VII-1

Studiul resorturilor

Pentru pregătirea la olimpiadă ı̂n laboratorul de fizică trei elevi testează legea lui Hooke cu s, apte
resorturi toate de lungime L0 . Patru dintre resorturi au constanta k1 = 40N/m s, i celelalte trei au
constanta k2 = 60N/m. Un ansamblu init, ial pe care elevii l-au construit este reprezentat in Figura1.

Figura1: Cele patru resorturi k1 sunt prinse superior de un suport s, i sunt separate de resorturile k2
cu o placă de masă m0 . O altă placă m0 este folosită pentru a conecta partea inferioară a sistemului
de o masă m.

a Init, ial elevii au folosit plăci de plastic cu masa m0 = 0kg, iar pentru corpul atârnat 5 p
au folosit o cărămidă cu masa m = 2.5kg, aflat, i alungirea totală ı̂n acest caz.

b Păstrând ansamblul din Figura1, elevii au ı̂nlocuit plăcile de plastic cu unele de 7 p

metal cu masa m0 = 0.5kg s, i au ı̂nlocuit cărămida cu una mai us, oară de masă m =
1.5kg. Aflat, i alungirea totală ı̂n acest caz s, i comparat, i cu rezultatul de la subpunctul
a.

c Elevii, curios, i din fire, au schimbat după sistemul ı̂n cel prezentat in Figura2 s, i 8 p
au urmat acelas, i proces ca la subpunctele anterioare. Care sunt alungirile pentru
cazurile de la a (plăci de conectare cu masa m0 = 0kg, cărămida cu masa m = 2.5kg)
s, i de la b (plăci de conectare cu masa m0 = 0.5kg, cărămida cu masa m = 1.5kg) ?
 VII-2

Figura2: Doua resorturi k1 au fost păstrate la nivelul superior s, i două au fost ı̂nlocuite de un resort
k2 . Cele două resorturi k1 au fost mutate la nivelul inferior ı̂n mijloc.

d După ce au terminat de examinat sistemul, elevii iau un resort k1 separat s, i atârnă 10 p

de el un corp de masă m2 = 0.4kg. Lungimea resorturilor este L0 = 0.4m. După
ce sistemul ajunge ı̂n echilibriu, elevii prind la jumătatea resortului alungit o nouă
greutate m3 = 0.2kg. Ce se ı̂ntamplă cu partea superioară a resortului (ı̂ntre corpul
de masă m3 s, i tavan) s, i cu partea inferioară a resortului (intre corpurile de masa
m2 s, i m3 )? Care este alungirea sau comprimarea pe ambele segmente? Care este
lungimea finală totală?

Subiect propus de:

S, tefan Codreanu- University of Cambridge
 VII-2
Stabilitate si Dinamica
Considera sistemul din figura. O pana de masa m se afla in contact cu doi suporti fixati si un plan
inclinat de masa M si unghi α. Intre suporti si pana frecarea este neglijabila. Totusi, intre restul
suprafetelor in contact exista frecare, caracterizata de coeficientii µ1 si µ2 , asa cum indica figura.

Figura 1: Aceasta este situatia initiala din care este eliberat sistemul. Pana de masa m se afla intre
suporti si se sprijina pe planul inclinat de masa M.

A Stari de echilibru - 7 p
Considera ca µ2 = 0 si µ1 6= 0. In acest caz, in functie de valoarea unghiului α, putem avea
sistemul intr-o stare de echilibru mecanic.

A.1 Copiaza desenul schematic reprezentand toate fortele ce actioneaza asupra penei si 2 p
planului inclinat.

A.2 Exprima relatiile de echilibru mecanic cu notatiile alese de tine pentru fortele din 2 p
desenul de la A.1

A.3 Care este valoarea maxima a unghiului α pentru echilibru? Exprima rezultatul ca o 3 p
functie trigonometrica de α in fuctie de µ1 .

B Alte stari de echilibru - 8 p

Daca µ1 = 0 si µ2 6= 0 sistemul inca se poate afla in echilibru.

B.1 Copiaza desenul schematic reprezentend toate fortele ce actioneaza asupra penei si 2 p
planului inclinat.
 VII-2
B.2 Exprima relatiile de echilibru mecanic cu notatiile alese de tine pentru forte. 2p

B.3 Calculeaza masa maxima m a penei in conditii de echilibru in functie de M, µ2 si 4 p

α. Considera µ2 < tan α.

C Viteze la alunecare - 5 p
Daca sistemul nu se afla initial intr-o stare de echilibru, pana si planul vor intra intr-o miscare
accelerata.

C.1 La un moment de timp in care pana este inca in contact cu planul inclinat, aceasta 5 p
are viteza v1 pe verticala, fiind restrictionata de suporti. Care este viteza orizontala
v2 a planului inclinat? Exprima rezultatul in functie de v1 si o functie trigonomet-
rica de α.
Hint: Descompune cele doua viteze pe directii perpendiculare si paralele cu
suprafata de contact dintre corpuri. Ce relatie trebuie sa existe intre componen-
tele perpendiculare pentru ca cele doua corpuri sa nu se desprinda sau ”sa intre unul
in celalalt”?

D Starea finala - 10 p
In aceasta parte a problemei considera µ1 = µ2 = 0 (neglijam toate frecarile).

Figura 2: Planul se desprinde de pana. Zonele usor transparente reprezinta pozitiile initiale pentru
corpuri. Deplasarea h este cunoscuta. N reprezinta forta de apasare resimtita de plan.
 VII-2
Considera cunoscuta deplasarea h a penei fata de pozitia initiala, acceleratia gravitationala g, α, m
si M.
D.1 Calculeaza viteza V a planului inclinat in momentul in care pana si planul se de- 5 p
sprind una de cealalta (situatie reprezentata in desenul de mai sus).

