CUPRINS

I NT R O D U C E R E . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
1 . Elaborarea proiectului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , , , , , , , . . . . . . . . . . . . . . 2
1 . 1 Caracteristica încărcăturii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2
1 . 2 . Aprecierea autovehiculului în corespundere cu condiţiile necesare de transport a
mărfii în corespundere cu cerinţele de circulaţie pe traseu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
1 . 3 . Etapele de incarcare-descarcare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 2
1 . 4 . Determinarea traseului rutier de deplasare şi a punctelor vamale de
trecere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
...17
1 . 5 . Întocmirea graficului de circulaţie a autovehiculului şi devizul de lucru al
conducătorului
auto . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
18
1 . 6 . Calculul indicilor tehnici şi exploataţionali de lucru a autovehiculului pentru
executarea tehnologiei procesului de
transport… … … … … … … . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 9
1 . 7 . Măsurile şi determinarea necesarului de combustibil
.......................................................................................... 24
1.8.Calculul eficientei economice a
proiectului..........................................................................32
Bibliografie ......................................................................38

UTM IMT-171FR
Mod. Coala N.Document Semnat Data
A efectuat Patras Victor Litera Coala Coli
A verificat Bivol Elena Proectarea cursei 2 56
Chisinau-Shanhai
T. contr. U.T.M. F.I.M.I.T.
Aprobat gr. IMT-171 FR
 1.Elaborarea proiectului

Retur
Tur
Chisinau – Shanhai -Chisnau Produse farmaceutice
1 Vin
(Dezinfectanti)

2.1 Caracteristica încărcăturii

Conform datelor initiale avem de transportat materiale lichide si anume vin si alcool etilic in
vrac.Este necesar de cunoscut caracteristica acestuia pentru a putea alege mijlocul de
transportare,mijlocul de incarcare-descarcare e.c.t.
Vinul este o băutură obținută exclusiv prin fermentația alcoolică totală sau parțială a
strugurilor proaspeți, zdrobiți sau nu, sau a mustului de struguri – acesta poate fi usor turnat in IBC-
Container cate 1000L care se amplaseaza pe palete.Amplasarea pe palete se efectueaza de catre
expeditor.Vor fi plasate cite un IBC-Container pe fiecare paleta cu greutatea totala de 1000kg. Vom
folosi mijloace mecanizate de incarcare-descarcare(electrostivuitor).
Al doilea tip de marfuri a fost ales produse farmaceutice (Dezinfectanti) - se prezintă ca o
substanță lichidă incoloră, solubilă în apă în orice proporții. Solubilitatea se datorează grupării
hidroxil din molecula alcoolului prin intermediul careia între moleculele de apă și de alcool se
stabilesc legături de hidrogen intermoleculare. - care va fi transportat in IBC-Container cate
1000L.Aceste containere pot fi usor amplasate pe palete de aceea putem usor mecaniza procesul de
incarcare-descarcare

Coala
U.T.M. IMT-171 FR 3
Mod Coala N. Document Semnat Data
 Container pentru vin si alcool
Marca: IBC
Capacitate (Litri) 1000
L x L x H mm inc. paletă 1200 x 1000 x 1170
Greutate (Kg) 70

1.2. Aprecierea autovehiculului în corespundere cu condiţiile necesare de

transport a mărfii în corespundere cu cerinţele de circulaţie pe traseu.
Alegerea autovehiculului care urmează să execute cursa tur/retur are importanţă în primul rând la
calcularea costurilor de deplasare sub diferite aspecte: preţul la carburanţi în ţările de tranzit şi
destinaţie, limitele de greutate şi gabarit impuse la traversarea hotarelor dintre ţări, emisiile
admisibile de substanţe toxice, gradul şi modul de echipare al autovehiculului cu mecanisme şi
dispozitive de iluminare şi protecţie şi multe alte elemente care trebuie luate în consideraţie la
această etapă.
Având în vedere că traseul parcurge doar pe teritoriul ţărilor CSI, se vor lua în consideraţie normele
care sunt aplicate anume în aceste ţări.
Conform Acordului cu privire la masa şi gabaritele mijloacelor de transport, care execută
transporturi internaţionale pe drumurile tărilor UE, dimensiunile maximale şi alţi parametri liniari
ai mijlocului de transport trebuie să fie:
1. Dimensiunile maximale ale mijloacelor de transport, în conformitate cu articolul 4 al
Acordului, nu trebuie să depăşească valorile indicate mai jos:

Coala
U.T.M. IMT-171 FR 4
Mod Coala N. Document Semnat Data
 • autocamion........................................................................12,00 m;
• mijloc de transport articulat................................................20,00 m;
• auto-tren...........................................................................20,00 m;
• Lăţimea maximală:
• pentru toate mijloacele de transport.....................................2,55 m;
• caroseriile izoterme ale mijloacelor de transport...................2,60 m;
• Înălţimea maximală – 4,00 m.
2. Încărcătura transportată în caroseria mijlocului de transport nu trebuie să treacă mai mult de
2 m peste limita gabaritică din spate a automobilului sau remorcei.

Masele maximale ale mijloacelor de transport

1. Masa maximală a mijloacelor de transport nu trebuie să depăşească valorile indicate mai jos:
• Autocamioanele:
• automobil cu 2 axe.........................................................................18 t;
• automobil cu 3 axe.........................................................................25 t;
• Autotractoare cu şa şi semiremorci (2+3)......................................40 t;
• Auto-trenuri....................................................................................44 t.
2. Greutatea transmisă pe axa (axele) conducătoare a automobilului sau mijlocului de transport
combinat, nu trebuie să fie mai mică de 25% din greutatea sumară a automobilului sau mijlocului de
transport combinat.
Astfel, din punct de vedere economico-exploataţional, la efectuarea transportului respectiv va fi
utilizat camionul Iveco Stralis şi semiremorca Welton.

Iveco Stralis AS-L440S45TP

Coala
U.T.M. IMT-171 FR 5
Mod Coala N. Document Semnat Data
 AAmpatament 3650 3800
BLungime maxima a vehiculului 6076 6256
CLungime consola fata 1410
DLungime consola spate 1048
Diametru minim de bracare 1295 13400
(Tntre borduri) 0
Distanta axa spate - sa de 520 700
cuplare
E Latime maxima* 2550
H Distanta de la axa fata la 940
spatele cabinei
M Ecartament fata 2049
Ecartament spate 1818
L fnaltime fata superioara §asiu 982
(descarcat)
P Garda la sol minima 214
K fnaltime maxima (descarcat) 3793
(*) Exclusiv lampile de semnalizare si oglizile laterale

Coala
U.T.M. IMT-171 FR 6
Mod Coala N. Document Semnat Data
 Ampatament 3650 3800
Masa maxima autorizata 18000
Masa maxima autorizata Tn 44000
WI
autotren
Masa maxim a pe axa fata 7500
EL Masa maxima pe axa spate 13000
TO
Masa proprie totala* 6840 6860
N Masa proprie pe axa fata 4950 4960
Masa proprie pe axa spate 1890 1900 SE
Capacitate rezervor de 600
MI combustibil [L] RE
M OR
CA PENTRU TRANSPORT CONTAINERE NS PT /40/

TIP NS 34 PT /40/
A Lungime exterioara aprox. mm 12730
Outer Latime exterioara aprox. mm 2500
width
D1 Distanta intre traverse aprox. mm 1300
D2 Distanta intre traverse aprox. mm 840
I1 Inaltimea de incarcare aprox. mm 1300

Coala
U.T.M. IMT-171 FR 7
Mod Coala N. Document Semnat Data
 I2 Inaltimea de incarcare aprox. mm 1180
G Distanta intre cuiul de cuplare si axa aprox. mm 7700
mediana
K Inaltimea de cuplare aprox. mm 1150 / 1100 *
H Ampatament aprox. mm 1310
Anvelope 385/65 R 22,5
385/55 R 22,5*

