Dadawd

CUPRINS
Introducere.........................................................................................................................2
Compartimentul I:..............................................................................................................5
Cercetarea fluxului de transport auto de mărfuri între Republica Moldova şi
Germania.......................................................................................................................................5
1.1. Transportul auto în economia naţională..................................................................5

1.2. Analiza exportului şi importului între Republica Moldova şi Bulgaria.................6
I.2.1. Analiza exportului şi prognozarea fluxului de marfă exportată în Bulgaria.......11
I.2.2. Analiza importului şi prognozarea fluxului de marfă importată spre Bulgaria. .21
Compartimentul II: Aspectele organizării procesului tehnologic de transportare a

mărfurilor între Republica Moldova şi Bulgaria..........................................................................26
II.1 Aspectul managerial al organizării procesului tehnologic de transportare a

mărfurilor. Infrastructura logistică...........................................................................................26
II.2. Procesul tehnologic de transportare. Aspecte organizatorice. Infrastructura de
drum.........................................................................................................................................27
II.3. Particularităţi de transportare a mărfurilor. Indici tehnici şi exploataţionali ce
caracterizează fluxul de transport Moldova-Bulgaria..............................................................30
II.3.1. Caracteristica încărcăturilor. Alegerea mijloacelor de transport.......................32
II.3.2. Determinarea traseelor şi elaborarea graficelor de lucru...................................37
II.3.3. Indicii tehnici şi exploataţionali în organizarea procesului de transportare pe
direcţia Moldova-Bulgaria.......................................................................................................43
Compartimentul III: Calculul indicilor exonomici pentru executarea tehnologiei

procesului de transport.................................................................................................................50
Concluzie..........................................................................................................................65
Bibliografie……………………………………………………………………………,.6
5
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA

Mod. Coala N.Document Semnat Data
A efectuat Litera Coala Coli
A verificat Şestenco N. 1 65
Proiect transport
internațional U.T.M. F.I.M.I.T.
gr. IMT-151
Introducere
În dezvoltarea relaţiilor economice internaţionale, a lărgirii şi diversificării schimburilor
comerciale între state, un rol de seamă revine transporturilor şi expediţiilor internaţionale de
mărfuri şi călători.
Transporturile - prin rolul lor de deplasare a mărfurilor şi călătorilor influenţează
puternic ramurile economiei mondiale, inclusiv comerţul internaţional, contribuind la
aprovizionarea ritmică a diferitor ţări cu materii prime şi materiale de import, cu utilaje necesare
industriei şi bunuri de consum pentru populaţie, precum şi la desfacerea ritmică a produselor
destinate exportului.
Transporturile de mărfuri şi călători pe plan internaţional se pot efectua în diferite
modalităţi cu diferite tipuri de transport. Transportul rutier este considerat una dintre cele
mai rentabile modalităţi de deplasare a mărfurilor şi călătorilor la distanţe mari datorită:
 capacitatăţi variate de transport;
 viteză de deplasare a mărfurilor mare;
 condiţii sporite de păstrare a integrităţii mărfurilor la transport;
Transporturile rutiere sunt recomandate ca cel mai sigur transport în dependenţă de
gradul de securitatea înalt în procesul de efectuare a transportărilor. Dacă prin transporturi
interne se înţelege transporturile efectuate între localităţi sau interiorul localităţilor unei ţări,
prin transporturi internaţionale înţelegem acele transporturi care traversează cel puţin o
frontieră de stat, punctele de expediere şi de destinaţie fiind situate în ţări diferite.
Transporturile internaţionale reprezintă mijlocul material ce stă la baza
relaţiilor economice ale unei ţări cu celelalte ţări ale lumii.
Ele continuă procesul de producţie în sfera circuitului economic mondial şi
reprezintă un sistem tehnico-economic, complex prin intermediul căruia o parte
din produsul social este realizată pe pieţele externe în schimbul altor mărfuri
necesare economiei naţionale, contribuind direct la modificările de structură, cantitate
şi calitate în produsul intern brut (PIB), produsul naţional brut (PNB) şi
produsul naţional net (PNN).
Cu alte cuvinte transporturile internaţionale contribuie activ la procesul
realizării mărfurilor de export – import influienţând direct rezultatele acestui proces.
Cheltuielile de transport şi auxiliare (cheltuieli de ambalare, marcare, depozitare,
încărcare-descărcare, asigurare etc.) participă direct la formarea preţurilor
internaţionale ale mărfurilor.
.
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Mod Coala N. Document Semnat Data 2
În zilele noastre transporturile internaţionale au devenit efectiv o
componenţă tot mai importantă a strategiei desfacerii mărfurilor pe pieţele externe
cunoscută sub numele de logistică. Potrivit teoriei generale a sistemelor,
logistica tratează transporturile într-o viziune largă şi modernă de marketing, care
include ansamblul activităţilor necesare vehiculării tehnice, comerciale şi juridice a
mărfurilor de la producător şi până la consumator.
Tablelul.1.1. Sarcina proiectului

Cursa Denumirea mărfii
Balti (MD) –Plovdiv (BG) – Lapte praf
Plovdiv (PL) – Chişinău (MD) Produse igienice
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Compartimentul I:
Cercetarea fluxului de transport auto de mărfuri între Republica
Moldova şi Germania
1.1. Transportul auto în economia naţională
Transporturile reprezinta un domeniu important al activitatii economico-sociale pentru ca

prin intermediul lor se efectueaza deplasarea in spatiu a bunurilor si oamenilor in scopul
satisfacerii necesitatilor materiale si spirituale ale societatii omenesti.
Dezvoltarea, diversificarea si modernizarea transporturilor au fost determinate de
extinderea si intensificarea productiei si a circulatiei marfurilor, de adancirea diviziunii
internationale a muncii.
Avand in vedere necesitatea realizarii legaturilor dintre productie si consum,
transporturile sunt acelea care deplaseaza bunurile obtinute in celelate ramuri ale productiei
materiale din locul in care au fost produse la cel in care urmeaza a fi consumate in cadrul pietei
interne si internationale.
Obiectul activitatii de transport il constituie deplasarea in spatiu a calatorilor si
marfurilor.
Insa nu toate deplasarile in spatiu constituie obiectul activitatii de transport supuse contractului
de transport. Astfel, transportul informational, transportul de lichide si gaze prin conducte si alte
activitati asemanatoare nu pot forma obiectul contractului de transport. Aceste activitati se
realizeaza prin instalatii proprii si nu necesita operatiunile specifice pe care le presupune
activitatea de transport, cum ar fi: preluarea de catre transportator a marfurilor, obligatia de paza
si preluare a lor la destinatie.
Considerata sub aspectul continutului sau economic, activitatea de transport constituie
mijlocul prin care se inlesneste schimbul de bunuri si deplasarea oamenilor, spre deosebire de
deplasarea gandirii (transportul corespondentei, faxul, transmisiunile telefonice), transport ce
este supus altor reguli.
De asemenea, ramane in afara sferei noastre de preocupare transportul postal care, desi se
realizeaza pe baza unor raporturi juridice intre transportator si unitatea de posta, nu se integreaza
in contractul de transport. Mai mult, nici expeditorul, nici destinatarul nu au legaturi juridice cu
unitatea de transport ce realizeaza activitatea de corespondenta.
Astfel, activitatea de transport poate fi definita ca actiunile prin care se organizeaza si se
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
realizeaza deplasarea calatorilor si marfurilor in spatiu si timp.
Un rol important il are transportul in sfera productiei unde, printr-o mai buna organizare,
poate contribui la: reducerea ciclului de productie, accelerarea vitezei de rotatie a mijloacelor
circulante, imbunatatirea indicatorilor economico-financiari.
Productia unei intreprinderi este deservita nu numai de transportul intern, ci si de transportul care
realizeaza legaturile externe ale acesteia cu celelate intreprinderi si cu intreaga economie
nationala.
De aici decurge functia importanta a transporturilor de a sustine legaturile de productie
intre intreprinderi, comunicatiile intre marile centre industriale, intre cele industriale si agricole,
etc. Acest rol este indeplinit de transporturile de utilitate publica, in componenta carora intra:
caile ferate, fluviale si maritime, rutiere, transportul aerian si transportul de calatori. Acesta din
urma deserveste procesul de productie prin deplasarea muncitorilor la si de la locul de munca.
1.2. Analiza exportului şi importului între Republica Moldova şi Germania
Relaţia export-import în condiţiile actuale ale Republicii Moldova devine unul dintre factorii
primordiali în dezvoltarea economiei naţionale, balanţa cărora influenţează direct indicatorii
macroeconomici. Pentru un calcul exact şi o cercetare eficientă a fluxului de transport este
necesar o analiză complexă a fluxului de marfă şi a direcţiilor de transport prioritare. Situaţia
actuală a exportului şi importului naţional – direcţii prioritare, cantităţi transportate, poate fi
redată prin următoarele diagrame şi tabele, în tabelele 1.2. si 1.3 sunt indicate valorile numerice
în exportul si importul al Republicii Moldova, iar în figura 1.2.1 analiza comparativă a
comerţului exterior cu statele prioritare.
Tablelul.1.2.1 Export al Republicii Moldova în anii 2010-2017
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

EXPORT - 1541486, 2161880, 2428303, 2339529,
total 6
2216815,0
0 0 6
1966837,2 2 044 610,76 2425118
din care:
Ţările CSI
- total
624003,2 919265,0 928119,5 923219,8 735647,7 492294,6 414 185,25 462906,3
Armenia 1396,1 2886,7 1383,6 1112,2 2137,6 1097,2 904,31 1249,88
Azerbaidjan 7480,2 5720,1 5367,4 6467,3 5916,3 3525,3 4 665,19 6587,43
Belarus 80284,1 75635,1 80724,0 90316,8 134694,2 131563,9 103 539,10 110076,9
Federaţia
Rusă
403978,4 625509,4 655132,0 631931,5 423717,6 240648,6 233 177,40 254537,7
Georgia - - - - - - -
Kazahstan 30547,3 45450,3 50302,0 39249,6 45308,9 58620,3 13 183,14 17041,16
Kîrgîzstan 2521,0 2887,5 2835,5 3252,2 3281,6 1895,4 1 784,93 1285,53
.
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Tadjikistan 743,9 1184,8 946,6 1926,7 1984,9 747,6 548,29 407,36
Turkmenistan 1016,8 1226,5 830,1 975,1 1240,7 1778,4 1 056,62 633,23
Ucraina 91586,9 152997,9 122408,4 140385,7 109226,8 45839,6 49 706,45 65524,03
Uzbekistan 4448,5 5766,7 8189,9 7602,7 8139,1 6578,3 5 619,83 5563,01
Ţările
Uniunii
1013418, 1137286, 1245980,
Europene 728938,9 1083006,1 1217587,1 1 331 898,46 1596904
4 1 0
(UE-28)* -
total
Austria 10788,2 12507,1 17913,7 19201,8 23822,2 21600,2 27 232,33 40861,23
Belgia 7492,7 9268,4 9503,0 8274,3 11218,3 9404,7 9 859,48 12930,65
Bulgaria 18827,6 33825,6 33847,0 32572,1 37872,3 28161,9 76 015,92 78127,72
Cipru 128,9 1438,3 4506,2 8805,2 6943,9 7020,5 3 744,68 7802,83
Croaţia - - - 196,1 278,4 214,5 202,30 803,93
Danemarca 296,7 599,8 942,6 1052,4 1668,1 3039,1 1 094,21 1480,12
Estonia 2177,2 2617,7 3046,4 3370,9 4417,4 4271,9 3 432,71 3615,55
Finlanda 668,5 1010,5 1157,4 777,7 456,6 340,2 955,09 253,56
Franţa 23313,6 24028,0 30168,4 35476,9 37596,1 43126,6 44 746,09 50832,82
Germania 75426,4 106484,4 70194,5 113120,9 137525,2 117212,1 126 623,90 166125,3
Grecia 17743,8 24026,8 13339,7 25311,4 26715,5 25412,7 29 494,49 29492,29
Irlanda 160,6 78,0 46,4 95,6 38,5 244,5 283,66 616,68
Italia 147432,5 215096,6 202376,9 185195,7 243407,4 197047,3 197 804,68 236025,9
Letonia 3379,4 4238,5 4845,6 4968,6 11217,7 10576,2 5 307,20 6384,52
Lituania 11755,4 18696,2 14898,5 15263,7 16760,9 8691,7 7 538,87 9080,03
Luxemburg 1,1 1,4 8,2 - 0,2 358,9 98,85 36,15
Malta 33,3 56,0 40,9 595,1 47,1 293,3 75,19 23,07
Olanda 10584,0 17321,9 16653,2 15791,7 20515,9 24230,2 26 898,00 27854,53
Polonia 46729,1 85922,7 74173,8 85274,2 64433,4 68452,3 73 408,26 102922,9
Portugalia 0,4 3478,1 5645,5 2774,4 405,0 366,0 5 465,93 5732,21
Regatul Unit
al Marii
Britanii şi 82106,9 101734,4 83890,2 105474,6 108170,5 138156,6 114 311,15 136149,1
Irlandei de
Nord
Republica
Cehă
7787,7 11286,0 16913,4 25643,4 29931,5 27678,5 28 286,11 29881,35
România 246409,3 376397,1 356717,2 411089,7 434042,1 446370,4 513 034,71 600622,2
Slovacia 5327,1 6259,9 5862,4 7837,9 8269,9 8899,1 6 830,30 10046,05
Slovenia 765,3 657,4 931,2 429,6 623,1 415,4 447,04 271,3
Spania 701,7 1925,3 15035,3 10938,8 11680,7 18564,7 18 796,54 27989,21
Suedia 767,5 726,5 2011,0 2038,9 2396,5 3101,8 697,46 1014,42
Ungaria 8134,0 23323,5 28749,8 15714,5 5525,6 4335,8 9 213,34 9927,99
Alte ţări
Afganistan 643,5 5448,1 8215,4 989,3 42,5 44,3 31,93 1251,16
Africa de Sud 78,7 - 1220,2 525,7 3,6 83,5 56,39 226,87
Albania 3599,8 1688,2 138,9 168,1 165,5 48,3 362,46 244,89
375,41
Australia 97,0 257,8 451,5 185,8 345,2 187,5 264,60
Belize 4065,9 22097,8 7837,5 6813,6 1,8 - 338,68 -

