Curs 2

Mişcarea unui mobil

Poziţia unui punct de coordonate x, y, z este definită prin vectorul său de poziţie r  OP , scris
ca sumă vectorială a componentelor sale pe cele trei axe de coordonate:

r  xi  y j  z k .

zk

P
r
k yj
y
i oj
xi

Când un punct P este în mişcare, coordonatele sale şi în consecinţă, vectorul său de poziţie se
modifică în timp.
În raport cu un sistem de referinţă xOyz, numim lege de mişcare a unui mobil dependenţa de
timp a vectorului său de poziţie,

rt   xt i  yt  j  zt k , respectiv a coordonatelor poziţiei sale, x  xt  , y  yt  , z  zt  .
Fie P1 şi P2 două poziţii ale unui punct mobil în lungul traiectoriei sale, reperate faţă de un
observator fix plasat în originea O a reperului x Oy z, la momentele de timp t1 şi, respectiv t2

t 1  t 2 . Acestor poziţii le corespund vectorii de poziţie r1 şi r2 .

Definim deplasarea punctului în intervalul de timp t  t 2  t1 prin mărimea vectoriala

P1P2  r  r2  r1 .

1
 z

P1(t1)

S
r
P2(t2)
r1

r2

O
y

Vectorul deplasare r , construit ca diferenţa vectorilor r2 şi r1 , este segmentul orientat de

la P1 la P2.

Mărimea sa r se măsoară în m.

Faceţi distincţie între deplasarea punctului r  P1 P2 şi lungimea S  P1 P2 a arcului de curbă
ce reprezintă spaţiul parcurs de punct între cele două momente de timp. Deşi ambele se măsoară în
metri, primul este un vector, iar celălalt este un scalar.

Dacă mişcarea este rectilinie şi păstrează acelaşi sens, r  S  P1P2 , deplasarea coincide cu
spaţiul parcurs.

P1 r P2
(t1) S (t2) t
O

Viteza medie scalară (vm) a unui mobil este o mărime scalară care se defineşte ca raportul
dintre spaţiul parcurs pe traiectorie şi intervalul de timp corespunzător:

2
 
S
vm  ,
t

unde S se exprimă în metri şi t în secunde.
Vectorul viteză medie se defineşte ca raportul dintre vectorul deplasare şi intervalul de timp
corespunzător:

r
vm  ,
t

şi are orientarea lui r .

Viteza înregistrată de vitezometru reprezintă viteza instantanee. Ea este insuficientă pentru
caracterizarea mişcării unui punct la momentul t, căci nu ne informează nici asupra direcţiei, nici
asupra sensului de deplasare.
Pentru aceasta vom defini vectorul viteză instantanee v(t) a unui punct mobil P, vectorul care
are următoarele caracteristici:
- direcţia tangentei la traiectorie în poziţia ocupată de P la momentul t;
- sensul este cel al mişcării în acel moment;
modulul (mărimea):
 r
S
vt   lim  lim
t t ,
t  0 t  0

vt 
P(t)

Mişcarea rectilinie şi uniformă

Ecuaţia (legea) mişcării rectilinii uniforme este:

s= s0 + vt.
Legea de mişcare se reprezintă grafic printr-o dreaptă, având unul din aspectele următoare,
după cum poziţia iniţială se află la dreapta sau la stânga originii axei s 0  0 sau s 0  0 , iar viteza
este orientată în sensul pozitiv sau negativ al axei 0xv  0 sau v  0 .