Presiunea semiremorcii pe Sa aprox.kg 1000

Presiunea semiremorcii pe axe spate aprox.kg 3x 1520
Masa totala aprox. kg 39000
Masa aprox. kg 5560
Presiunea pe axa aprox. kg 3 x 8 000
Presiunea pe cuiul de cuplare aprox. kg 12000
B Distanta spatii de fixare ale aprox. mm high cube -
containerului (40') 12098
C Distanta spatii de fixare ale aprox. mm 11985
containerului (40')
M Distanta spatii de fixare ale aprox. mm 8918
containerului (30')
R Distanta spatii de fixare ale aprox. mm 5853
containerului (30')
S Distanta spatii de fixare ale aprox. mm 2259
containerului
Ecartament aprox. mm 1

Containerul Standard 40”

Containerele standard de otel de 40’ sunt containere inchise, rezistente la intemperii care pot fi
folosite pentru a transporta orice incarcatura generala. Majoritatea containerelor de 40’ au o
capacitate cu sarcina utila de 28,760 kg cu o greutate bruta de 32,500 kg. Aceasta depaseste
capacitatea de sarcina utila de 26,760 kg (greutate bruta de 30,480 kg) impusa de standardele ISO. 
Aproape toate containerele de 40’ au o canelura in fund numita gat de lebada care are 22 sau mai
multe bare standard pentru transportul hainelor care pot fi instalate pe aproape majoritatea
containerelor de 40’.

Coala
U.T.M. IMT-171 FR 8
Mod Coala N. Document Semnat Data
 Caracteristici tehnice ale containerului Standart 40”
Dimensiuni
Dimensiuni interne Masa
externe
Greutatea
maximala, Greutatea Sarcina
Lungimea Latimea Inaltimea Latimea Inaltimea bruta proprie utila: Volum

[mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [kg] [kg] [kg] [m3]

12036 2350 2392 2340 2597 32500 3720 28760 67,7

Cursa TUR - RETUR

Calculul sarcinilor pe axe
Să examinăm repartizarea masei proprii, celei totale şi a sarcinilor pe axele
autotrenului cu şa menţionat.
Mai jos este reprezentată schema autotractorului cu şa:

Coala
U.T.M. IMT-171 FR 9
Mod Coala N. Document Semnat Data
 Fig. 2.4. Schema autotractorului cu şa

În conformitate cu caracteristicile standarde ale autotrenului repartizarea pe axe

a masei proprii va fi următoarea:
Repartizarea masei proprii a autotractorului 6860kg
1. Axa din faţă 4960kg
2. Axa din spate 1900kg
Repartizarea masei proprii a semiremorcii 5560kg
1. Dispozitivul de fixare 1000kg
2. Axele semiremorcii 3x1520kg
Masa încărcăturii transportate, ce constituie 25,72 tone, crează sarcini
suplimentare asupra axelor semiremorcii, mecanismului de fixare şi axelor
autotractorului.Luând în consideraţie relaţia fizică între masa şi greutatea corpului
material, se va examina repartizarea sarcinilor pe axele autotrenului cu şa.
Pentru semiremorcă vom avea:
252 , 05 kN⋅5 ,542 m
N= =181 , 41 kN
7 , 70 m

252 , 05 kN⋅2 , 158 m

M= =70 , 63kN
7 ,70 m
unde: 252,05kN – forţa de greutate G = 25720kg×9,8m/s2, ce acţionează în centrul
maselor încărcăturii.

Coala
U.T.M. IMT-171 FR 10
Mod Coala N. Document Semnat Data
 Fig. 2.5. Dimensiunile braţelor forţelor de greutate G şi P
Deci, pentru semiremorcă repartizarea masei între axe şi mecanismul de fixare va fi:
1. Mecanismul de fixare:
70630
1000+ =8207 ,14 kg
9,8
2. Axele semiremorcii:
181410
3∗1520+ =23071 , 22 kg
9,8
În rezultatul cuplării autotractorului cu semiremorca, pe axele autotractorului
apar sarcini suplimentare ca rezultat al repartizării masei totale a semiremorcii.

80 , 42 kN⋅1, 048 m
F= =22 , 17 kN
3 ,800 m
80 ,42 kN⋅3, 100 m
R= =65 ,60 kN
3, 800 m
unde: 80,42kN – forţa de greutate P=8207,14kg×9,8m/s2, acţionează asupra
mecanismului de fixare.
Repartizarea masei totale pe axele autovehiculului:

Coala
U.T.M. IMT-171 FR 11
Mod Coala N. Document Semnat Data
 77500 65600
2181+ =10089 kg 1900+ 9,8 =8593 , 87 kg
1. Axe din spate. 9,8

14530 22170
5089+ =6572 kg 4960+ 9,8 =7222 , 24 kg
2. Axa din faţă. 9,8

Conform legislaţiei, valoarea masei totale admisibile a autotractorului cu şa nu

trebuie să depăşească 38 tone. Această limită este prevăzută pentru Republica
Moldova şi Ucraina, ţările prin care circulă autovehicolul, deci ea trebuie respectată,
altfel vor trebui achitate taxe pentru depăşirea acestor limite. În cursă masa totală a
autotractorului împreună cu semiremorca încărcată este:
M t =M A + M s + M îp ∙ 39=7270+ 8245+606 ∙33=35513 kg

M t =M A +M S + M ip =6860+5560+25720=38140 kg
unde: M A- masa proprie a autotractorului, kg;
M s- masa proprie a semiremorcii, kg;

M îp- masa containerului încărcat, kg.

2.3 Etapele de incarcare-descarcare

Pentru asezarea containerelor IBC Fig.3 am ales paletele de uz general STAS 6087/84
(1200x1000) Fig.1 ce sunt confectionate din lemn de fag, stejar, ulm sau frasin. Greutatea unei
palete nu depaseste (30 kg), ele se folosesc pe reteaua interna si internationala la transportarea
marfurilor, depozitare, ambalate sau ne ambalate ce au o suficienta rezistenta la compresiune.
Vom folosi tipul de palete pentru transportarea marfii care este reprezentat in fig.1.
Considerand ca marfa este deja turnata in containere IBC,la randul sau sunt amplasate pe
paletele euro 3, dimensiunile carora sunt 1000 × 1200 × mm/39.37 47.24, astfel putem aseza pe
paleta un container IBC, greutatea unei palete impreuna cu marfa va fi :
Mtot=Mp.g + MIBC + Mmarfa de unde
Mtot=30 + 70 + 1000 = 1100 kg – rezulta = 20 palete x 1100 kg = 22000 kg
Mtot – Masa totala a paletei impreuna cu marfa
Mp.g – Masa paletei
MIBC – Masa containerului IBC gol

Coala
U.T.M. IMT-171 FR 12
Mod Coala N. Document Semnat Data
 Mmarfa – Masa marfii
stiind greutatea unei palete si dimensiunile containerului 40’ putem determina cate palete putem
aranja in container:
Container: Lungime 12036mm;Latime 2350mm;Inaltime 2392mm
Aranjam in 2 rinduri cate 9 si 11 palete pe partile laterale a containerului cum este prezentat in
figura 2.
Fig.1

Fig. 2 Palet de tip 1200 x 1000

Fig.3 Modul de amplasare a containerelor IBC in contanerul standard 40”

Coala
U.T.M. IMT-171 FR 13
Mod Coala N. Document Semnat Data
 Fig.4 Modul de amplasare a containerului IBC pe palete
Alegem ca mecanism de incarcare descarcare electrostivuitor cu capacitatea de incarcare de pana la
1600 kg, cu urmatoarele caracteristici tehnice:
Electrostivuitor E316

Normele de timp de staţionare a autovehiculelor la încărcare şi descărcare.

Normele de timp de staţionare a autovehiculelor la încărcare şi descărcare sunt stabilite în
dependenţă de:
Metoda de îndeplinire a lucrărilor de încărcare descărcare.
Tipul maşinilor şi mecanismelor de încărcare-descărcare utilizate.
Tipul şi capacitatea de încărcare a autocamionului.
Caracteristica mărfii.