Bosnia şi
Herţegovina
656,6 583,2 1033,5 937,9 972,6 772,2 1 603,24 2041,05
Brazilia 128,1 231,7 129,6 32,1 47,6 10,5 16,86 0,74
Canada 462,8 344,6 1044,5 1196,4 1253,9 2594,5 2 424,53 4837,67
China 2301,0 3897,5 8295,0 6533,0 8223,1 8551,2 14 513,04 19000,26
Croaţia 78,3 102,3 508,7 - - - - -
Egipt 2656,6 442,5 394,0 379,3 8413,2 3097,2 4 210,03 1229,81
Elveţia 17442,7 7953,7 5114,4 47800,6 49237,1 35369,9 44 498,28 44055,18
.
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Emiratele
Arabe Unite
244,0 375,1 1689,6 1029,4 523,9 763,6 788,22 2462,73
Georgia 12361,1 13213,8 18398,8 28046,0 24491,4 17930,2 16 892,18 18037,85
Ghana 386,0 693,9 567,6 935,8 678,2 533,9 485,67 589,05
Gibraltar 514,8 352,5 283,4 310,5 351,9 1,6 420,86 1034,9
Hong Kong,
RAS a Chinei
248,8 2270,2 242,4 1966,3 3661,2 210,0 243,06 758,67
India 3412,9 5586,0 3667,8 719,7 633,2 294,9 1 935,01 1034,23
Indonezia 200,4 19,8 342,7 1775,7 6257,0 11634,3 3 880,28 4937,19
insulele
Virgine - 2462,5 67,8 - 984,3 1152,9 381,88 828,11
Britanice
Iordania 456,3 1171,0 270,1 127,5 946,9 599,8 2 565,70 1994,9
Irak 10168,8 9410,8 22705,2 13154,9 10286,7 17083,9 26 275,59 13176,34
Iran 3085,2 1046,2 1222,8 913,3 2075,4 900,4 918,07 46,91
Israel 2844,8 1673,3 2230,8 4685,5 2873,8 2278,2 7 726,65 3820,06
Japonia 412,4 933,7 1076,2 458,0 1445,5 1289,9 827,04 1050,68
Liban 3405,2 2614,4 1669,4 2144,7 10261,5 8619,8 11 244,77 7986,94
Libia 3639,7 509,4 4616,0 4382,1 2342,4 271,0 890,38 403,42
Macedonia 816,8 809,5 773,1 799,5 1259,0 1866,0 4 830,55 4550,27
Mongolia 184,1 60,2 128,0 106,7 29,2 379,6 259,53 373,8
Nigeria 316,7 952,8 1162,8 1854,3 1967,0 786,5 775,97 930,07
Norvegia 79,2 230,6 99,1 84,5 601,8 625,5 517,16 222,87
Noua
Zeelandă
26,4 5309,3 26734,8 32460,9 20772,9 14,0 45,58 0,16
Panama 2199,6 5892,1 421,2 1146,3 440,8 659,1 432,83 1887,9
San Marino 3338,3 2171,7 2740,7 1389,0 - 0,2 - 11556,71
Senegal 389,5 285,7 248,5 269,3 329,8 299,8 282,86 242,02
Serbia 1805,5 3224,7 3418,9 1782,3 2339,5 2555,7 3 706,95 10948,75
Serbia şi
Montenegro
- - - - - - - -
Siria 10695,4 9285,3 934,1 635,8 2639,8 5723,3 5 636,11 5011,8
Statele Unite
ale Americii
22008,1 24903,1 29992,5 25269,0 32089,4 22031,0 17 016,37 18829,08
Sudan 43,1 52,7 370,6 467,9 8,2 2235,0 162,78 1251,56
Taivan,
provincie 162,7 233,4 406,9 1699,1 1525,5 1323,3 1 684,04 1319,21
chinezească
Turcia 67456,6 73377,5 56050,5 127149,7 104668,6 64421,3 61 473,92 104063,3
Vietnam 451,1 196,4 508,4 3423,4 3154,8 887,9 1 322,42 2981,82
*mii dolari SUA

Tablelul.1.2.2 Import al Republicii Moldova în anii 2010-2017
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Import-total 3855288,6 5191270,6 5212928 5492393,1 5316958,9 3986820,3 4 020 356,96 4831412
din care:
Ţările CSI - 1623721
1256851,6 1713415,9 1672307,7 1449245,9 1018110,7 1 027 442,11 1206060
total ,2
Armenia 941,4 249,3 447,2 492,3 442,3 578,4 334,40 647,74
Azerbaidjan 204,3 2680,2 452,9 273,8 114,5 254,1 594,95 216,17
172188,
Belarus 119083,9 194733,1 178347,5 141981,2 84153,2 101 288,44 114591,5
0
Federaţia 816882,
586477,3 822961,0 788040,5 717220,6 535691,1 535 201,08 571709,7
Rusă 1
Georgia - - - - - - - -
Kazahstan 15837,9 31894,8 26502,7 32722,3 27279,1 11022,4 3 154,30 1737,22
.
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Kîrgîzstan 510,1 70,8 319,0 294,8 370,5 215,8 120,23 276,38
Tadjikistan 37,2 2,9 5,1 6,7 11,0 93,6 1,43 2,65
Turkmenistan 1660,3 9058,1 4045,0 3222,0 9,8 2682,7 21,92 4,61
594284,
Ucraina 528520,3 641161,6 659139,8 546370,0 371127,9 383 892,41 511098,8
4
Uzbekistan 3578,9 10604,1 8594,8 9768,0 15446,9 12291,5 2 832,94 5775,31
Ţările
Uniunii
2318613
Europene 1704239,6 2256291,5 2472111,6 2567695,4 1954251,1 1 973 711,55 2389113
,6
(UE-27) * -
total
122970,
Austria 59260,6 85402,8 128394,2 110496,7 89506,3 73 738,08 80297,68
9
Belgia 33515,9 37745,4 35912,1 41248,6 40453,6 32813,5 30 688,98 38505,36
Bulgaria 48916,9 66677,7 78162,9 83042,5 81336,9 68439,0 57 622,09 74125,47
Cipru 857,1 465,2 1202,8 862,7 978,6 658,8 619,64 1044,78
Croaţia - - - 3080,7 1686,4 2054,3 1 945,48 2039,62
Danemarca 11055,7 11031,2 14130,6 15047,4 17102,5 14848,9 11 953,44 14573,02
Estonia 2483,9 3663,0 3640,5 3962,7 5989,5 6103,3 4 283,87 5231,19
Finlanda 12711,7 15812,6 14388,5 14866,7 15973,7 13049,3 11 925,34 13382,25
103652,
Franţa 68337,6 87024,3 101637,9 93821,7 81020,7 89 958,01 112676,7
0
386899,
Germania 294732,2 395762,9 395602,0 426957,3 321297,1 316 441,10 390601,8
6
Grecia 93319,2 68744,4 49989,4 39327,5 36809,1 19710,7 19 544,23 25538,72
Irlanda 4968,7 5936,6 7388,8 9513,0 8245,2 6946,4 6 251,13 7187,18
327570,
Italia 270743,9 348127,9 345046,4 351275,1 279160,1 280 770,80 331207,6
1
Letonia 4308,2 7111,0 6557,7 7049,9 7423,5 8700,9 8 840,71 8833,82
Lituania 17809,6 20527,9 17272,9 14947,8 12424,6 11017,6 14 256,61 12399,86
Luxemburg 1660,4 1226,3 1541,3 3214,4 3634,4 2522,3 2 429,79 2367,71
Malta 1652,3 344,0 1106,7 182,4 155,9 176,1 356,00 243,84
Olanda 40751,9 49433,2 48332,9 49023,7 56206,0 41682,5 43 416,93 47757,15
152120,
Polonia 105085,4 134599,8 142735,7 155802,5 122353,8 132 205,20 165714,3
3
Portugalia 5273,3 8256,8 7626,6 7494,4 7634,7 7560,0 12 477,98 13783,83
Regatul Unit
al Marii
Britanii şi 52644,9 64879,1 58037,7 62495,9 68992,0 53061,9 61 997,73 57121,55
Irlandei de
Nord
Republica
42710,3 59721,2 65025,4 69272,4 66557,6 51055,1 56 147,92 68218,62
Cehă
620571,
România 386719,7 574273,2 722128,6 803088,1 555137,3 551 498,82 694530
2
Slovacia 15998,3 22174,2 22730,9 22917,5 21468,6 15428,6 18 272,42 24265,35
Slovenia 14915,3 21155,6 17646,9 21786,2 20433,2 19437,8 17 464,71 17370,46
Spania 28523,3 40283,6 41522,8 46580,3 47460,4 44772,7 49 953,11 60740,92
Suedia 21493,7 25841,6 23628,9 20361,2 19705,5 16422,5 18 555,70 19716,23
Ungaria 63789,6 100070,0 88983,2 100288,9 85582,1 69313,6 80 095,75 99638,16
Alte ţări
Africa de Sud 1570,5 1962,0 2144,0 2219,7 4232,6 4495,0 2 760,97 2576,71
Albania 43,2 56,3 84,6 114,1 6811,8 131,3 306,84 540,25
Andorra 282,0 990,6 148,7 58,9 118,8 174,5 28,24 51,33
Arabia
132,8 519,1 47,2 248,7 878,1 217,7 767,62 795,8
Saudită
Argentina 6109,7 7739,7 8699,9 8313,4 10648,9 5803,4 5 924,44 6101,91
Australia 675,6 444,4 328,2 426,8 784,2 734,6 691,47 921,45
Bangladesh 2569,1 4792,5 6050,7 7165,8 6832,4 5452,3 6 888,11 9034,11
.
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Bosnia şi
1600,6 4963,5 2429,2 2296,9 2286,1 1942,1 2 108,22 1931,06
Herţegovina
Brazilia 49453,7 16326,7 20237,0 13862,6 36038,6 5367,2 3 922,61 5521,76
Cambodjia 268,8 363,4 530,2 680,8 868,4 612,4 841,42 706,11
Canada 5035,8 6245,2 6700,6 7133,6 7296,1 5735,3 4 285,97 6387,69
Chile 1690,8 1979,7 1593,1 3188,6 2083,2 1398,0 1 465,92 2120,06
415745,
China 320185,6 399757,8 478883,5 481167,4 366425,9 393 688,77 505377,3
7
Columbia 599,6 1027,3 706,5 610,8 653,7 428,7 822,37 1075,29
Coreea de
181,6 74,7 21,1 370,9 123,4 195,6 24,71 33,43
Nord
Coreea de Sud 23314,2 34619,8 32769,1 33857,1 38630,4 22738,6 21 416,62 26059,59
Costa Rica 932,5 1524,8 2076,2 2989,4 2393,1 1792,3 1 481,19 1277,14
Cote d’Ivoire 1892,6 2619,7 2271,4 2667,0 2275,1 2056,4 1 462,43 603,51
Croaţia 1860,4 2407,8 1816,6 - - - - -
Cuba 110,7 122,0 171,6 124,8 90,3 103,0 121,63 117,37
Ecuador 5615,0 8497,7 9002,3 7720,7 8804,8 7394,8 10 196,32 12495,46
Egipt 7466,6 8748,6 8112,5 7579,6 13276,8 6268,9 5 940,50 9344,45
Elveţia 22968,9 35595,6 36233,8 41913,1 42295,0 32064,1 30 582,06 31776,74
Emiratele
1888,0 2110,2 1616,9 1528,5 1270,8 888,7 1 076,44 1887,25
Arabe Unite
Filipine 697,4 1226,6 1092,9 2283,1 1400,0 1328,4 1 919,71 3971,24
Georgia 817,8 1375,8 2026,7 4500,8 2199,5 1915,5 1 516,89 1932,22
Ghana 0,4 1122,0 199,1 12,7 0,8 1673,7 1 621,82 2128,62
Hong Kong,
1521,6 1829,9 1542,4 2490,7 2631,0 3411,5 3 316,54 983,14
RAS a Chinei
India 25979,2 37599,0 30449,3 34998,3 36851,1 26232,4 22 417,21 26852,33
Indonezia 4690,3 6917,0 9329,7 7429,0 6863,9 4631,9 4 655,15 5530,5
insulele
41,2 80,0 138,7 - 76,4 65,2 70,84 87,5
Bahamas
insulele Faroe 1455,4 2729,4 2808,8 - 3853,2 2232,4 1 212,67 561,67
Iordania 298,7 283,8 410,7 620,6 762,9 611,5 1 899,55 1353,73
Iran 1035,7 1330,8 1004,4 1514,3 1064,3 1065,9 1 568,65 1737,79
Islanda 4714,6 6959,1 8910,8 6931,9 3728,1 4022,4 6 547,18 8557,09
Israel 11273,6 18516,3 43228,9 45652,8 22462,8 28322,7 11 329,72 8931,46
Japonia 34390,3 43729,4 30942,2 37318,4 45792,4 42054,3 28 128,66 37516,36
Liban 371,4 352,7 448,8 777,4 526,9 449,8 886,17 570,73
Liechtenstein 1104,5 115,4 79,4 58,6 120,6 90,4 77,30 72,4
Macedonia 778,0 1933,9 1116,7 926,7 1878,6 1811,9 6 034,26 6968,13
Malaysia 8536,3 10341,6 9031,0 12250,1 11794,3 7484,1 6 548,44 9692,63
Maroc 497,9 429,3 779,2 1634,8 1612,0 1391,9 3 313,45 4063,81
Mexic 2594,6 2591,3 3127,4 6157,7 5142,9 3549,8 3 353,34 4694,42
Norvegia 9491,4 12407,8 11134,4 10891,6 9922,0 6119,4 6 321,79 7860,61
Noua
1904,6 2095,2 3943,2 3595,7 4344,6 1920,7 708,43 606,75
Zeelandă
Pakistan 2948,2 2988,5 3813,0 2697,0 2887,2 3194,9 2 129,50 2811,02
Panama 539,3 539,6 1150,1 698,4 25,9 40,7 32,33 19,38
Peru 128,8 206,1 413,4 425,7 367,9 310,0 379,24 583,81
Republica
77,8 118,3 48,4 32,1 38,7 - 96,92 88,86
Dominicană
Serbia 7336,4 10036,6 12827,6 16875,6 21040,6 15844,3 17 479,31 18021,69
Serbia şi
- - - - - - - -
Montenegro
Singapore 2389,7 2999,2 3156,3 3839,6 1633,6 2334,7 1 981,38 1636,26
Siria 1546,0 1519,2 1074,2 44,9 - 12,3 69,08 24,48
Statele Unite
61830,2 79699,7 79099,7 73574,5 76359,2 50769,4 53 292,25 70222,23
ale Americii
Şri Lanka 2049,5 2497,3 2240,8 2285,4 2234,0 2002,5 1 273,82 897,47
.
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Taivan,
province 11930,2 18889,7 17731,0 18924,5 18881,8 11426,1 15 019,85 18947,23
chinezească
Thailanda 6534,7 10579,8 8574,8 9658,5 8677,2 5215,1 5 706,49 7973,57
Tunisia 546,9 843,8 1215,6 1088,1 2330,1 1945,7 960,07 1970,71
388193,
Turcia 205821,9 366883,2 380992,3 300854,9 285117,1 271 985,86 304338,2
4
Uruguay 1184,9 974,1 1203,1 1385,3 948,9 1037,0 1 010,62 561,8
Vietnam 15430,2 17873,9 17288,9 18260,4 15420,1 11818,2 22 381,56 38383,96
Structura exporturilor pe principalele țări partenere
Analiza evoluției exporturilor pe țări în anul 2017, comparativ cu anul 2016, relevă majorarea
exporturilor în România (+17,1%), Turcia (de 1,7 ori), Germania (+31,2%), Italia (+19,3%),
Polonia (+40,2%), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (+19,1%), Federația Rusă
(+9,2%), Ucraina (+31,8%), Austria (+50,1%), Spania (+48,9%), Serbia (de 3,0 ori), Belarus
(+6,3%), Franța (+13,6%), China (+30,9%), Cipru (de 2,1 ori), Kazahstan (+29,3%), Slovacia
(+47,1%), Belgia (+31,2%), Canada (de 2,0 ori), Bulgaria (+2,8%), Arabia Saudită (de 2,2 ori),
Azerbaidjan (+41,2%) și Statele Unite ale Americii (+10,7%), care a favorizat creșterea pe total
exporturi cu 18,0%. În același timp s-au redus livrările în Irak (-49,9%), Israel (-50,6%), Liban
(-29,0%), Egipt (-70,8%) și Malaysia (-24,5%).
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Structura importurilor pe principalele țări partenere
Analiza evoluției importurilor pe țări în anul 2017, comparativ cu anul 2016, relevă creșterea
importurilor din România (+25,9%), Ucraina (+33,1%), China (+28,4%), Germania (+23,4%),
Italia (+18,0%), Federația Rusă (+6,8%), Polonia (+25,4%), Turcia (+11,9%), Franța (+25,3%),
Ungaria (+24,4%), Statele Unite ale Americii (+31,8%), Bulgaria (+28,6%), Vietnam (de 1,7
ori), Belarus (+13,1%), Republica Cehă (+21,5%), Spania (+21,6%), Japonia (+33,4%), Belgia
(+25,5%), Austria (+8,9%), Grecia (+30,7%), Slovacia (+32,8%), Coreea de Sud (+21,7%),
India (+19,8%), Olanda (+10,0%) și Taiwan, provincie a Chinei (+26,2%), care a favorizat
majorarea pe total importuri cu 19,7%. În același timp s-au diminuat livrările din Regatul Unit
al Marii Britanii și Irlandei de Nord (-7,9%), Israel (-21,2%), Hong Kong RAS a Chinei (-
70,4%) și Lituania (-13,0%).
Figura.1.2.1.: Ţările prioritare în exportul si importul al Republicii Moldova

