animale si plantatii
58
Instalatii tehnice,mijloace de transport,animale si plantatii TVA deductibila
213 = 404
4426 = 5121 Conturi la banci in lei i taxe vamale:
Instalatii tehnice,mijloace Alte impozite,taxe si varsaminte asimilate
213 = 446 446 = 5121
Alte impozite,taxe si varsaminte asimilate Conturi la banci in lei
de transport,animale si plantatii
4.3 CONTABILITATEA LEASINGULUI FINANCIAR

nregistrarea n contabilitate a principalelor operaii privind leasingul financiar: n contabilitatea societaii de leasing (locator): a) achiziionarea de imobilizri corporale de la furnizori interni, care urmeaz a fi predate n regim de leasing; % Instalatii tehnice,mijloace TVA deductibila 213 4426 de transport,animale si plantatii b) achizitionarea de bunuri mobile de natura imobilizrilor corporale de la furnizori externi, care urmeaz a fi predate n regim de leasing. Instalatii tehnice,mijloace 213 = 404 Furnizori de imobilizari de transport,animale si plantatii = 404 Furnizori de imobilizari
58
59
c) predarea ctre beneficiar (utilizator) a bunului care face obiectul contractului de leasing la valoarea nscris n contract, respectiv la costul de achiziie i evidenierea creantei, inclusiv a dobnzii de ncasat; Imprumuturi acordate pe termen lung Dobanzi aferente altor creante imobilizate Imobilizrile corporale predate n leasing financiar de ctre locator se reflect n debitul contului n afara bilanului 8038 Alte valori n afara bilanului analitic Bunuri predate n leasing financiar. Acest cont se crediteaz pe msura facturrii ratelor de leasing potrivit contractului, astfel nct soldul debitor s reflecte ratele rmase de ncasat, e) emiterea facturilor reprezentnd rate de ncasat potrivit contractului i nregistrarea acestora n contabilitate; Clienti 411 = % 706 Venituri din redevente,locatii de gestiune si chirii 2678 Alte creante imobilizate 4427 i concomitent, urmtoarele operaiuni: d) 1. nregistrarea la venituri a dobanzii facturate; Venituri inregistrate in avans n leasing financiar; d) 3. nregistrarea diminuarii creanei nregistate n debitul contului 2673 mprumuturi acordate pe termen lung, cu cota parte din veniturile facturate i
59
2673 = 213 2679 = 472
Instalatii tehnice,mijloace de transport,animale si plantatii Venituri inregistrate in avans
TVA colectata
472 = 706
Venituri din redevente,locatii de gestiune si chirii
d) 2. Credit cont 8038 Alte valori n afara bilanului analitic Bunuri predate
60
nregistrate n creditul contulti 706 Venituri din redevene , locaii de gestiune i chirii. Alte cheltuieli de exploatare 658 = 2673 Imprumuturi pe termen lung e) La expirarea contractului de leasing, o data cu facturarea ultmei rate se consemneaz i transferul dreptului de proprietate pe baza contractului de vnzarecumprare (prin vnzare normala cu factura). n contabilitatea utilizatorului (locatar) : a) nregistrarea n contabilitate a imobilizrilor corporale primite conform prevederilor din contractele ncheiate ntre pri i evidenierea datoriei, inclusiv a dobanzilor aferente. Instalatii tehnice,mijloace de transport,animale si plantatii Cheltuieli inregistrate in avans 471 = 1687 213 = 167 Alte imprumuturi si datorii asimilate Dobanzi aferente altor imprumuturi si datorii asimilate
Debitul contului 8036 Redevene, locaii de gestiune, chirii i alte datorii asimilate cu valorea imobilizrilor corporale conform documentelor, inclusiv dobnda ; b) Amortizarea imobilizrilor corporale achiziionate conform contractelor de leasing se face potrivit duratelor normale de funcionare legale n vigoare. nregistrarea n contabilitatea utilizatorului a amortizrii imobilizrilor corporale primite n cazul contractelor de leasing financiar. Cheltuieli de exploatare privind 681 = 281 amortizarile si provizioanele bunurilor ; % Alte imprumuturi si datorii asimilate Dobanzi aferente altor 1687
60
Amortizari privind imobilizarile corporale
c) nregistrarea obligaiei de plat a ratelor pe baza facturilor emise de proprietarul = 404 Furnizori de imobilizari
167
61
imprumuturi si datorii asimilate TVA deductibila i concomitent, Cheltuieli privind dobanzile Creditul cont 8036, n cazul n care societatea de leasing (proprietarul bunurilor) este persoan juridic strin cu sediu n strinatate, se va nregistra i impozitul pe dobnzi datorat de aceasta conform prevederilor din conveniile de evitare a dublei impuneri ncheiate de Romnia cu alte state, dar achitat de beneficiar la cursul de schimb n vigoare la data respectiv. Furnizori de imobilizari Alte impozite,taxe si varsaminte asimilate % Alte imprumuturi si datorii asimilate Dobanzi aferente altor TVA deductibila 1687 4426 = 4427 TVA colectata imprumuturi si datorii asimilate d) La expirarea contractului o dat cu achitarea ultimei rate se consemneaz i transferul dreptului de proprietate dup cum urmeaz: d) 1. n cazul bunurilor produse n ar: % Alte imprumuturi si datorii TVA deductibila 167 4426 = 404 Furnizori de imobilizari 167 = 404 Furnizori de imobilizari 404 = 446 446 = 5121 Alte impozite,taxe si varsaminte asimilate Conturi la banci in lei 666 = 471 Cheltuieli inregistrate in avans 4426
61
62
d) 2. n cazul bunurilor din import se va nregistra i achitarea de ctre utilizator a taxei vamale, conform prevederilor art.25 din OG 51/97: % Alte imprumuturi si datorii asimilate TVA deductibila i pentru taxele vamale : Instalatii tehnice,mijloace Alte impozite,taxe si varsaminte asimilate d) 3. n cazul n care societatea de leasing (proprietarul bunurilor este persoan juridic strin cu sediul n stintate se nregistreaz si TVA. TVA deductibila 4426 = 5121 Conturi la banci in lei Creditul contului 8036 Redevene, locaii de gestiune, chirii i alte datorii asimilate cu valoarea imobilizrilor corporale achiziionate i care au devenit proprietatea utlizatorului. 213 = 446 446 = 5121 Alte impozite,taxe si varsaminte asimilate Conturi la banci in lei de transport,animale si plantatii 4426 167 = 404 Furnizori de imobilizari
4.4 STUDIU DE CAZ
62
63
Studiul de caz a fost efectuat pe activitatea societatii de leasing D.H.LEASING SRL SLATINA , societate aflata relativ la inceput de activitate, desfasurand o activitate de pionerat in zona . Capitalul social al SC D.H. LEASING SRL este de 3.742.100 mii lei. Asa cum arata datele furnizate de ASLR si prezentate in ANUARUL FINANCIAR 2004, n 2003 au continuat s predomine contractele de leasing financiar, care au reprezentat 92,65% din valoarea total. Leasingul operaional are un aport de numai 7,35%. Preferina pentru operaiunile de leasing financiar se explic prin definirea mult mai clar a acestei categorii de finanri n comparaie cu cel operaional. Urmand aceasta tendinta , totalitatea contractelor de leasing incheiate de SC D.H. LEASING SRL, reprezinta contracte de leasing financiar, fapt care determina imposibilitatea efectuarii inregistrarilor contabile privind gestiunea unui contract de leasing operational, in prezentul studiu, (ramanand doar la nivel informatiilor privind monografia inregistrarilor contabile, prezentate in Cap.4.1).
4.4.1 LEASING FINANCIAR INTERN

In studiul de caz am ales trei contracte de leasing reprezentative pentru tendintele actuale ale activitatii firmelor de leasing din Romania, bazandu-ma pe datele furnizate de ASLR si prezentate in ANUARUL FINANCIAR 2004, astfel: Cel mai important segment al pieei de leasing continu s fie reprezentat de autovehicule, ponderea acestuia ajungnd la 87,84%. Autoturismele i-au adjudecat 56,25% din total, fiind urmate de autoutilitare, vehicule comerciale i autobuze, cu 31,59% din total.
63
64
Pe poziia a doua se situeaz echipamentele industriale, cu o cot de 5,9%. Urmeaz echipamentele agricole (2,32%), imobilele (1,7%), n timp ce birotica i tehnica medical au mpreun o pondere de 2,19%.
4.4.1.1 ACHIZITII DE IMOBILIZARI CORPORALE DE LA FURNIZORI INTERNI (in lei) 4.4.1.1.1 LEASING IMOBILIAR (Datele sunt prezentate n anexa 1) Contract
S114 Inregistrari in contabilitatea locatarului ( finanatorului). 1). Achizitionarea de imobilizri conform actului de vnzare-cumprare, (valoarea bunului se stabileste la minimul dintre valoarea justa si valoarea actualizata a plailor de leasing) 900.000.000 212 = 404 900.000.000 2). Predarea bunului societaii utilizatoare, (la valoarea inscrisa in contractul de leasing) 900.000.000 2673 = 212 900.000.000
3). nregistrarea dobnzii de ncasat. 1.577.482.397 2679 = 472 1.577.482.397
4). Reflectarea imobilizrilor corporale predate n leasing de ctre locator n categoria conturi speciale n afara bilanului, (Bunuri predate in leasing financiar). Debit cont 8038 cu valoarea 900.000.000 + 1.577.482.397 = 2.477.482.397 5). Se nregistreaz facturarea si incasarea avansului primit si a taxei administrative. 231.343.140 5121 = 419 708 135.000.000 59.406.000
64
65
4427 6). Se emite factura pentru rata 1. 41.811.267 411 = 706 2679 4427
36.937.140
12.750.000 26.638.767 2.422.500
7). Concomitent se nregistreaza la venit dobnda facturata . 26.638.767 472 = 766 26.638.767
8). Se nregistreaz diminuarea creantei nregistrata n debitul contului 2673(imprumuturi acordate pe termen lung), cu valoarea primei rate facturate, prin preluarea la cheltuieli. 12.750.000 658 = 2673 12.750.000
9). Se nregistreaz n creditul contului 8038 redeventa incasata (rata + dobanda). Credit 8038 cu valoarea 26.638.767 + 12.750.000 = 39.388.767 NOTA : Formulele contabile prezentate la puctul 6,7,8,9, vor fi actualizate in fiecare luna scursa pana la terminarea contractului de leasing, cu sumele afernte din scadentarul de plati. 10). Concomitent cu inregistrarea si incasarea avansului se face descarcarea acestuia prin evidentierea ca venit, astfel: 160.650.000 4111 = 706 4427 135.000.000 25.650.000
11). Se nregistreaz diminuarea creantei nregistrate n debitul contului 2673 cu valoarea avansului (conform principiului : orice venit implica o cheltuiala) . 135.000.000 658 = 2673 135.000.000
65
66
12). Operatiunile inregistrate la punctele : 10 si 11 se reflecta asupra contilui 8038 conturi speciale n afara bilanului, (Bunuri predate in leasing financiar) prin inregistrarea n creditul contului 8038 a avansului incasat . Credit 8038 cu valoarea 135.000.000 .
nregistrri n contabilitatea utilizatorului (Contractul S114) 1). nregistrarea n contabilitate a imobilizrilor corporale primite conform prevederilor din contract (ca alte imprumuturi si datorii asimilate). 900.000.000 212 = 167 900.000.000
2). Se nregistreaz dobnda aferent de achitat (ca cheltuiala in avans). 1.577.482.397 471 = 1687 1.577.482.397
3). Reflectarea activului imobilizat primit n leasing financiar de la locator n categoria conturilor speciale 8036 (Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte darorii asimilate) cu valoarea imobilizrii inclusiv dobnd de achitat. Debit 8036 cu valoarea 2.477.482.397 lei. 4). La primirea facturii de avans si taxa administrativa si a platii acestora se nregistreaz: 135.000.000 59.406.000 26.937.140 409 628 4426 = 5121 231.343.140
5). Se primeste factura pentru rata 1.