3
 s s

s0 s0

0 t t 0 t

s s

0 t 0 t

s0 s0

v v
0 P0(s0) s s
0 P0(s0)

v v
s P0(s0) 0 s
P0(s0) 0

4
 Exerciţiu aplicativ
P1. De la Bucureşti spre Ploieşti pleacă două autoturisme cu aceeaşi viteză v1 = 30 km/h la un
interval dat t = 10 minute, unul după altul. Cu ce viteză v2 se mişcă un autoturism care vine de la
Ploieşti şi care întâlneşte celelalte două autoturisme la un interval   4min.
R: Spaţiul dintre cele două autoturisme care se urmăresc este :
10
S  vt  30km / h  h  5km.
60
Acest spaţiu de 5 km se deplasează spre Ploieşti cu viteza de 30 km/h şi la un moment dat pe
lângă el trece un autoturism cu o viteză v2. Viteza relativă de parcurgere a acestui spaţiu este v1 + v2.

v2
2 v1 1 v1

5 km

S 4 5km
  h  v 2  45km / h .
v1  v 2 60 30  v 2

P2. Un autoturism a parcurs distanţa d = 90 km, dintre două localităţi, cu viteza medie vm = 80
km/h. Viteza sa pe prima porţiune de drum a fost v1 = 90 km/h, iar pe a doua porţiune, v2 = 72 km/h.
Determinaţi:
a) intervalul de timp în care deplasarea s-a efectuat cu viteza v1;
b) spaţiul parcurs de autoturism cu viteza v2.
R: Expresia vitezei medii este:
d
vm  , vm = 80 km/h; d = 90 km
d1 d 2

v1 v 2
v1 = 90 km/h; v2 = 72 km/h.

se cunoaşte că d  d1  d 2  d 2  d  d1 şi înlocuim sus:

d d dv 1 v 2
vm    .
d 1 d  d 1 d 1 v 2  d  d 1 v1 d 1 v 2  v1   dv 1

v1 v2 v1 v 2

5
 De unde rezultă pentru d1 expresia:
dv 1 v 2  v m dv 1
d1   45 km .
v m v 2  v1 

d 2  d  d1  90  45  45 km .

d1 45
a) t 1    0,5 h .
v1 90

d 2 45
t2    0,625 h .
v 2 72

Exerciţiu aplicativ
O şalupă trebuie să traverseze un râu de lăţime d = 30 m. Viteza şalupei faţă de apa râului este
v s  10 m  s 1 , iar viteza de curgere a râului este u  2m  s 1 .

Să se calculeze:
a) viteza absolută a şalupei când unghiul dintre direcţia de deplasare a şalupei faţă de apă şi


cursul apei este de 60o, apoi pentru un unghi de 90o v s ,  u ; 
b) sub ce unghi trebuie orientată şalupa astfel ca traversarea să se facă pe drumul cel mai scurt;
c) cât timp durează traversarea, în acest caz?
Soluţie:

a) Conform notaţiilor: v a  v r  v t  v s  u (figura 2.10).

v r  vs va vs va


 u
vt  u

Figura 2. 10 Figura 2. 11

Aplicând teorema lui Pitagora generalizată:

v a2  v s2  u 2  2v s u cos 

rezultă, pentru   60 , v a  15,7 m  s 1 , iar pentru   90 , v a  10,2 m  s 1 .

6
 b) Viteza absolută trebuie să fie perpendiculară pe maluri, pentru ca drumul să fie cât mai scurt
(fig. 2.11).
u
Rezultă: sin    0,2 , iar   11 30' .
vs
c) Viteza absolută va fi, în acest caz:
d
v a  v s2  u 2  9,8 m  s 1 , deci t   3,06 s .
va

Exerciţiu aplicativ
1. Un vaporaş parcurge distanţa dintre două porturi fluviale mergând în sensul de curgere a
apei în 8 h şi în sens contrar în 12 h. În ce interval de timp ar parcurge vaporaşul aceeaşi distanţă în
apă stătătoare?

