CAIET l

pentru lucrări de
laborator la fizică

Nume, prenume

clasa \f I
 Caiet pentru lucrări de
laborator
la fizică

clasa a Vl'a

elaborat de către
Sergiu Cârlig, Oleg Ciobanu, lon Cîrlig și Cornelia Cîrlig

ProEdit 2015
CZU 53(076.5)
C 12

Caietul pentru lucrări de laborator este elaborat conform

curriculum-ului la fizică.

Toate drepturile asupra acestei ediții aparțin autorilor și

editurii. Reproducerea parțială sau integrală a conținutului
este posibilă numai cu acordul prealabil scris al acestora.

Redactare tehnică: S. Cârlig

Copertă: V. Ciornea

Pentru distribuție ne puteți contacta la:

e-mail: carliqsergiu@qmail.com

tel. 079432900

Descrierea CIP a Camerei Naționale a Cărții

Caiet pentru lucrări de laborator la fizică : cl. a 6-a / elab. de Sergiu Cârlig, [et
al.].— Chișinău. : ProEdit, 2015. - 24 p.

ISBN 978-9975-9733-0-4.
53(076.5)
C 12

© S. Cârlig, O. Ciobanu,
I. Cîrlig, C. Cîrlig, 2011-2015
© ProEdit, 2011-2015
Cuprins

Instrucțiuni pentru protecția muncii în laboratorul (cabinetul) de fizică 4

Măsurarea mărimilor fizice 4

1. Măsurarea lungimii unui corp 6

2. Măsurarea intervalelor de timp 7

3. Determinarea ariei unei figuri plane cuformă regulată 9

4. Determinarea ariei unei figuri plane cuformă neregulată 10

5. Determinarea volumului unui corp cu formă regulată 12

6. Determinarea volumului lichidelor 13

7. Determinarea volumului unui corp cu formă neregulată 15

8. Determinarea masei unui corp 16

9. Determinarea densității 17

10. Măsurarea forței cu dinamometrul 19

11. Măsurarea temperaturiii corpurilor 20

12. Studiul interacțiunilor magnetice 21

13. Studiul formării umbrei și penumbrei 23

Multipli și submultipli ai unităților de măsură_____________________________ 24

Profesorul va decide dacă unii itemi din lucrare trebuie sau nu executați.

Pentru notare recomandăm schema de convertire a punctelor acumulate în note:

4 5 6 7 8 9 10 nota
---------- 1---------- 1 I---------- 1---------- 1---------- 1---------- 1----------------------------------------
28 40 52 64 76 88 100 % din punctajul maxim

3
Instrucțiuni pentru protecția muncii în laboratorul (cabinetul)
de fizică

în scopul evitării accidentelor și producerii daunelor vei respecta

următoarele:
J nu vei lucra singur în laborator și nu vei părăsi locul de muncă;
J vei îndepărta de pe masa de lucru tot ce nu este necesar;
v' nu vei începe executarea lucrării fără permisiunea profesorului;
J vei respecta cu strictețe etapele și instrucțiunile experimentului;
vei anunță profesorul despre orice accident indiferent de gravitatea
acestuia;
■f nu vei supune obiectele fragile unor acțiuni dure sau nechibzuite;
V nu vei folosi vasele de laborator în alte scopuri decât cele indicate;
J vei evita plasarea aparatelor grele, masive sau ascuțite în poziții care ar
favoriza căderea lor;
J nu vei transporta sursele termice fierbinți sau conectate la tensiune;
J nu vei plasa materialele volatile în apropierea surselor de căldură;
J nu vei atinge suprafețele fierbinți și nu vei apropia de ele obiecte ce se
pot topi, aprinde sau vor avea de suferit.