66
67
12.750.000 26.638.767 2.422.500
167 1687 4426
404
41.811.267
6). Concomitent se nregistreaz n categoria cheltuieli financiare cu dobnd de achitat. 26.638.767 666 = 471 26.638.767
7). Se nregistraz amortizare imobilizri corporale potrivit legislatiei n vigoare (Se tine cont ca perioada de amortizare este mai mare ca durata decat perioada contractilui de leasing), 100/25*12=0,3333: 3.000.000 681 = 281 3.000.000
8). Se nregistreaz n creditul contului 8036 redeventa scadent (rata + dobanda): Credit cont 8036 cu valoarea 12.750.000 + 26.638.767 = 39.388.767. NOTA : Formulele contabile prezentate la puctul 5,6,7,8, vor fi actualizate in fiecare luna scursa pana la terminarea contractului de leasing, cu sumele afernte din scadentarul de plati. 9). Pentru avansul deja achitat se nregistreaz diminuarea obligatiei de plata: 135.000.000 167 = 409 135.000.000 10). Prin creditarea contului 8036 (Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte darorii asimilate) cu valoarea avansului platit, se evidentiaza micsorarea datoriei de plata in credit cont 8036 cu valoarea 135.000.000 lei. 11). La termenele scadente prevazute in scadentar se inregistreaza si plateste rata, privind asigurarea obligatoriie, prevazuta de lege : 12.858.300 613 = 5121
67
12.858.300
68
4.4.1.2 ACHIZITII DE IMOBILIZARI CORPORALE DE LA FURNIZORI INTERNI (in valuta) 4.4.1.2.1 LEASING DE ECHIPAMENTE INDUSTRIALE (Datele sunt prezentate n anexa 2). Contract S101.
Inregistrari in contabilitatea locatarului ( finanatorului). 1). Achizitionarea de imobilizri conform facturii, (valoarea bunului se stabileste la minimul dintre valoarea justa si valoarea actualizata a platilor de leasing). Curs euro = 41.156 lei/euro Pret achizitie = 7000 euro x 41.156 lei/ euro = 288.092.000 lei TVA % 19 = 1330 euro x 41.156 lei/ euro = 57.737.480 lei 288.092.000 2131 = 404 342.829.480 54.737.480 4426 si plata 342.829.480 404 = 5121 342.829.480 2). Predarea bunului societaii utilizatoare, (la valoarea inscrisa in contractul de leasing). Curs euro = 41.100 lei/euro Val.bun la momentul predarii= 7000 euro x 41.100 lei/ euro = 287.700.000 lei Val. contract la momentul predarii = 8330 euro x 41.100 lei/ euro = 342.363.000 lei. Datorita fluctuatiei cursului valutar , intre momentul achizitiei si momentul predarii bunului , apare o diferenta de curs valutar inregistrata ca o cheltuiala . 287.700.000 392.000 2673 665 = 2131 288.092.000
3). nregistrarea dobnzii de ncasat. 116.193.425 2679 = 472 116.193.425
68
69
4). Reflectarea imobilizrilor corporale predate n leasing de ctre locator n categoria conturi speciale n afara bilanului, (Bunuri predate in leasing financiar). Debit cont 8038 cu valoarea 288.092.000 + 116.193.425 = 404.285.425 lei. 5). Se nregistreaz facturarea si incasarea avansului primit si a taxei administrative. 35.696.827 5121 = 419 708 4427 6). Se emite factura pentru rata 1. 19.423.199 4111 = 706 2679 4427 11.044.095 6.280.726 2.098.378 12.178.379 17.818.955 5.699.439
7). Concomitent se nregistreaza la venit dobnda facturata . 6.280.726 472 = 766 6.280.726
8). Se nregistreaz diminuarea creantei nregistrata n debitul contului 2673(imprumuturi acordate pe termen lung), cu valoarea primei rate facturate, prin preluarea la cheltuieli. 11.044.095 658 = 2673 11.044.095
9). Se nregistreaz n creditul contului 8038 redeventa incasata (rata + dobanda). Credit 8038 cu valoarea 11.044.095 + 6.280.726 = 17.324.821 lei. NOTA : Formulele contabile prezentate la puctul 6,7,8,9, vor fi actualizate in fiecare luna scursa pana la terminarea contractului de leasing, cu sumele afernte din scadentarul de plati.
69
70
10). Concomitent cu inregistrarea si incasarea avansului se face descarcarea acestuia prin evidentierea ca venit, astfel: 14.492.271. 4111 = 706 4427 12.178.379 2.313.892
11). Se nregistreaz diminuarea creantei nregistrate n debitul contului 2673 cu valoarea avansului (conform principiului : orice venit implica o cheltuiala) . 12.178.379 658 = 2673 12.178.379
12). Operatiunile inregistrate la punctele : 10 si 11 se reflecta asupra contilui 8038 conturi speciale n afara bilanului, (Bunuri predate in leasing financiar) prin inregistrarea n creditul contului 8038 a avansului incasat . Credit 8038 cu valoarea 12.178.379 lei. nregistrri n contabilitatea utilizatorului (Contractul S101) 1). nregistrarea n contabilitate a imobilizrilor corporale primite conform prevederilor din contract (ca alte imprumuturi si datorii asimilate). 288.092.000 2131 = 167 288.092.000
2). Se nregistreaz dobnda aferent de achitat (ca cheltuiala in avans). 116.193.425 471 = 1687 116.193.425
3). Reflectarea activului imobilizat primit n leasing financiar de la locator n categoria conturilor speciale 8036 (Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte darorii asimilate) cu valoarea imobilizrii inclusiv dobnd de achitat. Debit 8036 cu valoarea 404.285.425 lei.
70
71
4). La primirea facturii de avans si taxa administrativa si a platii acestora se nregistreaz: 12.178.379 17.818.000 409 628 = 5121 35.696.872
5.699.439 4426 5). Se primeste factura pentru rata 1. 11.044.095 6.280.726 2.098.378 167 1687 4426 = 404 19.423.119
6). Concomitent se nregistreaz n categoria cheltuieli financiare cu dobnd de achitat. 6.280.726 666 = 471 6.280.726
7). Se nregistraz amortizare imobilizri corporale potrivit legislatiei n vigoare (Se tine cont ca perioada de amortizare este mai mare ca durata decat perioada contractilui de leasing), 100/6*12= 1.388 : 4.001.277 681 = 281 4.001.277
8). Se nregistreaz n creditul contului 8036 redeventa scadent (rata + dobanda): Credit cont 8036 cu valoarea 11.044.095 + 6.280.726 = 17.324.821. NOTA : Formulele contabile prezentate la puctul 5,6,7,8, vor fi actualizate in fiecare luna scursa pana la terminarea contractului de leasing, cu sumele afernte din scadentarul de plati. 9). Pentru avansul deja achitat se nregistreaz diminuarea obligatiei de plata: 12.178.379 167 = 409
71
12.178.379
72
10). Prin creditarea contului 8036 (Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte darorii asimilate) cu valoarea avansului platit, se evidentiaza micsorarea datoriei de plata in credit cont 8036 cu valoarea 12.178.379 lei. 11). La termenele scadente prevazute in scadentar se inregistreaza si plateste rata, privind asigurarea obligatoriie, prevazuta de lege : 6.177.632 613 = 5121 6.177.632
4.4.1.3 ACHIZITII DE IMOBILIZARI CORPORALE DE LA FURNIZORI EXTERNI (in valuta) 4.4.1.3.1 LEASING DE AUTOMOBILE CU VALOARE REZIDUALA (Datele sunt prezentate n anexa 3). Contract S51.
Inregistrari in contabilitatea locatarului ( finanatorului). 1). Achizitionarea de imobilizri conform facturii, (valoarea bunului se stabileste la minimul dintre valoarea justa si valoarea actualizata a platilor de leasing). Curs euro = 40.500 lei/euro Pret achizitie = 11271 euro x 40.500 lei/ euro = 456.475.500 lei VALOARE REZIDUALA = 2254.2 euro 456.475.500 456.475.500 2133 = 404 456.475.500
si plata 404 = 5121 456.475.500
2). Predarea bunului societaii utilizatoare, (la valoarea inscrisa in contractul de leasing). Curs euro = 40.500 lei/euro
72
73
Val. contract la momentul predarii = 11271 euro x 40.500 lei/ euro = 456.475.500 lei VALOARE REZIDUALA = 2254.2 euro 456.475.500 2673 = 2133 456.475.500
3). nregistrarea dobnzii de ncasat si a comisionului de leasing . 134.121.993 5.981.736 2679 2678 = 472 140.103.729
4). Reflectarea imobilizrilor corporale predate n leasing de ctre locator n categoria conturi speciale n afara bilanului, (Bunuri predate in leasing financiar). Debit cont 8038 cu valoarea 456.475.500 + 140.103.729 = 596.579.229 lei. 5). Se nregistreaz facturarea si incasarea avansului primit si a taxei administrative. 111.969.873 5121 = 419 708 68.471.000 25.621.330
4427 17.877.543 6). Se emite factura pentru rata 1 (TVA se aplica la rata si comision ,mai putin dobanda): 20.460.000 4111 = 706 2679 2678 4427 10.777.902 7.249.837 323.337 2.109.234
7). Concomitent se nregistreaza la venit dobnda facturata . 7.573.174 472 = 766 768 7.249.837 323.337
73
74
8). Se nregistreaz diminuarea creantei nregistrata n debitul contului 2673(imprumuturi acordate pe termen lung), cu valoarea primei rate facturate, prin preluarea la cheltuieli . 10.777.902 658 = 2673 10.777.902
9). Se nregistreaz n creditul contului 8038 redeventa incasata (rata + dobanda + comision). Credit 8038 cu valoarea 10.777.902 + 7.249.837 + 323.337 = 18.351.076 lei. NOTA : Formulele contabile prezentate la puctul 6,7,8,9, vor fi actualizate in fiecare luna scursa pana la terminarea contractului de leasing, cu sumele afernte din scadentarul de plati. 10). Concomitent cu inregistrarea si incasarea avansului se face descarcarea acestuia prin evidentierea ca venit, astfel: 81.480.500 4111 = 706 68.471.000 4427 13.009.500 11). Se nregistreaz diminuarea creantei nregistrate n debitul contului 2673 cu valoarea avansului (conform principiului : orice venit implica o cheltuiala) . 68.471.000 658 = 2673 68.471.000
12). Operatiunile inregistrate la punctele : 10 si 11 se reflecta asupra contilui 8038 conturi speciale n afara bilanului, (Bunuri predate in leasing financiar) prin inregistrarea n creditul contului 8038 a avansului incasat . Credit 8038 cu valoarea 68.471.000 . 13). La expirarea contractului odata cu facturarea ultimei rate se opereaza si transferul dreptului de proprietate la valoarea reziduala :
74
75
108.641.169
461 =
7583
91.295.100
(venituri din vanzarea activelor si alte operatiuni de capital) 4427 14). Se incaseaza valoarea reziduala : 108.641.169 5121 = 461 108.641.169 17.346.069
nregistrri n contabilitatea utilizatorului (Contractul S51) 1). nregistrarea n contabilitate a imobilizrilor corporale primite conform prevederilor din contract (ca alte imprumuturi si datorii asimilate). 456.475.500 2133 = 167.1 456.475.500 (alte imprumuturi si datorii asimilate) 2). Se nregistreaz dobnda si comisionul de plata aferente contractului de leasing (ca cheltuiala in avans). 140.103.729 471 = 1687 134.121.993 167.2 5.981.736 (alte datorii comision) 3). Reflectarea activului imobilizat primit n leasing financiar de la locator n categoria conturilor speciale 8036 (Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte darorii asimilate) cu valoarea imobilizrii inclusiv dobnda si comisionul de achitat (456.475.500 + 140.103.729 = 596.579.229) Debit 8036 cu valoarea 596.579.229 lei. 4). La primirea facturii de avans si taxa administrativa si a platii acestora se nregistreaz:
75
76
68.471.000 25.621.330
409 628
5121
111.969.873
17.877.543 4426 5). Se primeste factura pentru rata 1. 10.777.902 323.337 7.249.837 2.109.235 167.1 167.2 1687 4426 = 404 20.460.000
6). Concomitent se nregistreaz n categoria cheltuieli financiare cu dobnd de achitat. 7.249.837 323.337 666 668 = 471 7.573.174
7). Se nregistraz amortizare imobilizri corporale potrivit legislatiei n vigoare (Se tine cont ca perioada de amortizare este mai mare ca durata decat perioada contractilui de leasing), 100/8*12= 1,0466 : 4.754.953 681 = 281 4.754.953
8). Se nregistreaz n creditul contului 8036 redeventa scadent (rata + dobanda + comision): Credit cont 8036 cu valoarea 10.777.902 + 7.249.837 + 3213.337 = 18.351.076. NOTA : Formulele contabile prezentate la puctul 5,6,7,8, vor fi actualizate in fiecare luna scursa pana la terminarea contractului de leasing, cu sumele afernte din scadentarul de plati. 9). Pentru avansul deja achitat se nregistreaz diminuarea obligatiei de plata: 68.471.000 167.1 = 409
76
68.471.000
77
10). Prin creditarea contului 8036 (Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte darorii asimilate) cu valoarea avansului platit, se evidentiaza micsorarea datoriei de plata in credit cont 8036 cu valoarea 68.471.000 lei. 11). La termenele scadente prevazute in scadentar se inregistreaza si plateste rata, privind asigurarea obligatoriie, prevazuta de lege : 11.573.007 613 = 5121 11.573.007
12). La expirarea contractului de leasing, odata cu achitarea ultimei rate se consemneaza si transferul dreptului de proprietate la valoarea reziduala : 91.295.100 17.346.69 167.1 = 4426 404 108.641.169
13). Concomitent se inregistreaza si achitarea de catre utilizator a taxei vamale conform prevederilor art.25 O.G. 51/97, la valoarea reziduala : VALOARE REZIDUALA = 2254,2 euro Apreciem cursul euro la sfarsitul conractului ca fiind egal cu cel din momentul achizitiei 40.500 lei/ euro. 2254,2 euro x 40.500lei/euro x 0.3 = 27.388.530 lei 31.953.285 2133 = 446 27.388.530
14). Se efectueaza plta taxei vamale : 27.388.530 446 = 5121 27.388.530 .
77
78
CAPITOLUL 5
ANALIZA SITUATIEI FINANCIAR -PATRIMONIALE
5.1 GENERALITATI
78
79
In activitatea curenta se foloseste frecvent termenul de situatie financiara, cu referire la un anumit subiect care realizeaza operatiuni economice. Situatia financiar-patrimoniala reprezinta o anumita stare a capitalului, din punct de vedere al existentei componentei materiale si a rezultatelor obtinute. Reprezinta o premisa si in acelasi timp o consecinta a desfasurarii proceselor care formeaza obiectul de activitate al firmei; constituie cadrul financiar al acesteia, respectiv fluxurile de numerar pe care le implica si le degaja. Obiectivele analizei financiare sunt complexe si se individualizeaza in functie de subiect si scopul urmarit. In general, interesati in cunoasterea situatiei financiar patrimoniale sunt: -proprietarii (actionarii) firmei, care vor sa cunoasca evolutia averii si castigul pe care-l asteapta. In functie de situatia data, vor adopta masurile corespunzatoare referitor la politica de investitii, dividende si nu in ultima instanta, la modul de administrare a firmei. -conducerea firmei, pentru detectarea unor evenimente, situatii de dezechilibru financiar care afecteaza securitatea financiara, cu consecinte care decurg dintr-o astfel de stare. Spre deosebire de prima categorie, conducerea firmei, pe baza informatiilor furnizate de contabilitate, trebuie sa urmareasca permanent modul de realizare al tuturor obiectivelor inscrise in bugetul de venituri si cheltuieli, precum si in planul general al firmei. Urmarirea sistematica a schimbarilor care intervin in amplitudine si calitate da posibilitatea intelegerii si cunoasterii cauzelor care au generat schimbari si luarea pe aceasta baza a masurilor care se impun. -bancile cu care firma este in relatii, sunt interesate sa cunoasca bonitatea acesteia in operatiuni de creditare, garantiile pe care le prezinta in recuperarea imprumuturilor acordate. -partenerii de afaceri, sunt interesati sa amplifice operatiile pe care le deruleaza, in masura in care le mareste propriul profit.
79
80
-concurenta este interesata sa cunoasca potentialul tehnico-economic si financiar, pentru a-si elabora politica de consolidare a pozitiei proprii. -organele administrativ-locale si centrale, intrucat fiecare firma constituie o sursa de venit si un mijloc de a solutiona anumite probleme economico-sociale. -organele judecatoresti, in operatiuni de vanzare, fuzionare, lichidare, sechestru. -salariatii proprii (nu sunt actionari) sunt interesati in pastrarea locurilor de munca. -sindicatele pot fi si ele interesate in cunoasterea situatiei financiar- patrimoniale, in cadrul negocierilor privind majorarile de salarii si incheierea contractului colectiv de munca. In toate cazurile prezentate si altele posibile, analiza se bazeaza, in principal, pe bilant si contul de profit si pierderi care constituie documente oficiale de gestiune a fiecarei intreprinderi.
5.2 ANALIZA CORELATIEI CREANTE OBLIGATII

