REFLECŢIA ŞI REFRACŢIA UNDELOR

O undă de orice natură ajungând la suprafaţa de separaţie a două

medii diferite suferă fenomenele de reflecţie şi refracţie, adică parţial
trecând dintr-un mediu în altul, iar parţial întorcându-se în mediul în care
au fost produse. Această concluzie generalizează numeroasele
experimente efectuate cu toate categoriile de unde. Legile experimentale
ale reflexiei şi refracţiei pot fi regăsite teoretic impunând anumite condiţii de
continuitate pe suprafaţa de separaţie. Vom stabili în cele ce urmează
legile acestui fenomen în cazul undelor scalare care se propagă în medii
izotrope, liniare, nedispersive, conservative şi omogene.
Fie mediile I şi II caracterizate prin vitezele de fază v 1 şi v2 separate prin
suprafaţa plană σ. Din mediul I soseşte spresuprafaţa II unda incidentă a
cărei direcţie de propagare dată de versorul ni face cu normala la planul σ
unghiul σ1 numit unghi de incidenţă. Considerăm unda incidentă, unda
armonică plană de frecvenţă ωi şi amplitudine ai

 nr 
ii  t  i 
 v1 
i  ai e

unda refractată de amplitudine ar se propagă după direcţia dată de versorul


nr şi face cu normala la planul de separaţie unghiul α 2 numit unghi de
reflexie.
 
  n r  
i   r  t  r  
v1  
r  ar e  

Unda refractată, numită şi undă transmisă,de amplitudine a t se propagă în

mediul II după o direcţie dată de versorul n t şi face unghiul α3 numit unghi
de refracţie cu direcţia normală la planul σ

 nr
i t  t  i 
t   t e  v2 
Vom impune funcţiei de undă condiţia de a fi continuă pe suprafaţa de
separaţie dintre cele două medii. O astfel de condiţie rezultă din
considerente fizice: dacă ψ este presiunea undei elastice ea trebuie să
aibă aceeaşi valoare pe ambele feţe ale suprafeţei.

 i  r     t  

adică
  
 nr  n r  nr
i i  t  i  i r  t  r  i t  t  t 
 v1   v1   v2 
ai e  ar e  at e
Condiţia trebuie satisfăcută identic pentru orice valori ale mărimilor

independente între ele t şi r . Ceea ce înseamnă că pe planul σ cele trei
unde au aceeaşi fază.
  
 nr   nr  nr 
i  t  i    r  t  r   t  t  
 v1   v1   v2 


relaţie care este satisfăcută pentru orice valoare a lui t şi r deci:

i   r t  
 n r n r n r
 i  t  r
 v1 v2 v1

relaţiile de mai sus exprimă legile reflexiei, refracţiei după cum urmează:

10 Frecvenţa unei unde este invariantă în raport cu procesele de

reflexie – refracţie.

Scriem cu ajutorul cosinusurilor directori produsele scalare considerate la

suprafaţa de separaţie (z = 0)
 Punem condiţia ca unda incidentă să fie cuprinsă în planul XOZ
(cosγ1=0)

ni ri  x cos  1


nr rr  x cos  2  y cos  2


nt rt  x cos  3  y cos  3

Scriem condiţiile impuse anterior

x cos 1 x cos  2  y cos  2 x cos  3  y cos  3

 
v1 v1 v2

se obţine
cos  1 cos  2 cos  3
 
v1 v1 v2
 cos  1 cos  2 cos  3
  0
v1 v1 v2

această ultimă relaţie permite definirea următoarei legi:

20 Direcţiile de propagare ale undelor incidente, reflectată şi transmisă şi

direcţia normalei la suprafaţa de separaţie sunt coplanare.

De asemenea se obţin următoarele relaţii:

 
1   2   1   2 adică

30 Unghiul de reflexie este egal cu unghiul de incidenţă şi

cos  1 cos  3 sin  1 v1

   N
v1 v2 sin  3 v 2

40 Raportul dintre sinusul unghiului de incidenţă şi sinusul unghiului de

refracţie este egal cu raportul vitezelor de propagare ale undelor în cele
două medii şi se numeşte indicele relativ al mediilor.

Pentru a calcula amplitudinea undei reflectate şi undei transmise vom scrie

condiţia de continuitate şi din egalitatea fazelor se obţine următoarea
relaţie între amplitudinile celor trei unde:

ai  ar  at

Pornim de la faptul că unei mărimi scalare ψ, i se poate asocia o mărime

vectorială
 
 
r

unde χ este o constantă de material. Dacă ψ este o funcţie de undă atunci


şi  este o funcţie de undă pentru care impunem condiţia de continuitate
pentru componenta normală la suprafaţa de separaţie

 i  nn  r  nn    t  nn 

  
  mr
i  t  i 
 ni
 i   ai ie  v1 
vi

după efectuarea tuturor derivatelor şi simplificarea cu ( iω) şi cu factorii

exponenţiali ( egali cu suprafaţa σ) se obţine

1  
 a1ni  nn  ar nr  n   2 at nt  nn
v1 v2

dar  
ni  nn   cos 1

 
nr  nn  cos 1

 
nt  nn   cos  2

 1 v2 cos  2
ai  at    at
 2 v1 cos 1


notăm cu z o nouă constantă de material pe care o vom numi
v
impedanţa mediului

 z 2 cos  2
ai  ar  z cos   at
 1 1

 ai  a r  a t



rezolvând sistemul de mai sus rezultă

z1 cos1  z2 cos 2
ar  ai
z1 cos1  z2 cos 2

2 z1 cos 1
at  ai
z1 cos 1  z 2 cos 2

Obs:
  În cazul particular al incidenţei normale α1 = α2 = 0 formulele devin

z1  z 2
ar  ai
z1  z 2

2 z1
ar  ai
z1  z 2

 dacă z1  z 2  a r  ai

z1  z 2  a r   ai
schimbarea semnului de echivalenţă cu modificarea fazei cu   deoarece

 
e  i   1 . Modificarea fazei modifică diferenţa de drum  
k

2