Am luat cunoștință cu regulile de protecție a muncii în laboratorul

(cabinetul) de fizică și îmi asum responsabilitatea să le respect.

semnătura data

Măsurarea mărimilor fizice

Fizica este știința care studiază anumite fenomene ale naturii, numite
fenomene fizice.
Fenomenele fizice reprezintă schimbarea proprietăților corpului în urma
interacțiunii cu alt corp.
Proprietățile corpurilor se împart în proprietăți nemăsurabile și proprietăți
măsurabile.
Proprietățile măsurabile sunt proprietățile pentru care pot fi efectuate
anumite măsurări.
Ceea ce se măsoară pentru a caracteriza o proprietate măsurabilă se
numește mărime fizică.
De exemplu, întinderii liniare a unui corp (proprietate) i se pune în
corespondență lungimea (mărime fizică), locului ocupat de corp în spațiu -
volum etc.
O mărime fizică se notează printr-o literă și se caracterizează, cel puțin, de
către valoarea numerică și unitatea de măsură. De regulă, mărimile au notații
uzuale, cum ar fi: t pentru timp sau durată, 5 pentru arie, v pentru volum etc.

4
 Măsurarea directă a unei mărimi fizice înseamnă compararea acesteia cu o
mărime de același fel, aleasă prin convenție ca unitate de măsură sau etalon.
Pentru măsurări directe se folosesc anumite aparate de măsură. De exemplu,
pentru lungime etalonul este metrul, iar aparatul de măsură poate fi rigla, ruleta etc.
Unele mărimi fizice nu pot fi măsurate direct. Valorile acestora se obțin în urma
calculelor. Spunem, în acest caz, că mărimea este determinată indirect. De
exemplu, aria unui pătrat reprezintă pătratul lungimii laturii, iar lungimea se
măsoară direct.
La măsurarea mărimilor fizice se comit erori, cauzate de mai mulți
factori:
• defectele instrumentelor de măsură;
• imperfecțiunea simțurilor, neatenția sau lipsa abilităților celui care
măsoară;
• condiții de mediu (temperatură, umiditate etc.).
Astfel valoarea adevărată a mărimii fizice nu se va determina niciodată
exact. Cea mai apropiată valoare de valoarea adevărată este valoarea
medie care se calculează ca media aritmetică. De exemplu, dacă x este
mărimea fizică măsurată atunci valoarea ei medie se va nota cu x mnl sau
xmsau x .
în cazul a 3 măsurări valoarea medie a mărimii x este:
= x, + x2 + x3
med 1

Modulul abaterii unei mărimi de la valoarea medie (mai mult sau mai
puțin) se numește eroare absolută - Ax (se citește „delta x”).
ax = |x - x ,„|
în cazul a 3 măsurări se vor face trei calcule pentru \x, după care se va
calcula media erorii absolute.
_ AX, + \X , + AX3
ZAA , — ----------------------------------------
3
Rezultatul final se va scrie sub forma:
x.final, = (x
\
, ± xx
med
„),
rned / ’

unde ambele valori vor conține același număr de zecimale și vor fi

exprimate în aceeași unitate de măsură care se va indica după paranteză.

în continuare, sunt prezentate mai multe lucrări de laborator redactate

conform aceluiași model. în cadrul acestora va trebui să studiezi un
fenomen sau să măsori o mărime fizică concretă, să calculezi valoarea
medie, eroarea măsurărilor, să scrii rezultatul final și să formulezi concluzii.

La formularea concluziilor se va ține cont de atingerea scopului, se vor

interpreta rezultatele finale și erorile și se vor propune modalități de creștere
a preciziei mărimilor măsurate sau determinate.

5
1. Măsurarea lungimii unui corp data

Scopul lucrării: să se determine lungimea unui corp.

Materiale: corp studiat, riglă (ruletă)
Note teoretice:
Lungimea este mărimea fizică care caracterizează întinderea pe o direcție
a unui corp. Unitatea de măsură a lungimii în Sistemul Internațional (Sl) este
metrul - una dintre unitățile fundamentale. Submultiplii frecvent întâlniți ai
metrului sunt: 1 dm=1/10 m, 1 cm=1/102 m, 1 mm=1/103 m etc., iar multiplii
uzuali - 1 dam=10m, 1 hm=102 m, 1 km=103m etc®.
Pentru măsurarea lungimii unui corp se va folosi o riglă care se va plasa
paralel cu marginea corpului. Daca va fi cazul (corpul este prea mare) se va
face un semn cu creionul și rigla se va plasa de două sau mai multe ori.
Indicațiile de pe riglă se vor citi când ochiul se va afla strict deasupra
punctului de citire pentru a diminua erorile.
Pentru trei măsurări se va calcula valoarea medie a lungimii:
/ (1)
3
Erori
Eroarea determinării lungimii unui corp care nu depășește lungimea riglei
reprezintă jumătate din valoare celei mai mici diviziuni. De exemplu, dacă
rigla este gradată în mm atunci eroarea A/ = - imm = o,5mm. în cazul când