Coala
U.T.M. IMT-171 FR 14
Mod Coala N. Document Semnat Data
 La determinarea componentelor timpului de staţionare a mijloacelor de transport se are în vedere că
încărcarea şi descărcarea se efectuează fără intrarea autovehiculului în puncte terţe.
Pentru aprecierea normelor de timp la capacitatea de încărcare deplină a autovehiculului este
necesar ca norma de timp la încărcarea unei tone de marfă să se înmulţească la capacitatea
autovehiculului.
La stabilirea normelor de timp la încărcare-descărcare manuală a mărfurilor se angajează un anumit
număr de hamali, astfel încât aceştia să îndeplinească normativele date.
La utilizarea modului mecanizat de încărcare şi descărcare la automobile cu dubă, normele de timp
pot fi mărite cu 10% (în comparaţie cu autovehiculele deschise).
Pentru calcularea normelor de timp, necesare pentru descărcarea mecanizată parţial, se iau mediile
dintre valorile tabelare pentru încărcarea manuală şi cea mecanizată în dependenţă de numărul de
operaţii efectuate de fiecare parte.
La staţionarea autovehiculului la încărcarea sau descărcarea produselor industriale sau de vînzare,
care necesită o atenţie deosebită, la fel şi produsele în bucăţi mici transportate în vrac sau în
ambalaje mici, care necesită numărare, normele de timp pentru încărcarea-descărcarea unei tone de
marfă pot fi mărite cu 25%.
Conducătorilor întrepinderilor de transport auto li se permite introducerea normelor interne de timp
de staţionare a autovehiculelor la punctele de încărcare-descărcare, reieşind din condiţiile de lucru
concrete, în următoarele cazuri:
la încărcarea autobasculantelor cu capacitate mai mare de 8 tone, cu excavatoare cu cupa de
capacitate de până la 1 m3 şi la descărcarea manuală a autocamioanelor cu capacitatea mai mare de
1 tonă.
la încărcarea-descărcarea autocamionului cu mutarea acestuia de la un sector al depozitului la altul,
la secţii diferite în raza aceluiaşi teritoriu, ş.a.
la încărcarea-descărcarea mărfurilor de gabarite sau mase mari, care necesită utilaj special pentru
fixarea lor, având greutatea unui loc mai mare de 500 kg.
La categoria mărfurilor de gabarite mari se referă cele cu mărimea locului mai mare de: pe înălţime
- 2,5m, lăţime - 2m, lungime - 3m.
Cu toate că legislaţia permite introducerea normelor interne de timp, în cazul când acestea sunt mai
mici decât cele unice, este necesar să se utilizeze normele în vigoare.
1.4 Determinarea traseului rutier de deplasare şi a punctelor vamale de trecere

Coala
U.T.M. IMT-171 FR 15
Mod Coala N. Document Semnat Data
 Distanta medie: 244,8 km
Durata medie: 4h 17 min
Alegerea traseului optimal de deplasare în cazul transportului internaţional este determinată de
un şir de condiţii de ordin politic, naţional, legislativ şi economic.
Tabelul 3.1
Punctele de trecere şi distanţele dintre acestea pe traseul Chisinau- Illichivs’k -Chisinau
CURSA TUR L, km CURSA RETUR L, km
Chisinau-Palanca 129,3 Ilichivs’k – Odesa 25,4
Palanca-Odesa 90,1 Odesa – Palanca 90,1
Odesa- Ilichivs’k 25,4 Palanca – Chisinau 129,3

Punctele vamale de trecere:

Vama Palanka - Maiaki - Udobnoe: MD – UA
Elaborarea rutei Ucraina- China - Ucraina
Ruta Ukraina (portul Iliciovsk) – China (portul Shanghai) – Ukraina (portul Iliciovsk) ruta se
efetuiază cu transport maritim.
Alegerea traseului optimal de deplasare în cazul transportului naval internaţional este determinată
de un şir de condiţii de ordin politic, naţional, legislativ şi economic.

Coala
U.T.M. IMT-171 FR 16
Mod Coala N. Document Semnat Data
 TUR
Portul de incarcare:Ilieceovsk (UA)
Portul de descarcare: Sanhai (CN)
Distanta medie: 8275 mile marine
Viteza de miscare: 16
Timpul mediu de transportare: 29 zile
RETUR
Portul de incarcare:Sanhai (CN)
Portul de descarcare:Ilieceovsk (UA)
Distanta medie: 8275 mile marine
Viteza de miscare: 16
Timpul mediu de transportare: 29 zile

Coala
U.T.M. IMT-171 FR 17
Mod Coala N. Document Semnat Data
 1.5 Întocmirea graficului de circulaţie a autovehiculului şi devizul de lucru al
conducătorului auto

După aprecierea distanţei şi tuturor punctelor pe parcurs, este necesar de a determina care va fi
durata unei curse în conformitate cu condiţiile impuse de AETR.
AETR a intrat în vigoare la 5 ianuarie 1976. El reglementează regimul de lucru al echipajelor
vehiculelor care efectuează transporturi rutiere internaţionale şi este valabil în următoarele ţări:
Austria, Belgia, Cehia,
Germania, Danemarca, Spania, Irlanda, Franţa, Marea Britanie, Grecia, Italia, Luxemburg,
Norvegia, Olanda, Portugalia, Slovacia, ţările C.S.I. şi Iugoslavia.
Săptămână – perioada cuprinsă între 00.00 a zilei de luni şi ora 24.00 a zilei de duminică;
Repaos – orice perioadă neântreruptă de cel puţin 45 minute, în timpul căreia şoferul poate să
dispună liber de timpul său.
ÎNTRERUPERI:
- După 4,5 ore de conducere a vehiculului, şoferul trebuie să facă o pauză de cel puţin 45
minute, cu excepţia cazului când el intră în perioada de repaos;
- Această pauză poate fi înlocuită prin pauze de cel puţin 15 minute fiecare, intercalate în
timpul când se conduce vehiculul sau imediat după această perioadă;
- În timpul acestor pauze şoferul nu poate efectua alte activităţi. Timpul de aşteptare şi timpul
care nu este afectat conducerii vehiculului, petrecuţi într-un vehicul în mers nu se consideră ca alte
activităţi;
- Întreruperile menţionate nu pot fi considerate ca repaosuri zilnice.
TIMP DE REPAOS:
- În fiecare perioadă de 24 de ore, şoferul beneficiază de un timp de repaos zilnic, de cel puţin
11 ore consecutive, care poate fi redus la un minimum de 9 ore consecutive, cel mult de trei ori pe
săptămână, cu condiţia ca un timp de repaos corespunzător să fie acordat prin compensare, înainte
de sfârşitul săptămânii următoare;
- În caz de deservire a vehiculului de către doi şoferi, în perioada de 30 ore, aceştia trebuie să
beneficieze, fiecare, de un repaos de cel puţin 8 ore consecutive;
- În cursul fiecărei săptămâni, una dintre perioadele de repaos nominalizate, atinge un total de
45 ore consecutive. Această perioadă de repaos poate fi redusă la un munimum de 36 de ore
consecutive, dacă ea este luată la punctul de bază obişnuit al vehiculului sau şoferului sau la
minimum de 24 de ore consecutive, dacă ea este în afara acestor puncte;

Coala
U.T.M. IMT-171 FR 18
Mod Coala N. Document Semnat Data
 - Pauza zilnică poate fi luată într-un vehicul, atunci când acesta este echipat cu o cuşetă şi este
în staţionare.
Transportul mărfurilor pe cursa Chisinau - Illichivs’k - Chisinau va fi
efectuată de un echipaj compus dintr-un singur şofer. Astfel, conform condiţiilor menţionate mai
sus, se va alege următoarea schemă de repartizare a timpului de lucru şi odihnă:
 Pe parcursul fiecărei perioade de 24 de ore de după perioada de repaus zilnic sau
săptămânal, conducătorul trebuie să efectueze o nouă perioadă de repaus zilnic. În cazul în care
perioada de repaus zilnic, care intră în această perioadă de 24 de ore este de cel puţin 9 ore, dar
mai puţin de 11 ore, perioada respectivă de repaus zilnic este considerată perioadă de repaus
zilnic redusă.;
 În timpul acestor pauze conducătorul auto nu poate să desfăşoare alte activităţi legate de
îndeplinirea atribuţiilor de serviciu.;
 Conducătorul este obligat să respecte perioadele de repaus zilnic şi săptămânal.;
 Perioada zilnică de odihnă poate fi petrecută în vehicul numai în cazul în care acesta este
echipat cu cabină de dormit şi când este oprit.
Evidenţa timpului de lucru se urmăreşte prin înregistrările diagramei-tahograf de către organele
competente ale ţărilor pe teritoriul cărora se efectueză transportarea.

