TEMA

Determinarea acceleraţiei căderii libere cu ajutorul pendulului matematic.

Scopul lucrării: determinarea acceleraţiei căderii libere

Aparate si accesorii: pendulul matematic, cronometru, scala milimetrică.

Noţiuni teoretice:

Toate corpurile materiale sunt supuse atracţiei reciproce cu forţa determinata de legea atracţiei
universale:
F=G·m1m2/r2 (1) ,
unde m1 si m2 –masele corpurilor ce interacţionează , r- distanta dintre ele;G-constanta
gravitaţionala, numeric egala cu forţa cu care interacţionează doua corpuri cu masele unitare ce se
afla la o distanta de o unitate (în SI: masele a câte 1kg la distanta dintre ele de 1m).

Forţa de interacţiune dintre corpul cu masa m ce se găseşte pe suprafaţa Pământului si Pământ cu

masa M se scrie:
F=G·mM/R2 (2),
unde R - raza Pământului. La suprafaţa Pământului între forţa de atracţie F si masa corpului m
exista relaţia: F=mg, (3),
unde g - acceleraţia căderii libere ce poate fi exprimata, având în vedere (2),prin relaţia:
g=G·M/R2 (4).

Mentionam ca e egalitatea dintre forta de atractie si forta de greutate P=mg are loc numai la
poli.In celelalte puncte ale Pamintului,datorita rotatiei in jurul axiei proprii,este necesar de tinut
cont si de forta centrifuga de inertie: fin=mω2r ,unde ω-viteza unghiulara de rotatie a Pamintului,r-
distanta corpului considerat pina la axa de rotatie a Pamintului.

La poli (r =0,fin=0) forta de atractie F coincide cu forta de greutate P si acceleratiei caderii

libere,are valoarea maxima.La ecuator “r’are valoare maxima si,prin urmare,fin tot este maxima,iar
P este minima si g atinge valoarea minima.

Diferenta dintre fortele de greutate P si atractiei F este mica deoarece forta centrifuga de inertie
fin este cu mult mai mica decit forta de atractie.

Este necesar de tinut cont si de faptul ca Pamintul nu are forma strict sferica,raza lui la poli fiind
mai mica decit la ecuator.Deaceea valoarea maxima g la poli este 9,832 m/s 2,iar la ecuator este
minima egala cu 9,780m/s2.La latitudinea noastra g=9,81m/s2.

Pentru determinarea acceleratiei caderii libere se poate folosi metoda pendulului matematic,baza
careia sta dependenta perioadei oscilatiei pendulului matematic de acceleratia caderii libere g si
lungimea pendulului “l”.

Se numeste perioada T a oscilatiei a pendulului matematic timpul in care pendulul efectueaza o

oscilatie completa,deplasindu-se intr-o parte si apoi in cealalta parte de la pozitia de echilibru.

Descrierea instalatiei,teoria metodei:

Se numeste pendul matematic sistemul idealizat care consta dintr-un corp (considerat punct
material)cu masa “m”suspendat printr-un fir imponderabil si inextensibil de lungime “l”.O
aproximatie destul de buna a pendulului matematic serveste o bila de diametru mic,confectionata
dintr-un metal de densitate mare (1),suspendata cu ajutorul unui fir lung si subtire(2).

Firul este trecut pe un scripete(3),iar capatul al doilea al firului este fixat pe placa(4),pozitia careia
poate fi modificata,schimbind lungimea pendulului.Modificarea lungimei pendulului este
determinta cu ajutorul scalei milimetrice.In pozitia de echilibru forta de greutate care actioneaza
asupra bilei P=mg este echilibrata de forta de tensiune a firului,astfel pendulul ramine in
repaus.Daca scoatem pendulul din pozitia de echilibru,de exemplu,il abatem in punctul “c”(vezi
fig.1) la un oarecare unghi α,atunci forta de greutate poate fi descompusa in doua
componente:F1=mg sinα si F2=mg cosα (5).Forta F2 este orientata d-ea lungul firului si e numita
componenta normala,forta F1 este perpendiculara pe un fir si e numita componenta tangentiala.
In oarecare alta pozitie decit cea de echilibru,forta de tensiune din fir este echilibrata de componenta
normala F2 a fortei de greutate.Componenta tangentiala F1 tinde sa readuca sistemul spre pozitia de
echilibru si este numita forta de restabilire.ff

Figura1.
Din figura se vede ca sinα=F1/mg.Miscarea oscilatorie a centrului de masa a bilei din punctul C
in punctul simetric C1,situate de cealalta parte a punctului de echilibru al sistemului,este o miscare
de rotatie in jurul punctului de suspensie a firului,iar unghiulα este elongatia unghiulara.Momentul
cinetic al punctului material de masa “m” este L=lω (6),unde I=ml 2 este momentul de inertie,iar
ω=dα/dt este viteza unghiulara al acestuia.

Conform teoremei variatiei momentului cinetic dL/dt =M (7), unde M=-mgl sinα este
momentul de rotatie a bilei pendulului de masa “m”,putem scrie d/dt(L·ω)=-mgl.sinα (8).
Inlocuind in relatia (8) L si ω se obtine ecuatia d2α/dt2+g/l·sinα=0 (9).