Mai jos este indicată variaţia importului şi exportului în Uniunea Europeană Țările CSI și
alte țări între anii 2000-2017.
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Figura.1.2.2: Variaţia exportului
Figura 1.2.3 - Variaţia importului

În continuare in figura 1.2.4 este analiza tendinței comerțului exterior de mărfuri
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Figura 1.2.4. Tendințele comerțului exterior de mărfuri
Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în anul 2017 a fost de 50,2%, comparativ cu
50,9% în anul 2016.
Persoanele fizice au importat în anul 2017 mărfuri și produse în valoare de 194,4 mil. dolari
SUA, de 2,2 ori mai mult în raport cu anul 2016. Creșterea a fost condiționată, în principal, de
majorarea importurilor de autoturisme (de 2,5 ori), cărora le-a revenit 86,3% din importurile
realizate de persoanele fizice.
Prestarea serviciilor calitative, sigure de transport ale mărfurilor asigură o tendinţă

pozitivă în acest domeniu. După cum am menţionat, statele Uniunii Europene reprezintă
parteneri potenţiali ai Republicii Moldova, iar cercetarea complexă a fluxului de marfă este vital
necesară în contextul legării noilor parteneriate.
Situaţia import-export dintre Republica Moldova şi Germania 2011-2017 este prezentată mai jos,
în tabelul 1.2.3 şi fig. 1.2.5.
Tablelul.1.2.3 Exportul şi importul dintre Moldova şi Germania
mii dolari 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
SUA
EXPORT
106 484,40 70 194,50 113 120,90 137 525,20 117 212,10 126 623,90 166 125,34
- total
IMPORT
395 762,90 386 899,60 395 602,00 426 957,30 321 297,10 316 441,10 390 601,84
- total
450000
400000
350000
300000
250000
200000
150000
100000
50000
0
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Exporturile Importurile
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Figura.1.2.5: Variaţia exportului şi importului dintre Moldova şi Germania(mii dolari SUA)
I.2.1. Analiza exportului şi prognozarea fluxului de marfă exportată în

Germania
Mărfurile prioritare în comerţul exterior al Republicii Moldova cu Germania pot fi clasificate în

modul următor:
Universale:
 produse ale regnului vegetal;
 materiale plastice şi articole din acestea;
 pastă de lemn;
 încălţăminte;
 metale comune şi articole din acestea;
 maşini şi aparate electrice;
Speciale:
 perisabile – produse alimentare, băuturi alcoolice, fără alcool, oţet;
 fragile sau agabaritice – instrumente şi aparate optice, vehicule, echipamente
auxiliare de transport;
 periculoase – produse ale industriei chimice.
160000
120000
80000
40000
0
2016
2015
2014
2013
2012
2011
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Figura.1.2.6: Variaţia exportului de mărfuri prioritare în Germania 2011-2016(mii dolari SUA)
Conform datelor BNS [Sursa 3], principalele categorii de mărfuri exportate de Moldova în
Germania sunt următoarele (fig.I.2.5):
 Marfuri si produse diverse;
 Materiale textile si articole din acestea;
 Produse alimentare; băuturi alcoolice, fără alcool oţet; tutun;
Dintre toate prevalează produsele marfuri si produe diverse. Un salt cantitativ faţă de anii
precedenţi a înregistrat exportul de mobila şi articole vestimentare croşetate. Cu excepţia unor
categorii de băuturi şi preparate, mărfurile prioritare la export sunt mărfuri generale. Mărfurile
generale sunt considerate acele mărfuri ce nu necesită condiţii speciale în procesul de transport.
Regulile de primire a mărfurilor generale la transport
Agenţii transportatori primesc mărfurile (încărcăturile) la transport în baza contractelor de
transport. Ei sunt obligaţi să pună la dispoziţia expeditorului de mărfuri pentru încărcare mijlocul
de transport în stare bună, utilizabil pentru transportarea mărfurilor de categoria dată, în termenul
convenit cu expeditorul de mărfuri.
Încărcarea mărfurilor în mijlocul de transport, fixarea şi legarea mărfurilor se execută de

către expeditorul de mărfuri
Încărcarea mărfurilor în caroserie este compusă din următoarele operaţii:
1. sosirea autovehiculului la punctul de încărcare;
2. staţionarea autovehiculului la postul de încărcare;
3. primirea încărcăturilor determinată de starea mărfurilor stocate.
Pregătirea stocurilor de mărfuri şi primirea acestora la transport decurge cu următoarele

etape:
1. formarea;
2. acumularea;
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
3. paletizarea;
4. depozitarea;
5. încărcarea mecanizată;
6. întărirea sau fixarea mărfurilor pentru excluderea permutării mărfii pe parcurs;
7. reenumerarea;
8. întocmirea documentelor.
Marcarea mărfii în dependenţă de ambalajul determinat
Marcajul se aplică pe palete – pe una din părţile laterale şi cuprinde următoarele informaţii:
a. semnul destinatarului – denumirea deplină sau prescurtată a destinatarului de
mărfuri, sau semnul distinctiv utilizat de destinatar (la transportul partidelor mici);
b. numărul foii de cerere – comandă;
c. locul destinaţiei;
d. greutatea unităţii de marfă – se marchează prin cifre, care determină greutatea
brută şi greutatea netă în kilograme.
Documentele de transport necesare sunt stabilite prin legislaţie în funcţie de modul de
transport. În cazul transportului rutier de marfă acestea sunt:
a. pentru conducătorul de autovehicul: permis de conducere la categoria dată; poliţa
de asigurare medicală.
b. pentru autovehicul: certificat de înmatriculare; certificat de asigurare RCB; foaia
de parcurs;
c. pentru marfă: scrisoarea de trăsură.
Modul de livrare a mărfii

