B IX-1

Problema 1 - Bicicleta
1.1
Deoarece rotile au aceleasi dimensiuni si nu aluneca, acestea se vor roti cu aceleasi 2p
viteze unghiulare ω = v/R. Prin urmare, unghiul dintre vectorii specifici celor doua
pietre, r1 si r2 , relativ la centrele rotilor in orice moment de timp este de 90◦ .

Vectorul de pozitie al celei de-a doua pietre, in raport cu prima (r21 ) poate fi gasit
astefel:
2p
−
r→ →
− → − → −
21 = r0 + r2 − r1

unde →
−
r0 este vectorul ce uneste centrele celor doua roti.

Deoarece unghiul dintre√vectorii →

−
r1 si →
−
r2 este intotdeauna de 90◦ , atunci vectorul 1p
→
−
r2 − →
−r1 are lungimea R 2 si se roteste cu o viteza unghiulara constanta, egala cu
viteza unghiulara a roitlor.

Astfel, vectorul celei de-a doua pietre in raport cu prima (−

r→21 ) poate fi calculata ca 2p
→
−
suma dintre vectorul r0 (care nu isi modifica lungimea de-a lungul miscarii) si un
√
vector cu lungimea de R 2 care se roteste cu viteza unghiulara ω. Acest proces
este prezentat in figura
√ de mai jos, unde capetele vectorilor −
r→ →
− → −
21 si r2 − r1 se afla pe
un cerc de raza R 2 centrat la unul dintre capetele vectorului → −
r0 .
1p
 B IX-2
Astfel, din aceasta figura putem determina faptul ca vectorul −
r→
21 are o lungime min-
→
−
ima in momentul in care vectorul r2 − r1 este directionat opus vectorului →
→
− −
r0 , si o
lungime maxima in momentul in care vectorul → −
r2 − →
−r1 este directionat in aceeasi
directie ca vectorului →
−
r0 .

√ √ 1p
min
Lmin = r21 = 3R − 2R = R(3 − 2)

√ √ 1p
max
Lmax = r21 = 3R + 2R = R(3 + 2)

1.2
Din figurile prezentate anterior, putem de asemenea deduce faptul ca lungimea vec- 4p
torului −
r→ →
−
21 este maxima atunci cand vectorul r2 se roteste cu un unghi de π/4 fata de
pozitia initiala. De aici putem găsim momentul de timp t dupa care distant, a dintre
pietre atinge valoarea maximă:
1p
π πR
tmin = =
4ω 4v
 B IX-3
Problema 2 - Aruncari si parasutism

2.1
Scriem ecuatiile de miscare ale celor 2 bile:
1p
g
x1 = v1t − · t 2
2

1p
g
x2 = h − · t 2
2

Se scoate primul timp de intalnire:

1p
h
ti1 = = 2s
v1

Se calculeaza timpul la care prima bila atinge maximul superior si cel la care cea
de-a doua atinge solul:

Pentru prima bila:

0.5p
v
t10 =
g

de unde reiese t10 = 4s.

Pentru a doua bila:

s 0.5p
2h
t20 = = 4s
g

Observam ca ambii timpi sunt egali, deci in momentul in care prima bila isi atinge 0.5p
maximul, cea de-a doua bila loveste pamantul. Intrucat ciocnirea cu pamantul se
face elastic, vom avea aceleasi calcule inca o data, un δt interval de timp pana se
ciocnesc iar, din momentul schimbarii pozitiei intre bile.
 B IX-4
Viteza cu care cea de-a doua bila se desprinde de sol este 0.5p

v2 = g ∗ t20 = v1 = 40m/s

(ciocnire perfect elastica)

Intervalul de timp care trece de la interschimbarea bilelor pana la intalnire este:
1p
δt = ti1 = 2s

Timpul scurs de la inceput pana cand se intalnesc a doua data:

1p
ti2 = t1 + δt = t2 + δt = 6s

2.2 Scriem componentele vitezei pe cele 2 axe

Pe verticala: 1.5p
vy = v · sin α = 4m/s

Pe orizontala: 1.5p
vx = v · cos α = 4m/s

Coordonata bilei pe verticala:

1.5p
g
y = h + vy · t − · t 2
2

Si punem conditia ca bila sa atinga solul, y = 0, obtinand: 0.5p

g 2
· t − vy · t − h = 0
2

si numeric:
5 · t 2 − 4 · t − 15 = 0

de unde obtinem timpul in care bila loveste pamantul 0.75p

t = 2, 1776s
 B IX-5
iar bataia aruncarii 1.25p
b = vx · t = 8, 71m

2.3
In momentul in care parasutistul a atins viteza maxima, acesta va avea o acceleratie
egala cu 0 m/s2

1p
Scriem legea a doua a dinamicii asupra corpului aflat in cadere libera (Marcel) pe
verticala
1.5p
~ − Fr
G ~ = m ·~a

dar stim ca acceleratia a = 0m/s2 , deci avem relatia

0.5p
G = Fr

si stim ca G = mg si Fr = C · v2 1.5p
de unde putem scoate relatia: 0.75p
mg = C · v2

si avem ca r 0.75p
mg
v=
C

v fiind viteza maxima atinsa de Marcel

 B IX-6
Problema 3 - Bile ı̂n echilibru
3.1 Calcularea unghiului dintre planul tangent la cele două sfere s, i orizontală:

Puncte pentru desen corect 1p

Unghiurile α s, i β sunt egale, deoarece unghiuri cu laturile perpendiculare. 1p

1p
R 1
sin β = = = sin α
2R 2

α = 30◦ 1p
Unghiul α se poate calcula prin multe metode. Orice rezolvare corectă primes, e
pnctaj maxim.

