Anton Alexandru

clasa a IX-a E

Determinarea coeficientului
de frecare

1
Cuprins

 Consideratii teoretice…………………………………...pag.3
 Principiul metodei………………………………………pag.4
 Dispozitive experimentale si materiale necesare….........pag.6
 Modul de lucru………………………………………….pag.7
 Date experimentale a prelucrarii datelor………………..pag.9
 Analiza datelor experimentale………………………......pag.17
 Surse de erori si metode de reducere a acestora………...pag.20

2
 Consideratii teoretice

Scriptele este un mecanism simplu format dintr-o roata canelata

de-a lungul periferiei, care serveste la schimbarea directiei unei forte
si transmiterea ei prin intermediul unui fir, acesta ruland pe periferia
ei. Desigur, exista mai multe feluri de scripete, dar cel pe care l-am
folosit in lucrarea de laborator pentru a determina coeficientul de
frecare se numeste “scripete fix”. Astfel, avem un scripete fix care are
un punct de sprijin in axa rotii care este fixa, cu urmatoarele forte.
Forta activa, pe care o vom nota cu “F”, forta rezistenta, pe care o
vom nota cu “R”, si forta de sprijin pe care o vom nota cu “S”.

Aceste forte se compun vectorial, fortele F si R fiind egale ca

marime, iar forta S fiind egala cu diagonal paralelogramului.
T1=T2=T
1. ⃗ T 1+⃗
N 1 +⃗ Ff 1+⃗
G 1=0⃗
⇒
ox: T −F j =0 ❑ T −μ M =0
1 g

F j =μ N =μ M
1 1 g

oy: N 1−M g =0 ❑

2. ⃗
T 2+ ⃗
G 2=⃗0

oy: mg −T =0

3
 ⇒ ⇒
m
m g −μM g=0 ❑ m=μM ❑ μ=
M

4
 Principiul metodei

Pornim de la urmatoarea problema: sistemul ce se misca

uniform reprezentat in imaginea de mai jos care are viteza constanta si
acceleratia egala cu 0. Se foloseste un fir si un scripete presupusi
ideali.

5
 Dispozitive experimentale
si materialele necesare

Materialele necesare experimentului pe baza fortei de frecare

sunt urmatoarele:
 Plan orizontal de lemn
 Plan orizontal de sticla
 Scripete cu frecari neglijabile
 Un corp paralelipipedic cu o fata de plastic, una de metal si una
de lemn
 Carucior cu roti metalice
 Mase marcate de 5 si 10 grame
 Diferite mase mai mici
 Cantar electronic
 Suport pentru greutati
Ca dispozitiv experimental am folosit un laser care era
conectat la computer cu un program special care calculeaza cat
de repede se misca caruciorul cu roti metalice pe planul
orizontal de sticla. Deoarece caruciorul era asezat foarte jos fata
de laser, acesta avea un mic stegulet facut din hartie care era
atins de laser.

6
 Modul de lucru

a) Am asezat corpul paralelipipedic pe suprafata plana de lemn, cu

fata de lemn pe suprafata de lemn;
b) Am legat paralelipipedul de un suport pentru greutati cu un fir
presupus ideal, pe care apoi l-am pus pe scripete;
c) Apoi am adaugat mase marcate ca greutati pana cand corpul
paralelipipedic a inceput sa se miste cu o viteza constanta;
d) Dupa aceasta am cantarit corpul paralelipipedic la cantarul
electronic impreuna cu suportul pentru greutati cu greutatile
legate de el;
e) Dupa ce am cantarit ambele materiale, le-am trecut intr-un tabel,
unde am marcat „m” ca fiind masa suportului de greutati si „M”
ca fiind masa corpului paralelipipedic;
f) Am repetat procesul de sase ori, adaugand de fiecare data o
masa mai mare deasupra, pentru suprafetele lemn-lemn, plastic-
lemn si metal-lemn, schimband fata paralelipipedului de cate ori
a fost necesar;
g) Dupa ce am cantarit cu atentie si am transpus datele in tabel, am
trecut la sitemul metal-sticla (sistemul care foloseste forta de
frecare la rostogolire);
h) Ca si la celelalte sisteme, am pus greutati pe caruciorul care
avea un mic stegulet in varf, apoi am pus greutati foarte mici pe
suportul de greutati, pana cand caruciorul a inceput sa se miste;
i) Dupa aceasta, am deschis programul special care se conecteaza
la laser si am dat drumul caruciorului cu greutati pentru a se
deplasa;
j) Apoi, cu ajutorul programului am aflat ca viteza nu era
constanta, asa ca am mai adaugat greutati pe suportul de greutati