obiectul depășește lungimea riglei, eroarea crește de tot atâtea ori de câte ori
s-a folosit rigla.
Media erorii absolute se va calcula cu formula:
A/ „ = AZ‘ + AZ; + A<3 , (2)

Modul de lucru
1. Plasați rigla paralel cu marginea laturii pe care o măsurați.
2. Identificați punctul 0 (zero) al riglei și fixați-l la marginea corpului.
3. Uitându-vă strict deasupra marginii opuse a corpului, citiți indicațiile
de pe riglă și scrieți datele în tabel.
4. Modificați poziția riglei și repetați măsurările.
5. Calculați valorile medii, erorile și formulați concluziile necesare.

Tabelul măsurărilor și determinărilor

nr. /, cm A/, cm lmri, cm A/mrf, cm

1
2
3

1! Pentru mai mulți multipli și submultipli consultă tabelul de la pg. 24

6
 Exemple de calcul

Rezultatul final

l f. , = (l , ± A/ ,) - ( ± ) cm
ftnal \ med med / \--------------------------------------------- ------------------------------------------ /

Concluzii

întrebări și exerciții

1. Transformați rezultatul final în dm, mm și km. Care dintre unități sunt

cele mai comode în cazul dat? De ce?
0

2. Cum se poate micșora eroarea măsurărilor?

0

i data
2. Măsurarea intervalelor de timp

Scopul lucrării: să se măsoare intervale de timp.

Materiale: cronometru.
Note teoretice:
Intervalul de timp reprezintă mărimea fizică care caracterizează durata
dintre două evenimente. De exemplu, ora de fizică durează 45 min - de la
sunetul de intrare la sunetul de pauză.
în această lucrare vei determina intervalul de timp necesar să scrii
cuvântul „fizica”®.
Pentru măsurarea duratelor se folosește un cronometru cu ac sau unul
digital (de la telefonul mobil). Important este să pornești cronometrul odată
cu începerea evenimentului și să îl oprești atunci când evenimentul
sfârșește. Unitatea de măsură a duratelor în Sl este secunda (s).
Erori
Eroarea determinării duratelor în cazul folosiri unui cronometru cu ac care
saltă de la o poziție la alta reprezintă o diviziune. De exemplu, dacă

® în principiu, puteți scrie și un alt cuvânt, dar același pentru toate cazurile.

7
 diviziunea este 1 s atunci și eroarea absolută \t = ls.
Pentru cronometre digitale cu afișaj până la sutimi de secundă eroarea
absolută ținând cont de reacția umană, rareori depășește At = 0,1 s, de aceea
această valoare se va folosi pentru un cronometru digital menționat.
Modul de lucru
1. Pregătiți cronometrul și cele necesare pentru scrierea cuvintelor. Țineți
cronometrul într-o mână și pixul în alta.
2. în momentul începerii scrierii a trei cuvinte identice porniți
cronometrul.
3. Opriți cronometrul odată cu terminarea ultimului cuvânt. înregistrați
indicațiile duratei t.
4. Determinați durata scrierii unui cuvânt t, = - și eroarea At, = —.

5. Repetați experiența de trei ori, scriind același cuvânt.

6. Calculați erorile, valorile medii și formulați concluziile necesare.
0
Tabelul măsurărilor și determinărilor
I nr. t , s t,, s At, s At,, s

2 1
2
3
3
4 valori medii
Exemple de calcul
0

1 =

0 Rezultatul final
1

2
Ț final Z med~ med)
r _+ ____________ ) s
Concluzii

i______________________________________________________________________________________

2 -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

3 ZZ^^ZZZZZZZ^ZZZ^ZZZZZ^^^^^^^^Z^ZZZZI
întrebări și exerciții

o 1. Cum s-ar modifica erorile absolute dacă veți scrie cuvântul de 5 sau
10 ori la rând?
1

8
 2. Cum se poate micșora eroarea măsurării cu cronometrul digital?
0

3. în baza experimentului de mai sus poate fi definită viteza de scriere?

