Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Introducere.........................................................................................................................2
Compartimentul I:..............................................................................................................5
Cercetarea fluxului de transport auto de mărfuri între Republica Moldova şi Polonia....5
Bibliografie………………………………………………………………………….65
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data 2
Tablelul.1.1. Sarcina proiectului
Cursa Denumirea mărfii
Cricova (MD) – Moscova (RU) – Vin in sticle
Moscova (RU) – Chişinău (MD) Pesmet
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data 3
Compartimentul I:
Cercetarea fluxului de transport auto de mărfuri între Republica
Moldova şi Rusia
1.1. Transportul auto în economia naţională
Dezvoltarea economică a oricărei ţări, în prezent este legată de sectorul transporturilor. Acest
fapt se explică inclusiv prin faptul, că realizarea creşterii economice şi reducerea sărăciei
presupun, accesul la resurse şi pieţe, dar şi accesul la muncă, servicii, locuinţe şi educaţie. Se
formează o legătură directă între investiţiile noi în construcţia drumurilor pe de o parte şi crearea
locurilor de muncă şi creşterea economică de altă parte. Drumuri noi înseamnă comunicaţii mai
bune, acces mai facil la pieţe şi noi oportunităţi de afaceri. Economia de timp înseamnă bani
economisiţi pentru companii, noi oportunităţi şi noi locuri de muncă.
Investiţiile în transport asigură creşterea capitalului investit faţă de cel realizat în alte sectoare
de activitate, în baza unor efecte directe şi indirecte, care rezultă din economisirea de costuri şi
de timp prin îmbunătăţirea transportului, precum şi prin atragerea resurselor necesare pentru
realizarea unor infrastructuri moderne de transport.
Transportul influenţează dezvoltarea economică a unui stat prin, contribuţia sa la creşterea
mobilităţii şi posibilitatea transferării factorilor de producţie, în special a forţei de muncă, în
locurile unde aceştia pot fi utilizaţi eficient, prin asigurarea procesului de producţie, prin
facilitarea transferului bunurilor şi persoanelor în centrele de producţie şi consum, prin reducerea
costurilor datorită progresului în domeniul transportului, care poate conduce la modificarea unor
funcţii de producţie. De asemenea transportul contribuie la creşterea calităţii vieţii, prin
extinderea facilităţilor şi asigurarea de bunuri, coeziune şi securitate socială. În Europa
transporturile constituie un sector economic-cheie (cu o valoare adăugată brută de 4,8% sau 548
de miliarde euro pentru toate ţările UE), care asigură peste 11 milioane de locuri de muncă.
Astfel, printre primele politici comune ale Uniunii Europene se pot numi mai multe care se
referă anume la acest sector. Titlul VI (articolele 90-100) din Tratatul privind funcţionarea
Uniunii Europene reglementează subiectele ce ţin de sectorul transport. De la intrarea în vigoare
a Tratatului de la Roma în 1958, politica în domeniul transporturilor s-a axat pe eliminarea
obstacolelor frontaliere între statele membre, contribuind astfel la libera circulaţie a persoanelor
şi a bunurilor. Obiectivele principale ale acestei politici sunt de a definitiva piaţa internă, de a
asigura dezvoltarea durabilă, de a extinde reţelele de transport în întreaga Europa, de a maximiza
utilizarea spaţiului, de a îmbunătăţi siguranţa şi de a dezvolta cooperarea internaţională
Pentru ca Republica Moldova să asigure o dezvoltare economică durabilă în viitor, este necesar
un sistem de transport eficient care poate satisface necesitatea cetăţenilor în mobilitate şi care ar
facilita comerţul atât pe pieţele autohtone cât şi pe cele internaţionale, astfel facilitând investiţiile
în diverse ramuri ale economiei naţionale. Evoluţia Republicii Moldova în perioada de tranziţie a
însemnat pentru sectorul transporturilor necesitatea trecerii unor examene deosebit de dificile
având în vedere lipsa de experienţă a reorganizării activităţii de la un sistem super centralizat la o
economie de piaţă, marcată prin numeroase lipsuri de ordin financiar, legislativ, administrativ,
prin inexistenţa unor infrastructuri rutiere adecvate, prin declinul economic şi prin lipsa unor
perspective reale pentru majoritatea sectoarelor, care aduceau o contribuţie la formarea PIB-ului
şi la realizarea activităţii economiei naţionale. În prezent Republica Moldova este asigurată de
.
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data 4
infrastructură suficientă, raportată la suprafaţa şi numărul populaţiei: un aeroport internaţional
principal, un port maritim internaţional principal, 10.544 km de drumuri şi 1.156 km de căi
ferate. [4]. Totuşi sectorul transporturilor continuă să se confrunte cu diverse probleme, deoarece
calitatea infrastructurii şi performanţa logistică este la un nivel scăzut, ceea ce pe lângă alţi
factori duce la micşorarea investiţiilor externe directe în ţară, influenţează şomajul şi salariile
mici. Investiţiile ratate reduc ritmul de creştere al PIB-ului pe cap de locuitor şi contribuie la
creşterea poverii fiscale, limitând potenţialul de investire, inclusiv în infrastructura de transport.