7
 pana cand programul de pe computer arata faptul ca viteza era
constanta (viteza se putea observa printr-o linie rosie care
trebuia sa fie cat mai dreapta);
k) Dupa ce am cantarit ambele greutati si le-am trecut in tabel cu
atentie, am repetat procesul de sase ori tot schimband masele;
ATENTIE!
In fiecare tabel se afla 6 mase diferite, deci toate
tabelele sunt egale din punctul de vedere al coloanelor si
al randurilor.

8
 Date experimentale a
prelucrarii datelor

Atunci cand am trecut datele experimentale in diferite tabele a

fost nevoie de 7 coloane, fiecare avand un rol foarte precis :

1.
μ μ Δμ Δμ ε
M m
1. 115,3 25,7 0,22 0,0
1
2. 146,1 31,0 0,21 0,21 0 0,011 0,52
3. 178,6 42,2 0,23 0,0
2
4. 304,4 66,0 0,21 0
5. 243,3 55,8 0,22 0,0
1
6. 554,7 203,7 0,18 0,0
3
μ=0 ,21 ± 0 , 52%

 In primul sistem lemn-lemn, coeficientul de frecare μ, care se

calculeaza astfel: μ=m/M , este foarte apropriat de 0 , 20, cea mai
mare valoare fiind 0 , 23, iar cea mai mica fiind 0 , 18.
 Totusi, calculand coeficientul de frecare mediu, am aflat ca
acesta este 0 , 21, nu 0 , 20 asa cum m-as fi asteptat.

9
 ∆μeste eroarea absoluta care se poate intampla fortei de frecare.
Dupa o privire mai atenta la tabel am observat ca valoarea
acestuia oscileaza mai mult spre 0 , 01, iar dupa ce am calculat
media, care se afla pe urmatoarea coloana de tabel, am aflat ca
am avut dreptate, 0,011 fiind o valoare foarte apropiata de
valoarea pe care eu am dat-o. Eroarea absoluta se calculeaza
astfel: ∆ μ=|μ−μ|, unde μ este coeficientul de frecare mediu.
 Urmatorul lucru pe care l-am facut a fost sa transpun toate datele
intr-un grafic pentru a vizualiza mai bine coeficientul de frecare
care este marcat cu punctul negru mare.

10
 2.

M m
1. 117,8 36,4 0,3 0,02
2. 373,9 108,9 0,29 0,02
3. 178,6 42,2 0,31 0,28 0,03 0,02 0,71
4. 304,4 66,0 0,29 0,01
5. 243,3 55,8 0,29 0,01
6. 554,7 203,7 0,24 0,04
μ=0 ,28 ± 0 , 7 %

 In al doilea sistem plastic-lemn, coeficientul de frecare , este

foarte apropriat de 0 , 29, cea mai mare valoare fiind 0 , 31, iar cea
mai mica fiind0 , 24 .
 Totusi, calculand coeficientul de frecare mediu, am aflat ca
acesta este0 , 28, inselandu-mi asteptarile.
 este eroarea absoluta care se poate intampla fortei de
frecare. Dupa o privire mai atenta la tabel am observat ca
valoarea acestuia oscileaza mai mult spre 0 , 01, iar dupa ce am

11
 calculat media, care se afla pe urmatoarea coloana de tabel, am
aflat ca nu am avut dreptate, 0 , 02 fiind valoarea data.
 Urmatorul lucru pe care l-am facut a fost sa transpun toate datele
intr-un grafic pentru a vizualiza mai bine coeficientul de frecare
care este marcat cu punctul negru mare.