3.2 Fort, a din partea bilei 2 pe desen (stânga) - N (orientată la 60◦ ) 1p

Fort, a din partea cilindrului pe desen (stânga) - NE (orizontală) 1p
 B IX-7
3.2 Echilibru pe direct, ia y: √ 1p
N 3
= mg
2

Echilibru pe direct, ia x: 1p
N
= NE
2
mg
NE = √
3

3.3 Desen corect (figura de mai sus, dreapta) 2p

Echilibru pe direct, ia y: √ 1.5p
N 3
NC = mg + = 2mg
2

Echilibru pe direct, ia x: 1.5p

N mg
ND = = √
2 3

Cele două rezultate pot fi obt, inute s, i considerând cele 2 bile drept un singur corp.
 B IX-8
3.4 Desenele următoare nu sunt necesare!

√
Fort, ele ND s, i NE sunt ambele egale cu mg/ 3. Pozit, ia pe cilindru a punctelor lor 2p
de aplicare va determina desprinderea ı̂n punctul A.
√ √
Înălt, imea bilei 1 fat, ă de podea: h1 = R + R 3 = R(1 + 3) 1p
Energia potent, ială a bilei 1: E p = mgh1 √ 1p
∆E p = mgR 3

Energia cinetică a cilindrului: Ec = Mv2 /2 1p

Tranferul energiei pontent, iale: 1p
1 1 √
Ec = ∆E p /2 ⇒ Mv2 = mgR 3
2 2

1p
s √
mgR 3
v=
M
 B IX-9
3.5 Revenind la desenul de la 3.4, cel de sus: Consideram echilibrul ı̂n jurul punctului 1p
B:
2p
√ 3
NE R(1 + 3) = Mg · R + ND R
2

√ 1p
1+ 3 3 mg
mg √ = Mg · + √
3 2 3

1p
2
M= m
3

Se poate considera echilibrul ı̂n jurul oricărui punct.

 B IX-10
Problema 4 - Rigla pe masa

4.1 Deoarece segmentele riglei aflate de o parte s, i de alta a centrului de rotat, ie se mis, că
pe direct, ii diferite, asupra riglei vor act, iona 2 fort, e de frecare opuse.
Fort, ele de frecare puse corect pe desen 4p

N1 = m1 g = mg · y/L N2 = m2 g = mg · (1 − y/L) 2p
Ff 1 = µmg · y/L Ff 2 = µmg · (1 − y/L) 1p

În general, fort, a de frecare nu depinde de viteza corpului aflat ı̂n mis, care, deci ı̂n
acest caz o putem considera uniformă pe cele două segmente. Astfel, putem consid-
era că frecarea este descrisă de fort, ele cu modulul calculat mai sus, care act, ionează
ı̂n mijlocul segmentelor.†
Din echilibrul fort, elor găsim: 2p
 
2y
F = Ff 2 − Ff 1 = µmg · 1 −
L

4.2 Dacă x = L/2, fort, a lui Rares, act, ionează pe mijlocul riglei, deci nu poate cauza o 2p
rotat, ie. Rigla va ı̂ncepe să se deplaseze ı̂n linie dreaptă.
Fort, a minimă: 1p
F = Ff = µmg

Fort, ele F s, i Ff puse corect pe desen (opuse s, i la mijlocul riglei) 2p

Conform rezultatului de la 3.1, dacă F = µmg, atunci y = 0. 1p
 B IX-11
4.3 Echilibrul momentelor fort, elor ı̂n jurul puctului de aplicare a fort, ei F (se poate alege
orice alt punct):
  6p
µmg  y  µmg L−y
·y x− = · (l − y) x − y −
L 2 L 2
y2
 
L y
xy − = (L − y) x − −
2 2 2

2y2 − 4xy + L(2x − L) = 0 1p

r 2p
L2
y = x ± x2 − xL +
2

Expresia de sub radical se verifică a fi pozitivă pentru orice x, deci nu aduce vreo
restrict, ie.†
O restrict, ie este, totus, i, y < x, ceea ce justifică alegerea solut, iei cu −: 1p
r
L2
y = x − x2 − xL +
2

Solut, ia confirmă rezultatul de la 3.2. Pentru x = L/2 obt, inem y = 0.†

√
4.4 x = L ⇒ y = L(1 − 1/ 2) √
1p
√ 2−1
vcapăt = ω(L − y) = ωL/ 2 vcentru = ω(L/2 − y) = ωL · 2 2p
Raportul vitezelor: 2p
√
vcapăt 1/ 2 √
= √ = 2 + 2 ' 3.41
vcentru ( 2 − 1)/2

† Obsevat, ii ce nu sunt obligatorii din partea elevilor.