Mişcarea rectilinie uniform variată

Ecuaţia vitezei în mişcarea rectilinie uniform accelerată v  v 0  at , unde v0 este viteza la
momentul t0 = 0.
Ecuaţia vitezei se reprezintă grafic, astfel:
v

v1

tg  a
v0 

t0 = 0 t1 t

Valoarea distanţei parcurse în mişcare uniform accelerată este tocmai aria de sub curba v(t).
Aceasta se calculează integrând ecuaţia vitezei:
t1 t1 t1
t 12
S   v 0  at dt  v 0  dt  a  tdt  v 0 t 1  a .
0 0 0
2

Dar acceleraţia fiind constantă se poate scrie:

7
 v1  v 0
a şi înlocuind obţinem:
t1  0

v1  v 0 t 12 v  v 0 t 1
S  v 0 t1    v 0 t1  1
t1 2 2
Aceasta este aria dreptunghiului şi a triunghiului aflate sub curba vitezei (adică a trapezului):
v 0  v1 t 1 .
S
2
Din ecuaţia vitezei şi cea a spaţiului, prin eliminarea timpului se obţine ecuaţia lui GALILEI.
v  v 0  at
 v  v0
 t2 t ,
S  v 0 t  a a
 2
se înlocuieşte în ecuaţia a adoua şi se obţine:
v  v 0 a v  v 0 
2

S  v0   .
a 2 a2
După prelucrare se obţine:
v 2  v 02  2 a S .

În mişcarea uniform accelerată, vectorii acceleraţie şi viteză au acelaşi sens, iar proiecţiile lor
pe axa 0x, a deplasării, vor avea acelaşi semn.
Ecuaţiile generale ale vitezei şi spaţiului rămân valabile şi în cazul mişcării uniform încetinite,
doar că aici proiecţia vitezei şi proiecţia acceleraţiei pe axa mişcării sunt de semne opuse, pentru că
mărimea vectorului viteză scade în timp.

v (t) v0 (t0) x (t0) v 0 (t) v x

0 P(x) P0 0 P0 P(x)
a a

Un caz particular este cel al mişcării uniform încetinite până la oprire. La oprire v = 0:
v0
 0  v 0  at op  t op  
a
v 02
 0  v  2 a S op  Sop
2
0  ,
2a
cu a şi v de semne opuse.

8
 Aplicaţie
Din diagrama următoare să se determine:
1. pe ce porţiune a deplasării este atinsă viteza maximă?
2. grafic şi analitic spaţiul parcurs pe fiecare porţiune.
3. viteza medie pe intervalele BC şi DE.
4. viteza medie pe întrega deplasare.
v(m/s)

C D
30

25

20

15

10

A B E
2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 t(s)

R:
1. pe porţiunea CD este atinsă viteza maximă de 30 m/s.
2.1. Grafic se obţine prin calculul ariilor respective.
3  30 4  30
S1   45 m ; S2  4  30  120 m ; S3   60 m .
2 2
Pe porţiunea AB spaţiul este zero.
2. Pentru calculul analitic se foloseşte relaţia:
at 2
S  v0 t  .
2
30
- pe porţiunea BC acceleraţia este tg   10m / s 2 .
3

9
 10  3 2
S1  0   45m .
2
- pe porţiunea CD mişcarea se efectuează cu viteză constantă şi spaţiul este
S2  v  t  30  4  120m .
- pe porţiunea DE mobilul frânează cu acceleraţia:
30
 4
2
2
30 at 4
a  7,5m / s  S  v 0 t 
2
 30  4   60 m .
4 2 2
3. viteza medie este spaţiul parcurs raportat la timp.
- pe BC spaţiul este 45 m, parcurs în 3 secunde  viteza medie este de 15 m/s.
- pe DE spaţiul este 60 m, parcurs în 4 secunde  viteza medie este de 60 : 4  15 m / s .
4. viteza medie pe întreaga deplasare este raportul dintre spaţiu şi timp.
Spaţiul este: 45 + 120 + 60 = 225 m.
Timpul este 16 secunde.
225m
v  14,063m / s
16s
Să se traseze sub această diagramă, diagramele a(t) şi spaţiul funcţie de timp.

10