Liceul Teoretic OVIDIUS

VERIFICAREA LEGILOR FRECĂRII

Profesorul îndrumător:
Cristinel Constantin MAGA
Sabina Maria ION
Clasa a 7-a B
 CUPRINSUL LUCRĂRII

1. PARTEA TEORETICĂ A LUCRĂRII..................................................................................3

2. DESCRIEREA EXPERIMENTULUI...................................................................................4
3. DATE EXPERIMENTALE CULESE...................................................................................5
4. EXPRIMAREA COEFICIENTULUI DE FRECARE. INTERPRETAREA REZULTATELOR........6
5. SURSE DE ERORI. CONCLUZII.......................................................................................6
6. BIBLIOGRAFIE.............................................................................................................. 7
 1. PARTEA TEORETICĂ A LUCRĂRII
Ori de câte ori un corp alunecă pe suprafaţa altuia apare o forţă de frecare tangentă
la suprafaţa de contact şi opusă sensului de mişcare.
Forţa de frecare este direct proporţională cu apăsarea normală pe suprafaţa de
contact, mai precis, cu rezultanta tuturor forţelor care acţionează pe direcţia normală
la direcţia deplasării (N). Modulul forţei de frecare este:
Ff = μ·N
unde:
μ = coeficientul de frecare;
N = normala la plan.
Forţa de frecare nu depinde de aria suprafeţei de contact, ci numai de natura
suprafeţelor aflate în contact.
Din experimentele derulate s-a concluzionat că de fapt coeficientul de frecare
depinde si de viteza relativă a mișcării, pe suprafața dată. Acest coeficient este mai
mare în momentul in care corpul trece de la starea de repaus la starea de mișcare, apoi
scade pe măsură ce viteza creste, ca sa crească iarasi la vitezele mari. Asta înseamnă că
e nevoie de o forţa mai mare pentru mişcarea de pe loc a unui obiect greu, dar, odată
corpul pus în mişcare, forţa de frecare va avea o valoare mai mică. De aceea in practica
va trebui sa facem o deosebire intre frecarea de pornire (de demaraj) si frecarea de
miscare.
 Cu toate aceste inconveniente, frecarea mai are totusi avantaje practice vadite,
fiindca daca nu ar exista, orice vehicul sau pieton ar putea deveni un sistem izolat,
incapabil sa se miste din loc sau sa se opreasca, o data pus in miscare

2. DESCRIEREA EXPERIMENTULUI

Pentru efectuarea acestui experiment ne-a trebuit:

 un plan care se poate inclina la unghiul dorit, iar la capatul superior al
planului inclinat un scripete;
 un echer atasat de planul respectiv pentru a măsura câte grade are planul
înclinat;
 un obiect din lemn cu masa de 61 grame;
 greutati cu masa de 5 grame si 10 grame;
 un carlig;
 un caiet si un pix pentru notarea observatiilor din timpul experimentului.

Initial planul a fost orizontal. Am asezat pe acest plan un obiect din lemn cu masa
de 61 grame. De acest obiect din lemn am legat un fir, iar la celalalt capat al firului un
taler. Firul respectiv a fost trecut peste un scripete montat la capatul planului.
Pe taler au fost atasate pe rand cate o greutate, fie de 10 grame, fie de 5 grame.
In momentul în care obiectul de lemn a inceput sa se miște, pe taler erau greutati
cu masa totala de 30 grame. Am notat in caiet suma maselor din taler.
 Am înclinat planul la 5° si am observat ca avem nevoie de aceeasi greutate trasa
(30g) pentru a pune corpul in miscare. Am notat aceasta observatie in caiet.
Apoi planul a fost inclinat la 10 grade. Obiectul din lemn s-a oprit din miscare. A
fost adaugată in taler o greutate cu masa de 5 grame, iar obiectul din lemn s-a pus in
miscare. Am notat aceasta observatie in caiet.
Planul a fost inclinat la 15 grade. Obiectul de lemn era in repaus. Am adaugat in
taler o greutate cu masa de 5 grame, iar obiectul din lemn s-a pus in miscare. Am notat
aceasta observatie in caiet.
La final planul a fost inclinat la 20 grade. Obiectul de lemn era in repaus. Am
adaugat in taler o greutate cu masa de 5 grame, iar obiectul din lemn s-a pus in
miscare.