Agentul transportator predă mărfurile în punctul de destinaţie, indicat în factura de expediţie.
Descărcarea lor din autovehicul, scoaterea dispozitivelor de fixare se execută de către
destinatarul de mărfuri.
1. Descărcarea mărfii se efectuează cu îndeplinirea următoarelor operaţii:
2. sosirea autovehiculului la destinatar conform documentelor;
3. eliberarea încărcăturilor de întăriri;
4. ridicarea şi transportarea în depozit;
5. reenumerarea şi cântărirea;
6. curăţirea materialului rulant;
7. întocmirea documentelor.
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Ştiind care sunt condiţiile de transportare, cerinţele faţă de transportator, expeditor şi destinatar,
desigur putem realiza proiectul tehnologic de transportare a mărfurilor. Însă înainte de aceasta
este nevoie să cunoaştem ce volum de marfă este prevăzut pentru export.
În baza datelor existente putem realiza prognoza pentru următorii ani. Aceasta este principala
sarcină a managementului strategic şi decizional, deoarece atît strategiile pe termen lung şi
mediu, cît şi deciziile luate pentru soluţionarea diferitor probleme apărute depind în mare parte
de prognozele realizate. Pentru a realiza o prognoză cît mai aproape de situaţia reală este nevoie
nu numai de date concrete, dar şi de metode eficiente pentru cazuri concrete, adică de o bază
ştiinţifico-teoretică complexă care să permită studiul situaţiei prezente şi să realizeze o prognoză
multilaterală în situaţii concrete.
Astfel prognozarea este procesul de stabilire aproximativă a rezultatelor aşteptate şi se poate
realiza atît înainte de procesul de planificare (în cazul cunoaşterii volumului de vînzări se
stabileşte volumul de vînzări posibil), cît şi paralel cu procesul de planificare sau la sfîrşitul
procesului.
În practica transporturilor se utilizează 3 metode de prognozare:
1. Prin experţi sau ştiinţifică;
2. Modelarea;
3. Analitică.
Metoda de prognozare prin experţi se bazează pe prognozele realizate de experţi specializaţi în
domeniul dat şi care au urmărit procesul un timp îndelungat, descoperind factorii de influenţă şi
condiţiile propice acestuia.
Metoda analitică constă în selectarea şi analiza informaţiilor necesare, formularea unei ipoteze
conforma căreia va decurge procesul în studiu şi determinarea dependenţelor dintre
componentele care asigură derularea procesului. Etapa finală constă în urmărirea procesului,
dacă ipoteza sau decizia luată este reală şi benefică atunci ea se pune în practică pentru procesele
viitoare, în caz contrar aceasta este reanalizată.
Modelarea este una din cele mai întîlnite metode de prognozare, ea constînd în reproducerea la
scară mică a proceselor ce au loc. Se realizează utilizînd diverse modele economico-matematice.
Se cunosc diferite tipuri de modelare, printre care cele mai importante sunt:
1. modelarea algebrică – se utilizează în soluţionarea problemelor operaţionale, cum ar
fi calculul cheltuielilor, profitului;
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
2. modelarea economico-matematică – se bazează pe modelarea matematică a situaţiei
sau proceselor analizate. În acest caz dependenţele dintre factori şi interacţiunea
diferitor componente se realizează prin intermediul unor funcţii, grafice, sisteme de
ecuaţii;
3. modelarea statică – procesele analizate sunt de cele mai multe ori condiţionate de un
şir de factori imprevizibili ceea ce face ca prognoza stabilită să aibă erori de precizie
mari, de aceea majoritatea prognozărilor se fac în statică, excluzînd factorii negativi şi
considerînd că procesul va avea loc fără modificări esenţiale.
Pentru prognozarea exporturilor şi importurilor pentru anii viitori între Moldova şi Germania
vom utiliza una din cele mai cunoscute metode matematice – funcţia liniară care are forma:
y x =a+bx (1.1)
Unde y x – rezultatul aşteptat;
a, b – parametrii necunoscuţi;
x – perioada de timp analizată.
Aflarea necunoscutelor a şi b este posibilă prin aplicarea metodei pătraţilor minimi, constituit
dintr-un sistem de ecuaţii liniare cu două necunoscute de forma:
{a na+b ∑ x=∑ y
2
∑ x+ b ∑ x =∑ y
(1.2)
Rezolvînd sistemul, obţinem:

∑ y ∑ x 2−∑ xy ∙∑ x b= n ∑ xy −∑ y ∑ x
a= ; (1.3)
n ∑ x 2−∑ x ∑ x n∑ x 2−∑ x ∑ x
Pentru aflarea parametrilor a şi b este permisă simplificarea sistemului. În acest caz alegerea
perioadei de timp trebuie să fie făcută în aşa fel ca ∑ x să fie egală cu 0, lucru posibil datorită
faptului că începutul perioadei analizate o putem alege aleatoriu. Astfel obţinem următoarele
soluţii pentru a şi b:
∑ y b= ∑xy
a= ; . (1.4)
n ∑ x2
Acest model ne va permite constatarea aproximativă, cu erori admisibile, a volumului de
marfă exportat şi importat analizate în cazul nostru, ceea ce ne va ajuta la prognozarea fluxului
de transport între Moldova şi Germania pentru eficientizarea cantităţii de resurse prevăzute în
contextul dat.
Realizăm prognoza modificării volumului de marfă importată şi exportată în relaţiile
economice Moldova-Germania pe baza modelului indicat pentru următorii ani, bazîndu-ne pe
datele BNS, anexele 1 şi 2.
.
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Categoriile de mărfuri analizate la export către Germania, sunt următoarele:
 Marfuri si produse diverse;
 Materiale textile si articole din acestea;
 Produse alimentare; băuturi alcoolice, fără alcool oţet; tutun;
Marfuri si produse diverse

Tablelul.1.4.Marfuri si produse diverse
y, mii dolari
Anii, n x x2 xy y x =a+bx
SUА
2011 46.4 -2 4 -92.8 -29169.3
2012 44.6 -1 1 -44.6 -1622.04
2013 23078.7 0 0 0 25925.22
2014 40841.4 1 1 40841.4 53482.48
2015 39851.7 2 4 79703.4 81019.84
2016 51688.54 3 9 155065.62 108567
∑ 155551.34 0 10 275472.62 238203.2
∑ Y 155551.34
a= = =25925.22mii dolari SUA/an ;
n 6
b=
∑ XY = 275472.62 =27547.26mii dolari SUA/an ;
∑ X2 10
y 2011=25925.22+27547.26 ∙ (−2 )=−29169.3 mii dolari SUA/an ;
y 2012 =25925.22+ 27547.26∙ (−1 )=−1622.04 mii dolari SUA/an ;
y 2013 =25925.22+ 27547.26∙ ( 0 ) =25925.22mii dolari SUA/an ;
y 2014 =25925.22+27547.26 ∙ ( 1 ) =53472.48mii dolari SUA/an ;
y 2015 =25925.22+ 27547.26∙ ( 2 )=81019.84mii dolari SUA/an ;
y 2016 =25925.22+27547.26 ∙ ( 3 ) =108567mii dolari SUA/an ;
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Construim graficul variaţiei exportului de material si produse diverse.
108567
81019.84
53482.48
Marfuri si produse diverse
25925.22
-1622.04
-29169.3
-40000 -20000 0 20000 40000 60000 80000 100000 120000

Axis Title
Figura.1.6 : Variaţia exportului de marfuri si produse diverse în Germania (mii dolari SUA)
Materiale textile si articole din acestea

Tablelul.1.5. Materiale textile si articole din acestea
y, mii dolari
SUА
2011 28478.5 -2 4 -56957 12484.87
2012 23639.4 -1 1 -23639.4 18490.53
2013 20983.4 0 0 0 24496.19
2014 27416.1 1 1 27416.1 30501.85
2015 26142.3 2 4 52284.6 36507.51
2016 20317.44 3 9 60952.32 42513.17
∑ 146977.14 0 10 60056.62 164994.12
.
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
∑ Y 146977.14
a= = =24496.19mii dolari SUA/an;
n 6
b=
∑ XY = 60056.62 =6005.66mii dolari SUA/an;
∑ X2 10
y 2011=24496.19+6005.66 ∙ (−2 )=12484.87 mii dolari SUA/an;
y 2012 =24496.19+6005.66 ∙ (−1 ) =18490.53mii dolari SUA/an;
y 2013 =24496.19+6005.66 ∙ ( 0 )=24496.19mii dolari SUA/an;
y 2014 =24496.19+6005.66 ∙ (1 )=30501.85mii dolari SUA/an;
y 2015 =24496.19+6005.66 ∙ ( 2 ) =36507.51mii dolari SUA/an;
y 2016 =24496.19+6005.66 ∙ ( 3 )=42513.17 mii dolari SUA/an;
Construim graficul variaţiei exportului de material textile.
42513.17
36507.51
30501.85
Materiale textile
24496.19
18490.53
12484.87
0 5000 10000 15000 20000 25000 30000 35000 40000 45000
Figura.1.7: Variaţia exportului Materiale textile si articole din acestea in Germania(mii dolari
SUA)
Produse alimentare si bauturi alcoolice:
Tablelul.1.6 :Produse alimentare si băuturi alcoolice

y, mii dolari
SUА
2011 14192.3 -2 4 -28384.6 6856.65
.
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
2012 11036.5 -1 1 -11036.5 11820.25
2013 26677.9 0 0 0 16783.85
2014 21093.1 1 1 21093.1 21747.45
2015 15145.9 2 4 30291.8 26711.05
2016 12557.4 3 9 37672.2 31674.65
∑ 100703.1 0 10 49636 115593.9
∑ Y 100703.1
a= = =16783.85 mii dolari SUA/an;
n 6
b=
∑ XY = 49363 =4963.6mii dolari SUA/an;
∑ X2 10
y 2011=16783.85+ 4963.6 ∙ (−2 ) =6856.65mii dolari SUA/an;
y 2012 =16783.85+ 4963.6 ∙ (−1 )=11820.25mii dolari SUA/an;
y 2015 =16783.85+4963.6 ∙ ( 2 )=26711.05mii dolari SUA/an;
y 2016 =16783.85+4963.6 ∙ ( 3 )=31674.65 mii dolari SUA/an
Construim graficul variaţiei exportului de produse alimentare şi băuturi .
31674.65
26711.05
21747.45
produse alimentare si bauturi alcoolice
16783.85
11820.25
6856.65
0 5000 10000 15000 20000 25000 30000 35000
Figura.1.8: Variaţia exportului de produse alimentare şi băuturi alcoolice în Germania(mii dolari

SUA)
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
I.2.2. Analiza importului şi prognozarea fluxului de marfă importată spre
Germania
La import situaţia este diferită, fiind prioritare alte categorii de mărfuri. Prevalează maşinile şi
aparatele electrice şi vehiculele .
140000.0
120000.0
100000.0
80000.0
60000.0
40000.0
2011
20000.0 2012
2013
Axis Title
2014
0.0 2015
e
c
e
al
un
ed ; 2016
iu
ra
rs
ale nex
im
str ; tut
uc
ive
to
an
o
ca
es
c
et
ui
ac
pă lor
n
ele le in l oţ
us
ul
di
ii
gn
od
e
oo
l
ice rtico
ciu le re
ţi
pr
du
alc
r
si
ră
ea
ia
ri
şi
ă
cş
fu
us
ice
,f
ar
au
ste rod
ctr
M
am ice s
ol
u
ip
ca
o
alc
ii ş
im
a;
te
en
ev
ri
ch
u
od enta ace
co mal
ei
ău
ip
str
n
;b
i
An
ch
di
u
re
nd
,e
le
te
e i
ra
od i arti
l
ea
lim
pa
us
ea
ia
eş
iş
tic
us
in
Pr
las
aş
ep
Pr
M
ial
er
at
M
Figura.1.10: Variaţia importului de mărfuri prioritare în Germania(mii dolari SUA)
Tendinţa de scădere în anul 2010 a fost strîns legată de criza economică mondială, care a afecta
şi economia statelor membre ale Uniunii Europene. Excluzînd acest factor negativ în relaţiile
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
economice interstatale şi în starea economiei ca atare, putem afirma că importurile şi exporturile
au avut un ritm de creştere, ceea ce denotă un parteneriat stabil între Moldova şi Germania. Însă
analizînd situaţia existentă, vedem că diferenţa între import şi export este mare, ceea ce este un
factor negativ pentru Moldova, datorat economiei în formare.
Prognozarea volumului de mărfuri importate din Germania
Categoriile de mărfuri analizate sunt următoarele:

 Masini si aparate electrice;
 Produse ale industriei chimice sau a industriilor conexe;
 Materiale plastice si articole din acestia.
Materiale plastice şi articole din acestea
Tablelul.1.8.Masini si aparate electrice

y, mii dolari
SUА
2011 107841.9 -2 4 -215683.8 73603.96
2012 103067.7 -1 1 -103067.7 87157.42
2013 107772.0 0 0 0 100710.88
2014 116881.3 1 1 116881.3 114264.34
2015 85199.1 2 4 170398.2 127817.8
2016 83503.3 3 9 167006.6 141371.26
∑ 604265.3 0 10 135534.6 644925.66
∑ Y 604265.3
a= = =100710.88mii dolari SUA/an;
n 6
b=
∑ XY = 135534.6 =13553.46mii dolari SUA/an;
∑ X2 10
y 2011=100710.88+13553.46 ∙ (−2 )=73603.96 mii dolari SUA/an;
y 2012 =100710.88+ 13553.46∙ (−1 )=87157.42mii dolari SUA/an;
y 2013 =100710.88+13553.46∙ ( 0 )=100710.88mii dolari SUA/an;
y 2014 =100710.88+13553.46 ∙ ( 1 ) =114264.34mii dolari SUA/an;
y 2015 =100710.88+13553.46∙ ( 2 )=127817.8 mii dolari SUA/an;
y 2016 =100710.88+13553.46 ∙ ( 3 ) =141371.26mii dolari SUA/an
Construim graficul variaţiei importului Masini si aparate electrice din acestea .
.
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
141371.26
127817.8
114264.34
Masini si aparateelectrice
100710.88
87157.42
73603.96
0 20000 40000 60000 80000 100000 120000 140000 160000
Figura.1.11: Variaţia importului de Masini si aparate electrice din Germania (mii dolari SUA)
Produse ale industriei chimice sau a industriilor conexe
Tablelul.1.9. Produse ale industriei chimice sau a industriilor conexe:
y, mii dolari
SUА
2011 59992,3 -2 4 -119984,6 27378,59
2012 55644,1 -1 1 -55644,1 43047,9
2013 63166,1 0 0 0 58717,21
2014 68237,7 1 1 68237,7 74386,52
2015 51704,5 2 4 103409 90055,83
2016 53558,6 3 9 160675,8 105725,14
∑ 352303,3 0 10 156693,1 399311,19
∑ Y 352303,3
a= = =58717,21mii dolari SUA/an;
n 6
b=
∑ XY = 156693,1 =15669,31mii dolari SUA/an;
∑ X2 10
y 2011=58717,21+15669,31∙ (−2 ) =27378,59mii dolari SUA/an;
y 2012 =58717,21+15669,31 ∙ (−1 )=43047,9 mii dolari SUA/an;
y 2013 =58717,21+ 15669,31∙ ( 0 )=58717,21mii dolari SUA/an;
y 2014 =58717,21+15669,31∙ ( 1 )=74386,52mii dolari SUA/an;
y 2015 =58717,21+ 15669,31∙ ( 2 )=90055,83mii dolari SUA/an;
y 2016 =58717,21+ 15669,31∙ ( 3 )=105725,14 mii dolari SUA/an;
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Construim graficul variaţiei importului de Produse ale industriei chimice sau a industriilor
conexe.
105725.14
90055.83
74386.52
Produse ale industriei chimice sau a industriilor conexe
58717.21
43047.9
27378.59
0 20000 40000 60000 80000 100000 120000
Figura.1.12: Variaţia importului de Produse ale industriei chimice sau a industriilor conexe din
Germania (mii dolari SUA)
Materiale plastice si articole din acestia

Tablelul.1.10. Materiale plastice si articole din acestia:
y, mii dolari
SUА
2011 27267,8 -2 4 -54535,6 10453,43
2012 29138,9 -1 1 -29138,9 20724,04
2013 33832,9 0 0 0 30994,64
2014 35762,7 1 1 35762,7 41265,26
2015 29278,9 2 4 58557,8 51535,87
2016 30686,7 3 9 92060,1 61806,48
∑ 185967,9 0 10 102706,1 216779,72
∑ Y 185967,9
a= = =30994,65mii dolari SUA/an;
n 6
b=
∑ XY = 102706,1 =10270,61mii dolari SUA/an;
∑ X2 10
y 2011=30994,65+10270,61 ∙ (−2 )=10453,43mii dolari SUA/an;
y 2012 =30994,65+10270,61∙ (−1 )=20724,04 mii dolari SUA/an;
.
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
y 2015 =30994,65+10270,61∙ ( 2 )=51535,87 mii dolari SUA/an;
Construim graficul variaţiei importului de pastă de lemn sau din alte materiale fibroase
celulozice.
61806.48
51535.87
41265.26
Materiale plastice si articole din acestia
30994.64
20724.04
10453.43
0 10000 20000 30000 40000 50000 60000 70000
Figura.1.13: Variaţia importului de Materiale plastice si articole din acestia (mii dolari SUA)
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Compartimentul II: Aspectele organizării procesului tehnologic de
transportare a mărfurilor între Republica Moldova şi Bulgaria
II.1 Aspectul managerial al organizării procesului tehnologic de transportare

a mărfurilor. Infrastructura logistică
Procesul tehnologic de transport al mărfurilor este compus din 3 etape:
1. încărcare;
2. transportare;
3. descărcare-depozitare.
Prima etapă este compusă din următoarele operaţiuni:
- prezentarea autovehiculului la locul de încărcare;
- staţionarea autovehiculului la locul de încărcare;
- primirea încărcăturilor este determinată de starea mărfurilor stocate care poate fi:
1) stocuri;
2) pachete;
3) palete;
4) containere.
Stocurile de mărfuri pot fi pregătite în partide mici şi mari. Partidele mari se creează în
următoarea ordine:
 formarea – una sau mai multe operaţii de deplasare a mărfurilor într-un singur punct
cu scopul excluderii mai multor puncte de păstrare. Aceste operaţii sunt
caracterizate ca operaţii de completare permanentă;
 acumularea – operaţie îndreptată la concentrarea într-un loc a mai multor cantităţi
de marfă de 1 tip;
 împachetarea – operaţie de mărire a locurilor încărcăturilor prin unirea mai multor
unităţi mici pe palete în pachete mari şi altele;
 depozitarea – operaţie de amplasare a mărfurilor într-o ordine pentru păstrarea
temporară sau îndelungată;
 încărcarea – deplasarea mărfii în autovehicul. În dependenţă de modul de încărcare
există:
I. manual;
II. mecanizat.
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
 întărirea – fixarea încărcăturilor în autovehicul, utilaj special, pentru excluderea
permutării;
 reenumerarea şi controlul greutăţii;
 întocmirea documentelor.
II.2. Procesul tehnologic de transportare. Aspecte organizatorice.

Infrastructura de drum
Procesul de transport auto cuprinde totalitatea operatiilor executate cu autovehicule

pentru efectuarea deplasarii în spatiu a marfurilor sau calatorilor. Procesul de transport cuprinde
urmatoarele operatii:
Pregatirea autovehiculelor pentru efectuarea transporturilor; deplasarea autovehiculului la
locul de încarcare de regula a marfurilor (îmbarcare a calatorilor); încarcarea marfurilor
(îmbarcarea calatorilor) în autovehicule; asigurarea încarcaturilor; deplasarea marfurilor
calatorilor) între punctul de expeditie si punctul de destinatie; descarcarea marfurilor sau
debarcarea calatorilor; pregatirea autovehiculului pentru curba de retur; deplasarea
autovehiculului la garaj; parcarea autovehiculului; predarea documentelor de transport.
De modul cum este organizat procesul de transport depinde atât eficienta, cât si calitatea
acestuia, din care cauza trebuie acordata o atentie deosebita atât pregatirii procesului de transport
propriu-zis, cât si pregatirii personalului pentru a respecta disciplina rutiera si a muncii, în
vederea asigurarii regularitatii, sigurantei în circulatie etc.
Procesul de transport se concretizeaza în prestatiile ce se realizeaza cu autovehicule si
constituie "procesul de productie" din acest domeniu de activitate (revenirea).
Ciclul de transport se compune din una sau mai multe curse, care se pot efectua pe toata
durata ciclului.
Prin cursa se înteleg activitatile de transport a unui autovehicul între doua încarcari
succesive. Cursa cuprinde urmatoarele operatii: încarcarea marfurilor în autovehicul; asigurarea
încarcaturii; efectuarea transportului pâna la locul de descarcare; descarcarea marfii; înapoierea
autovehiculului la locul de încarcare sau dirijarea acestuia la alt punct de încarcare.
În durata ciclului (De) se cuprind urmatorii timpi:
1. . timpul pentru pregatirea autovehiculului în vederea plecarii în cursa. Acesta

include, în afara de timpul aferent pregatirii tehnice a autovehiculelor, si timpii
pentru adaptarea acestora la caracteristicile marfurilor care se transporta, pentru
.
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
luarea unor masuri de mecanizare a operatiilor de încarcare-descarcare, pentru
pregatirea documentelor (Tp);
2. . timpul pentru deplasarea autovehiculului la locul de încarcare (Td);
3. . timpul pentru efectuarea unei sau a mai multor curse, inclusiv timpii de
încarcare-descarcare (Te);
4. . timpul pentru revenirea autovehiculului dupa ultima descarcare în punctul de
garare, de unde urmeaza sa înceapa un alt ciclu (Ti).
Prin urmare, durata ciclului de transport este cuprinsa între momentul începerii primei
operatii de pregatire a autovehiculului si momentul încheierii ultimei operatii de predare a
documentelor de transport (dupa parcarea autovehiculului).
Relatia utilizata este urmatoarea:
Dc = Tp + Td + Te + Ti
Cunoasterea operatilor care compun ciclul de transport prezinta importanta deosebita,
întrucât pentru fiecare din acestea se consuma manopera si materiale si cu cât aceste cheltuieli
sunt mai mici, cu atât costul transportului este mai mic, cunoscând faptul ca de multe ori
ponderea cheltuielilor cu efectuarea altor operatii decât cele aferente operatiilor propriu-zise de
transport este mai mare. De aceea, se impune ca o necesitate reducerea ponderii acestora la limite
minime, în acest sens, reducându-se timpii de stationare si eliminându-se parcursurile fara
încarcatura, vom avea o utilizare rationala a autovehiculelor si costuri de transport minime.
Autovehiculul, în procesul de transport, ciclu sau cursa, poate efectua parcurs cu
încarcatura, parcurs fara încarcatura si parcurs zero. Parcursul cu încarcatura este dat de distanta
în km acoperita de autovehicul în stare încarcata (total sau partial). Parcursul fara încarcatura sau
parcursul gol reprezinta distanta în km parcursa de autovehicul în stare goala (între punctele de
descarcare si încarcare). Parcursul, zero reprezinta distanta parcursa de autovehicul de la garaj la
punctul de încarcare si de la punctul de descarcare la garaj.
Parcursul total al autovehiculului se determina astfel:

It = Iî + Ig + Io (km)
unde:
It = reprezinta parcursul total, în km;
Iî = parcursul cu încarcatura;
Ig = parcursul gol;
Io = parcursul zero.
.
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Cursele care compun ciclul de transport se efectueaza pe baza unui itinerar (traseu de
circulatie) pe care autovehiculele trebuie sa-l respecte. Itinerarul (traseul de circulatie) cuprinde
drumul pe care urmeaza sa-l parcurga autovehiculul, localitatile din parcurs, ora de trecere,
viteza comerciala si timpii de stationare.
Ideal ar fi ca întreaga activitate de transport rutier sa se realizeze pe baza de trasee
prestabilite, însa, circulatia rutiera se desfasoara sub influenta unor factori aleatori, care
actioneaza independent de întreprinderea de transport, ceea ce face ca nu întotdeauna circulatia
rutiera sa se desfasoare pe trasee prestabilite.
Circulatia rutiera se poate efectua fie:
- pe un traseu direct - când între punctul de încarcare si punctul de descarcare exista o
legatura directa;
- pe sectiuni - când traseul este sectionat si este necesar sa se faca transbordarea
marfurilor din autovehicul în alt mijloc de transport sau din autovehicul într-un depozit. La
transportul pe sectiuni, transbordarea este inerenta
Tabelul.2.1.Indicii de gabarit în statele prin care se efectuează cursa
Europeana
Moldova
Uniunea
Indici
Lungimea maximă
18,75 18,75
autotren (m)
Lăţimea maximă (m) 2,5 2,55
Înălţimea maximă (m) 4,0 4,0
Masa admisibilă (t) 40 40
Greutatea la osia
11,5 11,5
conducătoare (t)
Viteza în localităţi (km/h) 50 50
Viteza în afara
90 90
localităţilor (km/h)
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
II.3. Particularităţi de transportare a mărfurilor. Indici tehnici şi
exploataţionali ce caracterizează fluxul de transport Moldova-Polonia
Pentru alegerea corectă a mijlocului de transport cu care se transportă mărfurile pe cursele
Moldova-Polonia este necesar de a cunoaşte particularităţile mărfii vizate, condiţiile de livrare.
Fiecare tip de marfă are diferite particularităţi; pentru o analiză mai complexă, revedem
principalele criterii de clasificare a mărfurilor care sunt:
1. După origine: - animale, vegetale, minerale;
2. După gradul de prelucrare: materii prime, semifabricate sau semipreparate, produse finite;
3. După materia primă din care sunt făcute – diverse tipuri;
4. După compoziţia chimică:
- mărfuri cu preponderenţă lipidică;
- mărfuri cu preponderenţă glucidică;
5. După destinaţie: mărfuri pentru consum alimentar, uz casnic;
6. După modelul de conservare:
- mărfuri proaspete;
- mărfuri conservate;
7. După stabilitate la produsele alimentare:
- uşor alterabile;
- greu alterabile;
8. După modul de ambalare:
- produse vrac;
- produse preambalate (porţionate);
- produse ambalate.
Anumite categorii de mărfuri(fig. II.3.1.) necesită pentru transportare mijloace specializate –

refrigeratoare(asigură un anumit regim de temperatură), izoterme(menţin un anumit regim de
temperatură), cisterne(transportarea mărfurilor lichide), camioane echipate conform
ADR(transportarea mărfurilor periculoase) şi alte tipuri de mijloace de transport(echipate pentru
transportul animalelor vii, obiectelor preţioase).
Mărfurile generale nu necesită condiţii speciale de transportare, ele fiind transportate cu prelate
de diferite capacităţi (15, 36-39, 86, 90, 95, 100, 110, 120 m3).
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
II.3.1. Caracteristica încărcăturilor. Alegerea mijloacelor de transport
Spre Plovdiv, Bulgaria v-om merge cu lapte praf cu greutatea de 600 g(2 pungi de 300 g fiecare),
acestea sunt transportate in cutii de carton cu dimensiunile 400*400*400, cu o greutate fiecare de
28.8 kg. Mod de amplasare:6 de cutii în 5 straturi
M p=M gp + ( M c ∙ Nr c ) =30+ ( 28.8 ∙ 30 )=894 kg=0.894 t, unde:

M gp−¿ masa paletei goale;
Nr c −¿numărul de cutii pe paletă.
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Marfa se transportă în semiremorcă cu prelată cu dimensiunile 14190x2458 astfel vom
putea amplasa 22 de palete. În acest caz, avem următoarele calcule pentru masa încărcăturii:
M î =M p ∙ n p =0 .894 ∙22=19 .668 t .
Cursa retur are loc din Plovdiv, marfa reprezintă produse igienice.Greutaea este de 125g vor fi
transportate in cutii cu dimensiunea 400*400*400,cu o greuatate de 30kg. Mod de amplasare:6
de cutii în 5 straturi.
M p=M gp + ( M c ∙ Nr c ) =30+ ( 30 ∙ 30 )=930 kg=0.93 t, unde:

M gp−¿ masa paletei goale;
Nr c −¿numărul de cutii pe paletă.
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Marfa se transportă în semiremorcă cu prelată cu dimensiunile 14190x2458astfel vom
putea amplasa 20 de palete. În acest caz, avem următoarele calcule pentru masa încărcăturii:
M î =M p ∙ n p =0 .93∙ 22=20.46 t .
În dependenţă de condiţiile de transportare şi păstrare ambele tipuri de marfă sunt
generale – ce nu necesită condiţii speciale de transportare, şi pot fi transportate în caroserii ladă.
În dependenţă de volumul specific al încărcăturii (utilizarea coeficientului capacităţii –
γst): II clasă - γst = 0,71-0,99.
Alegerea autovehiculului care urmează să execute cursa tur/retur are importanţă în primul
rând la calcularea costurilor de deplasare sub diferite aspecte: preţul la carburanţi în diferite ţări,
limitele de greutate şi gabarit impuse la traversarea hotarelor dintre ţări, emisiile admisibile de
substanţe toxice, gradul şi modul de echipare al autovehiculului cu mecanisme şi dispozitive de
iluminare şi protecţie şi multe alte elemente care trebuie în consideraţie la această eteapă.
Ţinând cont de faptul că traversăm mai multe ţări trebuie de avut în vedere cerinţele de
masă şi gabarit maxim admisibile în ţările respective. Având în vedere că traseul „Chişinău -
Wolfsbur – Hanovra-Chişinău”, se vor lua în consideraţie normele care sunt aplicate în fiecare
din aceste ţări.
Tabelul.2.2.Normele și dimensiunile MTA

MTA Moldova Uniunea
Europeană
Dimensiunile maxime ale mijlocului de transport
Lungimea maximă pentru autocamion, m 12 12
Mijloc de transport articulat, m 16,5 16,5
Autotren, m 18,75 18,75
Lăţimea maximă pentru toate mijloacele de 2,5 2,5
transport, m
Caroseriile izoterme, m 2,6 2,6
Înălţimea maximă, m 4,0 4,0
Masele maxim admisibile ale mijloacelor de transport, m
Autotractoare cu şa şi semiremorci, t 40 40
Sarcina pe axa motoare, t 11 11,5
Astfel din punct de vedere tehnico – exploataţional la efectuarea transportului respectiv

va fi utilizat autotractorul Volvo FH460 şi semiremorca Schmitz Cargobull.
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Figura.2.7. Cap tractor Volvo FH460
Tabelul.2.3. Caracteristica MTA
Volvo FH460
Tipul motorului
Tractor rear air FH42 T6HA
Cilindree 16,1 L
Putere maximă la rpm 469 CP/1800 rpm
Moment maxim la rpm 2900 Nm/1000 rpm
Masa proprie, kg 7275
Sarcina maxim admisibilă, kg: 20100
7100
Axa frontală
13000
Axa motoare
Consum de combustibil litri la 100 22
km
Roţi 315/70 R22,5 traction tread
Volumul rezervorului, l 1x1340l
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Figura.2.8.Semiremorca Schmitz Cargobull, prelată tip perdea
Tabelul.2.4. Semiremorca Schmitz Cargobull, prelată tip perdea
Lungimea interioară, mm 13 620
Lăţimea interioară, mm 2480
Înălţimea, mm 4000
Înălţimea platformei de încărcare, mm 2630
Masa, kg 6330
Sarcina maxim admisibilă, kg 29 670
Sarcina maxim admisibilă pe axe, kg 3×9000
Roţi 385/65 R 22,5"
1.3 Etapele de încărcare – descărcare.
Electroîncărcătoarele universale utilitare cu furci sunt utilizate foarte eficient la

încărcare/descărcare în/din containere, vagoane şi mijloace de transport auto a mărfurilor,
precum şi la stivuirea diverselor încărcături ambalate. Pentru încărcarea şi descărcarea mărfurilor
conform cerinţelor impuse de tipul şi masa încărcăturii transportate am ales modelul Toyota
Traigo 48. Este un electroîncărcător universal utilitar cu furci, cu sustem electric, de gabarit mic.
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Figura.2.9.Electrostivuitor Toyota Traigo 48
Tabelul.2.5. Caracteristica electrostivuitorului

Capacitatea de încărcare, kg 1500
Înălţimea standard de reidicare a furcilor, mm 3500
Dimensiunile furcilor, mm 35/100/1000
Raza virajului, mm 1639
Viteza de deplasare, km/h 20
Puterea motorului de tracţiune, kW 6,6x2
Puterea motorului de ridicare, kW 11
Capacitatea bateriei de acumulatoare, V/A·h 48/440
Masa proprie, kg 2354
II.3.2. Determinarea traseelor şi elaborarea graficelor de lucru
Traseul reprezintă porţiunea de drum stabilită pentru deplasarea autovehiculului la

executarea transportului de mărfuri de la punctul de încărcare pînă la punctul de descărcare.
Lungimea, amplasarea lui, trecerile de frontieră (vamale) pe teritoriul statelor pe teritoriul
cărora se va efectua transportul se determină cercetînd hărţile statelor nominalizate pentru
deplasare, “Atlasurilor reţelelor rutiere”, etc.
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
La stabilirea traseului optimal pentru deplasarea mijlocului de transport la executarea procesului
de transport, trebuie să se ţină cont de următoarele cerinţe:
1. Traseul de deplasare trebuie să se amplaseze pe teritoriul unui număr minim de ţări.
Numărul tecerilor frontierelor trebuie să fie minim (în transport internaţional);
2. Corespunderea tipului carosabilului, stării, lăţimii, razelor curbelor verticale şi orizontale,
unghiurilor longitudionale, vizibilităţii şi amenajării drumului, trecerilor căi ferate, cerinţelor
stabilite prin normele de construcţii;
3. Corespunderea sarcinii totale a autovehiculului şi sarcinilor pe osii, sarcinilor maximale
admisibile a elementelor infrastructurii reţelei rutiere situate pe traseu (drumuri, poduri,tuneluri
etc);
4. Existenţa pe traseu a staţiilor de alimentare, terenuri pentru repaos şi odihnă. Existenţa
parcărilor amenajate şi a locurilor special amenajate pentru rulaj, ieşire şi întrare pe traseu;
5. Existenţa trecerilor vamale pentru aceste categorii de autovehicule (în transport internaţional).
În anexe vom indica traseele pentru cursele examinate.
După aprecierea distanţei şi tuturor punctelor pe parcurs, este necesar de a determina care va fi
durata unei curse în conformitate cu condiţiile impuse de AETR pentru aceasta stabilim modul
de organizare a lucrului conducătorilor auto pe tot parcursul. El poate fi organizat cu un
conducător întărit pe vehicul sau cu doi.
AETR a intrat în vigoare la 5 ianuarie 1976. El reglementează regimul de lucru al echipajelor
vehiculelor care efectuează transporturi rutiere internaţionale şi este valabil în toate ţările
europene care l-au aprobat (Austria, Belgia, Cehia, Serbia, Danemarca, Spania, Irlanda, Franţa,
Marea Britanie, Grecia, Italia, Luxemburg, Norvegia, Olanda, Portugalia, Slovacia, ţările C.S.I.
şi Iugoslavia).
Devizul de muncă prin acest acord este stabilit:
Săptămînă – perioada cuprinsă între 00.00 a zilei de luni şi ora 24.00 a zilei de duminică;
Pauză – orice perioadă neîntreruptă de cel puţin 45 minute, în timpul căreia şoferul poate să
dispună liber de timpul său.
Întreruperi:
 După 4,5 ore de conducere a vehiculului, şoferul trebuie să facă o pauză de cel puţin
45 minute, cu excepţia cazului cînd el intră în perioada de repaus;
 Această pauză poate fi înlocuită prin pauze de cel puţin 15 minute fiecare, intercalate
în timpul cînd se conduce vehiculul sau imediat după această perioadă.
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
 În timpul acestor pauze şoferul nu poate efectua alte activităţi. Timpul de aşteptare şi
timpul care nu este afectat conducerii vehiculului, petrecuţi într-un vehicul în mers
nu se consideră ca alte activităţi;
 Întreruperile menţionate nu pot fi considerate ca repaosuri zilnice.
Timp de repaos:
 În fiecare perioadă de 24 de ore, şoferul beneficiază de un timp de repaos zilnic, de
cel puţin 11 ore consecutive, care poate fi redus la un minimum de 9 ore consecutive,
cel mult de trei ori pe săptămînă, cu condiţia ca un timp de repaos corespunzător să
fie acordat prin compensare, înainte de sfîrşitul săptămînii următoare;
 Pauza zilnică poate fi luată într-un vehicul, atunci cînd acesta este echipat cu o cuşetă
şi este în staţionare.
Transportarea mărfurilor pe rutele stabilite va fi efectuată de un şofer pe mijlocul de
transport. Astfel, conform condiţiilor menţionate mai sus, se va alege următoarea schemă de
repartizare a timpului de lucru şi odihnă:
 şoferul conduce vehiculul 4,5 h consecutive;
 întreruperea zilnică pentru şofer constituie perioada de 45 min sau mai mult;
 după o perioadă totală de 9 h de aflare în mers, se va lua un repaos de cel puţin 11h
consecutive.
Evidenţa timpului de lucru se urmăreşte prin înregistrările diagramei-tahograf de către organele
competente ale ţărilor pe teritoriul cărora se efectuează transportarea.
În structura costurilor procesului de transport al mărfurilor, cheltuielile pentru combustibil au o
pondere mare şi uneori pot depăşi jumătate din cheltuielile totale de exploatare. De aceea, din
cauza tendinţei pe plan mondial de creştere a preţurilor la carburanţi, problema normării şi
evidenţei consumului de combustibil este destul de actuală.
Corectitudinea de determinare a normelor respective la efectuarea transportului de mărfuri
influenţează în mod direct asupra utilizării eficiente a materialului rulant. La efectuarea
transportului internaţional, această sarcină are unele particularităţi:
 consumul de combustibil la efectuarea cursei depăşeşte cu mult capacitatea
rezervorului automobilului;
 materialul rulant se află un timp îndelungat departe de întreprinderea de transport
la care este angajat, de aceea este necesară o sumă suplimentară de bani (de obicei
în valută) care se oferă conducătorului pentru procurarea combustibilului; preţul la
combustibil în diferite ţări variază considerabil;
.
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
 în unele ţări (de obicei în acele ţări în care nivelul preţului la combustibil este mai
ridicat) sunt stabilite limite de introducere a combustibilului la bordul
automobilului;
 în cazul creşterii normelor de consum, este necesar de a transfera conducătorului o
sumă suplimentară de bani, ceea ce implică atît cheltuieli băneşti pentru efectuarea
transferului, cît şi probabilitatea de „eşec” a cursei din cauza întîrzierii
automobilului la punctul de încărcare;
Figura.2.10. Cursa tur Balti-Plovdiv.
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Figura.2.11. Cursa Warsaw-Lublin (mersul în gol)
Figura.2.12. Cursa retur Lublin -Chisinau
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Datele mai amănunţite referitor la regimul de muncă a conducătorilor auto se calculează şi
se întocmeşte un tabel. Pentru rutele analizate prezentăm tabelul 16.
Tabelul.2.6.Graficul de muncă a conducătorului auto pentru cursa
Chisinau-Balti-Plovdiv-Chisinau.
Localitatea Tipul operaţiei Distanţa, km Timpul, h