0 Cum?

| data
3. Determinarea ariei unei figuri plane cu formă regulată
Scopul lucrării: să se determine aria unui dreptunghi.
Materiale: figură plană cu formă regulată (coperta caietului, bancnotă etc.),
riglă.
Note teoretice:
Aria reprezintă mărimea fizică ce caracterizează întinderea plană a
suprafeței unui corp. în Sl această mărime are unitate de măsură m2. 3Multipli
sau submultipli a acestei unități sunt: 1 km2=106 m2, 1ha=1 hm2=104 *m2,
1ar=1 dam2=102 m2, 1 dm2=1/102 m2, 1 cm2=1/104 m2, 1 mm2=1/106 m2 etc.
Pentru determinarea ariei unei figuri plane cu formă regulată este
necesar să se cunoască formula pentru aria acesteia. De exemplu, pentru
dreptunghi avem:
S = ab ,
unde a și b sunt lungimile laturilor.
Erori

Modul de lucru
1. Determinați cu ajutorul riglei lungimile laturilor dreptunghiului pe care
0
îl aveți.
1 2. Calculați aria și înscrieți datele în tabel
3. Repetați pașii 1,2 pentru aceeași figură, dar pentru alte poziții ale
2 riglei.
4. Calculați aria figurii, valoarea medie și formulați concluziile
3 necesare.
Tabelu măsurări or și determinărilor ___________ ___________________
4 S, cm2 C 2
nr. a, cm b, cm S^.cm AS, cm2

5 1
2 <•

6 3

9
 Exemplu de calcul
s =

AS, =

Rezultatul final
Sfinal = (Smed ± ^med) = (± ) CDl2

Concluzii

3 întrebări și exerciții
1. Transformați rezultatul final în dm2, km2. Care dintre unități sunt cele
mai comode în cazul dat? De ce?

2. Cum s-ar fi calculat aria dacă figura ar fi fost un pătrat?

data
4. Determinarea ariei unei figuri plane cu formă neregulată
Scopul lucrării: să se determine ariei unor figuri plane cu formă neregulată.
Materiale: figură plană cu formă neregulată.
Note teoretice:
Aria reprezintă mărimea fizică ce caracterizează întinderea plană a
suprafeței unui corp.
Pentru determinarea ariei unei figuri cu formă neregulată aceasta se va
împărți în mai multe figuri cu forme regulate ale căror arii le cunoaștem.
Evident, aria figuri cu formă neregulată va fi calculată aproximativ. Cel mai
simplu mod de împărțire este în pătrate mai mici, iar aria figurii se
estimează „completând” părțile lipsă ale pătratelor cu suprafețe similare de
pe figură.
s = s, • N,

unde s, este aria unui pătrat, iar N este numărul de pătrate.

Dacă veți număra și estima cu atenție eroarea absolută va fi de ordinul
unei jumătăți din aria unui pătrat.
AS = -S,
2

10
 Modul de lucru
1. Plasați o frunză nu prea mare peste regiunea foii împărțită în
pătrățelele și cu un creion marcați conturul acesteia.
2. Numărați pătratele incluse complet, iar cele acoperite parțial le completați
una cu altă până formează aproximativ un pătrat.
3. Repetați pasul 2 începând numărătoarea din altă parte.
4. Calculați aria frunzei, valorile medii și erorile respective, înscrieți

Exemple de calcul
o
5 = $■
^med
=
1

2 AS,„„„ =

11
 Rezultatul final
0

1 Sr , = (S ± AS .) = ( ± ) cm2
final \ med med / \------------------------------------------ ------------------------------------ /

2
Concluzii

întrebări și exerciții
1. Transformați rezultatul final în mm2, dm2, m2.

1
2. Cum se vor modifica eroarea dacă latura pătratului de pe foaia în
carouri va crește sau se va micșora?