Pentru activitatea financiara a firmei este importanta cunoasterea evolutiei corelatiei dintre creante si obligatii, intrucat acestea influenteaza capacitatea de plata. Din punct de vedere national, creantele reprezinta anumite drepturi banesti realizabile in termene diferite. Formarea lor este in directa legatura cu rotatia capitalului, cu momentul pe care il parcurge in procesul schimbarii formei acestuia.
80
81
Aparitia creantelor este determinata, in principal, de relatiile care se formeaza intre firma, in calitate de furnizor si clientii sai. Opusul creantelor il reprezinta obligatiile sau datoriile firmei catre terti, formate in cadrul relatiilor acesteia cu furnizorii, actionarii, salariatii proprii, bugetul statului, banci. Obligatii in care se includ datoriile firmei catre terte persoane fizice sau juridice, inclusiv obligatiile fiscale. Datorii curente care sa cuprinda obligatiile, imprumuturile pe termen scurt si ratele scadente pentru imprumuturile pe termen mediu si lung. Datorii totale, respectiv datoriile curente impreuna cu imprumuturile pe termen mediu si lung. In cadrul diagnosticului financiar se cerceteaza, in primul rand, evolutia creantelor si obligatiilor in raport cu cifra de afaceri, pentru a pune in evidenta raportul dintre imobilizarea capitalului firmei si cel care priveste folosirea surselor atrase. Asemenea aspecte pot fi puse in evidenta si cu ajutorul indicatorilor: -Durata de imobilizare a creantelor (Di),
Sd * 360 Di=------------------; in care Rd sau CA Sd = sold mediu al creantelor; Rd = rulaj debitor al conturilor de creante; CA = cifra de afaceri. -Durata de folosire a surselor atrase (Df), Sc * 360 Df=------------------; in care Rc sau CA Sc = soldul mediu al conturilor de obligatii;
81
82
Rc = rulajul creditor al conturilor de obligatii; CA = cifra de afaceri. Calculul Di si Df in cazul firmei SC POP INDUSTRY SRL , unde s-a realizat studiul de caz. Datele sunt luate din bilantul anului 2002 si bilantul anului 2003. Nr crt 1 2 Indicatori 2002 Durata de imobilizare a 42,19 creantelor Durata de folosire a surselor 39,77 atrase 2003 86,6 83.96
Concluzie: Creantele inregistreaza o crestere substantiala, imobilizarea fondului de rulment este suplinita de sursele atrase suplimentar.
5.3 ANALIZA LICHIDITATII SI SOLVABILITATII FIRMEI

Problematica lichiditatii si solvabilitatii este suficient de complexa, fiind tratata diferit in literatura de specialitate. Lichiditatea se refera la proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma in bani, aceasta putand fi si un criteriu de grupare a costurilor in bilant. Se exprima prin raportare intre elementele de activ, in sensul ca se poate stabili cat din valoarea activului se sfla sub forma lichida in conturile de disponibilitati banesti si cat sa devina lichide imediat (exemplu creantele, stocurile de produse finite ). Specialistii sustin ca la nivelul unei intreprinderi se considera ca valori acceptate urmatoarele valori: Disponibilitati --------------------- = 3 5 %
82
83
Active circulante Disponibilitati --------------------- = 1,5 2 % Activ Solvabilitatea reprezinta capacitatea firmei de a face fata obligatiilor sale banesti, respectiv de a-si onora platile la termenele scadente. Aici, intervine comparatia dintre elementele de activ si pasiv, respectiv disponibilitati si obligatii. Este evident faptul ca o intreprindere este solvabila daca are disponibilitati, mijloace de plata. Pornind de aici, s-au construit diferiti indicatori, care includ ambele notiuni, fiind folositi diferit. In situatiile de bonitate efectuate de banci, in cazul solicitarii de credite se folosesc indicatorii: Disponibil + mijloace care pot deveni lichid -lichiditate patrimoniala datorii curente trebuie sa fie mai mare ca 1; In cazul nostru : 6719545 Lp= 6041025 capitaluri proprii -solvabilitate patrimoniala= capital propriu + imprumuturi bancare Se apreciaza ca valoarea minima trebuie sa fie 0,3 iar peste 0,5 situatia poate fi considerata normala, avandu-se in vedere si raportul dintre rata rentabilitatii financiare a capitalului permanent si procentul de dobanda. In cazul nostru:
83
= 1,11
84
5685444 Sp = 5685444 in cadrul studiilor de evaluare economica, in special in cazul transmiterii dreptului de proprietate, a celor de stabilire a bonitatii firmei, practica recomanda folosirea urmatorilor indicatori: active circulante -solvabilitate generala datorii curente Se apreciaza ca valoarea minima admisa poate fi intre 1,1 1,8. Active circulante - stocuri -solvabilitate imediata = obligatii Intervalul care pote fi acceptat ca fiind satisfacator este 0,65 1. Active circulante + active fixe -solvabilitate globala datorii totale Valoarea care poate fi acceptata ca fiind satisfacatoare este o valoare mai mare ca 1. In cazul nostru avem urmatoarele valori pentru indidcatori: 6719545 S generala 6041025 4200452 S imediata 6041025 11422429
84
=1
= 1, 1
= 0,69
85
S globala 6040125
= 1,89
5.4 ANALIZA ECHILIBRULUI ECONOMICO FINANCIAR

Echilibrul economico financiar al firmei reprezinta un sistem de corelatii prin care se stabilesc anumite proportionalitati in cadrul si intre diferite fluxuri financiare. El constituie o premisa, dar si o consecinta a desfasurarii normale a activitatii firmei, in conformitate cu obiectul sau. Ca premisa, trebuie avute in vedere corelatiile obiective dintre necesitatile de resurse materiale si posibilitatile de finantare. De asemenea, modul in care sunt utilizate si valorificate aceste resurse, depinde de asigurarea echilibrului economico-financiar sau de reglarea acestora. Evident, pentru fiecare corelatie si flux financiar, exista indicatori specifici. Pentru exprimarea sintetica a multiplelor corelatii implicate de echilibrul economico inanciar, literatura de specialitate ofera mai multi indicatori. In practica, se folosesc cu precadere urmatorii indicatori: Capital propriu -rata autonomiei financiare
85
86
capital propriu + imprumuturi fondul de rulment -rata de finantare stocuri stocuri capital propriu -rata de autofinantare a activelor active fixe + active circulante -rata datoriilor = 1 rata de autofinantare a activelor = =
In cazul nostru avem urmatoarele valori : Nr. crt. 1 2 3 4
Indicatori Rata autonomiei financiare Rata de finantare a stocurilor Rata de finantare a activelor Rata datoriilor
2002 1 0,56 0,61 0, 38
2003 1 0,39 0,49 0,51
86
87
CAPITOLUL 6 PROGRAM DE EVIDENTA A MIJLOACELOR FIXE
87
88
GESTIUNEA MIJLOACELOR FIXE