1.6 Calculul indicilor tehnici şi exploataţionali de lucru a autovehiculului pentru

executarea tehnologiei procesului de transport

Lucrul mijloacelor de transport se apreciază prin indicatorii tehnico-exploataţionali. Convenţional,

aceşti indicatori pot fi divizaţi în două grupe:
1. Indicatorii ce caracterizează gradul de utilizare a autovehiculului:
- coeficientul pregătirii tehnice;
- coeficientul utilizării capacităţii de încărcare static şi dinamic;
- coeficientul de utilizare a parcursului;
- distanţa medie de transportare-km;
- durata de timp de staţionare la punctele încărcare-descărcare-h;
-distanţa medie parcursă într-o cursă-km;
- viteza tehnică şi exploataţională-km/h.
2. Indicatorii ce caracterizează rezultatul lucrului mijloacelor de transport:

Coala
U.T.M. IMT-171 FR 19
Mod Coala N. Document Semnat Data
 - numărul de curse;
- distanaţa totală la care a fost transportată marfa-km;
- cantitatea de marfă transportată - volumul de trafic-tkm;
- volumul prestaţiiolr traficului de mărfuri-tkm.
Calculul indicilor se efectuează prin relaţiile:
1.Cursa, parcursul stabilit între două încărcături succesibile. Durata cursei (Tc) – perioada de timp
între două încărcări succesive:

T c=t inc +t mis +t des +t gol +t fr +t st ,h ,

unde: tinc – timpul de încărcare, h;
tmis – timpul de miscare, h;
tdes – timpul de descarcare, h;
tgol – timpul de deplasare de la punctul de descărcare finală pînă la locul încărcării succesive, h;
tfr – timpul de staţionnare la trecerea frontierei,min.
tst – timpul de stationare in port
Timpul de încărcare şi descărcare se calculează în funcţie de natura şi clasa mărfurilor,modul
încărcării, tipul mecanismelor de încărcare-descărcare ,ambalajul mărfii şi mijloacele tehnice
utilizate la mărirea locurilor. Aceste date sunt determinate şi calculate conform indicilor tehnici a
mijlocelor de transport utilizate şi normelor de încărcare-descărcare stabilite stabilite.

Cursa tur ;
T c=0 , 05+4 , 18+0 , 05+0+2+2=8 , 28 , h

Cursa retur T c=0 , 05+4 , 18+0 , 05+0+2+2=8 , 28 , h

2. Coeficientul static de utilizare a capacităţii de încărcare - γst:

qr
γ st = ;
qn
unde:
qreal – cantitatea reală a încărcăturilor transportate, tn;
qnom – cantitatea nominală posibilă pentru transportare, tn.

Coala
U.T.M. IMT-171 FR 20
Mod Coala N. Document Semnat Data
 Acest coeficient se calculează în dependenţă de clasa mărfii, ambalajul mărfii, mijloacele tehnice de
mărire a locurilor şi amlasarea încărcăturilor în caroserie.

22000
γ st =
17420 kg
=0,96 γ st = =0,88
18000 kg 25000 cursa tur-retur;

17490 kg
γ st = =0,97
18000 kg
3. Volumul prestaţiilor (traficul) – P:
n
Pcursa =∑ Q ∙l i ;
i=1

unde:
i – indicele numărului cursei;
n – numărul de curse;
l – parcursul încărcat la efectuarea cursei i, km;
Qi – cantitatea de încărcătură la efectuarea cursei i, t.

Pcursa =17,42 t ∙2996,4 km=52197,288 tkm Pc =22⋅244,8=5385 ,6 t km - cursa tur;

4. Parcursul total – Ltot:

Ltot =L0 + Linc + Lgol + L'0, km
unde:
L0 – parcursul de la întreprindere până la primul punct de încărcare, km;
Lînc – parcursul total cu încărcătură, km;
Lgol – parcursul total gol, km;
L0' – parcursul de la ultimul punct de descărcare până la întreprindere, km.

Ltot =Linc⋅2
Ltot =244 ,8⋅2=489,6 km

5. Coeficientul de utilizare a parcursului – β:

Linc
β= ,
Ltot

Coala
U.T.M. IMT-171 FR 21
Mod Coala N. Document Semnat Data
 244 ,8
β=
2996,4
=1 β= =0,5
2996,4 489 ,6 ;

6. Viteza tehnică – vt:

Ltot
vt= , km/h
tm
unde:
tm – timpul de aflare în mers, h;

489 ,6
vt= =58 ,56 km/h
8 ,36

7. Viteza exploataţională – vexp:

Ltot
v exp = , km/h
T serv ,
unde:
Tserv – timpul de aflare a autovehiculului în serviciu, include timpul din momentul ieşirii de la
întreprindere pînă la revenire la ÎTA( incluzînd durata de timp la punctele de încărcare-descărcare),
h;

489 ,6
v exp = =29,74 km/h
16,46
Timpul staţionării autovehiculului pentru repaus şi odihnă a ecipajului la bord nu se include.

8. Numărul de curse pe parcursul unui an:

Zc 365
Z 210 zile nc = = =6
n c= l = =11 curse T maritim 60
T c 18 zile curse

Coala
U.T.M. IMT-171 FR 22
Mod Coala N. Document Semnat Data
 unde: Zc - zile în perioada calendaristică (365);
T maritim - timpul in care transportul maritim executa TUR-RETUR

9. Distanţa total anuală de transportare – Ltot an:

an
tot
L =Ltot⋅nc=489 , 6⋅6=2937 , 6 km

1.7 Măsurile şi determinarea necesarului de combustibil

În structura costurilor procesului de transport al mărfurilor, cheltuielile pentru combustibil au o
pondere mare şi uneori pot depăşi jumătate din cheltuielile totale de exploatare. De aceea, din cauza
tendinţei pe plan mondial de creştere a preţurilor la carburanţi, problema normării şi evidenţei
consumului de combustibil este destul de actuală.
Corectitudinea de determinare a normelor respective la efectuarea transportului de mărfuri
influenţează în mod direct asupra utilizării eficiente a materialului rulant. La efectuarea
transportului internaţional, această sarcină are unele particularităţi:
 consumul de combustibil la efectuarea cursei depăşeşte cu mult capacitatea rezervorului
automobilului;
 materialul rulant se află un timp îndelungat departe de întreprinderea de transport la care este
angajat, de aceea este necesară o sumă suplimentară de bani (de obicei în valută) care se oferă
conducătorului pentru procurarea combustibilului; preţul la combustibil în diferite ţări variază
considerabil;
 în unele ţări (de obicei în acele ţări în care nivelul preţului la combustibil este mai ridicat) sunt
stabilite limite de introducere a combustibilului la bordul automobilului;
 în cazul creşterii normelor de consum, este necesar de a transfera conducătorului o sumă
suplimentară de bani, ceea ce implică atât cheltuieli băneşti pentru efectuarea transferului cât şi
probabilitatea de „eşec” a cursei din cauza întârzierii automobilului la punctul de încărcare;
 controlul asupra cheltuielilor efectuate de către conducător este dificil;
 pentru cele mai multe mărci de automobile produse în Europa de Vest, utilizate la executarea
transporturilor internaţionale, nu sunt stabilite normele lineare de consumului de combustibil
precum şi normele de adaos pentru lucrul efectuat (la fiecare tkm).