12
3.
M m
1. 117,8 26,9 0,22 0,01
2. 143,3 42,7 0,29 0,06
3. 374,9 81,9 0,21 0,23 0,02 0,01 0,78
4. 324,7 73,3 0,22 0,01 8
5. 580,8 132,7 0,22 0,01
6. 554,8 128,2 0,23 0
μ=0 ,23 ± 0 , 8 %

 In al treilea sistem metal-lemn, coeficientul de frecare μ, este

foarte apropriat de 0 , 22, cea mai mica fiind 0 , 21, iar cea mai
mare fiind 0 , 29.
 Totusi, calculand coeficientul de frecare mediu, am aflat ca
acesta este0 , 23, inselandu-mi asteptarile cu foarte putin.
 ∆ μ este eroarea absoluta care se poate intampla fortei de
frecare. Dupa o privire mai atenta la tabel am observat ca
valoarea acestuia oscileaza mai mult spre 0 , 01, iar dupa ce am
calculat media, care se afla pe urmatoarea coloana de tabel, am
aflat ca nu am avut dreptate,0,018 fiind valoarea data.
 Urmatorul lucru pe care l-am facut a fost sa transpun toate
datele intr-un grafic pentru a vizualiza mai bine coeficientul de
frecare care este marcat cu punctul negru mare.
13
14
4.
M m
1 280, 9,7 0,03 0,000
. 2 2
2 290, 23, 0,04 0,02 0,001 0,00 0,01
. 2 9 8 2 5 7
3 329, 8,0 0,04 0,008
. 8
4 30,7 3,2 0,04 0,002
.
5 284, 6,7 0,02 0,005
. 8 3
6 280, 9,7 0,03 0,002
. 2
μ=0 , 028 ± 0 , 02 %

 In al treilea sistem metal-lemn, coeficientul de frecare μ, este

foarte apropriat de 0 , 02, cea mai mica fiind 0 , 02, iar cea mai mare fiind
0 , 04 .

 Totusi, calculand coeficientul de frecare mediu, am aflat ca

acesta este0,028, inselandu-mi asteptarile cu foarte putin.
 ∆ μ este eroarea absoluta care se poate intampla fortei de frecare.
Dupa o privire mai atenta la tabel am observat ca valoarea
acestuia oscileaza mai mult spre 0,002, iar dupa ce am calculat

15
 media, care se afla pe urmatoarea coloana de tabel, am aflat ca
nu am avut dreptate,0,005 fiind valoarea data.
 Urmatorul lucru pe care l-am facut a fost sa transpun toate
datele intr-un grafic pentru a vizualiza mai bine coeficientul de
frecare care este marcat cu punctul negru mare.

16
 Analiza datelor experimentale

Metoda tabelului si metoda graficului sunt doua modalitati de a

prezenta informatii intr-un mod vizual. Metoda tabelului implica
organizarea informatiilor intr-un tabel, in care fiecare rand si coloana
reprezinta o categorie de informatii. Acest lucru poate face usor de
comparat diferite seturi de date si de intrezarit tendinte. Pe de alta
parte, metoda graficului foloseste grafice, cum ar fi diagrame, grafice
in bara sau grafice de linii, pentru a ilustra informatiile. Graficele pot
face mai usor de vizualizat relatii sau schimbari in timp. Ambele
metode sunt utile pentru a prezenta informatii intr-un mod clar si usor
de inteles.
In plus fata de compararea datelor, metoda tabelului poate fi
utilizata pentru a prezenta informatii numerice exacte, in timp ce
metoda graficului poate fi mai eficienta pentru a ilustra tendinte sau
modele. De exemplu, daca as vrea sa prezint schimbarile in viteza
unui vehicul pe o durata de 3 ore, pot utiliza un grafic de linii pentru a
arata modul in care a evoluat viteza de-a lungul timpului. Pe de alta
parte, daca dorim sa comparam eficienta diferitelor motoare ale unei
masini, putem utiliza un tabel pentru a prezenta datele exacte pentru
fiecare motor. In cele din urma, alegerea intre metoda tabelului si
metoda graficului depinde de tipul de informatii pe care dorim sa le
prezentam si de modul in care dorim sa le transmitem publicului.
In concluzie, metoda tabelului si metoda graficului sunt doua
modalitati eficiente de a prezenta informatii vizual. Fiecare metoda
are avantajele sale, iar alegerea intre ele depinde de tipul de informatii
pe care dorim sa le prezentam si de modul in care dorim sa le
transmitem publicului. Indiferent de metoda aleasa, este important sa