3. DATE EXPERIMENTALE CULESE

Nr. α M m
det. [°] [grame] [grame]
1 0 30 61
2 5 30 61
3 10 35 61
4 15 40 61
5 20 45 61

α Unghiul de inclinare a planului

M Masa greutatiilor puse pe taler
m Masa corpului care asezat pe planul inclinat
 4. EXPRIMAREA COEFICIENTULUI DE FRECARE. INTERPRETAREA
REZULTATELOR
G2 X + F f =T

G2 X =m∙ g∙ sin α

F f =μ ∙ N=μ ∙ G2 y =μ ∙m ∙ g ∙ cos α

T =G1=M ∙ g
⇒

m ∙ g ∙ sin α +∙ μ ∙m ∙ g ∙ cos α =M ∙ g
μ ∙ m∙ g ∙ cos α =M ∙ g−m∙ g ∙sin α
M ∙ g−m ∙ g ∙ sin α
μ ∙= =g ¿ ¿
m ∙ g ∙ cos α

M m
Nr. α μmediu - μmediu +
[grame [grame μ μmediu Δµ Δµmediu
det. [ ° ] Δµmediu Δµmediu
] ]
1 0 30 61 0.492 0.083
2 5 30 61 0.403 0.006
3 10 35 61 0.394 0.409 0.015 0.033 0.376 0.442
4 15 40 61 0.383 0.025
5 20 45 61 0.372 0.037
 Avand in vedere rezultatele măsurate în cadrul experimentului și calculate cu
formulele de mai sus, concluzionăm că:
μreal ≥ μmediu – Δ μmediu = 0,409 – 0,033 = 0.376
μreal ≥ μmediu + Δ μmediu = 0,409 + 0,033 = 0.442

0.376 ≤ μreal ≤ 0.442

5. SURSE DE ERORI. CONCLUZII

Orice măsurătoare are o precizie limitată și prin urmare apare noțiunea de eroare
de măsură. Erorile in masuratori pot proveni de la:
 citiri incorectre ale echerului gradat (eroare de paralaxă);
 precizia de masurare a echerului gredat (eroarea instrumentala). Eroarea de
măsură datorată instrumentului folosit este egală cu cea mai mică diviziune a
instrumentului;
 masele scripetelului, a firului și a talerului, necunoscute, au introdus forțe ce au
acționat asupra obiectului din lemn;
 greutățile avute la dispoziție au permis măsurarea doar din 5 în 5 grame;
 în determinarea coeficientului de frecare s-au aplicat formulele de determinare
a acestuia plecând de la ipoteza că obiectul din lemn are o deplasare uniformă
pe planul înclinat, adică rezultanta tuturor forțelor care acționează pe axa Ox
este egală cu zero. La viteză constantă accelerația este zero.

S-a observat ca pe masura ce creste gradul de inclinare al planului se micsoreaza

coeficientul de frecare. Justificarea este data de faptul ca forta de frecare,( F f ) este
direct proportionala cu normala la plan, iar aceasta din urma este egala cu G 2y.

De asemenea, s-a observat o diferenta mare intre masa care a fost atasata pe taler
când planul a fost orizontal si masa de pe taler care a tras obiectul de lemn cand planul
a fost inclinat la 20 grade.

6. BIBLIOGRAFIE
1. Manualul de fizică clasa a VII-a, București, Art Klett, 2019;
2. Caietul de clasă;
3. https://www.colegiu.info/principiile-mecanicii-forta-de-frecare-forta-de-tensiune-
forta-elastica;
4. https://www.rasfoiesc.com/educatie/fizica/Fortele-de-frecare63.php .