3. Cum se mai poate determina aria unei figuri neregulate?

data
5. Determinarea volumului unui corp cu formă regulată

Scopul lucrării: să se determine volumul unui corp cu formă regulată.

Materiale: paralelipiped, riglă.
Note teoretice:
Volumul reprezintă mărimea fizică ce caracterizează locul ocupat de un
corp în spațiu. în Sl această mărime are unitatea de măsură m3. Multipli sau
submultipli a acestei unități sunt: 1 km3=109 m3, 1 hm3=106 m3, 1 dam3=103 m3,
1 dm3=1/103m3,1 cm3=1/106 m3, 1 mm3=1/109 m3 etc.
Pentru determinarea volumului unui corp cu formă regulată este necesar
să se cunoască formula de calcul. De exemplu, pentru paralelipiped avem:
V = abc ,
unde a , b și c sunt lungimile laturilor.

12
 Erori
= V,+V;+V3 AV = |v - V J W d = ĂV| + AV* +
V med I ",ed' d 3
Modul de lucru
1. Determinați cu ajutorul riglei lungimile laturilor paralelipipedului pe
care îl aveți.
2. Calculați volumul și înscrieți datele în tabel.
3. Repetați pașii 1 și 2 pentru alte poziții ale riglei.
4. Calculați valorile medii, erorile și formulați concluziile necesare
Tabelu măsurărilor și determinărilor
a, cm b, cm c, cm V, cm3 AV, cm3
3 nr
1
4 2
3
5 valori medii
0 Exemplu de calcul
v = K. =
i

2 =
Rezultatul final
0

1 vfmal = ± av„„J = (_____________ ±___________ । cm3

2 Concluzii

3
întrebări și exerciții
1. Transformați rezultatul final în mm3 și m3.
0

1
2. Cum se va calcula volumul dacă corpul ar fi un cub?

1 —

data
6. Determinarea volumului lichidelor
Scopul lucrării: să se determine volumul unui lichid.

13
Materiale: cilindru gradat1, vas cu apă.
Note teoretice:
Pentru determinarea volumelor lichidelor se folosesc paharele gradate
sau cilindrii gradați. Pe exteriorul acestora se poate observa o scară gradată
iar în partea superioară este data unitatea de măsură. Valoarea unei
diviziuni se determină împărțind volumul dintre două numere de pe scară la
numărul de diviziuni. Erorile sunt date de:
AV = — div
2
Pentru volumul lichidelor deseori se utilizează unitățile de măsură: 1 L=
1dm3 și 1mL= 1 cm3.
Modul de lucru
1. Determinați valoarea unei diviziuni a cilindrului gradat.
2. Turnați cu atenție apă în cilindrul gradat.

14
 2. De ce nu aveți voie să beți apă din vasele din laborator?
o

data

7. Determinarea volumului unui corp cu formă neregulată

Scopul lucrării: să se determine volumul unui corp cu formă neregulată.
Materiale: corp cu formă neregulată, fir, cilindru gradat®, vas cu apă.
Note teoretice:
Determinarea volumului corpului cu formă neregulată se face prin
determinarea volumului lichidului dezlocuit de acesta. Dacă volumul lichidului
inițial este v,, iar după scufundare v2, atunci volumul corpului este determinat
de formula:
v = v2-v, (1)
Eroarea măsurării în acest caz reprezintă ’ AV = 1 div
Modul de lucru
1. Determinați valoarea unei diviziuni a cilindrului gradat.
2. Turnați cu atenție apă în cilindrul gradat și determinați volumul inițial
v, •
3. Scufundați complet corpul legat de fir în apa din cilindru și
0 determinați volumul final v2.
1 4. Determinați volumul corpului scufundat v cu formula (1).
2 5. Calculați erorile și formulați concluziile necesare.
Tabelul măsurărilor și determinărilor
3 V,,ml Vj.ml V, cm3 AV, cm3

4
Exemple de calcu
0

1 V = AV =

0 Rezultatul final
1
Vfinal = (V ± AV) = (_________________ ±_____________ ) cm3
2
Concluzii
0

3 ® Se poate utiliza o seringă mare.