Obiectivele sistemului informaional reprezint scopuri imediate i de perspectiv ale perfecionrii activiti economice i de conducere, n vederea ridicrii nivelului de informare operativ i previzional a structurilor organizatorice, a perfecionrii metodelor i proceselor tehnico-informaionale i de conducere pentru asigurarea maximalizrii eficienei economice i a rentabilitii unittii beneficiare. Obiectivele sistemului informatic presupun abordarea i rezolvarea informatic a unor probleme cu caracter sintetic i analitic, ntr-o manier sistemic, pentru asigurarea scopurilor propuse. Aceste obiective sunt diferite, avnd caracteristici generale i specifice subordonate cadrului legislativ, normativ, dotrii cu tehnic de calcul i cerintelor dezvoltrii economice imediate i de perspectiv, a unitii beneficiare. Obiectivele sistemului informatic pot fi: - generale - specifice. Obiectivele generale ale unui sistem informatic vizeaza probleme cu caracter global ale conducerii comerciale i structurale, specifice compartimentelor funcionale, n scopul realizrii atributelor i ale funciilor unitii economice.
88
89
Obiectivele specifice ale unui sistem informaional urmresc rezolvarea unor probleme dependente strict de activitatea de baz i cea auxiliar, n raport de funciile de cercetare i producie.
SCHEMA MLD FURNIZOR Cod_Fz Den_Fz Ades PV PUNERE IN FUNCTIUNE Nr pv punfunc MIJFIXE NrInv Data Pv punfunc Cod fz Codfiscal NrInv Cod Loc Cod Gr Folos DenLocFolos DenGr CodClasif NrInventar CodLocFolos
DenMijFixe
DurNorm CotaAmo ValInv rtiz
Func LOC FOLOSINTA Cod Loc Folos GRUPA Cod Gr PV CASARE NrPvCasare
DataPvCasare ValCasare
BON MISCARE NrBonMiscare DataBonMiscare MFTRANSFERAT NrInventar FACTURA NrFact DataFact Explicatie Cod Loc NrInventar Folos Valfacturata Codlocfolosprimit NrBonMiscare CodLocFolosPredat
89
90
ARHITECTURA MICROSOFT ACCESS

O baza de date poate fi definita ca o colectie de obiecte: tabele (table), cereri de interogare (query), formulare (form), rapoarte (report), pagini Web (pages), comenzi macro (macro) si module (module). Tabela este un obiect definit de utilizator in care sunt stocate datele primare (expresia modelului relational). Formularul este un obiect care permite introducerea datelor, afisarea acestora sau controlul intregii aplicatii. Interogarea este un obiect care permite vizualizarea informatiilor obtinute prin prelucrarea datelor din una sau mai multe tabele si/ sau alte cereri de interogare. Raportul este un obiect care permite formatarea si tiparirea informatiilor obtinute in urma consultarii bazei de date sub forma de documente.
TABELE
Tabelele constituie obiectele fundamentale ale unei baze de date Access. Intr-un tabel se stocheaza atat descrierea structurii tabelei, cat si inregistrarile de date. Crearea tabelelor Un tabel se poate crea in mai multe feluri : Alegand comanda Table din meniul Insert ;
90
91
Prin actionarea butonului de comanda New din fereastra Database ;
Folosind hyperlink-urile salvate in fereastra bazei de date (Create Table in Design View, Create Table by using Wizard, Create Table by entering data).
Design View este echivalenta cu actionarea hyperlink-ului Create Table in Design View. Utilizatorul stabileste absolut toti parametrii necesari pentru descrierea structurii unui tabel: numele campurilor, tipurile de date ale acestora, reguli de validare, etc. Fereastra Access de descriere a tabelei este formata din doua zone : zona a , in care se definesc campurile din structura tabelei si zona b, in care sunt precizate proprietatile acestora. Zona a Descrierea campurilor :
Numele campului (Field Name) ;
Numele unui camp trebuie sa respecte urmatoarele reguli : - poate sa contina litere (majuscule sau minuscule sau ambele tipuri), cifre si numeroase caractere speciale ; - poate sa contina maxim 64 caractere ; - este interzisa utilizarea caracterelor : punct (.), semnul exclamarii (!), parantezele drepte ([]); - numele campului nu poate sa inceapa cu spatiu.
Tipul de date al campului (Data Type)
Utilizatorul are la dispozitie noua tipuri de date de baza, pentru unele dintre ele fiind disponibile subtipuri de date, in functie de necesitati. Subtipurile se configureaza in zona b, zona de jos a ferestrei (sectiunea General) ;
Proprietatile campului (Field Properties) ;
Tipurile si subtipurile de date Access sunt : Text un tip de date alfanumeric, de lungime maxima 255. Un camp de acest tip poate sa contina practic orice caracter.
91
92
Memo un tip de date alfanumeric (poate contine orice caracter), in lungime maxima de 65535 caractere. Number tip de date numeric, contine subtipurile : - Byte tip de date intreg, a carui plaja de valori admisa este intre 0 si 255 ; - Integer tip de date intreg, cu plaja de valori admisa intre -32768 si +32768 ; - Long Integer tip de date integ, de dimensiuni foarte mari, cu plaja de valori admisa intre -2147483648 si +2147483648 ; - Single tip de date cu plaja de valori admisa foarte mare si are precizie de 7 zecimale ; - Double tip de date de dimensiuni foarte mari si are precizie de 15 zecimale ; - Decimal tip de date cu precizie maxima de 28 zecimale. Date/ Time memoreaza datele calendaristice, inclusiv ora in formate predefinite. Currency tip de date numeric care opereaza cu maxim 4 zecimale si maxim 15 pozitii in stanga punctului zecimal. AutoNumber cuprinde subtipul LongInteger- tip de date care isi atribuie automat valori, la crearea unei noi inregistrari. Nu pot fi actualizate. Yes/No tip de date logic, care poate lua doar doua valori : adevarat (valoarea 1) sau fals (valoarea 0).
Comentarii (Description), este o proprietate optionala unde utilizatorul poate introduce, sub forma de siruri de caractere, diverse informatii cu privire la un camp.
Zona b General si Lookup- se pot stabili proprietati generale sau specifice pentru campuri. - Field Size stabileste dimensiunea maxima admisa pentru tipurile de date Number, AutoNumber, Text ;. - Decimal Places stabileste numarul de zecimale utilizat pentru afisarea unui numar ;
92
93
- Format stabileste formatul de afisare al unui camp ; - Caption stabileste un sir de caractere care va fi afisat in titlul unei coloane, in momentul introducerii datelor ; - Default Value stabileste o valoare implicita care este propusa in momentul in care se introduc date intr-un tabel ; - Input Mask stabileste un format (masca, sablon) de introducere a datelor pentru un anumit camp ; - Validation Rule defineste o regula de validare pentru un camp, practic o expresie ce se va testa pentru continutul introdus intr-un camp ; - Validation Text defineste un mesaj de atentionare care va fi afisat in momentul in care regula de validare definita in proprietatea Validation Rule este incalcata ; - Required poate lua valoarea Yes sau No, corespunzatoare valorilor logice adevarat (True) sau fals (False) si stabileste daca valoarea unui camp este obligatoriu (Yes) de introdus sau nu (No) ; - Allow Zero Length stabileste daca este permisa introducerea unui sir de lungime zero (Yes) sau nu (No) intr-un camp de tip Text, Memo sau Hyperlink; - Indexed stabileste un camp drept index. Valori posibile : No- neindexat ; Yes (Duplicates OK)- index ; sunt permise valori duplicate pe campul index ; Yes (No Duplicates)-index ; nu sunt permise valori dupliacate pe acest camp ; Operatii asupra inregistrarilor dintr-o tabela Intr-o tabela Access se pot realiza urmatoarele operatii:
93
94
Adaugarea inregistrarilor; Stregerea de inregistrari; Cautarea de inregistrari; Modificarea inregistrarilor; Ordonarea inregistrarilor; Filtrarea inregistrarilor. Pentru a efectua aceste operatii este necesar ca tabela sa fie deschisa in modul DataSheet View (meniul View, comanda DataSheet). Adaugarea inregistrarilor. Daca tabela este deschisa imediat dupa creare, Access va afisa o foaie de date vida, iar pointerul de inregistrare va fi plasat pe prima si unica linie, pe butonul ei de selectie. Pentru a introduce date se plaseaza cursorul pe camp si se introduce o valoare. Daca tabela care se deschide in modul DataSheet contine date, pentru a aduga o noua inregistrare trebuie plasat cursorul pe ultima linie si se introduce noua inregistrare. Stergerea de inregistrari. Pentru a sterge una sau mai multe inregistrari se selecteaza inregistrarea sau inregistrarile si se actioneaza tasta Delete sau butonul Delete Record de pe bara cu instrumente sau se alege din meniul Edit optiunea Delete. Oricare ar fi metoda aleasa, Access deschide o caseta de mesaj care cere confirmarea stergerii. Cautarea unei inregistrari se realizeaza in access secvential sau in access direct. Cautarea secventiala a unei inregistrari se face utilizand setul de butoane din partea stanga a barei aflate in partea de jos a ferestrei DataSheet: butonul Next Record, First Record, Last Record, Previous Record sau bara de derulare verticala, daca sunt prezente mai multe inregistrari decat pot incapea in dimensiunea verticala a ferestrei DataSheet. Cautarea directa se face selectand campul in care se face cautarea si se utilizeaza butonul Find de pe bara cu instrumente sau se alege Edit, Find. Access deschide caseta de dialog Find in Field. In caseta de text Find What se specifica criteriul de cautare.
94
95
Modificarea inregistrarilor. In timp, apare necesitatea actualizarii datelor continute in baza de date. Modificarea continutului unei inregistrari se realizeaza plasand cursorul in campul respectiv si modificand datele. Pentru inlocuirea automata a valorilor dintr-un camp cu mai multe inregistrari se utilizeaza caseta de dialog Replace in Field (o variatiune a casetei Find in Field). Caseta Replace in Field se afiseaza prin comanda Edit, Replace. Comanda va inlocui valorile din campurile care se potrivesc cu valorile specificate in caseta de text replace With. Ordonarea inregistrarilor. Ordonarea si filtrarea inregistrarilor vizeaza indeosebi cererile informationale ale utilizatorilor, motiv pentru care ele sunt realizate pentru obiectivele tip Query (cereri de interogare).
RELATIONSHIPS LEGATURI INTRE TABELE

