Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
An 4 CFDP
TEMA 4
Cerința 1
deplasarea maximă și rotirea maximă pentru o grindă simplu rezemată cu deschiderea l încărcată cu o forță
concentrată P la mijlocul deschiderii.
Cerința 2
rotirile secțiunilor din reazăme (A și B) pentru o grindă simplu rezemată cu deschiderea l încărcată cu un
moment concentrat MA aplicat în reazămul A.
Cerința 3
deplasarea maximă și rotirea maximă pentru o consolă cu lungimea l încărcată cu un moment concentrat M0
aplicat în capătul liber.
Cerinta 1
Pentru a răspunde la aceste cerințe, vom folosi formula Mohr-Maxwell pentru determinarea deplasării și a
rotației maxime în punctul încărcării.
δ = δ1 + δ2 + ... + δn θ = θ1 + θ2 + ... + θn
unde δ este deplasarea totală în punctul încărcării, θ este rotația totală în punctul încărcării, δi este deplasarea
parțială datorată încărcării i, iar θi este rotația parțială datorată încărcării i. Pentru o grindă simplu rezemată cu
deschiderea l încărcată cu o forță concentrată P la mijlocul deschiderii, deplasarea maximă δ și rotația maximă θ se
pot calcula astfel:
δ = (Pl^3)/(48EI) θ = (Pl^2)/(16EI)
unde E este modulul de elasticitate al materialului, iar I este momentul de inerție al secțiunii grinzii.
Să luăm în considerare o grindă simplu rezemată cu deschiderea l încărcată cu o forță concentrată P la mijlocul
deschiderii. Deplasarea maximă și rotația maximă în punctul încărcării pot fi calculate utilizând formula Mohr-Maxwell
menționată anterior:
δ = (Pl^3)/(48EI) θ = (Pl^2)/(16EI)
Pentru a exemplifica calculul, să presupunem că avem o grindă din oțel cu secțiune rectangulară de dimensiuni
b = 50 mm și h = 100 mm, rezemată pe două suporturi la distanța L = 5 metri, încărcată cu o forță concentrată P = 10
kN la mijlocul deschiderii. Modulul de elasticitate al oțelului este E = 200 GPa.
Prin urmare, deplasarea maximă în punctul încărcării este de aproximativ 2.04 mm, iar rotația maximă este de
aproximativ 0.0075°.
Cerinta 2
Pentru o grindă simplu rezemată cu deschiderea l încărcată cu un moment concentrat MA aplicat în reazămul
A, rotațiile secțiunilor din reazăme (A și B) pot fi calculate astfel:
θA = (MAl)/(2EI) θB = (MAl)/(2EI)
Deplasările în punctul încărcării nu sunt afectate de acest tip de încărcare și rămân cele calculate în cerința 1.
Să presupunem că avem aceeași grindă ca în cerința anterioară, dar de această dată este încărcată cu un
moment concentrat MA = 20 kNm aplicat în reazămul A, așa cum este ilustrat în imaginea de mai jos:
θA = (MAl)/(2EI) θB = (MAl)/(2EI)
Deplasările în punctul încărcării nu sunt afectate de acest tip de încărcare și rămân cele calculate în cerința 1.
Pentru a exemplifica calculul, să presupunem că avem aceeași grindă ca în exemplul anterior și același moment
concentrat MA = 20 kNm aplicat în reazămul A. Momentul de inerție al secțiunii grinzii este același ca și în exemplul
anterior.
Putem utiliza formula de mai sus pentru a calcula rotațiile secțiunilor din reazăme:
Cerinta 3
Pentru o consolă cu lungimea l încărcată cu un moment concentrat M0 aplicat în capătul său liber, deplasarea
maximă și rotirea maximă pot fi calculate astfel:
δmax = M0l^2/(3E*I)
unde:
Aceste formule sunt valabile pentru o consolă cu secțiune transversală constantă și material cu proprietăți
elastice liniare. Pentru alte configurații de consolă sau pentru materiale cu proprietăți elastice nelineare, este nevoie
de alte formule și/sau metode de calcul.
Să luăm un exemplu concret pentru a ilustra utilizarea formulelor Mohr-Maxwell în calculul deplasării maxime
și al rotației maxime într-o consolă.
Să presupunem că avem o consolă din oțel cu secțiune transversală rectangulară, având dimensiunile b = 10
cm și h = 20 cm și lungimea l = 2 m. Consola este încărcată cu un moment concentrat de M0 = 1000 N*m aplicat la
capătul său liber.
δmax = M0l^2/(3E*I)
Pentru a calcula momentul de inerție al secțiunii transversale a consolii, vom folosi formula pentru momentul
de inerție al unui dreptunghi:
I = (b*h^3)/12
θmax = M0l/(2E*I)