® Deoarece se fac două măsurări A V = 0,5 div + 0,5 div .

15
 întrebări și exerciții

1. Transformați rezultatul final în L și m*1

34
2.
5

i
2. Cum se poate determina volumul unui corp care nu încape în
cilindrul gradat, sau care nu se scufundă?

8. Determinarea masei unui corp : data

Scopul lucrării: să se determine masa unui corp.

Materiale: balanță, set de corpuri cu mase marcate, corp studiat.
Note teoretice:
Masa este mărimea fizică care caracterizează inerția unui corp. Una
dintre metodele de măsurare a masei corpului studiat constă în compararea
acesteia cu masa unui corp etalon cu ajutorului unei balanțe cu brațe egale.
Pe un taler al balanței echilibrate se pune corpul cu masă necunoscută, iar
pe celălalt taler corpuri cu mase cunoscute până când se realizează
echilibrul balanței.
Unitatea de măsură a masei în Sl este kilogramul (kg) - o unitate
fundamentală. Uzual se utilizează și alte unități de măsură: 1 g=1/103 kg, 1
mg=1/103 g=1/106 kg, 1 q=102 kg, 1 t=103 kg etc.
Eroarea absolută a măsurării masei cu ajutorul balanței este aproximativ
egală cu valoarea celei mai mici mase marcate din set.
/\m = mniin

Modul de lucru
1. Echilibrați balanța punând bucățele de hârtie pe talerul mai ușor (mai
ridicat).
2. Plasați corpul cu masă necunoscută pe un taler al balanței.
3. Cu ajutorul pensetei puneți pe rând mase marcate (pornind cu cea
mai mare) pe celălalt taler până când balanța revine la echilibru.
4. Determinați masa corpului sumând masele etaloanelor exprimate în
aceeași unitate de măsură.
0 5. Notați rezultatul obținut în tabel, indicați erorile, exemplul de calcul și
1 formulați concluziile necesare.
Tabelul măsurărilor și determinărilor
2
m,g . ’,
m min g
O
Am, g
3

16
 Exemple de calcul
0

0
Rezultatul final
1

2
mfinal = (™ ± Aw) = ( ± . ) g
Concluzii
0

2
3
întrebări și exerciții

1. Transformați rezultatul final în mg și kg.

o

1
2. De ce nu aveți voie să puneți cu mâna masele marcate?
0

1
3. Care este masa maximă / minimă pe care o puteți determina cu
0
ajutorul balanței și maselor date?

9. Determinarea densității [ data

Scopul lucrării: să se determine densitatea unei substanțe.

Materiale: balanță, set de corpuri cu mase marcate, paralelipiped, riglă.
Note teoretice:
Densitatea este o mărime fizică caracteristică substanței din care este
alcătuit un corp și se definește ca raportul dintre masa corpului (zz?) și
volumul lui v.

Unitatea de măsură a densității în Sl este kg/m3. Se utilizează și

unitatea 1 g/cm3=1000 kg/m3.
în această lucrare vei determina masa, apoi volumul unui corp și
folosind formula (1) vei calcula densitatea.
Masa se va determina cu ajutorul balanței, iar volumul paralelipipedului
se va calcula conform relației:

17
 V = abc , (2)
unde a , b și c sunt lungimile laturilor.
Modul de lucru
0 1. Determinați cu ajutorul balanței masa corpului®.
2. Măsurați lungimile laturilor corpului paralelipipedic și apoi cu formula
1
(2) determinați volumul acestuia.
2 3. Determinați densitatea substanței corpului conform formulei (1)
4. Scrieți exemplele de calcul și formulați concluziile necesare.
3
Tabelul măsurărilor și determinărilor
4 m,g a, cm b, cm c, cm V, cm3 p, g/cm3 \p, g/cm3
nr
5 1
6
2
3
7 valori medii I

Exemple de calcul
0

2 =

o Rezultatul final

1
Pfimi = (p ± Ap) = (±) g/cm3
2 Concluzii

3
întrebări și exerciții
1. Transformați rezultatul final în kg/m3.
0

1
2. Dacă corpul este confecționați dintr-o substanță cunoscută
confruntați rezultatul obținut cu datele din tabelul densităților. Coincid
rezultatele? De ce?