Orice tabela trebuie sa posede o cheie primara, adica un camp sau un grup de campuri, care identifica in mod unic fiecare inregistrare. Caracteristicile unei chei primare: - cheia primara este un index; - indecsii realizeaza o clasificare a datelor dupa unul sau mai multe campuri, are drept consecinta cresterea vitezei de realizare a interogarilor ; - la fiecare adaugare a unei noi inregistrari, Access nu autorizeaza inregistrari duble pentru campul cheie primara ; - Microsoft Access afiseaza datele in ordinea cheii primare. ceea ce
95
96
Crearea unei chei primare unice este denumita in lumea bazelor de date asigurarea integritatii de entitate. Pentru realizarea legaturilor intre tabele se deschide fereastra Edit, Relationships, unde intalnim urmatoarele optiuni: Enforce Referential Integrity defineste o restrictie de integritate referentiala. Nu se permite actualizarea valorii unei chei extrerne, daca aceasta valoare nu exista deja in tabelul unde aceasta este cheie primara. Cascade Update Related Fields actualizarea valorii unei chei primare dintr-un tabel se propaga si in inregistrarile din tabelele unde aceasta este cheie externa. Cascade Delete Related Fields stergerea valorii unei chei primare, are ca efect si stergerea inregistrarilor din tabelele unde aceasta este cheie externa. In caseta Relation Type sunt prezentate legaturile care pot exista intre tabele: One to One 1-1; One to Many 1-n.
INTEROGARI
Interogarea unei baze de date inseamna regasirea si extragerea informatiilor stocate in aceasta. Pentru realizarea interogarilor in SGBD Access apelam la obiectele de tip cereri (Query). Rezultatul cererii se prezinta sub forma unei foi de raspuns dinamic care poarta numele de DynaSet.O cerere poate avea drept sursa de date una sau mai multe tabele ale bazei de date sau chiar o alta cerere creata anterior. Rezultatele interogarilor de selectie pot fi actualizate (modificarile efectuate asupra datelor afisate ca rezultat al interogarii se reflecta si asupra datelor din tabele). O cerere Access poate fi utilizata pentru : - regasirea si ordonarea datelor dupa anumite criterii; - efectuarea de calcule;
96
97
- actualizarea bazei de date (prin cereri de tip actiune); - pregatirea datelor in vederea afisarii lor in formulare sau rapoarte. Tipuri de interogari: Interogari de selectie care permit extragerea de date din una sau mai multe tabele si/sau cereri, precum si efectuarea de calcule; Interogari de analiza incrucisata care permit sintetizarea datelor si a rezultatelor obtinute din calcule, sub forma unei foi de calcul tabelar ; Interogari tip actiune cu functia de creare de noi tabele si de actualizare a bazei de date. Sunt cele mai utilizate, asigurand utilizatorului posibilitatea consultarii bazei de date. Operatii privind un obiect de tip interogare Operatiile privind obiectele de tip cerere se refera la crearea, utilizarea (activarea interogarii si afisarea datelor) si modificarea acestora. Crearea unui obiect de tip interogare Crearea unei cereri de selectie se poate realiza in mod implicit (grafic) sau in mod SQL (prin construirea unui bloc de cerere folosind limbajul declarativ Structured Query Language). Crearea unei cereri de selectie in mod implicit. Fiind un obiect Access, initierea crearii cererii se realizeaza in fereastra Database prin activarea fisei Query si apoi prin apasarea butonului New sau selectand, din meniul Insert, optiunea Query. Pentru crearea unei cereri de selectie se alege optiunea Design View din caseta New Query. Caseta Show Table ofera posibilitatea precizarii sursei de date pentru construirea cererii. Sursa de date pentru o cerere (Query) poate fi reprezentata de : - una sau mai multe tabele ;
97
98
- una sau mai multe interogari ; - tabele si interogari. Se vor selecta tabela/tabelele si/sau cererile sursa si se va actiona butonul Add pentru a realiza aducerea acestora in fereastra de proiectare a cererii. Dupa ce a fost precizata sursa de date, se inchide fereastra Show Table prin actionarea butonului Close. Fereastra Select Query este impartita in doua zone : 1) Zona superioara, in care se vizualizeaza tabelele/interogarile, sursa de date, precum si relatiile definite intre acestea ; 2) Zona inferioara (Query Design) structurata astfel : Linia Field: rezervata pentru definirea numelui atributului selectat; Linia Table: destinata precizarii sursei de date; Linia Sort : permite precizarea sensului sortarii pentru atributul din coloana respectiva ; Linia Show : permite inhibarea afisarii realizarilor campului respectiv ; Linia Criteria: ofera posibilitatea precizarii criteriilor de selectie prin introducerea expresiilor Access corespunzatoare; Linia Or: permite precizarea mai multor criterii de selectie in cazul expresiilor Access, utilizand operatorul Or. O data specificata sursa de date, definirea interogarii de selectie presupune parcurgerea urmatorilor pasi : 1) Precizarea atributelor ale caror realizari urmeaza sa le returneze cererea. Numele acestor atribute se vor preciza in grila Query Design, in randul Field, utilizand metoda drag-and-drop, care presupune selectarea cu mouse-ul a atributului din panoul superior si tractarea acestuia in linia Field. 2) Precizarea criteriului de selectie prin introducerea unei expresii Access valida in randul Criteria. Introducerea expresiei Access se face prin tastare sau se construieste prin intermediul generatorului de expresii (Expresion Builder).
98
99
3) Precizarea, daca este necesar, a campului/campurilor dupa care se doreste o eventuala sortare si sensul acesteia in linia Sort. Modificarea unei cereri Pentru a modifica o cerere, aceasta trebuie deschisa in modul Design. Modificarile se pot realiza inserand noi coloane sau stergand coloane deja definite.
FORMULARE
Obiectele tip formular sunt grupate in colectia Forms din fereastra bazei de date. Asupra acestei colectii sunt disponibile urmatoarele operatii: - New- creeaza un formular; - Design- deschide un formular existent pentru a fi modificat; - Open- lanseaza in executie formularul selectat. Crearea si modificarea formularelor Proiectarea asistata (wizard). Etapele necesare crearii unui formular sunt urmatoarele: 1) Se actioneaza butonul New din fereastra bazei de date pentru activarea asistentului New Form. 2) Se opteaza pentru una din variantele: Design View - crearea formularului cade in sarcina exclusiva a utilizatorului ; Form Wizard utilizatorul va fi asistat la crearea formularului; AutoForm: Columnar Access va genera automat un formular de tip single form;
99
100
AutoForm: Tabular se creaza automat un formular de tip tabular ; AutoForm : DataSheet se va genera automat un formular DataSheet ; Chart Wizard utilizatorul va fi indrumat in crearea unui formular ce va afisa datele sub forma de grafic ; Pivot Table Wizard noul formular va ingloba o tabela pivot generata prin aplicatia Excel (folosind tehnica OLE).
3) Se stabileste sursa de date (tabel sau interogare) a formularului. Cand sursa de date este o tabela, proiectarea formularelor prin varianta Form Wizard presupune urmatoarele etape : a) c) d) se selecteaza campurile din sursa de date, ce vor fi afisate in formular ; se stabileste imaginea de fundal pentru formular (Stone, Standard,etc) ; se defineste titlul formularului, precum si modul in care va fi deschis formularul (pentru executie sau pentru modificare). Proiectarea unui formular in varianta Design View. Alegerea acestei variante genereaza un formular gol in care utilizatorul isi poate defini propriile controale. In Design View, un formular are urmatoarea structura: a) Bara de titlu contine: - meniul sistem (permite operatii de manipulare: minimizare, maximizare, inchidere, mutare, etc); - titlul formularului; - butoanele de minimizare, restaurare, inchidere. b) Bordura defineste chenarul ce va delimita formularul pe ecran. c) Barele de defilare verticala si orizontala. d) Antetul formularului (Form Header) este folosit pentru a afisa titlul formularului. e) Antetul de pagina (Page Header) este o zona ce apare numai cand formularul va fi tiparit la imprimanta. f) Sectiunea de detaliu (Detail) va contine toate controalele necesare afisarii, editarii inregistrarilor.
100
b) se alege tipul de formular (Columnar, Tabelar,etc) ;
101
g) Subsolul de pagina (Page Footer) este afisat numai la tiparirea formularului si poate contine data curenta, numarul de pagina, etc. h) Subsolul formularului (Form Footer) are aceleasi caracteristici cu zona de antet si poate sa contina, spre exemplu, totalul general sau diverse alte controale (butoane pentru salvare, adaugare, stregere de inregistrari, etc). i) Butoane de navigare sunt afisate numai in timpul executiei formularului si pot fi folosite pentru deplasari in cadrul inregistrarilor.
FORMULARE/SUBFORMULARE
Rolul subformularelor este de a actualiza mai multe tabele prin intermediul unei singure ferestre (formular). Subformularele sunt create, in general, pentru anumite tabele dependente (tabele in care campul comun este cheie externa), din cadrul unei relatii de tip 1-n. Definirea unui subformular presupune inglobarea (includerea) unui formular in cadrul altui formular, primul devenind subformular, iar al doilea formular principal. Pentru definirea unui subformular se procedeaza astfel : 1) Se deschide, in modul Design, formularul ce se doreste a fi formularul principal ; 2) Se activeaza fereastra bazei de date ; 3) Folosind tehnica drag-and-drop, se depune subformular, in interiorul formularului principal ; 4) Se salveaza formularul principal. Orice modificare facuta ulterior asupra subformularului, ca obiect de tip formular, se va reflecta automat si in formularul principal. Sincronizarea formular-subformular se realizeaza prin intermediul campurilor de legatura: cheia primara din sursa de date aferenta formularului principal si cheia externa din sursa de date aferenta subformularului. formularul ce se doreste a fi
101
102
RAPOARTE
Obiectele de tip raport se creeaza in etapa de exploatare a bazelor de date. Continutul lor poate fi vizualizat pe ecran sau se poate lista la imprimanta. Cu Microsoft Access se pot realiza obiecte tip raport, utilizand optiunea Report din meniul Objects si butonul de comanda New sau alegand comanda Report din meniul Insert. Modalitatile de creare propuse de Microsoft Access sunt : Design View realizarea rapoartelor de catre utilizator, in functie de viziunea proprie a acestuia ; Report Wizard crearea rapoartelor este asistata de Wizard; AutoReport: Columnar - generarea automata a rapoartelor, cu particularitatea ca datele dintr-o inregistrare sunt prezentate pe o singura coloana; AutoReport: Tabular generarea automata a rapoartelor cu datele organizate sub forma tabelara; Chart Wizard crearea de rapoarte cu grafice; Label Wizard crearea de rapoarte de dimensiunile cerute pentru imprimarea lor pe o eticheta, asistat de Wizard. Sunt utile in corespondenta ori in etichetarea produselor comercializate. Crearea rapoartelor cu instrumentul Wizard Pentru o realizare rapida a unei situatii complexe, prezentate intr-una dintre formele standard propuse de Microsoft Access, se poate folosi optiunea Report Wizard.
102
103
Etapele definirii asistate a structurii unui raport sunt urmatoarele : 1) Selectarea din meniul principal al aplicatiei, a optiunii Insert , apoi Report ori din fereastra Database, lista Objects, butonul Reports apoi New, dupa care, in ambele cazuri, alegerea variantei Report Wizard din fereastra New Report. 2) Alegerea din lista derulanta Choose the table or query where the objects data comes from:, a numelui tabelei ori interogarii stabilite drept sursa de date a raportului si activarea butonului OK. 3) In prima fereastra propusa de Wizard se pot alege campurile care vor alcatui structura raportului, cu ajutorul butoanelor <,<<,>,>> sau cu dublu click pe numele campului. Aceste campuri pot fi selectate din mai multe tabele ori interogari utilizand lista derulanta. 4) Precizarea criteriilor de grupare a datelor in raport. Gruparea datelor inseamna cautarea tuturor inregistrarilor din sursa de date care contin aceeasi valoare pentru campul stabilit drept criteriu de grupare si afisarea lor consecutiv, in raport. 5) In urmatoarea fereastra propusa de Wizard se stabilesc campurile, in functie de valorile carora datele din raport vor fi ordonate (sortate), precum si cele pentru care se vor executa operatii de sinteza (insumare, medie aritmetica, valori minime si maxime, din domeniul campului precizat). 6) 7) In aceasta etapa, instrumentul Wizard propune mai multe feluri de prezentare a Urmatorul pas consta in alegerea stilului (aldin, centrat, italic, etc), in care este datelor in raport, precum si dispunerea pe verticala, orizontala. afisata fiecare categorie de informatie. 8) Ultima etapa presupune stabilirea titlului raportului. Daca utilizatorul doreste sa faca unele mici modificari privind structura raportului astfel creat, inainte de a activa butonul Finish, se selecteaza optiunea Modify the reports design.
103
104
CAPITOLUL 7 PIATA DE LEASING IN ROMANIA EVOLUTII ,POTENTIAL SI TENDINTE ANUARUL FINANCIAR 2004
104
105
7.1
RADIOGRAFIA PIETEI DE LEASING 2003
Leasingul s-a dovedit a fi unul dintre cele mai dinamice segmente ale economiei romneti. Cu excepia anului 2002, piaa de leasing a cunoscut o evoluie constant, culminnd n 2003, cnd volumul contractelor de leasing a depit pragul de un miliard de euro. Astfel, valoarea bunurilor achiziionate n leasing a avansat, n 2003, la 1,12 miliarde de euro, comparativ cu 899,8 milioane de euro n anul anterior. Evoluia ascendent din ultimii ani poate fi explicat prin prisma mai multor factori, precum creterea numrului de societi de profil, dezvoltarea pieei i contientizarea n rndul clienilor a avantajelor tranzaciilor n leasing. Piaa romneasc are n jur de 100 de firme de leasing active, 35 dintre acestea, cu o cot de pia de aproximativ 60%, fiind reunite n Asociaia Societilor de Leasing din Romnia (ASLR). Volumul bunurilor finanate n leasing de membrii ASLR a ajuns la circa 674,9 milioane de euro, respectiv la o valoare total a contractelor (bunuri, dobnzi i comisioane) de l .427,5 milioane de euro. Estimrile privind contractele ncheiate de societile nemembre ASLR indic un nivel de aproximativ 449,1 milioane de euro. Din analiza datelor furnizate de membrii ASLR, n 2003 au continuat s predomine contractele de leasing financiar, care au reprezentat 92,65% din valoarea total. Leasingul operaional are un aport de numai 7,35%. Preferina pentru operaiunile de leasing financiar se explic prin definirea mult mai clar a acestei categorii de finanri n comparaie cu cel operaional. Cei mai importani clieni ai firmelor de leasing snt persoanele juridice. Din totalul de 30.118 contracte aflate n derulare, majoritatea au fost ncheiate de companii din sectorul privat, n vreme ce sectorul public deine o pondere de doar 1%. n ultimul an s-a observat ns o contientizare i n rndul sectorului public a avantajelor oferite de acest mod de finanare.
105
106
Cea mai mare parte a contractelor de leasing ncheiate a fost reprezentat de cele cu furnizori externi - 62,37% din valoarea acestora. Valoarea operaiunilor de leasing cross-border (derulate de societi de leasing nerezidente n Romnia) reprezint 5,8% din total, n jur de 39,14 milioane de euro. Ponderea leasingului cross-border n totalul datoriei private externe este de 17%. Cel mai important segment al pieei de leasing continu s fie reprezentat de autovehicule, ponderea acestuia ajungnd la 87,84%. Autoturismele i-au adjudecat 56,25% din total, fiind urmate de autoutilitare, vehicule comerciale i autobuze, cu 31,59% din total. Pe poziia a doua se situeaz echipamentele industriale, cu o cot de 5,9%. Urmeaz echipamentele agricole (2,32%), imobilele (1,7%), n timp ce birotica i tehnica medical au mpreun o pondere de 2,19%. Potrivit datelor ASLR, avioanele i vapoarele achiziionate n leasing cumuleaz 0,03%, iar segmentul de material rulant reprezint 0,02% din totalul contractelor ncheiate pn la finele anului 2003. 7.2 Legislaie
Intr-un chestionar al Lcaseurope (Federaia European a Asociaiilor de Leasing) privind principalele riscuri ale industriei, companiile romneti au menionat, n ordinea importanei, cadrul legal, fiscalitatea, reglementrile contabile i cele bancare. Se pare c temerile au fost justificate innd cont de faptul c anul 2004 a debutat tumultuos, prin declaraia de intenie a ministrului delegat pentru comer, Eugen Dijmrescu, de a anula facilitile privind aplicarea taxelor vamale la valoarea rezidual pentru importurile de autoturisme. Principalele explicaii ale acestei msuri constau n protejarea pieei inlerne i reducerea deficitului comercial. Actualul regim vamal prevede ca autovehiculele provenite din Statele Unite i Asia snt scutite de plata taxelor vamale la momentul introducerii n ar, urmnd ca aceasta s se fac la sfrsitul perioadei de leasing, calculat la valoarea rezidual situat, de regul, la
106
107
20% din valoarea n vam a mainii. Datorit faptului c taxele vamale pentru autovehiculele fabricate n Comunitatea European i n rile CEFTA au fost eliminate din ianuarie 2002, msura propus ar fi afectat considerabil doar costul achiziiilor n leasing pentru autovehiculele din afara spaiului european. Anunul lui Eugen Dijmrescu a dus la o reacie dur din partea reprezcntaniilor companiilor de leasing, dar i a dealerilor de astfel de maini, care, prin asociaiile lor, ASLR i APIA (Asociaia Productorilor i Importatorilor de Automobile), au determinat guvernul s renune la aceast propunere. Dincolo de insecuritatea creat de incident, faptul c presa a dezbtut pe larg aceast problem a adus un plus de notorietate pentru ceea ce nseamn operaiunile de leasing. Anul 2003 a debutat prin apariia Ordonanei de Guvern 36/2003, act normativ prin care societile de leasing au fost ncadrate n aceeai categorie cu instituiile de credit. Prin aceast ncadrare, actul normativ a eliminat limitarea deductibilitii dobnzilor aferente operaiunilor de leasing n funcie de gradul de ndatorare prevzut iniial n Legea 414/2002 privind impozitul pe profit. Ordonana nu a avut ns caracter retroactiv, acest lucru fiind resimit n rezultatele pieei din prima parte a anului. Actuala form a proiectului de Cod fiscal, intrat n vigoare de la l ianuarie 2004, simplific definiia leasingului financiar prin nlturarea uneia din cele patru condiii prevzute n OG 51/1997, republicat, privind operaiunile de leasing i societile de leasing. Condiia care nu se va mai regsi n noua definiie a leasingului financiar se refer la faptul c utilizatorul poate opta pentru cumprarea bunului, iar preul de cumprare va reprezenta cel mult 50 la sut din valoarea de intrare (pia) pe care acesta o are la data la care opiunea poate fi exprimat. Potrivit Codului fiscal, leasingul financiar trebuie s ndeplineasc cel puin una din urmtoarele condiii: l. riscurile i beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului luat n leasing s fie transferate utilizatorului, n momentul n care contractul produce efecte;
107
108
2. n contract s se prevad expres transferul proprietii asupra bunului ctre utilizator la momentul expirrii contractului; 3. perioada de leasing s depeasc 75% din durata de utilizare a bunului. Aceasta durat urmeaz s fie stabilit prin Codul fiscal. Orice contract de leasing care nu ndeplinete condiiile amintite este un contract de leasing operaional. ASLR pregtete, mpreun cu Ministerul Finanelor Publice, modificarea i mbuntirea OG 51/1997, republicat (Legea leasingului")- Perfecionarea cadrului juridic urmrete o mai mare contribuie a leasingului la dezvoltarea climatului investiional i a economiei reale n Romnia. Prin noua lege, dorim ca firmele de leasing s fie asimilate instituiilor de credit, evitndu-se percepia potrivit creia industria de leasing furnizeaz servicii generale", a declarat vicepreedintele ASLR, Dan Stoica. Potrivit oficialilor Asociaiei, noua lege a leasingului i propune s fac o difereniere clar ntre leasingul operaional i cel financiar, s defineasc operaiunile de leasing cross-border", buy-back" i sales and lease-back". De asemenea, ASLR propune posibilitatea de a se conveni ntre pri valoarea rezidual a bunului, urmnd ca valoarea de 20% s se pstreze pentru raiuni fiscale. Un alt aspect avut n vedere este majorarea capitalului social minim, de la 500 de milioane de lei, ct prevede legislaia actual, la 100.000 de euro. Cu toate c saltul este foarte mare, iniiatorii legii apreciaz c msura este absolut necesar pentru pstrarea credibilitii companiilor de leasing n faa refinanatorilor. Mai mult dect att, reglementrile noului Acord de la Basel (Basel II) care vor fi preluate de Romnia ntr-o directiv european prevzut s intre n vigoare n 2006-2007, pun un accent deosebit pe principiul adecvrii capitalului, ceea ce presupune o condiionare direct ntre sumele finanate i capitalurile proprii. Asociaia propune, de asemenea, menionarea n noua lege a dreptului utilizatorilor de leasing de a nu intra la masa credal n caz de faliment al societii de leasing, dar i
108
109
simplificarea procedurilor de recuperare a pagubelor suferite de finanator. O alt iniiativ se refer la plata taxelor notariale n cazul leasingului imobiliar. Proiectul ASLR prevede ca taxele notariale s se plteasc o singur dat, n momentul contractrii leasingului cnd lesorul devine proprietarul imobilului. Se ncearc astfel evitarea repetrii plii acestor taxe, n momentul finalizrii contractului - cnd se face transferul de proprietate de la finanator la client, aa cum se procedeaz n prezent. Oportunitatea existenei unei instituii de supraveghere pe piaa leasingului este o alta problem discutat n cadrul ASLR. Preedintele Asociaiei, Cornel Coca Constantinescu, a apreciat c un organism de reglementare n domeniu va fi necesar n momentul n care se va pune stringent problema adecvrii capitalului societilor de leasing, o dat cu intrarea Romniei n Uniunea European. Noile reglementri bancare, n vigoare la l februarie 2004, care limiteaz practic accesul persoanelor fizice la creditul auto, ar putea face mai atractiv leasingul. Prin introducerea obligativitii ca avansul, n cazul creditului bancar, s fie de cel puin 25% din valoarea mainii n cazul neexistenei unui girant, iar rata s nu depeasc 30% din venitul net al familiei, leasingul ar putea ctiga teren tocmai prin flexibilitatea pe care o ofer. Nefiind afectate de normele BNR i n condiiile n care autovehiculul rmne n proprietatea finanatorului, societile de leasing snt mult mai accesibile pentru clienii persoane fizice care nu ndeplinesc rigorile bancare. Un alt act normativ care va afecta n principal companiile de leasing independente este noua Lege bancar. Proiectul de lege care va nlocui Legea 58/1998 prevede c, ncepnd cu data aderrii Romniei la Uniunea European (UE), instituiile bancare vor putea s deruleze activiti de leasing financiar n mod direct. Potrivit reprezentanilor din industrie, dup aceast dat, companiile de leasing, altele dect cele afiliate bncilor, se vor orienta spre leasingul operaional. n prezent, bncile pot desfura operaiuni de leasing financiar prin societi distincte, constituite n acest scop ca filiale ale bncilor. Noua lege va reglementa i activitatea grupurilor financiare.
109
110
7.3 Baza de date a rau-platnicilor n operaiunile de leasing

