Verificarea experimentală a forţei de frecare

la alunecarea pe un plan orizontal

Scopul Experimentului:
Verificăm legile frecării pe un plan orizontal şi dependeţa faţă de normala la
plan şi de marimea suprafeţelor aflate în contact.
Baza Teoretică:
Forţa de frecare este forţa care apare în urma interacţiunii dintre corpuri la
contactul dintre cele două corpuri.

Legile frecării:
-Forţa de frecare la alunecare nu depinde de mărimea suprafeţei de contact
dintre corpuri.
-Forţa de frecare la alunecare depinde direct propoţional de natura corpurilor
aflate în contact.Mărimea care ne dă date despre natura surfetelor aflate în contact
se notează cu litera  ( miu ) şi poartă denumirea de coeficient de
frecare.Coeficientul de frecare e o mărime fizică care nu are unitate de măsură
,adica este adimensională.
-Forţa de frecare la alunecare depinde direct propoţional de normala la
suprafaţa de contact.
Materiale necesare:
-plan orizontal metalic (tribometru asezat în pozitie orizontală)
-trei corpuri paralelipipedice prevazute cu 3 suprafeţe diferite de
contact(metal ,cauciuc ,lemn).
-scripete cu frecări neglijabile
-fir de extensibilitate şi masă neglijabilă
-suport pentru greutăţi
-discuri metalice marcate de 5 si de 10 grame.

Dispozitivul experimental şi descrierea lui:

Tribometrul este un aparat prevăzut cu un scripete cu frecări neglijabile

.Corpurile au greutatea egală cu m=1,2N şi sunt prevăzute cu 3 suprafeţe diferite de
contact(metal ,cauciuc ,lemn). De un capat al firului este legat suportul pentru
supendat greutaţi supendat liber în aer iar de celalalt este legat corpul sau sistemul
de corpuri, în funcţie de experiment.
Modul de lucru:

Se suspendă greutaţi astfel încat corpul să inceapă să se mişte uniform

rectiliniu (fără acceleraţie ).
I În primul caz forţa de frecare trebuie scrisă în funcţie de apăsarea normală
,punându-se corpurile unul peste celalalt.Forţa de frecare este egală cu greutatea
discurilor marcate.
II În al doilea caz forţa de frecare trebuie arătat că nu depinde de mărimea
suprafeţelor de contact.Corpurile se pun în serie ,modificându-se astfel mărimea
suprafeţelor de contact şi normala la plan ,de aceea forţa de frecare este egală cu
greutatea discurilor împărţita la numarul corpurilor legate.
III În cazul al treilea trebuie demonstrat că forţa de frecare este direct
proporţională cu coeficientul de frecare .Astfel corpul se va intorce pe rând pe cele
3 feţe diferite (metal ,cauciuc ,lemn).

Înregistrarea şi prelucrarea datelor:

I Ff ~ N , G=1,2 N
Nr det N F Ff Ff Medie Ff/N
1 1,2 N 0,3 N 0,3 N 0,3 N 0,25
2 1,2 N 0,25 N 0,25 N
3 1,2 N 0,35 N 0,35 N

Nr det N F Ff Ff Medie Ff/N

1 2,4 N 0,60 N 0,60 N 0,60 N 0,5
2 2,4 N 0,55 N 0,55 N
3 2,4 N 0,65 N 0,65 N

Nr det N F Ff Ff Medie Ff/N

1 3,6 N 0,90 N 0,90 N 0,95 N 0,791
2 3,6 N 0,95 N 0,95 N
3 3,6 N 1 N 1 N
II Ff ~ S

Nr det S F Ff Ff Medie Ff/N

1 S 0,25 N 0,25 N 0,3 N 0,25
2 S 0,3 N 0,3 N
3 S 0,35 N 0,35 N

Nr det S F Ff Ff Medie Ff/N

1 2S 0,6 N 0,6 N 0,6 N 0,25
2 2S 0,55 N 0,55 N
3 2S 0,65 N 0,65 N

Nr det S F Ff Ff Medie Ff/N

1 3S 0,9 N 0,9 N 0,9 N 0,25
2 3S 0,85 N 0,85 N
3 3S 0,95 N 0,95 N

III Ff ~ 

Nr. Det Suprafete in contact F Ff Ff medie 

1 metal-metal 0,3 N 0,3 N 0,3 N 0,25
2 0,25 N 0,25 N
3 0,35 N 0,35 N
4 metal-lemn 0,2 N 0,2 N 0,25 N 0,208
5 0,30 N 0,30 N
6 0,25 N 0,25 N
7 Metal-cauciuc 0,30 N 0,30 N 0,35 N 0,291
8 0,35 N 0,35 N
9 0,40 N 0,40 N