Principalele provocări pe care Republica Moldova le înfruntă în sectorul transporturilor pornesc
de la câteva probleme-cheie din domeniu, precum: trecerea incompletă a sectorului de transport
din Republica Moldova la o economie de piaţă bazată pe cerere şi ofertă; scăderea cererii la
transportul feroviar, infrastructura nesatisfăcătoare, material rulant învechit şi uzat; finanţarea
insuficientă timp de aproape 20 de ani a întreţinerii, exploatării şi reabilitării infrastructurii
existente a drumurilor a condus la degradarea stării acesteia; insuficienţa fondurilor disponibile
pentru reabilitarea infrastructurii; piaţa în sectorul aviatic nu este liberalizată, cadrul legal şi
instituţional nu corespunde cerinţelor actuale; transportul pe căile navigabile interne nu este
posibil din cauza înnămolirii albiilor râurilor Nistru şi Prut, cadrul legal şi instituţional necesită
adaptare la Acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte; procedurile vamale
la trecerea frontierei sunt complicate şi necesită mult timp, dotarea insuficientă a punctelor cu
programe IT şi utilaj performant de scanare. Totodată fiecare sector în parte are mai multe
probleme care necesită soluţionare. Astfel în sectorul rutier problemele ţin de starea
nesatisfăcătoare a circa 74 % din lungimea drumurilor naţionale şi 78 % din lungimea celor
locale, de standarde şi norme tehnice ce nu corespund cerinţelor actuale, de un sistem ineficient
de întreţinere a drumurilor. Aceste nereguli provoacă un număr sporit de accidente rutiere,
persoane rănite şi decedate, care depăşeşte esenţial media din comunitatea europeană. De
asemenea reţeaua de drumuri naţionale şi locale necesită optimizare, inclusiv prin construcţia
drumurilor de ocolire a localităţilor. Lipseşte metodologia transparentă de identificare şi
prioritare a proiectelor de infrastructură rutieră, precum şi restricţii legale la acordarea serviciilor
de transport, iar parcul de vehicule antrenat în transportul de pasageri nu corespunde
standardelor stabilite. Totuşi, sectorul transportului rutier este relativ competitiv în termeni de
preţ, în pofida stării în general rele a drumurilor. Sectorul este dominat de întreprinderi private şi
este considerat sigur şi eficient de către clienţii săi. În sectorul feroviar problemele majore se
bazează pe faptul că Î.S. „Calea Ferată din Moldova” este monopol de stat, iar conturile de
infrastructură şi operaţiuni de transport sunt comune. Nu există o liberalizare a operaţiunilor
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data 5
internaţionale de transport de marfă, nu există concurenţă pe piaţa naţională a transportului de
mărfuri. De asemenea cadrul legal este imperfect, necesită o revizuire şi armonizare cu cel
european, standardele de siguranţă nu corespund celor europene, iar majoritatea vagoanelor
existente şi-au depăşit perioada de exploatare. Întreţinerea principalelor linii feroviare a Î.S.
„Calea Ferată din Moldova” a fost insuficient finanţată timp de mai mulţi ani, ceea ce a condus
la reducerea vitezei şi siguranţei. Probleme apar şi din cauza ecartamentului căilor ferate din
Republica Moldova, care nu permite deplasarea liberă în România şi nu există un terminal care
ar oferi servicii de transferare a mărfurilor de pe reţeaua feroviară cu ecartamentul de 1520 mm
la cea de 1435 mm. De asemenea se resimte neajunsul de sectoare cu linii duble, ce limitează
capacitatea infrastructurii, nu există linii electrificate, fapt ce reprezintă un obstacol important
pentru dezvoltarea operaţiunilor de tranzit precum şi un factor negativ de mediu, iar starea
infrastructurii feroviare nesatisfăcătoare, conduce la reducerea vitezelor de operare. Utilizatorii
apreciază transportul feroviar de mărfuri din Republica Moldova ca lent, costisitor şi nesigur,
fapt confirmat de studiile de caz privind performanţa căilor ferate. Ca rezultat al serviciilor
mediocre prestate la preţuri înalte, întreprinderea feroviară Î.S. „Calea Ferată din Moldova”
prezintă pierderi atât a cotei de piaţă, cât şi a pieţei în termeni de volum absolut, în decursul unei
perioade considerabile de timp. În sectorul aviatic problemele principale ţin de cadrul regulator
din aviaţia civilă, care necesită ajustarea la reglementările UE. În prezent, ca moştenire din
timpurile sovietice, Republica Moldova are 4 aeroporturi. Acestea sunt Chişinău, Mărculeşti,
Cahul şi Bălţi, dar în prezent 3 nu sunt folosite pentru transportul de pasageri, şi în pofida
tentativelor autorităţilor de a atrage investitori, în viitorul apropiat aceste aeroporturi rămân a fi
inactive. Aeroportul internaţional Chişinău este principalul aeroport din ţară datorită amplasării
sale geografice favorabile, în apropiere de capitală fiind amplasat în centrul ţării. Astfel,
călătoriile aeriene spre şi din Republica Moldova se caracterizează prin oferte limitate şi costuri
înalte. Piaţa aviatică necesită a fi liberalizată; lipseşte un terminal cargo aerian ce ar presta
serviciile la nivelul standardelor internaţionale, iar capacitatea Aeroportului internaţional
Chişinău nu corespunde creşterii continue a fluxului de pasageri. Provocările pentru sectorul
naval ţin de faptul că Republica Moldova nu are acces direct la mare, chiar dacă o fâşie de 430 m
lungime a râului Dunăre a fost dezvoltată ca portul Giurgiuleşti, pentru a asigura ţara cu un activ
strategic. Portul constă din două părţi: terminalul de pasageri şi mărfuri gestionat de stat, de la
Giurgiuleşti, şi Portul internaţional Liber Giurgiuleşti. Transportul naval intern în Republica
Moldova este pe alocuri restricţionat de pragurile din substanţe aluviale formate pe şenalul
navigabil al râurilor. Aceste obstacole restricţionează navigaţia, şi sunt necesare investiţii pentru
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data 6
eliminarea acestora şi menţinerea permanentă a parametrilor necesari pentru asigurarea
navigaţiei în siguranţă. Astfel în acest sector există restanţe la implementarea şi aplicarea
angajamentelor Republicii Moldova conform diferitor acorduri din sectorul maritim,
implementarea prevederilor actelor normative internaţionale şi naţionale este insuficientă, iar
accesul operatorilor privaţi la operarea porturilor nu este asigurat, deoarece nu este asigurată
adâncimea minimă a accesului la port pe şenalul navigabil, care necesită investiţii permanente
garantate. În Republica Moldova nu există servicii de transport pe căile navigabile interne, deşi
„Registrul Naval de Stat” funcţionează ca o instituţie de clasificare a vaselor fluviale. Cu toate că
există suficientă capacitate pentru transport şi logistică, starea infrastructurii existente în
Republica Moldova reprezintă încă o problemă importantă. Actualmente reţeaua infrastructurii
de transport este dezvoltată suficient şi acoperă întreg teritoriul ţării, dar necesită investiţii
majore pentru reabilitarea şi modernizarea sa. În unele zone în care se preconizează creşterea
economică infrastructura rutieră poate fi extinsă conform cerinţelor traficului. În prezent circa 26
% din drumuri naţionale sunt în stare bună sau mediocră, 54 % în stare rea şi aproximativ 20 %
în stare foarte rea. Starea drumurilor locale rămâne critică, numai 22 % din lungimea acestora se
află în stare bună sau mediocră şi restul în stare rea şi foarte rea. Aceasta afectează grav accesul
populaţiei rurale la serviciile sociale, de învăţământ, medicale, precum şi accesul la piaţă. În
acest context sunt recomandate [6] mai multe soluţii pentru depăşirea problemelor, în sectorul
serviciilor de transport, care este văzut ca, un factor economic important. Este necesar un sistem
de transport şi logistică eficient care susţine necesităţile cetăţenilor pentru mobilitate şi care
facilitează comerţul pe pieţele internă şi internaţională, precum şi sporirea rolului pe care
Republica Moldova îl are în calitate de legătură între statele UE şi CSI. Republica Moldova va
trebui să îmbunătăţească anumite sectoare de drumuri de importanţă internaţională, în comun cu
vecinii săi şi în contextul european. Anumite coridoare care se conectează la reţelele europene
vor trebui să fie aduse în conformitate cu standardele şi specificaţiile internaţionale. Trecerea
constatată de la transportul feroviar la automobile şi autobuze pentru pasageri şi autocamioane
pentru marfă va continua. Dacă reformele sectorului feroviar vor fi implementate, volumul
absolut al tonajului transportat va rămâne stabil, dar ponderea căilor ferate va continua să scadă.