O problem de mult timp discutat i la care s-a gsit o rezolvare este cea a ruplatnicilor n contractele de leasing. ASLR a reuit s pun n funciune, ncepnd cu luna noiembrie 2003, o baz de date cu persoanele fizice i juridice care au nregistrat incidente de plat n derularea contractelor de leasing. Lansarea acestei liste are ca scop fluidizarea activitii companiilor de leasing prin reducerea fraudei, n momentul n care un client va solicita o finanare, societatea de leasing are posibilitatea sa acceseze, n tirnp real, baza de date a ASLR i s constate dac solicitantul se regsete sau nu pe lista de ru-platnici. Banca de date reunea, la sfritul lunii februarie 2004, n jur de 300 de ru-platnici. Administratorii acesteia au precizat ns c peste 99% din cazurile semnalate reprezint ntrzieri la plata ratelor (ntre 30 i 60 de zile), i n mai puin de l % din cazuri s-a ajuns la rezilierea contractului. In prezent, accesul la baza de date, introducere i interogare, se face doar de ctre societile de leasing. Exist ns semnale care indic faptul c, n viitor, informaiile cuprinse n ba/a de date a ASLR vor fi accesate i de alte instituii, precum societile de asigurare sau bncile. De altfel, reprezentanii ASLR poart discuii cu Asociaia Romn a Bncilor (ARB) n vederea integrrii bazei de date a ru-platnicilor din leasing n Biroul de credit" nfiinat la sfritul anului 2003 de ctre 24 de bnci comerciale. ,.n baza principiului reciprocitii, potrivit cruia doar cei care furnizeaz informaii biroului pot beneficia de serviciile oferite, este de ateptat ca la acest sistem s participe i companii de leasing, societi de investiii financiare, societi de asigurri, furnizori de utiliti, comerciani, companii de telefonie fix i mobil", susin promotorii acestui sistem.
110
111
Biroul de credit" va avea o baz de date cu toate creditele luate de persoanele fizice i juridice, ceea ce va permite bncilor s verifice solvabilitatea clienilor i numrul de credite luate de acetia. Biroul de credit" vine s completeze informaiile cuprinse n Centrala Riscurilor Bancare, unde snt nregistrate doar creditele n valoare de peste 200 de milioane de lei i unde participanii snt limitai la instituiile de credit. 7.4 Competiie
Potenialul pieei, estimat de specialiti la cteva miliarde de euro, a determinat numeroase companii, romneti i strine, s investeasc n leasing. Cu toate c la nivelul ntregii ri exist mii de companii care au trecut n obiectul de activitatea derularea operaiunilor de leasing, numrul companiilor active este n jur de 100. Aa cum s-a amintit anterior, 35 dintre acestea fac parte din asociaie. Din punctul de vedere al valorii bunurilor finanate, n ierarhia primelor 15 companii de leasing membre ale ASLR se afl Porsche Leasing Romnia, urmat de Afin Romnia, BCR Leasing, Volksbank Leasing Romnia, RCI Leasing Romnia, Tiriac Leasing, Motoractivc, Romstal Leasing, TBI Leasing, HVB Leasing Romnia, Internaional Leasing, Auto Italia, Romexterra Leasing, Planet Leasing i DRT Group. Potrivit reprezentanilor asociaiei, aceste companii reprezint aproximativ 85% din piaa de leasing la nivelul asociaiei i circa 51 % din totalul pieei romneti. Topul realizat indic, astfel, o pia cu un grad de concentrare ridicat, n condiiile n care primele zece companii dein o cot de pia de 78% la nivelul ASLR i n jur de 48% din total. Interesant este i faptul c toate cele patru companii de leasing afiliate unor bnci, membre ale ASLR n 2003, se afl n primele 15 poziii, n timp ce primele dou poziii snt deinute de companiile captive.
111
112
Dei nu fac parte din ASLR, companii de leasing precum BRD Sogelease, Alpha Leasing, Finans Leasing, UniCredit Leasing, etc. cumuleaz o cot de pia semnificativ n totalul finanrilor. Piaa de leasing din Romnia este structurat n companii afiliate unor bnci, productori sau furnizori de produse (captive) i firme de leasing independente, printre acionarii crora se gsesc, n general, fonduri de investiii i persoane private. Aceast structur conduce la diferene ntre serviciile de leasing oferite n funcie de strategia fiecrei firme, a concepiei pe care o are n privina riscului, ceea ce nseamn diferene de pre pentru serviciile oferite, disponibilitate i flexibilitate n tranzacii. Astfel, n timp ce societile de leasing afiliate bncilor au o arie larg de aciune, neadresndu-se n mod special unei anumite categorii de clieni, societile captive au ca principal scop promovarea produselor comercializate sau fabricate de furnizor, respectiv, productor. La rndul lor, societile independente caut s i dezvolte poziia pe pia prin specializarea pe finanarea anumitor tipuri de echipamente. O alt difereniere a pieei apare datorit dificultii accesului la finanare, companiile de leasing ce aparin unor bnci avnd o ofert mai bun comparativ cu cea a companiilor independente. Dac firmele de leasing care aparin de bnci i promoveaz serviciile folosind reeaua teritorial de sucursale, pentru a-i extinde activitatea, societile independente snt nevoite sa apeleze la ageni de vnzri pe zone geografice sau s-i deschid filiale n diverse orae. i n acest an, companiile de leasing au deschis sucursale n ar, dar nu n ritmul din anii anteriori. Slaba reprezentare la nivel local a companiilor de leasing recunoscute pe pia ofer ns posibilitatea societilor locale s i ntreasc i s i dezvolte poziia pe pia. Convergena pieelor financiar-bancare a devenit realitate n mediul de afaceri romnesc, bncile Romexterra, Piraeus i Egnatia nfnnnd propriile companii de leasing. Astfel, leasingul a devenit un serviciu inclus n structura de grup promovat n acest an intensiv de Banca Comercial Romn, Banca Transilvania i Banca Romexterra. La rndul lor, reprezentanii Banc Post i CEC au anunat intenia de a se orienta n acest an ctre
112
113
operaiunile de leasing. O apariie notabil pe pia, n septembrie 2003, este cea a companiei de leasing imobiliar, ImoFinance din Cluj, nfiinat de fostul preedinte al Bncii Transilvania, losif Pop. Societile de leasing existente pe pia s-au dezvoltat continuu, afirmaie susinut de faptul c firme precum Porsche Leasing Romnia i International Leasing i-au nfiinat companii de brokeraj n asigurri (Porsche Broker Asigurri i International ,Leasing Insurance Broker) sau, n cazul TBI Leasing, companii de ereditare pentru bunuri de larg consuni - TBI Credit. 7.5 Piaa de capital - surs alternativ de refinanare
Bncile, acionarii si fondurile de investiii au rmas principalele surse de refinanare disponibile ale contractelor de leasing. Din estimrile fcute pentru 2001 i 2002. rezult c 7% din creditele acordate de bnci, n Romnia, s-au ndreptat spre societile de leasing. Atragerea surselor de finanare necesare activitii reprezint principala dificultate nregistrat de societile de leasing, astfel c acestea au cutat pe piaa de capital surse alternative de finanare. Astfel, dup reuita celor dou emisiuni lansate de Internaional Leasing, din mai 2000 si martie 2002, n octombrie 2003 a venit rndul celor de la TBI Leasing s se mprumute prin emisiune de obligaiuni. Faptul c prima emisiune de obligaiuni TBI Leasing, n valoare de 24,5 miliarde de lei, s-a finalizat cu dou zile nainte de termenul limit, a ncurajat compania pentru o noua emisiune planificat pentru acest an. De asemenea, BCR Leasing a lansat, n perioada 8-26 martie 2004. o emisiune de obligaiuni corporative n valoare de 75 de miliarde de lei, cu o dobnd de 6% n euro. 7.6 Leasingul - surs de finanare a investiiilor
113
114
Intr-un clasament recent realizat de Leaseurope. privind locul pe care l ocup operaiunile de leasing n volumul total de investiii. Romnia ocup poziia a patra cu o pondere de 14,17%, fiind devansat doar de Frana- 16,7%, Italia - 16,0% i Marea Britanic - 14,6%. Romnia se afl n faa unor ri precum Austria- 13,7%, Suedia- 13,1% sau Germania - 11,9%. Acest top vine n sprijinul ideii promovate de reprezentanii industriei de profil, potrivit creia autoritile i sistemul economic trebuie s vad n leasing o surs de finanare a investiiilor, Ceea ce a fost pn acum a fost generat de nite condiii speciale ale pieei de consum, dar snt convins c n viitor, ct de curnd, leasingul se va transforma ntr-un motor de susinere a investiiilor", a declarat Dan Stoica, vicepreedintele ASLR. Argumentele specialitilor snt acelea c prin apelarea la leasing este posibil renovarea fondurilor ntreprinderilor, achiziionarea de tehnic nou, atingerea indicilor calitativi i cantitativi de producie i finanare. De altfel, n practica internaional, leasingul este recunoscut ca una din cele mai importante activiti invcstiionale. Implicarea activ a instituiilor financiare internaionale n dezvoltarea si susinerea leasingului n ntreaga lume demonstreaz, o dat n plus, aeestlucru. Bazndu-se pe ideea c investiia n leasing contribuie la dezvoltarea economic a unei ri, International Finance Corporation (IFC), divizia de investiii a Bncii Mondiale, a avut iniiativa nfiinrii, n 1994. a uneia din primele societi de leasing din Romnia, Romlease, n prezent cunoscut sub denumirea UniCredit Leasing Romnia. La rndul lor. Banca European pentru Reconstrucie si Dezvoltare (BFRD) si Uniunea European (UE) apreciaz c dezvoltarea activitilor de leasing financiar reprezint un element esenial pentru continuarea tranziiei spre o economie de pia. Prin liniile de credit acordate anual instituiilor financiar-bancarc din Romnia ce implic dobnzi mai mici i scadene mai mari, se intenioneaz facilitarea accesului IMM-urilor la echipamentele necesare.
114
115
In ultimii doi ani, Raiffeisen Leasing Romnia, BRD Sogelease si BT Leasing Transilvania au beneficiat de linii de finanare BERD. Un studiu realizat, n vara anului 2003. de BRD Sogelease n colaborare cu societatea de consultan Admis Advisors a evideniat preferina firmelor romneti de a-i finana activitatea, n proporie de 95%, din surse interne. Analiza a fost ntocmit n urma chestionrii a l .000 de companii autohtone, cu ncasri de minimum 300.000 de dolari anual i care acoper geografic principalele 20 de orae din punctul de vedere al importanei economice. Potrivit analizei, 57% dintre cei intervievai au ales ca surs de finanare leasingul, 47% au optat pentru un credit bancar i 10% s-au mprumutat de la partenerii de afaceri. Studiul arat c, de la nfiinarea companiilor chestionate i pn n prezent, principalul motiv n alegerea surselor proprii ca modalitate de finanare l reprezint, pentru 62% dintre subieci, avantajele unui cost financiar mai redus i pentru 58% un grad de accesibilitate mai ridicat. De asemenea, politica promovat de companie reprezint un alt element luat n calcul n decizia de apelare la finanare prin surse interne de ctre 41 % din companiile intervievate, n timp ce avantajele fiscale intereseaz n proporie de 23%. Autorii analizei apreciaz ea, n urmtorii doi-trei ani, nu vor interveni modificri substaniale n privina alegerii modalitilor de finanare, 73% din companii mergnd pe surse proprii, n vreme ce 37% vor apela la credite bancare, 3 1% vor prefera leasingul i doar 4% vor rmne fideli surselor atrase de la partenerii de afaceri. In decursul activitii unei societi, mprumuturile bancare au reprezentat opiunea a 48% din companiile respondente, n vreme ce 35% nu au avut acces la alte servicii financiare. Conform studiului, aproximativ jumtate din companiile intervievate vor alege, n urmtorii trei ani. leasingul ca modalitate de finanare, motivul invocat fiind costul financiar mai redus. Tolui, 65% din companii evit leasingul din cauza faptului c nu i pot exercita dreptul de proprietate asupra bunului pe parcursul derulrii contractului.
115
116
Dobnd mai mare la leasing reprezint un impediment pentru 51% din firmele intervievate, iar imposibilitatea transferrii obligaiilor de plat ctre o ter parte constituie o piedic pentru 43% din companii.
7.7
Cum a influenat creterea euro plata ratelor de leasing
Marea majoritate a societilor de leasing ofer finanare n dolari sau euro. Moneda european a crescut spectaculos, de la 35.860 la sfritul lunii ianuarie 2003, la 40.630 n sfritul lunii ianuarie 2004. Astfel, dac la nceputul anului trecut, pentru o rat de 250 de euro, clientul scotea din buzunar 8.965.000 lei, rata din ianuarie 2004 1-a costat 10.157.500 lei, mai mult cu 1,1 milioane de lci. Reprezentanii companiilor de leasing susin c, n ciuda efortului suplimentar al clienilor, nu s-a nregistrat o cretere a ratei de incidente de plat. Avantajai au fost cei care au achiziionat bunuri n dolari, nivelul mondci americane n luna ianuarie 2004 (32.760 lei) situndu-se aproximativ la nivelul lunii martie a anului 2002 (32.887 lei) i sub nivelul nregistrat n ianuarie 2003 (33.130 lei). 7.8 Potenial i tendine
Urmnd cursul normal al dezvoltrii, societile de leasing au nceput s se diferenieze n funcie de serviciile oferite, s se fac cunoscute prin finanarea unor obiecte specifice diferitelor nie de pia. In acelai timp. popularizarea conceptului de leasing a dat posibilitatea firmelor s promoveze instrumente superioare de finanare. Cu toate c numrul operatorilor pe piaa de leasing din Romnia este n cretere, leasingul continu s nu fie exploatat la nivelul potenialului, estimat de specialitii romni
116
117
mpreun cu Leaseurope i Banca Mondial la 4-5 miliarde de euro. Prin urmare, este de ateptat ca acest sector s cunoasc o dezvoltare susinut n urmtorii ani. Trecerea la etapa superioar a dezvoltrii pieei de leasing este condiionat ns de continuarea creterii economice i de mbuntirea climatului de afaceri n Romnia. Datele pe 2003 arat c leasingul s-a dovedit un produs adaptat necesitilor pieei romneti, n ciuda implicaiilor n general nefavorabile ale cadrului legislativ. Principalii factori de succes pot fi considerati mbuntirea calitii portofoliilor companiilor de leasing, disponibilitatea surselor de finanare i analiza riguroas a bonitii financiare a clienilor. Printre provocrile leasingului se numr accesul la sursele de rcfinanare pe termen lung, erodarea avantajelor legate de impozitare, schimrile legislative, lipsa unei piee secundare pentru echipamente i concentrarea serviciilor de leasing la nivelul grupurilor financiar-bancare. La fel ca i n alte ri europene, leasingul auto va continua s dein o pondere important n total finanri, dar va cunoate o cretere accelerat leasingul de echipamente i leasingul imobiliar. Inirarea n vigoare a noii legi bancare care va permite bncilor, ca o dat cu aderarea Romniei la UE, s deruleze, fr intermediari, operaiuni de leasing financiar, va nspri concurena pe segmentul leasingului financiar i va duce automat la o mbuntire a ofertei prin scderea costului i la orientarea companiilor de profil ctre leasingul operaional. Creterea nivelului de pregtire i informare a clienilor alturi de intrarea pe pia a noi companii internaionale puternice vor accentua btlia pe pia, noile condiii genernd un proces firesc de fuziuni i achiziii. Cile de supravieuire rmn, astfel, flexibilitatea, specializarea, pachetele de servicii, derularea de noi forme de leasing.
117
118
CAPITOLUL 8 CONCLUZII SI PROPUNERI
118
119
8.1 Concluzii i propuneri