D.2 Calculeaza valoarea lui N (forta de contact dintre corpuri), considerand ca aceasta 5 p
a fost constanta pe tot precesul de coborare.
Subiect propus de:
Ionel Chiosa, Scoala Generala Nr. 1 Onesti
 VII-III
Rulou Zebră Dublu
Îndrumare: Înainte de a rezolva problema, asigură-te că ai ı̂nt, eles cum funct, ionează sistemul
descris mai jos. Des, i ı̂t, i recomandăm să rezolvi ı̂n ordine subpunctele, pot, i să le rezolvi ı̂n orice
oridine dores, ti, având ı̂n vedere că majoritatea pot fi rezolvate fără ajutorul celor precedente.
Rezultatele numerice lipsite de unitatea de măsură corectă, cât s, i expresiile eronate din punct de
vedere dimensional, nu vor fi punctate.

Rulourile zebră duble au devenit din ce in ce mai populare, deoarece pot controla fluxul de
lumină ce intră ı̂n cameră prin geam, spre deosebire de rulourile clasice. Pentru a studia un rulou
zebră dublu, vom preseupune că aceasta este format din doi scripet, i ideali: unul fix, superior (C), s, i
unul mobil, infeior (B). Ambii scripet, i au aceeas, i rază R = 5cm. Peste aces, tia, circulă o pânză
textilă dungată (ca zebrele), suficient de lungă, având o succesiune de dungi opace si transparente,
de acceasi lăt, ime l = 5cm. Un capăt al pânzei textile este prins de un tavan fix, iar celălalt este
ı̂nfas, urat pe scripetele fix (C).
 Notă: Desenul nu este la scară. Nu ı̂ncerca să măsori distant, e/ viteze pe desen.

În figura de mai sus, este reprezentat schematic un rulou zebră dublu, văzut in lateral, unde
zonele negre reprezintă dungile opace, iar cele galbene reprezintă zonele transparente. Atât
segmentele negre, cât s, i cele galbene, au lungimea l = 5cm. Lumina poate trece prin ruloul dublu
doar prin zonele unde două dungi transparente se suprapun - ca ı̂ntre cele două linii orizontale
albastre din figură. Tratează pânza textilă ca pe un fir ideal inextensibil.

Fie un punct A, fixat pe panza textilă, s, i un punct B, fixat pe centrul scripetelui mobil. Rotind
scripetele superior in sens antiorar, ruloul coboară. Se cunoas, te viteza punctului A fat, ă de sol,
vA = 1cm/s.

A Viteze
A.1 Află viteza punctului B fat, ă de sol, vB . 3p
Pentru a coborı̂ ruloul, trebuie să tragem ı̂n jos de un fir ajutător, ı̂nfăs, urat peste un scripete
ajutator de rază r = 4cm, coaxial cu cel superior. Scripetele ajutător este fixat de cel superior (C),
astfel ı̂ncât dacă scripetele superior face o rotat, ie, s, i cel ajutător face tot o rotat, ie.
A.2 Cu ce viteză, v f ir , trebuie să tragem ı̂n jos de firul ajutător, ca punctul A sa se mis, te 4 p
cu vA ? Ît, i reamintim că circumferint, a unui cerc de rază R este egală cu 2πR.

B Distant, e
Acum, sa analizăm cum variază distant, a dintre punctele A si B, in funct, ie de timp, ı̂n cazul
din figură, când punctul A coboară ı̂n jos cu vA . Consideră cunoscută distant, a init, ială dintre cele
două puncte, d0 = 10cm.
B.1 Demostrează că distant, a dintre cele două puncte ı̂n funct, ie de timp, pentru un inter- 7p
val de timp nu prea mare, este dată de relat, ia
p
d(t) = a · t 2 + b · t + c

s, i determină valoarile numerice ale coeficient, ilor a, b si c, ı̂n sistemul internat, ional.
B.2 De la ce moment de timp, ∆t, formula de mai sus nu mai este valabilă? Determină 3 p
valoarea numerică a lui ∆t ı̂n sistemul internat, ional.

C Coeficient de opacitate
Putem vizualiza modelul ruloului zebră ca pe o repetit, ie a aceleas, i celule elementare,
reprezentate cu ros, u ca in figura de mai sus. Pentru a calcula gradul de obturare al luminii cauzat
de ruloul zebră, definim coeficientul de opacitate
Lopac
α=
L
unde Lopac reprezintă lungimea zonei opace (prin care nu trece lumina) dintr-o celulă elementară,
iar L reprezintă lungimea unei celule elementare (L = 2l). De exemplu, când rulourile zebră sunt
aliniate astfel ı̂ncât fiecare dungă transparentă din stânga se suprapune cu o dunga opacă din
dreapta, coeficientul de opacitate este de 100%, reprezentând faptul că lumina este total blocată de
prezent, a ruloului zebră dublu.
C.1 Care este valoarea minimă posibilă a coeficientului de opacitate, αmin ? Dar cea 3 p
maximă, αmax ? Nu este necesar să argumentezi raspunsul.

C.2 Determină coeficientul de opacitate, α, cunoscând faptul că fiecare dungă opacă 4 p
din partea stângă se suprapune pe 75% din lungimea sa cu dunga opacă din partea
dreaptă.

C.3 Reprezintă grafic coeficientul de opacitate in funct, ie de timp, pentru un interval 6 p

de 25s, când punctul A coboară ı̂n jos cu vA , considerând că la momentul init, ial
fiecare dungă transparentă din stânga se suprapune complet cu una transparentă din
dreapta. Punctajul va fi acordat strict pe grafic.
Subiect propus de:
S, tefan Dolteanu - Duke University