Traficul pe drumuri în următorii ani va spori. De asemenea se aşteaptă creşterea continuă a
traficului în sectorul aviatic, ceea ce va conduce la majorarea numărului de pasageri în următorii
ani. Se preconizează dezvoltarea transportului multimodal, în deosebi cel rutier/feroviar, care a
obţinut deja o cotă considerabilă din piaţa UE şi la momentul potrivit va avea un impact similar
şi în Republica Moldova, deoarece integrarea în UE va rămâne o prioritate pentru Republica
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data 7
Moldova. De asemenea este vitală implementarea reformei legislative şi a restructurărilor
instituţionale pentru a face sectorul de transport şi logistică mai competitiv şi mai important
pentru economie. Dezvoltarea infrastructurii şi în special conectarea la Reţeaua de Transport
Trans-Europeana ar fi o prioritate şi un pilon al politicilor de transport. Însă aceste politici nu iau
in considerare relaţia dintre aspectele economice, sociale si de mediu. Este relevant în această
privinţă faptul că nu a fost făcută o evaluare strategică a reţelei transeuropene şi a extinderii
acesteia către est. Un cadru legal eficient (compatibil, uşor regulator şi care facilitează comerţul)
poate transforma Republica Moldova într-un centru de producţie. Transportul are efecte
socioeconomice benefice doar atunci când este dezvoltat în mod durabil, deoarece impune
costuri semnificative pentru societate în ceea ce priveşte impactul asupra mediului şi sănătăţii.
Un raport al Agenţiei Europene de Mediu arată că principala provocare în această direcţie pentru
noile State Membre şi ţările în curs de aderare este menţinerea avantajului pe care îl au privind
unele aspecte ale transportului şi mediului în comparaţie cu Uniunea Europeană şi în acelaşi timp
satisfacerea necesităţilor de creştere a nivelului de trai şi de mobilitate. Având o cotă mai mare a
căilor ferate, consum mai mic de energie în transporturi şi nivel mai redus de emisii per capita
precum şi o fragmentare mai mică a teritoriului, ţările în curs de aderare au încă presiuni ale
transportului asupra mediului mai reduse decât in Uniunea Europeana. secretarul general ONU,
Ban Ki-moon a declarat că “transportul durabil susţine creşterea, forţa de muncă, reducerea
sărăciei, accesul la pieţe, emanciparea femeilor si bunăstarea persoanelor cu dizabilităţi şi a altor
grupuri vulnerabile”. Totuşi trebuie să existe un echilibru între protecţia mediului şi dezvoltarea
economică. Tendinţele din sectorul transport al Republicii Moldova se îndepărtează de
obiectivele unei strategii de dezvoltare durabilă.
În CONCLUZIE se poate generaliza că pentru a eficientiza investiţiile în folosul societăţii,
sistemul de transport în totalitatea sa trebuie să aducă beneficii tuturor segmentelor societăţii,
indiferent de tipul de transport. În acest scop trebuie respectate obiectivele majore care ar asigura
un transport aerian, maritim şi rutier mai sigur, un program de lucru rezonabil pentru cei care
lucrează în sectorul transporturilor, mai multe posibilităţi de transport pentru pasageri şi
întreprinderi, mai puţină poluare şi progrese tehnologice către un transport mai ecologic.
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data 8
1.2. Analiza exportului şi importului între Republica Moldova şi Russia
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data 9
Compartimentul II: Aspectele organizării procesului tehnologic de
transportare a mărfurilor între Republica Moldova şi Rusia
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data 10
încărcarea – deplasarea mărfii în autovehicul. În dependenţă de modul de încărcare
există:
I. manual;
II. mecanizat.
întărirea – fixarea încărcăturilor în autovehicul, utilaj special, pentru excluderea
permutării;
reenumerarea şi controlul greutăţii;
întocmirea documentelor.
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data 11
În durata ciclului (De) se cuprind urmatorii timpi:
Prin urmare, durata ciclului de transport este cuprinsa între momentul începerii primei
operatii de pregatire a autovehiculului si momentul încheierii ultimei operatii de predare a
documentelor de transport (dupa parcarea autovehiculului).
Relatia utilizata este urmatoarea:
Dc = Tp + Td + Te + Ti
Cunoasterea operatilor care compun ciclul de transport prezinta importanta deosebita,
întrucât pentru fiecare din acestea se consuma manopera si materiale si cu cât aceste cheltuieli
sunt mai mici, cu atât costul transportului este mai mic, cunoscând faptul ca de multe ori
ponderea cheltuielilor cu efectuarea altor operatii decât cele aferente operatiilor propriu-zise de
transport este mai mare. De aceea, se impune ca o necesitate reducerea ponderii acestora la limite
minime, în acest sens, reducându-se timpii de stationare si eliminându-se parcursurile fara
încarcatura, vom avea o utilizare rationala a autovehiculelor si costuri de transport minime.