1 Vezi lucrarea precedentă.

18
 3. Cum se poate determina densitatea unor lichide sau corpuri de
formă neregulată?
o --------------------------------------------------------------------------------------------------------------
1

10. Măsurarea forței cu dinamometrul data

Scopul lucrării: să se determine forța cu ajutorul dinamometrului.

Materiale: dinamometru, corpuri cu cârlig.
Note teoretice:
Forța reprezintă mărimea fizică care caracterizează intensitatea
interacțiunilor. Forța este o mărime vectorială deoarece acțiunea acesteia
depinde de punctul de aplicație, direcția și sensul acțiunii și de valoarea
numerică a forței.
Unitatea de măsură a forței în Sl este newtonul (N) care reprezintă
aproximativ forța cu care apasă pe palmă un corp cu masa de 102 g aflat în
repaus.
Eroarea absolută a măsurării forței cu ajutorul dinamometrului este
egală cu jumătate din valoarea celei mai mici diviziuni.
AF = — dw
2
Modul de lucru
Țineți dinamometrul vertical și verificați poziția la zero a indicatorului.
Daca acesta nu este la zero la valorile măsurate se va adăuga sau
scădea diferența.
2. Suspendați pe rând de cârligul dinamometrului un corp, două
corpuri, trei corpuri și înscrieți în tabel valorile forței.1
3. Calculați erorile și formulați concluziile necesare, precizând ce forță
a fost indicată de dinamometru.
o Tabelul măsurărilor și determinărilor
nr. 1 div, N F,N AF, N
i
1.
2
2.
3 3.
Exemple de calcul
o
1 \F =

0 Rezultatul final (pentru primul corp)

Ffinal = (± ± AF) = (
1

2
1 Nu suprasolicitați arcul dinamometrului pentru a nu-l deteriora!

19
 Concluzii

o
i

întrebări și exerciții

1. Transformați rezultatul final în mN și kN.

0

1
2. Care este deosebirea între pondere (greutate) și forța de greutate?
0

1 3. Cum depinde forța de greutate de masa corpurilor

11. Măsurarea temperaturii corpurilor data

Scopul lucrării: să se determine temperatura cu ajutorul termometrului.

Materiale: termometru cu lichid, pahar cu apa rece, pahar cu apa caldă.
Note teoretice:
Temperatura este o mărime fizică care caracterizează starea termică a
corpului. Corpurile mai calde au temperatură mai mare, iar cele mai reci
temperatură mai mică. Unitatea de măsură a temperaturii în Sl este gradul
Kelvin (K)®, totuși uzual se folosește scara Celsius și, respectiv, gradul
Celsius (°C)
Temperatura se determină cu ajutorul termometrului care se menține în
contact termic cu corpul studiat până se realizează echilibrul termic.
Eroarea absolută a măsurării temperaturii cu ajutorul termometrului este
egală cu jumătate din valoarea celei mai mici diviziuni.
1
At = — div
1
Modul de lucru
1. Plasați cu grijă termometrul în paharul cu apă caldă. Peste un timp
(când lichidul din termometru nu se mai ridică) înregistrați valoarea
temperaturii.
2. Repetați experimentul pentru al doilea pahar cu apă rece.

1 Această unitate de măsură va fi studiată în cl. a Vlll‘a.

20
0
Scrieți datele în tabel, calculați erorile și formulați concluziile de
3.
1 rigoare.
Tabelul măsurărilor și determinărilor
2 1 div, °C t, °c At, °C
nr.
3 1.
2.
o Exemple d e calcul
i
At =
o Rezultatul final (pentru primul corp)
i

2
Concluzii

o _______________________________________
i ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

2 ZZZ^^^ZZZZ^=ZZZI=^=^^=ZZZ
3 ______________________________________________________________________________________

întrebări și exerciții

1. De ce lichidul în termometru după stabilirea echilibrului termic nu se

mai ridica sau coboară?

o
t

2. Ce temperatura ar indica termometrul dacă va fi plasat peste un timp

iar în paharul cu apă caldă? De ce?