Asa cum forta de restabilire nu este proportionala cu elongatia ω (adica nu are forma F 1=-
kx),miscarea pendulului matematic (gravitational)nu este intotdeauna o miscare oscilatorie
armonica.Daca insa unghiul α fiind exprimat in radiani,este mic(α<5-6 0) sinα ≈α si F1 ≈m g α.Arcul
cuprins intre pozitia verticala a firului si pozitia dupa abaterea pendulului poate fi considerat
elongatie a bilei x,astfel ca α=x/l (10), ”l” fiind lungimea firului.
Din figura se vede F1 este orientata in sens contrar elongatiei si,deci,F1=-mg·x/l (11), adica este de
forma F=-kx,unde k este raportul k=m·g/l (12).

Adica forta de restabilire a echilibrului este o forta cvazi elastica,fiind proportionala cu distanta
x de la pozitia de echilibru si orientata permanent spre pozitia de echilibru.Pe de alta parte aceasta
forta de tip elastic imprima pendulului accelaratie,determinate de principiul al doilea al mecanicii
m a=-kx,din care se obtine,tinind cont ca a=d2x/dt2, m·d2x/dt2+kx=0 (13).
Aceasta este ecuatia cu care se descrie oscilatia armonica a pendulului in raport cu pozitia de
echilibru (x=0),pulsatia careia este ω=√k/m=√g/l (14).

Perioada de oscilatie a pendulului se determina dupa relatia T=2π/ω si tinind cont de relatia
(14),putem scrie T=2π·√l/g (15).Relatia (14) este confirmata de datele experimentale.
Din relatia (15) rezulta ca una din legile pendulului gravitational,care afirma ca perioada nu
depinde de elongatia unghiulara(pentru α≤50-60) cunoscuta sub numele de legea izovronismului
micilor oscilatii.Din ea rezulta determinarea acceleratiei caderii libere “g” se reduce la determinarea
lungimei “l” si perioade “T” de oscilatie a pendulului matematic.
Determinarea valorii exacte a lungimii pendulului matematic este dificila,de aceea se procedeaza in
felul urmator.Se determina perioadele de oscilatie a pendulului cu lungimi diferite,pentru care
putem scrie:T1=2π√l1/g si T2=2π√l2/g ,unde rezulta ca g=4π2(l2-l1)/T1 2-T22 (16).
Prin urmare,pentru determinarea acceleratiei caderii libere este suficient sa fie determinate
perioadele de oscilatii ale pendulului si diferenta de lungimi ∆1=l 2-l1—marime,care se determina cu
ajutorul scalei milimetrice.
Modul de lucru:
Se fixeaza pozitia placii 4(fig.1) in una din pozitiile indicate de catre cadrul didactic (l!).
Cu ajutorul cronometrului se determina timpul a 50 oscilatii complete.experienta se repeta nu mai
putin de 3-5 ori.
Se fixeaza placa 4 in a doua pozitie (l!!) si se repeta masuratorile dupa cum a fost descrise
mai sus.Se determina diferenta pozitiilor l!!-l!=l2-l1 reprezinta diferenta lungimilor a doua pendule
cu masele egale si lungimi diferite.
Datele experimentale vor fi introduse in tabelul 1.
FORMULELE DE CALCUL
∆l=│lmed-l1│

∆T=0.05

g=4π2l/T2
∆g=│g-g1│

E=∆g/g1·100
Tabelul 1.
Nr. l ∆l n t T ∆T g ∆g E
Masr. m m s s s m/s2 m/s2
1 0.902 0.004 50 87 1.68 0.5 12.44 0.06 0.48

2 0.910 -0.004 50 87 1.68 0.5 12.55 -0.05 -0.39

3 0.908 -0.002 50 87 1.68 0.5 12.52 -0.02 -0.15

4 0.905 0.001 50 87 1.68 0.5 12.48 0.02 0.16

5 0.909 -0.003 50 87 1.68 0.5 12.53 -0.03 -0.23

12.50 -0.004 0.015

Mediu 0.906 -0.0008

Tabelul 2
Nr. l ∆l n t T ∆T g ∆g E
Masr. m m s s s m/s2 m/s2
1 0.905 0.004 50 87 1.68 0.5 12.48 0.06 0.48

2 0.907 0.002 50 87 1.68 0.5 12.51 0.03 0.23

3 0.911 -0.002 50 87 1.68 0.5 12.56 -0.02 -0.15

4 0.910 -0.001 50 87 1.68 0.5 12.55 -0.01 -0.07

5 0.914 -0.005 50 87 1.68 0.5 12.60 -0.06 -0.47

12.54 -0.006 0.004

Mediu 0.909 -0.0004

1 Vor fi calculate perioadele de oscilatie T 1=t1/n si T2=t2/n, unde t1,t2 sunt intervale de timp necesare
pentru efectuarea numarului “n” de oscilatii complete ale pendulului.

2 Se va calcula acceleratia ”g” folosind valorile medii pentru T1 si T2.

3 Vor fi calculate erorile absolute si relative ale determinarii lui ”g”.

4 Va fi verificata legea izocronismului oscilatiilor mici efectuind determinarea si compararea

perioadelor de oscilatii T functiiei elongatia α pentru valori mici ale lui α.

Intrebari recapitulative

1. Definitia pendulului gravitational.

2. Definitia teoremei variatiei momentului cinetic al sistemului si aplicarea ei in cazul

pendulului matematic.

3. Formulati legile de oscilatie a pendulului matematic .

4. Explicati legea izocronismului oscilatiilor mici.

5. Explicati dependenta acceleratiei gravitationale de inaltimea punctului de la suprafata
Pamintului.

6. Cum se explica modificarea valorii lui “g” la trecerea de la polii Pamintului la ecuator?