Autovehiculul, în procesul de transport, ciclu sau cursa, poate efectua parcurs cu
încarcatura, parcurs fara încarcatura si parcurs zero. Parcursul cu încarcatura este dat de distanta
în km acoperita de autovehicul în stare încarcata (total sau partial). Parcursul fara încarcatura sau
parcursul gol reprezinta distanta în km parcursa de autovehicul în stare goala (între punctele de
descarcare si încarcare). Parcursul, zero reprezinta distanta parcursa de autovehicul de la garaj la
punctul de încarcare si de la punctul de descarcare la garaj.
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data 12
Parcursul total al autovehiculului se determina astfel:
It = Iî + Ig + Io (km)
unde:
It = reprezinta parcursul total, în km;
Iî = parcursul cu încarcatura;
Ig = parcursul gol;
Io = parcursul zero.
Cursele care compun ciclul de transport se efectueaza pe baza unui itinerar (traseu de
circulatie) pe care autovehiculele trebuie sa-l respecte. Itinerarul (traseul de circulatie) cuprinde
drumul pe care urmeaza sa-l parcurga autovehiculul, localitatile din parcurs, ora de trecere,
viteza comerciala si timpii de stationare.
Ideal ar fi ca întreaga activitate de transport rutier sa se realizeze pe baza de trasee
prestabilite, însa, circulatia rutiera se desfasoara sub influenta unor factori aleatori, care
actioneaza independent de întreprinderea de transport, ceea ce face ca nu întotdeauna circulatia
rutiera sa se desfasoare pe trasee prestabilite.
Circulatia rutiera se poate efectua fie:
- pe un traseu direct - când între punctul de încarcare si punctul de descarcare exista o
legatura directa;
- pe sectiuni - când traseul este sectionat si este necesar sa se faca transbordarea
marfurilor din autovehicul în alt mijloc de transport sau din autovehicul într-un depozit. La
transportul pe sectiuni, transbordarea este inerenta.
Ucraina
Polonia
Indici
Lungimea maximă
18,75 18,75 18,75
autotren (m)
Lăţimea maximă (m) 2,5 2,55 2,55
Înălţimea maximă (m) 4,0 4,0 4,0
Masa admisibilă (t) 40 40 40
Greutatea la osia
11,5 11,5 11,5
conducătoare (t)
Viteza în localităţi
50 60 50
(km/h)
.
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data 13
Viteza în afara
90 80 90
localităţilor (km/h)
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data 14
Mărfurile generale nu necesită condiţii speciale de transportare, ele fiind transportate cu prelate
de diferite capacităţi (15, 36-39, 86, 90, 95, 100, 110, 120 m3).
In cutie intre sticle sunt amplasati niste pereti protectori pentru a evita ciocnirea
intre sticle.Aceasta marfa este reglementata de catre Hotarirea Guvernului
12.09.1993 care impune unele cerinte specifice la transportare cum ar fi marcarea
cutiilor si plombarea fiecarei sticle cu timbru de acciz pentru care se emite un
procent in visteria statului.Incaracarea se face pe palete si se infasoare intreaga
paleta into folie de polimer pentru a preveni aparitia vibratiilor si ciocnirea lazilor
intre ele.Pe folie se anexeaza masa, expeditorul, transportatorul, destinatarul,
.
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data 15
modul de incaracare si descarcare precum si data luna anul fabricarii si se
stampileaza de catre expeditor.
Cursa retur are loc din Moscova, marfa reprezintă pesmeti. La transportarea pesmeti am ales
europaleţii care sunt prezente în figura de mai jos.
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data 16
Dimensiunile cutii 400x300x200
M p=M gp + ( M c ∙ Nr c ) =30+ ( 5 ∙ 120 )=630 kg=0,63 t, unde:
M gp−¿ masa paletei goale;
Nr c −¿numărul de cutii pe paletă.
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data 17
Tabelul.2.2.Normele și dimensiunile MTA
MTA Moldova Rusia
Dimensiunile maxime ale mijlocului de transport
Lungimea maximă pentru autocamion, m 12 12
Mijloc de transport articulat, m 16,5 16,5
Autotren, m 18,75 18,75
Lăţimea maximă pentru toate mijloacele de 2,5 2,5
transport, m
Caroseriile izoterme, m 2,6 2,6
Înălţimea maximă, m 4,0 4,0
Masele maxim admisibile ale mijloacelor de transport, m
Autotractoare cu şa şi semiremorci, t 40 40
Sarcina pe axa motoare, t 11 11,5
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data 18
Mercedes-Benz Actros 1848 LS MP3 / RS Schmitz Cargobull 3-Achs
Seturi de caracteristici
ABS, EBS, Echipament exterior şi accesorii,
ESP, Frână retarder, Jante de aliaj, Manual de
service, Regulator de viteză, Sistem aer
condiţionat secundar, Sistem de încălzire
auxiliar
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data 19
Figura.2.8. Semiremorcă Schmitz Cargobull 3-Achs
Tabelul.2.4. Semiremorca
Lungimea interioară, mm 13 620
Lăţimea interioară, mm 2480
Înălţimea, mm 4000
Înălţimea platformei de încărcare, mm 2630
Masa, kg 6330
Sarcina maxim admisibilă, kg 29 670
Sarcina maxim admisibilă pe axe, kg 3×9000
Roţi 385/65 R 22,5"
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data 20
Înălţimea standard de reidicare a furcilor, mm 4500
Dimensiunile furcilor, mm 35/100/1000
Raza virajului, mm 1639
Viteza de deplasare, km/h 20
Puterea motorului de tracţiune, kW 6,6x2
Puterea motorului de ridicare, kW 11
Capacitatea bateriei de acumulatoare, V/A·h 48/440
Masa proprie, kg 2897
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data 21
europene care l-au aprobat (Austria, Belgia, Cehia, Serbia, Danemarca, Spania, Irlanda, Franţa,
Marea Britanie, Grecia, Italia, Luxemburg, Norvegia, Olanda, Portugalia, Slovacia, ţările C.S.I.