12. Studiul interacțiunilor magnetice \data

Scopul lucrării: să se studieze interacțiunile reciproce ale magneților și ale

magneților cu diferite substanțe.
Materiale: doi magneți bară, ac magnetic (busolă), clame de oțel, monede
de 25 și 50 bani.

21
 Note teoretice:
Un magnet este un corp cu proprietatea de a atrage corpuri de fier și
oțel. Dacă un magnet este suspendat liber, un capăt al acestuia se
orientează spre polul Nord geografic iar altul spre polul Sud. Astfel un capăt
al magnetului este numit polul nord, iar altul polul sud, respectiv. în această
lucrare va trebuie să efectuați mai multe experiențe, să scrieți ce observați
și să explicați fenomenele observate.
Modul de lucru
1. Apropiați un capăt al magnetului de acul magnetic. Ce observați?

0 Apropiați magnetul cu polul opus. Ce observați?

1 Concluzie_____________________________________________________
2 __________________________________________________________________________________

3 ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

2. Apropiați capetele a doi magneți. Ce observați?

Rotiți unul dintre magneți și apropiați-l cu alt pol. Ce

1 observați?__________________________________________________
2 Concluzie___________________________________________________
3

0 3. Apropiați un magnet de clamele de fier. Ce observați?

1 Concluzie_____________________________________________________
2 __________________________________________________________________________________

4. Apropiați un magnet de monedele de 50 și 25 de bani. Ce observați?

0
Concluzie_____________________________________________________
1

Apropiați magnetul cu polul opus. Ce observați?

0

1 Concluzie_____________________________________________________

5. Apropiați un magnet de o bucată de hârtie sau de lemn. Ce

observați?___________________________
C o n c I pz i e_____________________________________________________

22
 întrebări și exerciții

1. Ce s-ar întâmpla dacă de mâine polii magneților s-ar numi invers

o polul nord ar fi sud iar cel sud - nord?
I i
2. Scrieți denumirea a 5 corpuri atrase de magnet.

3. Scrieți denumirea a 5 corpuri pe care magnetul nu le atrage.

dcita
13. Studiul formării umbrei și penumbrei

Scopul lucrării: să se studieze formarea umbrei și penumbrei.

Materiale: o sursă de lumină de dimensiune mare (o lampă de masă, un
bec din tavan), un ecran alb (un perete), un corp opac, un corp transparent.
Note teoretice:
Lumina se propagă de la o sursă punctiformă în toate direcțiile sub
formă de raze. Atunci când razele cad pe un obiect opac lumina nu trece și
în spatele obiectului se poate observa umbra. Când sursa de lumină este
mai mare, umbra capătă un contur semiobscur numit penumbră.
în această lucrare vei experimenta și vei determina condițiile când apare
umbra și penumbra.
Modul de lucru
1. Plasați sursa și ecranul la distanța 1-2 m unul de altul. Ce observați?
0
Puneți la circa 5 cm de ecran corpul transparent. Ce observați?
1

2 Puneți la circa 5 cm de ecran corpul opac. Ce observați?

3
Concluzie_____________________________________________________
4

l 2. Apropiați încet corpul opac de sursă. Ce observați pe ecran?

Concluzie_____________________________________________________

23
 3. îndepărtați cât de mult puteți sursa de ecran și mișcați corpul opac
o de la sursă spre ecran. Ce observați?

— C o n c I u z i e______________________________________________________
2

întrebări și exerciții

1. Forma penumbrei depinde de forma sursei de lumină?

o

o 2. Scrieți denumirea a 3 corpuri transparente.

i

3. Scrieți denumirea a 3 corpuri opace.

0

1
4. Scrieți denumirea a 3 corpuri translucide.
0

Multipli și submultipli ai unităților de măsură

pico P 0,000 000 000 001 1/1012

nano n 0,000 000 001 1/109
micro M 0,000 001 i/wb
mili m 0,001 1/103
centi c 0,01 1/102
deci d 0,1 1/101
1 10°
deca da 10 101
hecto h 100 102
kilo k 1 000 109
mega M 1 000 000 10b
giga G 1 000 000 000 10y
tera T * 1 000 000 000 000 1012

24