Progresul tehnic al erei noastre n viaa economic, social i cultural a societii moderne , reclam permanent nlocuirea bunurilor mobile i imobile. Pentru procurarea acestora i finantare, leasingul se dovedete un instrument deosebit de util i eficient. Datorit progresului tehnic contemporan, n special mijloacele de producie sunt depasite frecvent n numai civa ani. Afacerile de leasing, prin contractele de tipuri moderne, asigur faciliti importante ntreprinderilor de a menine mijloacele lor de producie la un nivel modern i eficient, deoarece obiectul de leasing, ajuns la un oarecare grad de amortizare, poate fi restituit sau valorificat pe alte ci i din utilizatorul de leasing se pot lua noi decizii investiionale. Leasingul, ca mprumut de investiii i finanare, este un factor foarte important n perioada revoluiei tehnice contemporane i din aceast cauz evoluia i gradul lui de perfecionare este aproape nelimitat n timp i spaiu. Istoria dezvoltrii leasingului din ara noastr este foarte scurt i nceputul afacerilor de leasing se localizeaz la perioada anului 1998. n cadrul economiei de pia, afacerile de leasing s-au dezvoltat ntr-un ritm considerabil. Azi, leasingul se bucur i n ara noastr de aprecieri unanime n rndul oamenilor de afaceri, dar i in randul persoanelor particulare care doresc s-i procure bunuri mobile i imobile sub form de obiecte de leasing. Din acest punct de vedere este semnificativ volumul ridicat al afacerilor de leasing cu automobile i computere procurate de ctre populaie prin intermediul contractelor de leasing. n ultimii ani s-au constituit multe societi cu profil de afaceri de leasing i instrumentul de investiii i finantare s-a rspndit pe ntreg teritoriul rii noastre. De asemenea i marile concerne internaionale au ptruns n ara noastr prin extinderea leasingului, contribuind cu acest segment modern de afaceri la sistemul de globalizare a economiei mondiale de pia.
119
120
Leasingul, n sine, nu este numai un instrument de finantare, ci i unul de investiii, ceea ce nsemn c durata lui de acionare va trebui s fie mai ndelungat. Dac ne gndim la leasingul de bunuri imobile i la cel de bunuri mobile, privind dezvoltarea industrial,tehnologic, la nivelul cunostintelor stiinifice, tehnice mondiale, atunci perfecionarea i existena duratei de contractare prin leasing va reprezenta i n ara noastr noi orizonturi de progres i evoluie. Un aspect pozitiv din cauza uzurii morale avansate a mijloacelor tehnologice, l poate avea i obinerea unor aprobri excepionale pentru amortizarea rapid a unor categorii de obiecte de leasing, care ar imbunti proporia de acoperire ntre durata contractului de leasing i durata convenional tehnic de amortizare a obiectelor de leasing. Pentru societile comerciale care nu au posibiliti financiare i care doresc s-i achiziioneze utilaje i echipamente, leasingul este un pas nainte n finanare. Tehnica de finanare prin leasing presupune un risc ridicat, dar este accesibila i agenilor economici care nu pot obine credite la bnci. Interesul practic al leasingului este de a asigura finanarea ntegral, prin fondurile mprumutate, a unui proiect de investiie , far a necesita din partea beneficiarului constituirea de msuri asiguratorii. Leasingul, ca form de finanare are urmtoarele avantaje: Obinerea bunului dorit de ctre utilizator, Valoarea ratelor, ca i celelalte cheltuieli aferente ratelor, dobnzilor, comisioanelor, la persoanele juridice, sunt nregistrate pe cheltuial, neafectndu-i utilizatorului eventualele fonduri de investiii, n cazul mainilor , utilajelor, utilizatorul le folosete numai att timp ct are nevoie i nu este supus riscului uzurii morale, ntruct acesta nu este proprietar, Utilizatorul elimina costul mare al achiziionrii acestora, evitnd riscul ca produsele realizate cu aceste masini s nu fie solicitate pe pia n viitorul apropiat sau mai indeprtat,
120
121
Dac utilizatorul doreste s devin proprietar, beneficiaz de un rabat, datorit scderii preului de vnzare al utilajului n perioada urmtoare, Permite utilizatorului ptrunderea pe noi piee, cu produsele rezultate n urma achiziionrii de utilaje n sistem leasing, n condiii de competitivitate cu ali concureni, Scutirea de taxe vamale pe durata contractului de leasing, Utilizatorul beneficiaz imediat de rezultatele exploatrii bunurilor, De regul, costurile sunt mai mici dect veniturile. De regul, leasingul este mai costisitor dect creditul bancar, motiv pentru care se va recurge la o asemenea operaiune numai dac sumele economisite pot fi plasate n tranzacii profitabile sau dac beneficiarul nu dispune de alte surse de finanare. Leasingul se justific numai dac bunul este exploatat pe ntreaga durat a locaiei i dac profitul obinut este mai mare dect cheltuiala de exploatare i de nchiriere. Poate conduce la riscul pierderii tuturor drepturilor de proprietate n cazul n care nu se respect contractul de ctre chiria sau locator. Avantajul reducerii impozitului pe profit n cazul leasingului operaional. Pentru societatea de leasing, riscurile pot crete pe masura creterii beneficiarilor. Pentru a putea promova leasingul, n Romnia, se au n vedere : - existena unui mediu care s favorizeze cererea pentru obiective aferente leasingului, - constituirea cadrului legislativ, astfel nct leasingul s devin o activitate fiabil, eficient pentru toi partenerii de afaceri interesai n aceast form de fianaare a imobilizrilor. Cadrul legal care ar trebui creat pentru operaiunile de leasing reprezint un factor favorabil dezvoltrii tranzaciilor, n sensul c toate bunurile imobilizate achiziionate din import i care nu se fabric n ar, s fie scutite de taxe vamale i TVA, chiar dac acestea sunt cumprate la valoarea rezidual.
121
122
BIBLIOGRAFIE
- Dumitru C, Ristea M- Contabilitate aprofundat, ed Lucman Buc 2002 - Dumitru C, Ristea M- Contabilitate financiar, ed Margaritar Buc 2002 - Feleaga N, Ionascu Ion-Tratat de contabilitate financiar vol 1 i 2 ed Economic, Buc 1999 - Feleag N- Standarde Internaionale de Contabilitate, ed Economic Bucureti 2000 - Feleaga N, Malciu L-Politici i opiuni contabile, ed Economic, Buc 2002
122
123
- Florescu Vasile-Baze de date. Fundamente teoretice i practice, Ed InfoMega 2002 Molico Tatiana, Wunder Eugen- Leasingul un instrument modern de investitie si finantare , Ed CECCAR, Bucureti 2003 - OMF pentru aprobarea Normelor privind nregistrarea n contabilitate a operatiunilor de leasing, MO 333/14.07.1999 - OG Nr51/1997 republicat MO nr9/12.01.2000 - Standardele Internaionale de Contabilitate 2002 IASC 17 - Ana Stoian- Contabilitate i gestiune fiscal, ed. Mrgritar 2002.
123
124
124
125
125