şi Iugoslavia).
Devizul de muncă prin acest acord este stabilit:
Săptămînă – perioada cuprinsă între 00.00 a zilei de luni şi ora 24.00 a zilei de duminică;
Pauză – orice perioadă neîntreruptă de cel puţin 45 minute, în timpul căreia şoferul poate să
dispună liber de timpul său.
Întreruperi:
După 4,5 ore de conducere a vehiculului, şoferul trebuie să facă o pauză de cel puţin
45 minute, cu excepţia cazului cînd el intră în perioada de repaus;
Această pauză poate fi înlocuită prin pauze de cel puţin 15 minute fiecare, intercalate
în timpul cînd se conduce vehiculul sau imediat după această perioadă.
În timpul acestor pauze şoferul nu poate efectua alte activităţi. Timpul de aşteptare şi
timpul care nu este afectat conducerii vehiculului, petrecuţi într-un vehicul în mers
nu se consideră ca alte activităţi;
Întreruperile menţionate nu pot fi considerate ca repaosuri zilnice.
Timp de repaos:
În fiecare perioadă de 24 de ore, şoferul beneficiază de un timp de repaos zilnic, de
cel puţin 11 ore consecutive, care poate fi redus la un minimum de 9 ore consecutive,
cel mult de trei ori pe săptămînă, cu condiţia ca un timp de repaos corespunzător să
fie acordat prin compensare, înainte de sfîrşitul săptămînii următoare;
Pauza zilnică poate fi luată într-un vehicul, atunci cînd acesta este echipat cu o cuşetă
şi este în staţionare.
Transportarea mărfurilor pe rutele stabilite va fi efectuată de un şofer pe mijlocul de
transport. Astfel, conform condiţiilor menţionate mai sus, se va alege următoarea schemă de
repartizare a timpului de lucru şi odihnă:
şoferul conduce vehiculul 4,5 h consecutive;
întreruperea zilnică pentru şofer constituie perioada de 45 min sau mai mult;
după o perioadă totală de 9 h de aflare în mers, se va lua un repaos de cel puţin 11h
consecutive.
Evidenţa timpului de lucru se urmăreşte prin înregistrările diagramei-tahograf de către organele
competente ale ţărilor pe teritoriul cărora se efectuează transportarea.
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data 22
În structura costurilor procesului de transport al mărfurilor, cheltuielile pentru combustibil au o
pondere mare şi uneori pot depăşi jumătate din cheltuielile totale de exploatare. De aceea, din
cauza tendinţei pe plan mondial de creştere a preţurilor la carburanţi, problema normării şi
evidenţei consumului de combustibil este destul de actuală.
Corectitudinea de determinare a normelor respective la efectuarea transportului de mărfuri
influenţează în mod direct asupra utilizării eficiente a materialului rulant. La efectuarea
transportului internaţional, această sarcină are unele particularităţi:
consumul de combustibil la efectuarea cursei depăşeşte cu mult capacitatea
rezervorului automobilului;
materialul rulant se află un timp îndelungat departe de întreprinderea de transport
la care este angajat, de aceea este necesară o sumă suplimentară de bani (de obicei
în valută) care se oferă conducătorului pentru procurarea combustibilului; preţul la
combustibil în diferite ţări variază considerabil;
în unele ţări (de obicei în acele ţări în care nivelul preţului la combustibil este mai
ridicat) sunt stabilite limite de introducere a combustibilului la bordul
automobilului;
în cazul creşterii normelor de consum, este necesar de a transfera conducătorului o
sumă suplimentară de bani, ceea ce implică atît cheltuieli băneşti pentru efectuarea
transferului, cît şi probabilitatea de „eşec” a cursei din cauza întîrzierii
automobilului la punctul de încărcare;
Cursa tur-retur va fi efectuată pe urmatoarele intinerarii parcurgînd teritoriile țărilor
Ucraina,Rusia.
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data 23
Figura.2.10. Cursa tur Cricova-Moscova
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data 24
Figura.2.11. Cursa Moscova -Cricova (retur)
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data 25
Figura.2.12. Cursa Chisinau-Cricova (parcursul nul)
Datele mai amănunţite referitor la regimul de muncă a conducătorilor auto se calculează şi
se întocmeşte un tabel. Pentru rutele analizate prezentăm tabelul 16.
Tabelul.2.6.Graficul de muncă a conducătorului auto pentru cursa
Chişinău-Cricova-Moscova-Chişinău
Cricova Încărcare-vamare - 8
Cricova-Goianul Nou 63
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data 26
Vama Goianul Nou
Goianul Nou-Kiev 407
Kiev -Troebortnoe 423
Troebortnoe-Obninsk 418
Obninsk-Moscova 107
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data 27
Măsurile tehnico-organizatorice de proiectare a rutor de transport internaţional include
următoarele etape:
Alegerea tipului şi modelului de autovehicul în dependenţă de categoria şi
cantitatea de marfă, precum şi în dependenţă de condiţiile rutiere, de relief şi
climaterice.
Realizarea rutei de transportare a încărcăturii şi elaborarea schemei ei cu indicarea
sectoarelor periculoase;
Realizarea graficului de mişcare în dependenţă de regimul optim de viteză de
mişcare a autovehiculului, ţinând cont de condiţiile de lucru şi odihnă a şoferilor
stabilite de regulamentele internaţionale acreditate de legislaţia Republicii
Moldova.
La realizarea transportării încărcăturilor pe rute internaţionale timpul cursei Tc se
determină conform următoarei formule:
T c =t î nc + t mi ş c +t desc +t gol +t fr +t d
Unde:
tînc – timpul de încărcare;
tmişc – timpul de mişcare la locul de descărcare;
tdesc – timpul de descărcare;
tgol – timpul de deplasare la locul încărcării succesive;
tfr – timpul de trecere a frontierei;
td – timpul devamării.
Timpul de încărcare/descărcare se calculează în funcţie de natura şi clasa mărfurilor, tipul
mecanismelor de încărcare/descărcare. Calculul timpului de Î-D se efectuează concomitent cu cel
al devamării şi se ia arbitrar conform standardelor 24h.