Coala
U.T.M. IMT-171 FR 23
Mod Coala N. Document Semnat Data
 Conform metodologiei existente, norma consumului de combustibil a autotractoarelor cu şa se
calculează prin însumarea normei lineare de consum
(l/100 km) şi norma de adaos pentru fiecare tkm.
Consumul total de combustibil la o rotaţie a mijlocului de transport pe traseul Chisinau-
Illichivs’k-Chisinau se determină prin relaţia:

Qn. c .=N km⋅Ltot + N tkm⋅P , l

unde:
Nkm – norma lineară de consum la parcursul de bază (l/100 km);
Ltot – parcursul total, km;
Ntkm – norma de consum la 100 t ∙ km;
P – volumul prestaţiilor (traficul);

30⋅489 , 6 1,3⋅5385 , 6
Qn. c .= + =146 ,88+70 ,01=216 , 89 l
100 100

1.8 CALCULUL EFICIENŢEI ECONOMICE A PROIECTULUI

1.8.1 Cheltuieli la îndeplinirea rutei
În sistemul nou de evidenţă contabilă, bazată pe standardele naţionale, sunt distinse noţiunile de
cheltuieli şi consum.
Cheltuielile - sunt determinate ca resurse, utilizate pentru fabricarea producţiei şi acordarea
serviciilor în scopul obţinerii venitului.
Consum - standardul naţional îl determină ca cheltuieli şi pierderi apărute în rezultatul activităţii
economico—financiare.

)
Preţul de cost al producţiei, constituie suma tuturor cheltuielilor şi altor cheltuielii, necesare
pentru fabricarea producţiei sau acordarea serviciilor.
Firmele sunt interesate în elaborarea şi aplicarea strategiei în domeniul administrării cheltuielilor
care ar asigura reducerea acestora ca bază a eficienţei activităţii economice.
În aceste scopuri de a asigura evidenta şi clasificarea cheltuielilor incluse în preţul de cost.
Cheltuielile incluse în preţul de cost, pot fi divizate conform diferitor criterii de categorii. În
dependenţă de metoda includerii cheltuielilor în preţ de cost, acestea pot fi directe şi indirecte.

Coala
U.T.M. IMT-171 FR 24
Mod Coala N. Document Semnat Data
 Cheltuieli directe — cheltuieli proprii pentru un tip de producţie care pot fi nemijlocit incluse în
preţul ei de cost.
Cheltuielile, specifice pentru cîteva tipuri de producţie, se numesc cheltuieli indirecte (cheltuieli
ale secţiei, administrative de comandă etc.).
Cheltuielile indirecte-sunt distribuite pentru diferite tipuri de producţie, de exemplu, proporţional
salarizării directe, calculate pentru fiecare tip de producţie etc.
Preţul de cost al producţiei firmei include toate cheltuielile de producţie şi realizare a rezultatelor
activităţii economice.
Aceasta înseamnă că în afară de cheltuielile de producţie, preţul de cost include de asemenea
cheltuielile care nu sunt legate de producţie ce ţin de transportul şi realizarea producţiei. Suma
totală a cheltuielilor de producţie şi care nu sunt legate de cheltuielile de producţie constituie preţul
de cost al producţiei.
Conform gradului de dependenţă de diversificare a volumului de producţie, cheltuielile pot fi
variabile şi permanente.
Cheltuielile variabile-includ cheltuielile care se modifică odată cu schimbarea volumului de
producţie. Cheltuielile respective includ cheltuielile pentru materie primă, consum, diferite
materiale,carburanţi, energie, salarizarea lucrătorilor de bază.
Cheltuielile permanente -(cheltuielile pe perioada, cheltuielile de regie), includ cheltuielile ce nu
depind de modificarea volumului de producţie în anumite limite. Cheltuielile respective includ
cheltuielile administrative, plata pentru arenda încăperilor etc. Dar modificarea volumului
producţiei care depăşeşte anumite limite poate conduce la reducerea sau, dimpotrivă, la majorarea
cheltuielilor permanente.
În componenţa cheltuielilor indirecte se includ:
• uzarea mijloacelor fixe cu destinaţie de producţie (amortizarea);
• salarizarea muncii şi materialelor pentru necesităţile de producţie ce nu sunt destinate pentru
asigurarea proceselor de transportare;
• întreţinerea şi reparaţia mijloacelor fixe, cu excepţia materialului rulant;
• cheltuieli pentru deplasări;
• arenda;
• telecomunicaţii;
• asigurarea pazei;
• alte cheltuieli de producţie.

Coala
U.T.M. IMT-171 FR 25
Mod Coala N. Document Semnat Data
 Mijloacele fixe sunt divizate pe următoarele grupe:
- clădirile (încăperi de producţie, clădiri auxiliare şi suplimentare construcţii, care asigură
deservirea producţiei, încăperi administrativă etc.);
- construcţii speciale (estacade, tuburi de scurgere a apei, drumuri, poduri etc.);
- instalaţii de transmisie (reţele electrice, apeducte, conducte de abur, conducte de benzină etc.);
- maşini şi echipamente (maşini de forţă , de lucru şi echipament, aparate şi instalaţii de măsurat şi
reglare, tehnică de calcul etc.);
- mijloace de transport (transport auto, transport aerian, material rulant al căilor ferate);
- inventarul de producţie şi apartenenţa cu destinaţie diferită;
- inventarul administrativ de producţie (mobila, butoaie, safeuri, tehnică diferită de birou etc.);
- animale de producţie şi reproducţie (cai, vite mari cornute, alte vite de lucru, oi etc.);
- plantaţii multianuale (livezi, fiori, vii, plante decorative etc.);
- alte mijloace fixe (fonduri de bibliotecă, valori de muzeu etc.).
Cheltuielile perioadei se primesc, de regulă, din datele raportului întreprinderii. Apoi, reeşind din
numărul scriptic al parcului coeficienţii unitari relativi, se determină norma cheltuielilor de regie
pentru un automobil.
Dacă datele raportului lipsesc, poate fi primit ca cheltuielile perioadei să constituie funcţia
suprafeţei, ocupată de unitatea materialului rulant şi valoarea clădirilor şi construcţiilor, ce revin
automobilului de tipul respectiv.
Cheltuieli la îndeplinirea rutei-se disting două grupe de cheltuieli:
-cheltuieli în lei;
-cheltuieli în valută;
Un factor important este că perioada de calcul este un 1 an de zile ceea ce cantitativ constituie
circa 6 rute. Astfel în continuare vom calcula fiecare grup de cheltuieli pentru ca pe final să putem
stabili rentabilitatea cursei pentru întreprindere. Vom avea următoarele categorii de cheltuieli:
-salarizarea conducătorului auto;
-cheltuieli materiale;
-cheltuielile administrative;
a) Deoarece la momentul actual fiecare întreprindere în mod individual elaborează Regulamentul
privind salarizarea muncii, salariul tarifar minimal şi salariile de funcţie pot fi majorate,
conducîndu-se de Hotărîrea Guvernului RM. nr. 335 din 25.01.2001.

Coala
U.T.M. IMT-171 FR 26
Mod Coala N. Document Semnat Data
 Suplimentar, în afară de fondul de salarizare, determinat conform salariilor tarifare, toţi lucrătorii
ÎTA primesc suplimente S, premii P şi Ssup salariu suplimentar. Mărimea acestora se stabileşte
pentru fiecare întreprindere prin Regulamentul privind salarizarea muncii în dependenţă de
rezultatele activităţii economice.
• pentru conducătorii de autocamioane din cadrul ÎTA de mari proporţii de obicei este aplicată plata
muncii în acord;
• pentru alţi conducători auto, conductorii, muncitorii de reparaţie, auxiliari şi altor muncitori, PTY
de sector şi administraţie de obicei se aplică plata pe unitate de timp-premială, dar pot fi aplicate şi
alte forme conform acordului cu angajatorul.
În cazul nostru salarizarea conducătorilor auto se va realiza în dependenţă de parcurs stabilindu-se
un tarif de tkm=0,10 €/km.
Astfel pentru o rută efectuată cheltuielile pentru salarizare vor fi:
C sal =0,10⋅489,6=48 ,96euro=809,95lei
-lungimea totală a rutei.
Astfel ştiind că pe parcursul unui an de zile se vor efectua 6 rute cheltuielile pentru un an de zile
vor constitui:
rut
C sal =809 , 95⋅6⋅1 ,27=373 , 07=6171 ,89 lei

Unde: -cheltuielile salariale la executarea unei rute.