Surse de erori:

-aproximarea acceleraţiei gravitaţionale g=10 m/s^2

-extensibilitatea firului
-masa firului
-masa suportului pentru greutăţi
-frecarea scripetelui
-frecarea firului pe scripete
-greşeli de măsurare
-greşeli de calcul
-aproximări

Concluzii:

Am demonstrat că forţa de frecare este direct proporţionala cu normala la

plan.
Am demonstrat că forta de frecare nu este proporţională cu marimea
suprafetei de contact.
Am demonstrat că forţa de frecare este direct proporţională cu natura
suprafeţei de contact (  ).
În acest fel am reuşit să demonstrăm legile frecării.

Ff = N
Subject: Referat Fizica
Date: Fri, 19 Jan 2001 01:45:39 -0800 (PST)
From: Bucur George <jony121@yahoo.com>
To: florin@cs.lefo.ro

Pendulum

Ecuatia miscarii pentru un pendul sinusoidal

aflat in campul gravitational al pamantului este:

mLd²?/dt²+yd?/d+m*g*sin?=A sin(wt), unde:

m= este masa
L= este lungimea
g= este acceleratia gravitationala
y= este elongatia

Forta care actioneaza pendulul are amplitudine A, si

frecventa pendulului este w.
Daca ar fi sa simplificam valorile scalare m, L si g,
ecuatia s-ar simplifica la:

d²?/dt²+yd?/d+sin?=A sin(wt)

Apletul prezinta un pendul gravitational real

deoarece asupra lui actioneaza forta de frecare,
miscarea oscilatorie reala fiind amortizata.

In acest caz unghiul dintre pozitia initiala a

pendulului si starea de echilibru tinde catre 0.
In a doua tabela este prezentat graficul acesatui
sistem real. Se observa ca graficul nu este constant
ca la pendulul ideal ci tinde catre graficul starii de
echilibru.

Eticheta Help ne da catava informatii despre aplet:

-cu tasta space se porneste si se opreste simularea
-cu tasta tab se sterg toate datele de pe grafic
Apletul este impartit in doua tabele:
Incepem cu tabela din din stanga. Tabela din stanga
reprezinta un corp cu o anumita masa suspendat de un
fir. Apletul reprezinta un pendul, fie gravitational,
fie real, in functie de cum vom face configurarile din
setup in tabela din dreapta.
Daca frecarea cu aer este 0.00 atunci pendulul este
un pendul gravitational, si in cazul acesta pedulul va
oscila la nesfarsit deoarece revine tot timpul lin
starea initiala.
Daca frecarea cu aer este diferita de 0.00 (adica
pozitiva), sa luam de exemplu 3, atunci pendulul va
deveni un pendul real, astfel miscarea lui de
oscilatie va tinde catre pozitia de echilibru.
Frecventa este timpul in care se face o oscilatie
completa.
Daca schimbam frecventa, atunci o sa observam ca
pendulul va face o oscilatie completa intr-un timp mai
scurt.
Theta este unghiul dintre pozitia initiala si pozitia
de echilibru. Dupa cum vedeti daca schimbam unghiul se
observa cum se mareste si se micsoreaza unghiul. Cu
cat marim unghiul teta, cu atat mai mult pozitia
initiala se apropie de pozitia de echilibru.
In meniul Setup avem o lista pe care daca o apelam
vom observa cateva optiuni pe care daca le completam
se va face configurarea automata a frecarii cu aerul,
amplitudinii si frecventei de catre calculator.
Omega reprezinta pulsatia si sa poate configura si
ea.
Time step reprezinta configurarea timpului.
De asemenea in partea dreapta prin apelarea etichetei
Time vom vedea un grafic uinde vom observa ca pulsatia
si unghiul teta sunt reprezentate in functie de timp.
Tot in partea dreapta daca apelam eticheta Phase vom
observa un grafic unde Omega si Teta sut in functie
una de alta.