Timpul de mişcare tmişc se determină în dependenţă de viteza tehnică a autovehiculului Vt ,
km/h şi lungimea rutei cu încărcătură lînc , km:
l î nc
t mi ş c =
Vt
Timpul de trecere al frontierei conform recomandărilor se ia 0,3 diurne sau 3 ore pentru
fiecare vamă.
Timpul de mişcare a la locul încărcării succesive se determină la fel în dependenţă de
viteza tehnică a autovehiculului Vt , km/h şi lungimea rutei cu mers în gol lgol , km:
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data 28
l gol
t mi ş c =
Vt
O altă particularitate a calculării tipului necesar pentru executarea unei rute internaţionale
este necesitatea evidenţierii timpului de deplasare nu doar în ore dar şi în diurne. În acelaşi timp
trebuie de ţinut cont de condiţiile de lucru şi odihnă a şoferului impuse de condiţiile convenţiei
AETR.
AETR a intrat în vigoare la 5 ianuarie 1976. El reglamentează regimul de lucru al
echipajelor care efectuează rute internaţionale şi este valabil în majoritatea ţărilor europene.
Pentru a înlesni înţelegerea termenilor utilizaţi în convenţie sse introduc următoarele noţiuni:
Săptămână – peioada cuprinsă între 0000 a zilei de luni şi ora 2400 a zilei de duminică.
Repaus – orice perioadă neîntreruptă de cel puţin 45 minute, în timpul căreia şoferul
poate să dispună liber de timpul său.
Întreruperi:
1. Durata totală de conducere a vehiculului cuprinsă între două repausuri zilnice sau între
un repaus zilnic şi un repaus săptămînal, numită în continuare perioada de conducere zilnică nu
trebuie să depăşească 9 ore. Poate să fie prelungită pînă la 10 ore, de două ori pe săptămînă.
2. După patru ore şi jumătate de conducere a vehiculului, şoferul trebuie să facă o pauză
de cel puţin 45 de minute, cu excepţia cazului cînd el intră în perioada de repaus.
3. Această pauză poate fi înlocuită prin pauze de cel puţin 15 minute fiecare, intercalate
în timpul cînd se conduce vehiculul sau imediat după această perioadă, astfel încît să se respecte
dispoziţiile paragrafului 2.
Timp de repaus:
În fiecare perioadă de 24 de ore, şoferul beneficiază de un timp de repaus zilnic, de cel
puţin 11 ore consecutive, care ar putea fi redus la un minimum de 9 ore consecutive, cel mult de
3 ori pe săptămînă, cu condiţia ca un timp de repaus corespunzător să fie acordat prin
compensare, înainte de sfîrşitul săptămînii următoare.
În zilele în care perioada de repaus nu este redusă conform primului alineat, repausul
poate fi luat în două sau trei perioade separate în timpul perioadei de 24 de ore, una dintre aceste
perioade trebuind să fie de cel puţin 8 ore consecutive. În acest caz durata minimă de repaus
ajunge pînă la 12 ore.
Ţinând cont de faptul că în procesul de executare a transportării lucrează un singur şofer
cu timpul de lucru de 9 h. La executarea transportării mărfurilor pe rute internaţionale, valorile
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data 29
vitezei tehnice sunt destul de mari şi sunt cuprinse între 50 – 70 km/h. Admitem că pe teritoriul
ţărilor traversate viteza tehnică medie a autovehiculului Vt=70 km/h.
1.Calcularea timpului rutei o efctuăm pentru fiecare cursă aparte:
290
t mi ş ctur MD= =4,14 h
70
406
t mi ş ctur UA = =4,94 h
70
337
t mi ş ctur RU = =4,1 h
80
t mi ş ctur =t mi ş c tur MD +t mi ş c turUA +t mi ş ctur RU =13,29 h
175
t mi ş c gol = =2,5 h
70
174
t mișc retur RU = =2,17 h
80
406
t mișc retur UA = =5,8 h
70
290
t mișc retur MD= =4,14 h
70
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data 30
qnom – cantitatea nominală posibilă pentru transportare, t.
Acest coeficient se calculează în dependenţă de clasa mărfii, ambalajul mărfii, mijloacele tehnice
de mărire a locurilor şi amplasarea încărcăturilor în caroserie.
γ d=
∑ Qr ∙li =γ ∙ li (3)
∑ Qn ∙ ltot s ltot
unde:
i – indicele numărului cursei;
n – numărul de curse;
l – parcursul încărcat la efectuarea cursei i, km;
Qi– cantitatea de încărcătură la efectuarea cursei i, t.
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data 31
6. Coeficientul de utilizare a parcursului – β:
Lî nc 2069
β= = =0,91 (6)
Ltot 2264
2069
Lm inc= =1034,5 km ;
2
39434,96
Lmed = =943,42 km;
41,8
9. Viteza tehnică – vt:
Ltot
vt , km / h
tm (9)
unde:
tm – timpul de aflare în mers, h;
2069
v t= =73,86 km/h;
28,01
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data 32
Tserv – timpul de aflare a autovehiculului în serviciu, include timpul din momentul ieşirii de la
întreprindere pînă la revenire la ÎTA( incluzînd durata de timp la punctele de încărcare-
descărcare), h;
2264
v exp= =68,82km/h ;
28,01
Timpul staţionării autovehiculului pentru repaus şi odihnă a echipajului la bord nu se include.
335
n c= =55 curse ;
6
143,81
δ 0= =0,60 ;
28,01
W Q =41,8 ∙ 0,30=12,54 t ;
AnualW Q =12,54 ∙ 55=689,7 t ;
14. Productivitatea anuală a unui autovehicul. tkm:
W P=qn ∙ γ d ∙ l medinc, tkm(14)
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data 33
Ltotan=Ltot ∙ n c , km (15)
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data 34
Compartimentul III: Calculul indicilor exonomici pentru executarea
tehnologiei procesului de transport.
