Randamentul global al diferitelor mijloace de transport

(randamentul global exprimă gradul în care energia consumată este transformată în lucru
mecanic).
Mijlocul de transport Randamentul
1. Autovehiculul cu motor prin compresie 0,3...0,32
2. Autovehicule cu motor cu aprindere prin scânteie 0,23...0,25
3. Locomotive cu abur 0,06...0,07
4. Locomotive diesel electrice 0,29...0,31
5. Aeronave turbopropulsoare şi turboreactoare 0,20...0,26.
Se apreciază că reducerea zgomotului produs de avioane cu 2 decibeli (dB) pe deceniu
este un succes incotestabil al tehnicii.
I2
1dB  20 lg
P2 I1
NdB   10 lg (sau pentru curenţi şi tensiuni ).
P1 U
1dB  20 lg 2
U1
Urechea aude 20 Hz  20.000 Hz.
P1  10W; P2  100W  10dB.

3.1. Formarea şi elementele traficului

Traficul defineşte numărul de vehicule, tone sau călători care circulă pe o cale de
transport terestră, navală sau aeriană (pietonii au construit alei separate în afara fluxurilor de
circulaţie).
Fluxurile şi curenţii de trafic se caracterizează prin următoarele elemente:
- origine – sens – destinaţie;
- structură, mărime şi viteză;
- intensitate, debit sau volum (capacitatea);
- densitate;
- siguranţă;
- grad de poluare.
Originea, sensul şi destinaţia sunt specifice fiecărei componente a traficului.

q 1i
A B q 1e
A’ q i2 q e2 B’
...

...

q in q en
1
 n n

q  q
i 1
i
i
i 1
e
i  Q.

Mărimea curenţilor de trafic se exprimă în numărul de vehicule sau număr de tone (Q)
sau număr de călători (C):
n
Q   Q i tone; n = numărul tipurilor de vehicule cu care se realizează transportul de
i 1

mărfuri;
P
C   C i calatori; P = idem ,,n” dar pentru transportul de călători.
i 1

Structura curenţilor de trafic cuprinde în primul rând tipurile de vehicule care circulă pe
căile de comunicaţie.
Viteza fluxurilor şi curenţilor de trafic exprimă modul în care se deplasează pe calea de
comunicaţie elementele traficului (vehicule, tone, călători).
Vitezele caracteristice ale traficului sunt:
- viteaza instantanee v i ;
- viteza de exploatare v e ;

- viteaza de siguranţă v s ;

- viteza economică v k ;
- viteza comercială v c ;
Viteza instantanee este viteza înregistrată la un moment dat, (se realizează ca o medie
realizată de cele V vehicule care trec printr-un punct al reţelei în intervalul de timp t):
1 V
vi   v ii ,
V i 1
V – numărul de vehicule care trec pe calea de comunicaţie considerată într-un sens în
timpul t.
Viteza de exploatare reprezintă viteza medie de parcurgere a distanţei l:
l l 1
ve   V
 V
tn 1 1 1 1
 
V i 1 V V i 1 v ii

2
 l V 1
tn   .
V i 1 v ii

 l l l  n
1
Observaţie: t n     ...    l dar pentru a calcula media trebuie
 v1 v 2 vn  i 1 v i

raportat la numărul de vehicule care trec: V  t n .

Viteza de siguranţă v s  reprezintă viteza maximă admisă la circulaţia vehiculului în
curbă.
FC cos 

G sin  FC
FC sin 

G cos 
 G

Condiţia de siguranţă este:

FC cos   G sin   FC sin   G cos  : cos 

FC  Gtg  FC tg  G .

sin   tg  i
Se are în vedere că  este mic şi
cos   1
iar produsul   i  0 (fiind foarte mic)  FC  G i  ,

  coeficientul de frecare transversal dintre roţi şi drum;

i – declivitatea transversală a suprafeţei de contact;
mV 2
la limită  G i  : m VS  gR i  ,
R
i max  10%.

(În problemă se poate cere reprezentarea i pentru combaterea derapajului).

Aplicatie
1. Să se determine viteza de siguranţă pentru circulaţia unui automobil într-o curbă cu
raza R = 100m, lăţimea drumului l = 8m, supraînălţarea maximă hmax = 0,2m, iar coeficientul
de frecare transversal  = 0,2.
Viteza de siguranţă este viteza maximă admisă la circulaţia vehiculului în curbă.

3
 FC cos 

G sin  FC

FC sin 

G cos 
 G

FC cos   G sin   FC sin   G cos  

FC  Gi  G

VS  gR i  

h
i  tg  sin    0,2  0,025
l

VS  9,81 1000,025  0,2  14,85m / s  53,48km / h.

dar pentru R  200m  VS  75,63km / h.

dar pentru R  300m  VS  92,63km / h.

dar pentru R  400m  VS  106,96km / h.