-numărul de rute în an.

-coeficientul ce are în vedere şi plata impozitelor.

Fondul de salarizare necesar va fi egal cu :

Crut an
sal =C sal =6171 , 8 lei

b) Cheltuielile materiale anuale se vor calcula în modul următor:

Unde: - cheltuieli pentru consumul de combustibil;

- cheltuieli pentru uleiuri motoare;

Coala
U.T.M. IMT-171 FR 27
Mod Coala N. Document Semnat Data
 - cheltuieli pentru uleiuri plastice;

- cheltuieli pentru recondiţionarea şi reparaţia pneurilor;

- cheltuieli pentru deservirea tehnică şi reparaţia curentă;

Calculul cheltuielilor pentru combustibil la efectuarea rutelor.
Pentru proiectarea reuşită a locurilor unde mijlocul de transport ar trebui să se alimenteze cu
motorină se iau în consideraţie preţurile la combustibil pentru ţările pe care le va traversa şi
legislaţia vamală.În continuare vom realiza graficul de alimentare pe parcursul efectuării rutei:

Variaţia cantităţii de combustibil

Nr. Ţara Norma de consum
La intrare Alimentat La ieşire
1 Moldova 60 30 50 20
2 Ucraina 97 20 170 93
5 Moldova 60 93 0 33
TOTAL 220

Preţurile pentru combustibil (la data de 27.10.10) sunt următoarele:

TUR-RETUR
Ţara Preţul, € Preţul, lei Cantitatea, l Cost total,€ Cost total, lei
Moldova 0,76 12,6 50 38
2287,93
Ucraina 0,59 9,77 170 100,3
TOTAL 220 138,3

Datorită capacităţii mari a rezervorului pe parcursul efectuării rutei unitatea de transport se va

alimenta doar relativ rar.
Ca criteriu de bază pentru locul de procurare a combustibilului va fi preţul acestuia şi restricţiile de
import a carburanţilor impuse de unele ţări. Astfel pentru o cursă vom cheltui circa 2287,93 lei sau
138,3 €.
Suma necesară pe parcursul anului va fiegală cu:
an rut
C comb=C comb⋅nc=2287 , 93⋅6=13727 ,58 lei

Cheltuieli pentru ulei

Din lipsa de informaţie din partea producătorilor de tehnică semnificaţiile cantitative ale
normelor de consum de materiale lubrifiante pentru MTA contemporane nu sînt specificate.

Coala
U.T.M. IMT-171 FR 28
Mod Coala N. Document Semnat Data
 Normele de consum de materiale lubrifiante în transportul auto sînt destinate pentru evidenţa
operativă, calcularea normelor specifice de consum de uleiuri şi lubrifianţi în cazul justificării
necesităţii de ele la întreprinderile care exploatează tehnica de transport auto.
Normele de consum pentru exploatare a materialelor lubrifiante (luînd în vedere înlocuirea şi
alimentarea curentă) sînt stabilite reieşind din calculul pentru 100 litri din consumul total de
combustibil
stabilit după normele pentru acest automobil. Normele consumului de uleiuri sînt stabilite în litri
pentru 100 litri din consumul de combustibil. norma consumului de lubrifîanţi - în kilograme la 100
litri de combustibil.
Astfel cunoscînd necesarul de combustibil pentru o cursă putem calcula necesarul de ulei după
relaţia:
rut
H comb⋅N ul 220⋅2,5
H rut
ulei= = =5,5 l
100 100

Unde: -consumul de combustibil pentru

o rută;

- norma consumului de uleiuri în litri pentru 100 litri din consumul de combustibil;
Normele de consum la materiale includ, consumul de materiale necesare în procesul de exploatare
şi deservire a mijlocului de transport. Aceste norme le determinăm din normativele stabilite pentru
tipul de mijloc de transport de uzina producătoare sa-u aprobate de instituţiile de ramură.
Astfel cunoscînd necesarul de uleiuri pentru o rută vom calcula cheltuielile anuale suportate de
agentul economic:
an rut
Culei =H ulei⋅nc⋅Pulei =5,5⋅6⋅40=1320lei

Unde: -consumul
de ulei la o rută

-numărul de curse.

-preţul unui litru de ulei.

Analogic se vor calcula şi normele de consum ale uleiurilor de transmisie, lichidelor speciale şi
uleiuri plastice:
rut
an H comb⋅N utr 220⋅0,4
Cutr = n c⋅Putr = ⋅6⋅35=184 , 8 lei
100 100

Coala
U.T.M. IMT-171 FR 29
Mod Coala N. Document Semnat Data
 Unde: -norma de consum a uleiurilor de transmisie la 100 l de combustibil.

-preţul unui litru de ulei.

rut
an H comb⋅N licsp 220⋅0,1
Clicsp = nc⋅Plicsp = ⋅6⋅35=46 , 2lei
100 100

Unde: -norma de consum a lichidelor speciale la 100 l de combustibil.

-preţul unui litru de lichid special.

rut
an H comb⋅N uplast 220⋅0,3
Cuplast = nc⋅Puplast = ⋅6⋅50=198 lei
100 100

Unde: -norma de consum a uleiurilor plastice la 100 l de combustibil.

-preţul unui litru de ulei plastic.

Cheltuieli pentru piese de schimb, lei
an
an H ps⋅Ltot 165⋅2937 , 6
C ps= k 1⋅k 2⋅k 3 = ⋅1⋅1⋅1=4847 , 04 lei
100 100

unde: - normativul de consum a pieselor de schimb la 1000 km parcurşi.

- coeficientul de corectare a normativelor în dependenţă de condiţiile de exploatare,

[conform standardelor];

- coeficientul corectării normativelor în dependenţă de modificaţia materialului rulant,

[din literatura specializată];

- coeficientul corectării normativelor în dependenţă de condiţiile climaterice naturale,

[date standardizate].
Cheltuieli pentru materiale de reparaţie, lei
an
H mr⋅Ltot 125⋅2937 ,6
C an
mr= k 1⋅k 2⋅k 3 = ⋅1⋅1⋅1=3672lei
100 100

unde: - normativul de consum a materialelor de reparaţie la 1000 km parcurşi.

- coeficientul de corectare a normativelor în dependenţă de condiţiile de exploatare,

[conform standardelor];

- coeficientul corectării normativelor în dependenţă de modificaţia materialului rulant,

[din literatura specializată];

Coala
U.T.M. IMT-171 FR 30
Mod Coala N. Document Semnat Data
 - coeficientul corectării normativelor în dependenţă de condiţiile climaterice naturale, [date
standardizate].
Necesitatea în pneuri
an
n⋅Ltot 12⋅2937 , 6
U pn= = ≈1 pneu
Lnpn 60000
k 1⋅k 2⋅k 3 1⋅1⋅1

unde: – parcursul normativ al pneului.

n-numărul de pneuri, montate pe automobil.

- coeficientul de corectare a normativelor în dependenţă de condiţiile de exploatare,

[conform standardelor];

- coeficientul corectării normativelor în dependenţă de modificaţia materialului rulant,

[din literatura specializată];

- coeficientul corectării normativelor în dependenţă de condiţiile climaterice naturale,

[date standardizate].
Cheltuieli pentru procurarea pneurilor, lei:

C pn=U pn⋅P pn=1⋅3000=3000 lei

unde: - preţul de procurare a unui pneu.

Containere de tip 40’standart – 23436 lei : 6 ani = 3906 lei.

Electrostivuitor – 2600$ = 30836lei : 6ani = 5139lei.

Containere IBC 1000L 20 bucati – 1953 x 20 =39060lei÷ 6ani= 6510 lei

Toate aceste materiale sunt procurate în leasing şi sunt presupuse să se rascumpere în 6 ani. A şasea

parte din aceste sume se adauga la cheltuielile anuale.