Calculul cheltuielilor privind retribuirea muncii :
Salariul lunar conducătorului auto
Slca=8000lei
I ca=FS+ AM
Fondul social:
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data 35
FS=0,23∙ Sca =29900 lei
Asigurări medicale:
N ech
km ∙ Ltot N tkm ∙ P
Q nc = +
100 100
unde:
N ech
km – norma de consum cu echipament , l/100 km;
N km– norma de baza de consum cu echipament (DAF XF 105 17 l/100 km), l/100 km;
Ltot – parcursul total, km;
N sem
t – norma de consum stabilită pentru fiecare tonă a masei proprii a semiremorcii (în
N tkm– norma de consum stabilită la 100 tkm prestaţii (0.5 – 1.3), litri/100 tkm;
P – volumul prestaţiilor, tkm.
N ech
km =22+0,8 ∙ 6,33=27,06 l/100 km
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data 36
Consum necesar de combustibil trebuie să fie calculat pentru fiecare secţiuni de
drum.
GOL
TUR
Caracteristici RU UA MD
RETUR
Pentru secțiunea de drum Moldova TUR avem o distanță de 298 km din care 15
km sunt fara incarcatura. Respectiv consumul de combustibil va fi:
MD 27,06∙ 298 0,8 ∙ 7.8 ∙280
Q TUR = + =98.11 l
100 100
Pentru secțiunea de drum Ucraina TUR avem o distanță de 402 km. Respectiv
consumul de combustibil va fi:
.
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data 37
27,06∙ 402 0,8∙ 7.8 ∙ 402
Q UA
TUR = + =133.86 l
100 100
Pentru secțiunea de drum Rusia TUR avem o distanță de 694 km. Respectiv
consumul de combustibil va fi:
PL 27,06∙ 694 0,8 ∙7.8 ∙ 694
Q TUR = + =231.10 l
100 100
Pentru secțiunea de drum Rusia TUR avem o distanță de 350 km. Respectiv
consumul de combustibil va fi:
DE 27,06∙ 350 0,8 ∙ 7.8 ∙350
Q TUR = + =116.55 l
100 100
Pentru secțiunea de drum unde s-a efectuat parcursul în gol in Germania, avem
distanța de 89 km consum de combustibil va fi:
27,06 ∙ 98
Q ¿GOL = =24.08 l
100
Pentru secțiunea de drum Rusia RETUR, 719 km consumul de combustibil va fi:
27,06 ∙719 0,8∙ 7 ∙ 719
Q PL
EETUR= + =234.82l
100 100
Pentru secțiunea de drum Ucraina RETUR, 400 km consumul de combustibil va fi:
27,06 ∙ 400 0,8 ∙7 ∙ 400
Q UA
RETUR= + =130.64 l
100 100
Pentru secțiunea de drum Moldova RETUR, 298 km consumul de combustibil va
fi:
27,06 ∙298 0,8∙ 7 ∙ 280
Q MD
RETUR= + =98.11 l
100 100
Adaos la consumul de combustibil pe timp de iarna vom lua 10% pentru 4 luni.
Consumul total de combustibil va fi:
Qtotal
cursa =1200.19 l
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data 38
legislaţia vamală, privind cantitatea limitată de combustibil în rezervorul autotrenului care este
scutită de taxele vamale la trecerea frontierei ţării respective.
În continuare vom realiza graficul de alimentare pe parcursul efectuării rutei:
Notă: În calcule luăm în consideraţie următorul curs valutar:
08.01.2021 1EURO=21,12 MDL; 1USD=17,2 MDL.
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data 39
Din lipsa de informaţie din partea producătorilor de tehnică semnificaţiile cantitative ale
normelor de consum de materiale lubrifiante pentru MTA contemporane nu sînt specificate.
Normele de consum de materiale lubrifiante în transportul auto sînt destinate pentru evidenţa
operativă, calcularea normelor specifice de consum de uleiuri şi lubrifianţi în cazul justificării
necesităţii de ele la întreprinderile care exploatează tehnica de transport auto.
Normele de consum pentru exploatare a materialelor lubrifiante (luînd în vedere înlocuirea
şi alimentarea curentă) sînt stabilite reieşind din calculul pentru 100 litri din consumul total de
combustibil stabilit după normele pentru acest automobil. Norma consumului de lubrifîanţi - în
kilograme la 100 litri de combustibil.
Astfel cunoscînd necesarul de combustibil pentru un rulaj putem calcula necesarul de ulei.
Este necesar de menţionat că de calitatea uleiului de motor va depinde şi durata de
exploatare a unităţilor de transport.
unde: H rut
com - consumul de combustibil pentru o rută;
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data 40
N ul - norma consumului de uleiuri în litri pentru 100 litri din consumul de
combustibil.
Cheltuieli pentru ulei de motor, lei:
C an
um =U um ∙ Pum ∙ n c =14 ∙80 ∙ 55=61600lei
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data 41
unde: Puplast - preţul unui kilogram de unsoare consistentă.
an H ps ∙ Lan
tot 165∙ 124520
C cps= ∙k 1 ∙ k 2 ∙ k 3= =20545,8 lei ;
1000 1000
anH ms ∙ Lan
tot 125 ∙124520
C =
mr ∙ k 1 ∙ k 2 ∙ k 3= =15565 lei ;
1000 1000
an
an n ∙ Ltot 6 ∙ 124520
U pn= n
∙ k1 ∙ k2 ∙ k3 = =8 anvelope(CT )
L pn 90000
an
n ∙ Ltot
an 6 ∙ 124520
U = n ∙ k1 ∙ k2 ∙ k3 =
pn =8 anvelope(SR)
L pn 100000
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data 42
k 1- coeficientul de corectare a normativelor în dependenţă de condiţiile de
exploatare
k 2- coeficientul corectării normativelor în dependenţă de modificaţia materialului
rulant
k 3- coeficientul corectării normativelor în dependenţă de condiţiile climaterice
natural
Cheltuieli pentru procurarea pneurilor, lei:
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data 43
• cheltuieli pentru procurarea autorizaţiilor;
• cheltuieli pentru procurarea poliţelor de asigurare şi viză. 1. Cheltuieli pentru procurarea
documentelor de transport.
Astfel deoarece în cadrul rutei sunt două curse vom avea nevoie de două carnete TIR
pentru îndeplinirea unei rute.
Costul unui carnet TIR de 6 voleti pentru membri AITA este 572.19 lei. Pentru
efectuarea rulajului examinat pentru un an de zile vor fi necesare următoarele sume:
C an
TIR =PTIR ∙ 2∙ nc =572.19 ∙ 2∙ 28=32037.6lei.