Lucrare Licenta

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lucrare Licenta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE CONTABILITATE SI GESTIUNE

CAPITOLUL 1 BAZELE TEORETICE ALE LEASINGULUI

1.2 NOIUNI GENERALE

s restituie bunul , respectnd prevederile contractuale ,

vedere al locatorului si orice valoare reziduala negarantata acumulata in contul locatorului : si

valoarea actualizata a sumei anterioare, determinata de rata implicita a

mai muli utilizatori; sau

utilizarea activului, de ctre unul sau mai muli utilizatori.

Totui acest standard nu trebuie aplicat evalurii:

in cazul leasingului financiar, cota parte din valoarea de intrare a

in cazul leasingului operaional, cota de amortizare calculata in

partile in contractul de leasing: locatorul (finanatorul);

e) perioada de utilizare in sistem de leasing a bunului;

1.3 CLASIFICAREA OPERATIUNILOR DE LEASING

leasing direct in care finanatorul este si furnizorul oferind locatorului

leasing indirect in care finanarea revine unei societati specializate in

leasing funcional (operaional), care presupune recuperarea in perioada

leasing financiar, presupune ca in perioada de locaie sa se recupereze

cteva ore, zile, luni, mai multor beneficiari in vederea amortizrii;

succesiva a acestuia, mai multor beneficiari pe termene medii de 2-3 ani;

bunului, chiria incluznd preul folosinei;

si reparare ale bunului. e) dup caracteristicile pieei :

lease back ca forma ascunsa de finanare a unei societati comerciale.

Leasing experimental presupune nchirierea bunurilor pe perioade scurte,

urmate de vnzarea lor numai daca acestea corespund exigenelor beneficiarului;

Time sharing reprezint o nchiriere pe timpi partajai i se practic n

variante trip leasing si term leasing.

CAPITOLUL 2 LEASING FORMA MODERN DE FINANARE

2.1 IMPLICATII FISCALE

Codul vamal Cap.VI

Taxele vamale aplicabile sunt cele prevzute la data nregistrrii

declaraiei vamale de import. (art.78)

Valoarea in vama se determina si se declara de ctre importator, care este

2.2 IMPLICATII PATRIMONIALE

2.3 INFLUENTE SUPLIMENTARE ASUPRA DECIZIILOR DE LEASING SI DETINERE IN PROPRIETATE

2.4 NATURA DE DREPT A CONTRACTULUI DE LEASING

o promisiune unilaterala de vnzare in favoare cumparatorului utilizator.

condiiile de ncheiere a contractelor de leasing;

ccontinutul contractelor de leasing; executarea contractelor de leasing;

desfurarea contractelor de leasing.

special prin Codul de drept civil;

furnizorul de leasing - locatorul de leasing - utilizatorul de leasing;

CAPITOLUL 3 ALTERNATIVE DE FINANTARE LA LEASING

3.1 LEASING SI CONTRACTUL DE LOCATIE

pe piaa si reprezint contravaloarea dreptului de folosina.

dreptul de proprietate asupra bunului.

in cazul contractului de locaie, la sfritul perioadei, bunul nchiriat nu

trece in posesia beneficiarului in baza redevenelor pltite si a unui pre rezidual.

locaie nu se transfera utilizatorului, ci aparin proprietarului.

numrul participanilor la operaiune:

respectiv, dup care l restituie.

contract chiar daca nu mai are nevoie de bunul respectiv.

3.2 LEASINGUL SI CREDITUL

3.3 LEASINGUL SI IMPRUMUTUL

3.4 LEASINGUL SI VANZAREA CU PLATA IN RATE

CAPITOLUL 4 CONTABILITATEA SI TRATAREA BILANTIERA A AFACERILOR DE LEASING

AFACERILOR DE LEASING 4.1.1 Reglementari cu caracter general

Anii trecuti 1 2 3 4 5 6 Total

Flux numerar 35 35 35 35 35 80 255

de Indicele de actualizare 1,70 2,89 4,91 8,35 14,20 24,14

Suplimentar, au fost suportate costuri aferente ntocmirii contractului de 1 mil lei

nerambursat adugat A 49,79 49,64 49,39 48,97 48,25 47,02

Valoarea Rambursare final a ctivelor a datoriei