Tur Balti-Plovdiv.
Chisinau Pregatire - 0.5
Balti-Chisinau Deplasarea la locul de încarcare 140 2
Balti Încărcare-vamare - 8
Chisinau-Sculeni Miscare 62 1
Sculeni Timp la dispoziția șoferului - 0.14
Sculeni Odihna - 11
Vama Sculeni Control vamal - 6
Sculeni-Bucuresti Miscare 440 4.5
Bucuresti Pauza - 0.75
Bucuresti-Plovdiv Miscare 450 4,5
Plovdiv Timp la dispoziția șoferului - 0.51
Plovdiv Odihna - 11
Plovdiv Devamare/descarcare - 8
Plovdiv-Bucuresti Miscare 450 4,5
Bucuresti Pauza - 0,75
Bucuresti-Sculeni Miscare 440 4,5
Sculeni Odihna - 11
Vama Sculeni Control vamal - 6
Sculeni-Chisinau Miscare 126 2
Chisinau Devamare/descarcare - 8
Chisinau Deplasarea la locul de garare 18 0.3
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
II.3.3. Indicii tehnici şi exploataţionali în organizarea procesului de
transportare pe direcţia Moldova-Bulgaria
Este important de ţinut cont la proiectarea rutelor în transportul internaţional de mai mulţi
factori şi metode care asigură:
 Economie de combustibil;
 Asigurarea siguranţei calităţii şi cantităţii încărcăturii transportate;
 Executarea cerinţelor tehnicii securităţii şi securităţii circulaţiei rutiere;
 Protecţia mediului înconjurător;
 Îndeplinirea cerinţelor Codului Muncii;
 Realizarea livrării la timp a cantităţii solicitate de marfă;
Măsurile tehnico-organizatorice de proiectare a rutor de transport internaţional include
următoarele etape:
 Alegerea tipului şi modelului de autovehicul în dependenţă de categoria şi
cantitatea de marfă, precum şi în dependenţă de condiţiile rutiere, de relief şi
climaterice.
 Realizarea rutei de transportare a încărcăturii şi elaborarea schemei ei cu indicarea
sectoarelor periculoase;
 Realizarea graficului de mişcare în dependenţă de regimul optim de viteză de
mişcare a autovehiculului, ţinând cont de condiţiile de lucru şi odihnă a şoferilor
stabilite de regulamentele internaţionale acreditate de legislaţia Republicii
Moldova.
La realizarea transportării încărcăturilor pe rute internaţionale timpul cursei Tc se
determină conform următoarei formule:
T c =t î nc + t mi ş c +t desc +t gol +t fr +t d
Unde:
tînc – timpul de încărcare;
tmişc – timpul de mişcare la locul de descărcare;
tdesc – timpul de descărcare;
tgol – timpul de deplasare la locul încărcării succesive;
tfr – timpul de trecere a frontierei;
td – timpul devamării.
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Timpul de încărcare/descărcare se calculează în funcţie de natura şi clasa mărfurilor, tipul
mecanismelor de încărcare/descărcare. Calculul timpului de Î-D se efectuează concomitent cu cel
al devamării şi se ia arbitrar conform standardelor 24h.
Timpul de mişcare tmişc se determină în dependenţă de viteza tehnică a autovehiculului Vt ,
km/h şi lungimea rutei cu încărcătură lînc , km:
l î nc
t mi ş c =
Vt
Timpul de trecere al frontierei conform recomandărilor se ia 0,3 diurne sau 3 ore pentru
fiecare vamă.
Timpul de mişcare a la locul încărcării succesive se determină la fel în dependenţă de
viteza tehnică a autovehiculului Vt , km/h şi lungimea rutei cu mers în gol lgol , km:
l gol
t mi ş c =
Vt
O altă particularitate a calculării tipului necesar pentru executarea unei rute internaţionale
este necesitatea evidenţierii timpului de deplasare nu doar în ore dar şi în diurne. În acelaşi timp
trebuie de ţinut cont de condiţiile de lucru şi odihnă a şoferului impuse de condiţiile convenţiei
AETR.
AETR a intrat în vigoare la 5 ianuarie 1976. El reglamentează regimul de lucru al
echipajelor care efectuează rute internaţionale şi este valabil în majoritatea ţărilor europene.
Pentru a înlesni înţelegerea termenilor utilizaţi în convenţie sse introduc următoarele noţiuni:
Săptămână – peioada cuprinsă între 0000 a zilei de luni şi ora 2400 a zilei de duminică.
Repaus – orice perioadă neîntreruptă de cel puţin 45 minute, în timpul căreia şoferul
poate să dispună liber de timpul său.
Întreruperi:
1. Durata totală de conducere a vehiculului cuprinsă între două repausuri zilnice sau între
un repaus zilnic şi un repaus săptămînal, numită în continuare perioada de conducere zilnică nu
trebuie să depăşească 9 ore. Poate să fie prelungită pînă la 10 ore, de două ori pe săptămînă.
2. După patru ore şi jumătate de conducere a vehiculului, şoferul trebuie să facă o pauză
de cel puţin 45 de minute, cu excepţia cazului cînd el intră în perioada de repaus.
3. Această pauză poate fi înlocuită prin pauze de cel puţin 15 minute fiecare, intercalate
în timpul cînd se conduce vehiculul sau imediat după această perioadă, astfel încît să se respecte
dispoziţiile paragrafului 2.
Timp de repaus:
.
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
În fiecare perioadă de 24 de ore, şoferul beneficiază de un timp de repaus zilnic, de cel
puţin 11 ore consecutive, care ar putea fi redus la un minimum de 9 ore consecutive, cel mult de
3 ori pe săptămînă, cu condiţia ca un timp de repaus corespunzător să fie acordat prin
compensare, înainte de sfîrşitul săptămînii următoare.
În zilele în care perioada de repaus nu este redusă conform primului alineat, repausul
poate fi luat în două sau trei perioade separate în timpul perioadei de 24 de ore, una dintre aceste
perioade trebuind să fie de cel puţin 8 ore consecutive. În acest caz durata minimă de repaus
ajunge pînă la 12 ore.
Ţinând cont de faptul că în procesul de executare a transportării lucrează un singur şofer
cu timpul de lucru de 9 h. La executarea transportării mărfurilor pe rute internaţionale, valorile
vitezei tehnice sunt destul de mari şi sunt cuprinse între 50 – 70 km/h. Admitem că pe teritoriul
ţărilor traversate viteza tehnică medie a autovehiculului Vt=70 km/h.
1.Calcularea timpului rutei o efctuăm pentru fiecare cursă aparte:
298
t mi ş ctur MD= =4.26 h
70
402
t mi ş ctur UA = =5.74 h
70
694
t mi ş ctur PL= =8,67 h
80
350
t mi ş ctur DE= =4.37 h
80
t mi ş ctur =t mi ş c tur MD +t mi ş c turUA +t mi ş ctur PL + t mi ş c tur DE =23.04 h
89
t mi ş c gol = =1,11 h
80
407
t mișc retur DE= =5.08 h
80
719
t mișc retur PL = =8,98 h
80
400
t mișc retur UA = =5.71 h
70
298
t mișc retur MD= =4.26 h
70
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
t mi ş c retur=t mi ş c retur MD +t mi ş cretur UA +t mi ş cretur PL +t mi ş c retur DE =24.03 h
Astfel timpul total al cursei în ore şi zile va fi:
T c =t preg +t î−d + t mi ş c +t fr +t s
Unde: ts – timpul de staţionare.
288,3 h
T c(zile)= =12,01 ≈ 12 zile
24
Graficul de mişcare a automobilului pe traseu, construit în coordonatele timp-parcurs ne
permite să determinăm unde se află automobilul în orice moment de timp.
2. Coeficientul static de utilizare a capacităţii de încărcare - γst:

qr
γ st = ; (2)
qn
unde:
qreal – cantitatea reală a încărcăturilor transportate, t;
qnom – cantitatea nominală posibilă pentru transportare, t.
Acest coeficient se calculează în dependenţă de clasa mărfii, ambalajul mărfii, mijloacele tehnice
de mărire a locurilor şi amplasarea încărcăturilor în caroserie.
7.8 7 7.8+7
γ st = =0,33 - tur; γ st = =0,29 - retur; γ st = =0,31;
23,5 23,5 47
3. Coeficientul dinamic de utilizare a autovehiculului:
γ d=
∑ Qr ∙li =γ ∙ li (3)
∑ Qn ∙ ltot s ltot
1726 1824 1726+1824

γ d tur =0,33∙ =0,33 ; γ d retur =0,29 ∙ =0,28; γ d =0,31 ∙ =0,30;
1744 1913 1744+1913
4. Volumul prestaţiilor (traficul) – P:

n
Pcursa =∑ Q ∙l i ; (4)
i=1
unde:
i – indicele numărului cursei;
n – numărul de curse;
l – parcursul încărcat la efectuarea cursei i, km;
Qi– cantitatea de încărcătură la efectuarea cursei i, t.
.
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Pcursa =7.8 ∙1726=13462.8 – tur; Pcursa =7 ∙ 1824=12768 – retur;
Pcursa =13462.8+12768=26230.8 – cursa totală;
5. Parcursul total – Ltot:

Ltot =L0 + Linc + Lgol + L'0, km (5)
unde:
L0 – parcursul de la întreprindere până la primul punct de încărcare, km;
Lînc– parcursul total cu încărcătură, km;
Lgol – parcursul total gol, km;
L0' – parcursul de la ultimul punct de descărcare până la întreprindere, km.
Ltot =18+3550+ 89+18=3675 km
6. Coeficientul de utilizare a parcursului – β:

Lî nc 3550
β= = =0,96, (6)
Ltot 3675
7. Parcursul mediu cu încărcătura – Lm înc:
Linc
Lminc= (7)
n
3550
Lm inc= =1775 km ;
2
8. Distanţa medie de transportare – Lmed:

P
Lmed = (8)
∑ Qi
26230.8
Lmed = =1772.35 km;
14.8
9. Viteza tehnică – vt:
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Ltot
vt  , km / h
tm (9)
unde:
tm – timpul de aflare în mers, h;
3675
v t= =76,27 km/h ;
48.18
10. Viteza exploataţională – vexp:

Ltot
vexp  , km / h
Tserv , (10)
unde:
Tserv – timpul de aflare a autovehiculului în serviciu, include timpul din momentul ieşirii de la
întreprindere pînă la revenire la ÎTA( incluzînd durata de timp la punctele de încărcare-
descărcare), h;
3862
v exp= =46,76 km/h ;
82,59
Timpul staţionării autovehiculului pentru repaus şi odihnă a echipajului la bord nu se include.
11. Numărul de curse pe parcursul unui an:

Zl
n c= , curse (11)
Tc
unde: Zl - zile lucrătoare în an;
335
n c= =28 curse ;
12
12. Coeficientul de utilizare a timpului de lucru a autovehiculului:

tm
δ 0= (12)
T serv
48.18
δ 0= =0,60;
80.18
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
13. Productivitatea anuală a unui autovehicul, t:
W Q =q n ∙ γ st (13)
W Q =14.8 ∙0,30=4.44 t ;
AnualW Q =4.44 ∙28=124.32t ;
14. Productivitatea anuală a unui autovehicul. tkm:
W P=qn ∙ γ d ∙ l medinc, tkm(14)
W P=14.8 ∙ 0,30 ∙1772.35=7869.23tkm ;

Anual W P=7869.23 ∙ 28=220338.55 tkm ;
15. Distanţa total anuală de transportare – Ltot an:
Ltotan=Ltot ∙ n c , km (15)
Ltot an=3675 ∙28=108136 km;
Tipul mijlocului de transport şi numărul lor pentru executarea transportului de mărfuri se

determină în baza indicilor calculaţi tehnici şi exploataţionali în dependenţă de următorii factori:
- specificul mărfii (forma, greutatea, dimensiuni, etc.)
- energia potenţială şi ţesătură;
- viteza de distribuire;
- cerinţele clientului în transport.
Calculul indicilor tehnici şi exploataţionali simplifică problema aflării numărului necesar de
mijloace de transport, caracteristicile tehnice ale acestora, şi desigur prin aceasta, structura
complexă a parcului rulant. Astfel mijloacele de transport implicate trebuie să aibă o capacitate
de încărcare de 18t; pentru prima cursă sunt necesare izoterme, iar pentru a doua – prelate cu
volumul de încărcare de 86m3.
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Compartimentul III: Calculul indicilor exonomici pentru executarea
tehnologiei procesului de transport.
Calculul cheltuielilor privind retribuirea muncii :
 Salariul lunar conducătorului auto
Slca=8000lei
 Salariul de funcţie anual, unde:
Sfca =S lca ∙ 12=96000≤i
 Spor la salariu de funcţie pentru clasa şoferului cu 25%
Ssf =0,25 ∙ S fca=24000 lei
 Fie retribuire complementară pentru sporirea volumului lucrărilor executate
Src =Lan ∙ T src =10000lei
 Retribuirea muncii conducătorilor auto, inclusiv:
Sca =S fca + S sf + S rc=96000+ 24000+ 10000=130000 lei
 Contribuții de asigurări sociale de stat şi de asistenţă medicală obligatorii, inclusiv:
I ca=FS+ AM
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
 Fondul social:
FS=0,23∙ Sca =29900 lei
 Asigurări medicale:
AM =0,045 ∙ Sca =5850 lei
 Consumurile privind retribuirea muncii, inclusiv:
C rmca=S ca + I ca =130000+29900+5850=165750 lei
 Calculul cheltuielilor pentru combustibil la efectuarea rutelor