17
ne asiguram ca informatiile sunt prezentate intr-un mod clar, concis si
usor de inteles.

Pentru a compara valorile coeficientului la frecare cu valorile

coeficientului la alunecare, vom lua datele din cele doua tabele ale
sistemului lemn-lemn (deoarece are cel mai apropiate valori fata de
sistemul metal-sticla) si metal-sticla.

M m
1 280, 9,7 0,03 0,000
. 2 2
2 290, 23, 0,04 0,02 0,001 0,00 0,01
. 2 9 8 2 5 7
3 329, 8,0 0,04 0,008
. 8
4 30,7 3,2 0,04 0,002
.
5 284, 6,7 0,02 0,005
. 8 3
6 280, 9,7 0,03 0,002
. 2
μ=0,028 ±0 , 02 %

18
 μ μ Δμ Δμ ε
M m
1. 115,3 25,7 0,22 0,0
1
2. 146,1 31,0 0,21 0,21 0 0,011 0,52
3. 178,6 42,2 0,23 0,0
2
4. 304,4 66,0 0,21 0
5. 243,3 55,8 0,22 0,0
1
6. 554,7 203,7 0,18 0,0
3
μ=0 ,21 ± 0 , 52%

Din cele doua tabele putem observa faptul ca valorile

coeficientului de frecare la alunecare sunt mult mai mici decat
cele de lemn-lemn (desi masele sunt diferite si mult mai mari la
sistemul de frecare metal-sticla in ceea ce priveste masa M, dar
mult mai mici in ceea ce priveste masa m), acesta fiind cel mai
apropiate doar atunci cand sistemul lemn-lemn isi atinge
minimul (0,18), iar cel metal-sticla maximul (0,04). Aceste
numere ne arata faptul ca forta de frecare este mult mai usoara
atunci cand se aplica forta de frecare la rostogolire decat forta de
frecare la impingere, aceasta implicand faptul ca este mult mai
usor sa impingi un carucior cu roti decat un carucior fara roti.

19
 Surse de erori si metode
de reducere a acestora

Surse de erori Metode de reducere

1. Masa suportului de greutati Folosirea unui aparat special, asa
poate fi prea mare sau prea cum am facut la sistemul 4.
mica in cazurile sistemelor 1,
2, 3, deoarece acceleratia a fost
masurata din ochi, si nu cu
ajutorul unui aparat.

20
2. Firul nu a fost ideal, masa Folosirea unui fir cat mai usor si
neputand fi neglijata si putandrezistent, ca de exemplu unul de
fi rupt de la prea multa nailon, cum se folosesc la
greutate. pescuit.
3. Scripetele nu a fost ideal, Folosirea unui scripete uns
rotatia in jurul axului putand fi
recent, care de asemenea are
ingreunata de faptul ca nu a suficient loc intre pereti acestuia
fost unsa bine. pentru fir astfel incat sa nu aiba
loc frictiune.
4. Forte externe pot actiona Executarea experimentului
asupra sistemelor, deoarece nu intr-un mediu controlat.
le-am testat intr-un mediu
controlat in totalitate.

21