Tabelul.3.6..Preţ autorizaţii
Ţara Preţ
Ucraina (tranzit) 12€
Polonia 24€
(bilaterala/Tranzit)
C an
aut =Paut ∙ nc =253,54+507,08∗55=41834,1lei.
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data 44
Asigurarea prevede recuperarea pagubelor produse vieţii, sănătăţii şi bunurilor terţelor
persoane în urma accidentelor rutiere care au avut loc pe teritoriul Republicii Moldova. Valoarea
acesteia pe un an de zile este de 1615 de lei şi se perfectează de obicei în pachet cu prima, Cartea
Verde. Deoarece se completează una pe alta.
Cheltuieli pentru taxele rutiere, constituie 6650 lei pentru camion şi pentru semiremorca.
Taxele vamale se percep la intrare în fiecare ţară şi depind de o serie de factori aşa ca capacitatea
de încărcare, dimensiunile mijloacelor de transport, durata aflării mijlocului de transport pe
teritoriul ţării respective, aproximativ 100$.
C an
rutiere=Prutiere ∙ nc =6650 ∙5 5=365750lei ;
C an
vamale =P vamale ∙ nc =1822 ∙55=100210 lei .
Pe lîngă salariul de bază conducătorul auto mai beneficiază şi de diurne care vor fi
calculate în modul următor:
pentru mai putin de 8h – tariful diurnei este egal cu 20% din tariful diurnei unei zi;
pentru mai putin de 24h – tariful diurnei este egal cu 40% din tariful diurnei unei zi;
pentru 24h – tariful diurnei zilnice
Calculul diurnei Moldova TUR avem 24h + 6h :
C diurna 100 40
MD TUR =T d ∙ nz +T d =100+100 ∙ 0,2=120 lei .
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data 45
C diurna 100 20
MD TUR =T d ∙ nz +T d =100+100 · 0,2=120 lei .
unde:T 100
d – tariful unei diurne de 24h;
T 40
d – tariful diurnei care are mai putin de 24h;
T 20
d – tariful diurnei care are mai putin de 8h;
C an rulaj
diurne=C diurne + nc =3200 ∙55=176000 lei .
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data 46
O altă categorie a cheltuielilor sunt şi cheltuielile administrative. Aici se includ
următoarele categorii de cheltuieli:
-amortizarea;
-salariile administraţiei;
-impozite;
-cheltuieli curente.
Defalcările de amortizare pentru materialul rulant în componenţa cheltuielilor
administrative, lei, poate fi calculată la evidenţa parcursului:
an ( FF−VL) ∙ N a
C amr = ;
100
( 87000−20000 ) ∙ 20 ∙20.46
C an
amrCT = =278 988lei ;
100
unde: FF- Valoarea fondurilor fixe in momentul punerii in actiune, adica reprezinta suma
cheltuielilor efectuate in legatura cu cumpararea, transportarea si instalarea lor pentru
punerea in functiune, lei CT-87000euro+taxe SR-15000$+taxe;
VL- este valoarea de iesire a fondurilor fixe;
N a - norma de uzura
Conform legislaţiei în vigoare angajatorul este obligat să achite impozite din salariul
fiecărui angajat în valoare de – 23%(fondul social) şi 4,5 % (asigurarea medicală).
Presupunem, că salariul conducătorului auto va fi egal cu 8000 lei. Atunci cheltuieli anuale
pentru salarizarea unui conducător auto vor fi:
C rmca=S ca + I ca =130000+29900+5850=165750 lei .
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data 47
Tabelul.3.8.Cheltuieli aministrative
Nr. Operatii Cheltuieli, lei
1 Amortizare cap tractor 278988
2 Amortizare semiremorca 41888
3 Salarizare sofer 165750
Total: 486626
Astfel cheltuielile totale din activitatea economică a întreprinderii vor egale cu suma
următoare:
C an an an an
tot =C adm +C mat +C doc=¿486 626 +857437.28+ 497451.76=1 841 515.04 lei
Tarife orientative sunt de 2300 euro pentru cursa tur or.Chişinău-or Warsaw si 2400 euro
pentru cursa retur Lublin -or Chişinău
V t =nc ∙ N tarif =4700 ∙ 55∙ 20,46=2692 536≤i
Pb=V t−C an
tot =2 692536−1 841515.04=851 020.96 lei
Profitul net reprezintă scopul final al tuturor agenţilor economici şi este diferenţa profitul
brut Pb şi impozit pe venit Iv (pentru anul 2018 Iv=12%=102 122.50 lei din venitul impozabil
pentru persoane juridice ):
Pn=P b−I v =748 898.46 lei
În continuare vom calcula sinecostul unui kilometru parcurs şi achitat pentru a evidenţia
profitul la un kilometru parcurs prin intermediul relaţiilor:
real C an
tot 1 841515.04 lei
T km = an = =17,02 ≈ 1.02 $
Ltot 108136 km
platit V an
tot 2 692536 lei
T km = an = =24.89 ≈ 1.5 $
Ltot 108136 km
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data 48
Nr. Indicatorul Valoarea
1 Cheltuieli totale, lei 1 841515.04
2 Venituri totale, lei 2 692536
3 Profitul brut, lei 851 020.96
4 Rentabilitatea, % 40.66%
5 Profit pe 1 km parcurs, lei/km 7.87
Concluzie
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data 49
Bibliografie
- https://www.cargobull.com/files/uk/filemanager_files//Neufahrzeuge/Koffer/Daten
bl__tter/Englisch/SKO-City-24-GB.pdf
- https://qpsearch.bt-forklifts.com/PDFSearch/GetPDF.asp?artno=745550-230
- https://www.google.com/maps
- http://lex.justice.md/md/354404/
- http://www.plantnatura.ro/530-ceara-alba-de-albine.html
- http://www.statistica.md/
- https://ro.wikipedia.org/wiki/Cear%C4%83
- http://transport.md/main.asp
- http://www.truck.man.eu/de/en/building-site-and-heavy-
duty/tgs/overview/Overview.html
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data 50
- Aita.md
- Anta.md
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data 51