V400300  106,96  92,63  14,34km / h.

V300200  17km / h.

V200100  22,15km / h.

2. Să se determine supraînălţarea maximă necesară circulaţiei în deplină siguranţă a unui

automobil cu V = 100 km/h, într-o curbă cu R = 200m. Se mai cunosc  = 0,2 şi lăţimea 7 m.
VS2  gR
din VS  gR   i   i 
gR

i
100 / 3,6  9,81 200  0,2
2
 0,193275  0,2
9,81 200
h
i  h  il  7  0,2  1,4!!! extrem de mare şi neadmisă de condiţiile de confort.
l
h max  0,2m.

3. Păstrând aceleaşi date să se determine care este viteza limită la care drumul nu mai
are nevoie de supraînălţare pentru circulaţia în depline condiţii de siguranţă.
i  0  VS2 gR  VS  gR  71,3km / h.

4
 Capacitatea de bază sau ideală este numărul maxim de vehicule care pot circula pe o
bandă sau pe un drum, într-un sens sau în ambele sensuri când traficul se desfăşoară în
următoarele condiţii ideale:
- fluxul de circulaţie este continuu şi nu este intersectat la acelaşi nivel de alte fluxuri;
- traficul este alcătuit din turisme (vehicule etalon);
- lăţimea benzilor de circulaţie este de 3,5 m, acostamentele au o lăţime minimă de 1,5
m, fără obstacole laterale;
- elementele geometrice ale traseului corespund vitezei de 100 km/h sau mai mare;
- declivităţile în profil longitudinal sunt sub 2%;
- distanţa de vizibilitate pentru depăşire este de minim 400 m;
- suprafaţa îmbrăcăminţii nu prezintă neregularităţi.
Viteza economică v k  reprezintă viteza de deplasare a vehiculelor în afara localităţilor,
care asigură siguranţa maximă a traficului;
Viteza comercială v c  reprezintă viteza realizată de vehicule între punctele de plecare

şi sosire, când se are în vedere atât timpul de mers efectiv t m  , cât şi timpul de staţionare pe
parcurs.
Intensitatea, debitul (capacitatea de circulaţie) a căilor de comunicaţie reprezintă
numărul maxim de vehicule care pot circula în ambele sensuri, într-un anumit interval de timp
(oră sau zi), atunci când pe întreaga porţiune a căii de comunicaţie nu se produc întâlniri şi
depăşiri şi când întregul flux de circulaţie se află în mişcare.
Capacitatea de circulaţie se măsoară în vehicule etalon / oră sau zi.
Mărimea capacităţii de circulaţie depinde de numărul şi lăţimea benzilor de circulaţie şi
viteza de circulaţie.
În calculul capacităţii de circulaţie a drumurilor trebuie să se aibă în vedere:
- compoziţia traficului;
- existenţa diferitelor obstacole care reduc capacitatea;
- depăşirile în circulaţie;
- intersecţiile la acelaşi nivel.
Capacitatea de circulaţie a unei benzi se face în ipoteza că aceasta este încărcată la
maxim şi nu se efectuează depăşiri, toate vehiculele din şir circulă cu aceeaşi viteză şi la o
aceeaşi distanţă de urmărire (lu). La limită, distanţa minimă de urmărire este egală cu distanţa
totală de frânare (lf):
l f  l P  l 'P  l 0 ,

5
 l P  lungimea de percepere (distanţa parcursă de autovehicul din momentul observării
obstacolului până în momentul intrării în acţiune a frânei);
l 'f  lungimea efectivă de frânare;

l 0  lungimea de siguranţă care se adoptă 5m.

Distanţa efectivă de frânare se obţine din egalarea energiei cinetice la începutul frânării,
cu lucrul mecanic produs pe întreg spaţiul frânat.
mV 2
 Ff l 'f
2

G sin Cg

G cos 
v

 G

mV 2 cos   1
 G sin   G cos   f l 'f
2 sin   tg  i

mV 2
 G f  i l 'f
2
V2
l 'f  se ia cu + pentru frânarea în rampă şi cu – pentru frânarea în pantă.
2gf  i 
f – coeficient de frecare longitudinal.
Dacă viteza se exprimă în km/h, g = 9,81m/s2 se obţine:
2
2  1 
V  
 36   V2
l 'f  .
2  9,81f  i  254f  i 
Dacă se consideră timpul de percepere 0, 75s, decivitatea i = 0 şi coeficientul de frecare
f = 0,4, lungimea drumului de frânare va fi:
V2 V
lf    5,
100 10
Ceea ce înseamnă că distanţa de urmărire a autovehiculelor variază după o parabolă în
funcţie de viteză.