Coala
U.T.M. IMT-171 FR 31
Mod Coala N. Document Semnat Data
 Pentru efectuarea lucrului organizatoric s-a arendat 20m2 spaţiu pentru oficiu, cu Euro/m2. În total

pentru un an se achită 1440Euro=23822,35 lei.

Cheltuielile totale vor fi egale:

Nr. Indicatorul Valoarea, lei

1 Combustibil 13727,58
2 Ulei 1320
3 Ulei pentru transmisii 184,8
4 Lichide speciale 46,2
5 Unsori plastice 198
6 Piese de schimb 4847,04
7 Materiale de reparaţie 3672
8 Containere IBC 1000L 20 bucati 6510
9 Electrostivuitor 5139
10 Arenda 23822,35
11 Container 40’Standart 3906
12 Pneuri 3000
TOTAL 26995,62

Astfel suma cheltuielilor materiale va constitui:

C an an an an an an an an an
mat =Ccomb +Culei +C up +C pn +C ps +C mr +C utr +C licsp =13727 , 58+1320+184 , 8+
46 , 2+198+4847 , 04+3672+3000+6510+5139+3906+23822, 35=66372, 97 lei

O altă categorie de cheltuieli sunt şi cheltuielile pentru perfectarea actelor necesare:

• cheltuieli pentru procurarea documentelor de transport;
• cheltuieli pentru taxe rutiere, taxe vamale şi diurnă.
în cheltuielile pentru procurarea documentelor de transport intră:
• cheltuieli pentru procurarea documentelor vamale, carnet TIR;
• cheltuieli pentru procurarea scrisorilor de trăsură de tip CMR;
• cheltuieli pentru procurarea autorizaţiilor;
• cheltuieli pentru procurarea poliţelor de asigurare şi viză.
1. Cheltuieli pentru procurarea documentelor de transport.

Coala
U.T.M. IMT-171 FR 32
Mod Coala N. Document Semnat Data
 Astfel deoarece în cadrul rutei sunt două curse vom avea nevoie de două carnete TIR pentru
îndeplinirea unei rute. Costul unui carnet ( la data de 27.11.10) este de circa 75 $. Pentru un an de
zile vor fi necesare următoarele sume:
an
CTIR =PTIR⋅2⋅nc =75⋅2⋅6=10674 ,18 lei

Cheltuieli pentru procurarea autorizaţiei .Autorizaţie pentru traversarea teritoriului cu

autovehiculul.Avem nevoie de autorizaţii de trecere în Ucraina şi preţul căruia este de 15 Euro.

CHaut = 6* 15 = 90 €=1488 ,89lei

Cheltuielile de asigurare sunt determinate de valoarea poliţelor de asigurare a transportului, iar

acesta depinde de perioada de asigurare.
Prin asigurarea "Carte Verde" sunt protejate interesele terţelor persoane pentru pagubele produse
vieţii, sănătăţii şi bunurilor lor în urma accidentelor rutiere, care au avut loc în afara hotarelor
Republicii Moldova (pe teritoriul ţărilor membre ale sistemului "Carte Verde").
Poliţa de asigurare Cartea Verde (la 27.11.10) constituie 900 Euro pe an, ceea ce în lei va
constitui:
an
C carver=Pcarver⋅16 , 5433=900⋅16 , 5433=14888 , 97 lei
Asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto este aprobată  prin Legea Republicii Moldova
"Cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule"
din 22/12/2006  nr. 414 publicată la 09/03/2007 în Monitorul Oficial  nr.032.
Asigurarea prevede recuperarea pagubelor produse vieţii, sănătăţii şi bunurilor terţelor persoane în
urma accidentelor rutiere care au avut loc pe teritoriul Republicii Moldova.
Valoarea acesteia pe un an de zile este de 1000 de lei şi se perfectează de obicei în pachet cu
prima, Cartea Verde. Deoarece se completează una pe alta
Cheltuieli pentru taxele rutiere, taxele vamale şi diurnă, €. Taxele de transport şi cele vamale se
percep la intrare în fiecare ţară şi depind de o serie de factori aşa ca capacitatea de încărcare,
dimensiunile mijloacelor de transport, durata aflării mijlocului de transport pe teritoriul ţării
respective.
În general acestea au o valoare de circa 100 € pe cursă ceea ce pe parcursul unui an de zile va fi
egal cu 600 €=9925,98 lei.
Astfel cheltuielile totale pentru perfectarea documentelor vor fi egale:

Coala
U.T.M. IMT-171 FR 33
Mod Coala N. Document Semnat Data
 C an an an an an an
doc =C TIR +C Autoriz +C Rca +C caver +C taxe =10674 , 18+1488 , 89+1000+14888 , 97+
+9925 , 98=37978 ,02 lei

O altă categorie a cheltuielilor sunt şi cheltuielile administrative. Aici se includ următoarele

categorii de cheltuieli:
-amortizarea;
-salariile administraţiei;
-impozite;
-cheltuieli curente;
Defalcările de amortizare pentru materialul rulant în componenţa cheltuielilor administrative, lei,
poate fi calculată la evidenţa parcursului:
Pmr⋅Ltot⋅H mr 1650000⋅2937 , 6⋅0 ,0045
C an
amr = = =218 , 11 lei
1000⋅100 1000⋅100
unde: -preţul rezidual al automobilelor, lei;

- norma de amortizare stabilită la 27.10.10 pentru recondiţionarea totală în % din

preţul de bilanţ la 1000 km parcuri sau la un an de exploatare.

Normele anuale al defalcărilor de amortizare pentru materialul rulant se determină cu

evidenţa parcursului la utilizarea intensivă a automobilelor sau cu evidenţa duratei de serviciu, dacă
parcursul automobilului este mic.
Norma amortizării cu evidenţa parcursului, %:
Pbi −Pbf 1650000−1650000⋅0,1
H mr = ⋅100= =0 , 0045 lei
Lna 200000
P bi⋅ 1650000⋅
1000 1000

unde: - preţul de bilanţ rezidual al materialului rulant la momentul decontării, lei;

- parcursul normativ de amortizare al automobilelor, km (pentru automobilele cu

capacitatea de încărcare de peste 2t-300 mii km, remorci şi semiremorci—200 mii km, automobile
de tracţiune şi autobasculante cu capacitatea de încărcare mare - 180-500 mii km, pentru autocare—
350-500 mii km, pentru taximetri —350 mii.km).

Coala
U.T.M. IMT-171 FR 34
Mod Coala N. Document Semnat Data
 Salariile administraţiei se vor calcula din considerentul că sunt angajate 4 persoane cu salariul
urmator:.
Sal Director - Salariul directorului intreprinderii de transport pentru ruta data este de 2000lei x
12luni = = 24000lei
Sal Sofer - Salarizarea conducătorului auto se va realiza în dependenţă de parcurs, stabilindu-se un
tarif de tkm=0,10 €/km,adica- 1028,63 lei x 6 rute = 6171,78 lei
Sal Expeditor - Salariul expeditorului reese din 4% din pretul total al transportarii
efectuate,adica 21348,36 x 4%= 853.93lei x 6 rute = 5123,58lei
Sal Contabil - Contabilul are salariul lunar de 1200lei x 12 luni = 14400 lei
Asfel cheltuielile pentru salarii vor fi egale cu:
an
C sal=Sal Director +Sal Sofer +Sal Expeditor +Sal Contabil =49695 , 36 lei
an
C sal =24000+6171 ,78+ 5123 ,58+14400=49695 , 36 lei
Conform legislaţiei în vigoare angajatorul este obligat să achite impozite anuale în valoare de-
27%; În urma acestora putem calcula cheltuielile totale pentru impozite şi anume:
an an
Cimp =C sal⋅0 , 265=23595 , 36⋅0 ,265=13169 ,27 lei
De asemenea agentul economic mai achită şi impozitul pentru salubrizare stabilit la data de
1.12.08, care are valoarea de 18 lei pe trimestru pentru un angajat.
an
C sa lub=4⋅18⋅3=216 lei
Cheltuielile totale administrative vor fi:
an an an an an
C adm=C amr +C sal +Cimp +C sa lub=218 , 11+49695 ,36 +13169 ,27+216=63298 , 74 lei
Astfel cheltuielile totale din activitatea economică a întreprinderii vor egale cu suma următoare:
an an an an
Ctot =C mat +C dac +C adm=66372, 97+37978 , 02+63298 , 74=167649 ,73 lei

2.0 Cheltuielile legate de transportul maritim ( pentru cursa tur şi anuale)

2.1 Cheltuieli la îndeplinirea rutei TUR
- fractul la transportarea containerului 40’ :
CA=850$=10081,17 lei ;
CA (anual)= CA· Ncont = 10081,17 · 6 =60487,02 lei
Ncont – numărul de containere transportate

Coala
U.T.M. IMT-171 FR 35
Mod Coala N. Document Semnat Data
 -suplimentul BAF (pentru combustibil):
CBAF=675$= 8005,63 lei ;
CBAF(anual) = CBAF· Ncont = 8005,63 · 6= 48033,78 lei)

-suplimentul pentru convertaţia valutei – 17,7 %

0,177 · CA = 0,177 · 850 = 150,45 $= 1745,52 lei ;

Csup (anual) = 1745,52 · 6 = 10473,12 lei

-suplimentul pentru trecerea spre canalul Sueschi :

Ccanal = 18$ = 213,48 lei ;
Ccanal (anual) = Ccanal · Ncont = 213,48 = 1280,88 lei

-taxa în portul de încărcare :

C îport
nc
=260C des
port =400
$ = 4744,08 lei ;

C îport
nc
(anual) = C îport
nc
· N cont = 4744,08 · 6 = 28464,48 lei

-taxa în portul de descarcare :

C îport
nc
=224C des
port =300 $ = 2656,68 lei ;

C îport
nc
( anual)= C îport
nc
· N cont = 2656,68 · 6 = 15940,08 lei

-taxa pentru serviciile oferite de compania parteneră :

C serv = 200 $ = 2372,04 lei ;
C serv (anual)= C serv · N cont = 2372,04 · 6 = 14232,24 lei
Cheltuielile totale la o singura ruta ale transportului maritim :
C 1ruta = 10081,17 + 8005,63 + 1745,52 + 213,48 + 2656,68 + 2372,04 + 4744,08 = 29818,6 lei
Cheltuielile totale anuale ale transportului maritim :
C an
tot (tr. Marit)= 60487,02 + 48033,78+ 10473,12+ 28464,48 + 1280,88 + 15940,08 + 14232,24 =

178911,6 lei
4.0 Cheltuielile legate de transportul maritim ( pentru cursa retur şi anuale)
4.1 Cheltuieli la îndeplinirea rutei:

Coala
U.T.M. IMT-171 FR 36
Mod Coala N. Document Semnat Data
 - fractul la transportarea containerului 40’ :
CA=1350$=16011,27lei ;

CA (anual)= CA· Ncont = 16011,27 · 6 =96067,62lei

Ncont – numărul de containere transportate

-suplimentul BAF (pentru combustibil):

CBAF=1350$=16011,27 lei ;
CBAF(anual) = CBAF· Ncont = 16011,27 · 6= 96067,62 lei)
-suplimentul pentru convertaţia valutei – 17,7 %
0,177 · CA = 0,177 · 1350 = 238,95 $= 2833,99 lei ;
Csup (anual) = 2833,99 · 6 = 17003,94 lei

-suplimentul pentru trecerea spre canalul Sueschi :

Ccanal = 18$ = 213,48 lei ;
Ccanal (anual) = Ccanal · Ncont = 213,48 · 6 = 1280,88 lei

-taxa în portul de încărcare :

C îport
nc
=260 $ = 8385,16 lei ;

C îport
nc
(anual) = C îport
nc
· N cont = 8385,16 · 6 = 50310,96 lei

-taxa în portul de descarcare :

C des
port =300 $ = 10674,18 lei ;

C îport
nc
( anual)= C îport
nc
· N cont = 10674,18 · 6 = 64045,08 lei

-taxa pentru serviciile oferite de compania parteneră :

C serv = 514 $ = 6096,14 lei ;
C serv (anual)= C serv · N cont = 6096,14 · 6 = 36576,85 lei
Cheltuielile totale la o singura ruta ale transportului maritim :
C 1ruta = 16011,27 + 16011,27 + 2833,99 + 213,48 + 8385,16 + 10674,18 + 6096,14 = 60225,49
Cheltuielile totale anuale ale transportului maritim :

Coala
U.T.M. IMT-171 FR 37
Mod Coala N. Document Semnat Data
 C an
tot (tr. Marit)= 96067,62 + 96067,62 + 17003,94 + 1280,88+ 50310,96 + 64045,08 + 36576,85 =

361352,94 lei
Cheltuielile totale anuale pentru tur si retur ale transportului maritim:
C an
tot (tr. Marit) = 361352,94 + 178911,6 = 540264,54 lei

4.1.1 Cheltuielile totale pentru indeplinirea transportarii rutiere si maritime:

C an an an
tot = C tot (tr. Marit) + C tot (tr. Rutier)

C an
tot = 540264,54 + 167649,73 = 707914,27lei

Preţul de cost a transportării unui container

P cost =C an
tot ÷ Ncont = 707914,27 : 12 = 58992,85 lei

4.1.2Calculul indicilor economici ai activităţii întreprinderii de expediţie creată

Tariful calculat orientativ oferit de către client este de 11000$ pe rută TUR - RETUR. Asfel vom
putea calcula veniturile anuale ale întreprinderii conform relaţiei.
an
V tot =N c⋅T rut=6⋅130462 ,2=782773, 2 lei
Profitul reprezintă scopul final al tuturor agenţilor economici şi este diferenţa dintre venituri şi
cheltuieli:
an an
Ptot =V tot −C tot =782773 , 2−707914 , 27=74858 ,93 lei
În continuare vom calcula sinecostul unui kilometru parcurs şi achitat pentru a evidenţia profitul
la un kiloemtru parcurs prin intermediul relaţiilor:
Can
tot 707914 , 27
T real
km = an
= =3 , 78lei
Ltot 186841 , 2
an
platit V tot 782773 ,2
T km = an = =4 , 18lei
Ltot 186841 ,2

Şi ultimul indicator financiar calculat care reflectă activitatea întreprinderii şi perspectiva de

dezvoltare a acesteia este rata rentabilităţii care este raportul dintre profit şi cheltuieli:
Ptot 74858 , 93
Rcf = ⋅100 %= =10 ,5 %
Can
tot
707914 , 27

În tabelul următor vor fi incluşi principalii indici financiari:

Coala
U.T.M. IMT-171 FR 38
Mod Coala N. Document Semnat Data
 Nr. Indicatorul Valoarea
1 Cheltuieli totale, lei 707914,27
2 Venituri totale, lei 782773,2
3 Profit brut,lei 74858,93
4 Rentabilitatea, % 10,5
5 Profit pe 1 km parcurs, lei/km 0,4

Coala
U.T.M. IMT-171 FR 39
Mod Coala N. Document Semnat Data
 BIBLIOGRAFIE

1. Alcaz T., Russu V., Oprea A., - Managementul Transporturilor, Ciclu de prelegeri, Partea I şi
II, Chişinău, 2006
2. T. Alcaz, V.Russu , A. Oprea. - Tehnologia şi organizarea traficului de mărfuri, U.T.M.
Chişinău 2007 ciclu de prelegeri partea I şi II.
3. Bălan Carmen, Logistica mărfurilor, Editura ASE, Bucureşti, 2000;
4. В. И. САВИН - Перевозки Грузов Автомобильным Транспортом , справочное пособие
Москва 2004г
5. В. П. ПРУДНИКОВА – Контейнер –как средство перевозки грузов, Владивосток 2009
6. Технические Условия размещения и Крепления Грузов в Вагонах и контейнерах Масква
2003 г
7. Alexa C. „ Transporturi şi expediţii internaţionale”, editura ALL Bucureşti 1995.
8. Gheorghe Caraiani – Managementul în activitatea de expediţie internaţională , editura Lumina

Coala
U.T.M. IMT-171 FR 40
Mod Coala N. Document Semnat Data