 Consumul total de combustibil, litri.
N ech
km ∙ Ltot N tkm ∙ P
Q nc = +
100 100
N ech sem sem

km =N km + N t ∙q nom
unde:
N ech
km – norma de consum cu echipament , l/100 km;
N km– norma de baza de consum cu echipament (Volvo FH16 17 l/100 km), l/100 km;
Ltot – parcursul total, km;
N sem
t – norma de consum stabilită pentru fiecare tonă a masei proprii a semiremorcii (în
exemplu -0,8 litru/t ), litri/t;

q sem
nom– greutatea semiremorcii Schmitz Cargobull 24/LZG (7300kg ), t;
N tkm– norma de consum stabilită la 100 tkm prestaţii (0.5 – 1.3), litri/100 tkm;
P – volumul prestaţiilor, tkm.
N ech
km =22+0,8 ∙ 6,33=27,06 l/100 km
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
 Consum necesar de combustibil trebuie să fie calculat pentru fiecare secţiuni de
drum.
 Pentru secțiunea de drum Moldova TUR avem o distanță de 298 km din care 15
km sunt fara incarcatura. Respectiv consumul de combustibil va fi:
MD 27,06∙ 298 0,8 ∙ 7.8 ∙280
Q TUR = + =98.11 l
100 100
 Pentru secțiunea de drum Romania TUR avem o distanță de 402 km. Respectiv
consumul de combustibil va fi:
RO 27,06∙ 402 0,8∙ 7.8 ∙ 402
Q TUR = + =133.86 l
100 100
 Pentru secțiunea de drum Bulgaria TUR avem o distanță de 694 km. Respectiv
27,06∙ 694 0,8 ∙7.8 ∙ 694
Q BG
TUR = + =231.10 l
100 100
 Pentru secțiunea de drum unde s-a efectuat parcursul în gol in Germania, avem
distanța de 89 km consum de combustibil va fi:
27,06 ∙ 98
Q BG
GOL =24.08 l
100
 Pentru secțiunea de drum Bulgaria RETUR avem o distanșă de 407 km respectiv

27,06 ∙ 407 0,8 ∙ 7 ∙ 407
Q DE
RETUR= + =132.92l
100 100
 Pentru secțiunea de drum Polonia RETUR, 719 km consumul de combustibil va fi:
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
27,06 ∙719 0,8∙ 7 ∙ 719
Q PL
EETUR= + =234.82l
100 100
 Pentru secțiunea de drum Ucraina RETUR, 400 km consumul de combustibil va fi:
27,06 ∙ 400 0,8 ∙7 ∙ 400
Q UA
RETUR= + =130.64 l
100 100
 Pentru secțiunea de drum Moldova RETUR, 298 km consumul de combustibil va
fi:
27,06 ∙298 0,8∙ 7 ∙ 280
Q MD
RETUR= + =98.11 l
100 100
Adaos la consumul de combustibil pe timp de iarna vom lua 10% pentru 4 luni.
 Consumul total de combustibil va fi:
Q total
cursa =1200.19 l
Pentru proiectarea reuşită a locurilor unde mijlocul de transport ar trebui să se alimenteze cu

motorină se iau în consideraţie preţurile la combustibil pentru ţările pe care le va traversa şi
legislaţia vamală, privind cantitatea limitată de combustibil în rezervorul autotrenului care este
scutită de taxele vamale la trecerea frontierei ţării respective.
În continuare vom realiza graficul de alimentare pe parcursul efectuării rutei:
Notă: În calcule luăm în consideraţie următorul curs valutar:
11.05.2018 1EURO=19.71 MDL; 1USD=16.58 MDL.
Tabelul.3.2.Calculul alimentării cu combustibil (Rezervor de 800 Litri)

Ţara Direcți Distanţa, La Alimentat La ieşire Norma de
a km intrare consum, l
Moldova TUR 298 50 750 701.89 98.11
Romania TUR 402 701.89 0 568.03 133.86
Bulgaria TUR 694 568.03 0 336.93 231.10
Germania TUR 350 336.93 0 - 116.55
Germania GOL 89 220.38 0 - 24.08
Germania RETUR 407 196.3 0 63.38 132.92
Polonia RETUR 719 63.38 235 63.56 234.82
Ucraina RETUR 400 63.56 130 62.92 130.64
Moldova RETUR 298 62.92 85 50.81 98.11
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Ca criteriu de bază pentru locul de procurare a combustibilului va fi preţul acestuia şi restricţiile
de import a carburanţilor impuse de unele ţări.
Tabelul.3.3.Preţurile la combustibil
Tara Preţul, Preţul, lei Cantitatea, l Costul total, lei
valuta
Moldova 0.84∈ 16.55 835 13819.25
Ucraina 0.85∈ 16.75 130 2177.5
Polonia 1.12∈ 22.07 235 5186.45
Germania 1.24∈ 24.44 - -
Total: 1200 21183.2
 Avind in vedere ca pe timp de iarna vom avea un surplus de consum de

combustibil (10%) pentru 4 luni suma necesară pe parcursul anului va fi egală cu:
28
C an (
comb =C comb ∙ nc =21183.2∙ 28+ 21183.2∗0,1∙
4 )
=607957.84lei
 Calculul cheltuielilor pentru ulei

Din lipsa de informaţie din partea producătorilor de tehnică semnificaţiile cantitative ale
normelor de consum de materiale lubrifiante pentru MTA contemporane nu sînt specificate.
Normele de consum de materiale lubrifiante în transportul auto sînt destinate pentru evidenţa
operativă, calcularea normelor specifice de consum de uleiuri şi lubrifianţi în cazul justificării
necesităţii de ele la întreprinderile care exploatează tehnica de transport auto.
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Normele de consum pentru exploatare a materialelor lubrifiante (luînd în vedere înlocuirea
şi alimentarea curentă) sînt stabilite reieşind din calculul pentru 100 litri din consumul total de
combustibil stabilit după normele pentru acest automobil. Norma consumului de lubrifîanţi - în
kilograme la 100 litri de combustibil.
Astfel cunoscînd necesarul de combustibil pentru un rulaj putem calcula necesarul de ulei.
Este necesar de menţionat că de calitatea uleiului de motor va depinde şi durata de
exploatare a unităţilor de transport.
Tabelul.3.4.Norme consumuri de uleiuri

Norma consum de ulei motor 2,5l/100km
Preţul ulei motor 80lei/litru
Norma consum ulei de transmisie şi hidraulic 0,4l/100l de
combustibil
Preţul ulei de transmisie 45lei/litru
Norma consum uleiuri speciale şi lichiduri 0,1l/100l de
combustibil
Preţul ulei special 40lei/litru
Norma consum de unsoare consistentă 0,3l/100l de
combustibil
Preţul unsoare consistentă 35lei/l
 Necesitatea în ulei de motor, l

H rut
com ∙ N ul 1200 ∙2,5
U um= = =30 l
100 100
unde: H rut
com - consumul de combustibil pentru o rută;
N ul - norma consumului de uleiuri în litri pentru 100 litri din consumul de

combustibil.
 Cheltuieli pentru ulei de motor, lei:
.
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
C an
um =U um ∙ Pum ∙ n c =30∙ 80 ∙ 28=67200 lei
unde: Pum - preţul unui litru de ulei de motor.

 Necesitatea în ulei de transmisie, l
H rut
com ∙ N utr 1200∙ 0,4
U utr = = =4.8 l
100 100
unde: N utr - normativul de consum a uleiului pentru transmisie la 100 1 de combustibil.

 Cheltuieli pentru ulei de transmisie, lei:
C an
utr =U utr ∙ Putr ∙ nc =4.8∙ 45∙ 28=6048lei
unde: Putr - preţul unui litru de ulei de transmisie.

 Necesitatea în unsori speciale, l
H rut
com ∙ N usp 1200 ∙ 0,1
U usp = = =1,2l
100 100
unde: N usp - normativul de consum a unsori speciale la 1001 de combustibil.
 Cheltuieli pentru unsori speciale, lei:

C an
usp=U usp ∙ Pusp ∙ n c =1,2∙ 40 ∙ 28=1344 lei
unde: Pusp - preţul unui litru de unsori speciale.

 Necesitatea în unsori consistente, l
H rut
com ∙ N uplast 1200 ∙ 0,3
U uplast = = =3,6 l
100 100
unde: N uplast - normativul de consum a lubrifianţi plastici la 100 1 de combustibil.

 Cheltuieli pentru unsori consistente, lei:
C an
uplast =U uplast ∙ P uplast ∙ nc =3,6 ∙ 35 ∙28=3528 lei
unde: Puplast - preţul unui kilogram de unsoare consistentă.
 Cheltuieli pentru piese de schimb, lei

.
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
an H ps ∙ Lan
tot 165∙ 108136
C cps= ∙k 1 ∙ k 2 ∙ k 3= =17 842,44 lei ;
1000 1000
unde: H ps - normativul de consum a pieselor de schimb la 1000 km parcurşi;

k 1- coeficientul de corectare a normativelor în dependenţă de condiţiile de exploatare;
k 2- coeficientul corectării normativelor în dependenţă de modificaţia materialului rulant;
k 3- coeficientul corectării normativelor în dependenţă de condiţiile climaterice naturale.
 Cheltuieli pentru materiale de reparaţie, lei
anH ms ∙ Lan
tot 125 ∙108136
C =
mr ∙ k 1 ∙ k 2 ∙ k 3= =13 517 lei ;
1000 1000
unde: H ms - normativul de consum a materialelor de reparaţie la 1000 km parcurşi;
k1 - coeficientul de corectare a normativelor în dependenţă de condiţiile de exploatare;
k 2 - coeficientul corectării normativelor în dependenţă de modificaţia materialului rulant;

k3
- coeficientul corectării normativelor în dependenţă de condiţiile climaterice naturale.
 Necesitatea în pneuri
an
an n ∙ Ltot 6 ∙ 108136
U pn= n
∙ k1 ∙ k2 ∙ k3 = =7 anvelope( CT)
L pn 90000
an
n ∙ Ltot
an 6 ∙ 108136
U = n ∙ k1 ∙ k2 ∙ k3 =
pn =7 anvelope( SR)
L pn 100000
unde: Lnpn – parcursul normativ al pneului.

n - numărul de pneuri, montate pe automobil.
k 1- coeficientul de corectare a normativelor în dependenţă de condiţiile de
exploatare
k 2- coeficientul corectării normativelor în dependenţă de modificaţia materialului
rulant
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
k 3- coeficientul corectării normativelor în dependenţă de condiţiile climaterice
natural
 Cheltuieli pentru procurarea pneurilor, lei:
C pn=U pn ∙ P pn=7 ∙10000=70 000 lei
C pn=U pn ∙ P pn=7 ∙10000=70 000 lei
unde: P pn - preţul de procurare a unui pneu.

Astfel putem arata cheltuielile totale pentru aprovizionare conform Tabelului 8.5:
Tabelul.3.5. Cheltuieli materiale

Nr. Indicatorul Cheltuieli, lei
1 Combustibil 607957.84
2 Ulei de motor 67200
3 Ulei de transmisie 6048
4 Unsori speciale 1344
5 Unsori consistente 3528
6 Piese de schimb 17 842.44
7 Materiale de reparatie 13 517
8 Pneuri 140 000
Total: 857437.28
O altă categorie de cheltuieli sunt şi cheltuielile pentru perfectarea actelor necesare

• cheltuieli pentru procurarea documentelor de transport;
• cheltuieli pentru taxe rutiere, taxe vamale şi diurnă.
în cheltuielile pentru procurarea documentelor de transport intră:
• cheltuieli pentru procurarea documentelor vamale, carnet TIR;
• cheltuieli pentru procurarea scrisorilor de trăsură de tip CMR;
• cheltuieli pentru procurarea autorizaţiilor;
• cheltuieli pentru procurarea poliţelor de asigurare şi viză. 1. Cheltuieli pentru procurarea
documentelor de transport.
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Astfel deoarece în cadrul rutei sunt două curse vom avea nevoie de două carnete TIR
pentru îndeplinirea unei rute.
 Costul unui carnet TIR de 6 voleti pentru membri AITA este 572.19 lei. Pentru
efectuarea rulajului examinat pentru un an de zile vor fi necesare următoarele sume:
C an
TIR =PTIR ∙ 2∙ nc =572.19 ∙ 2∙ 28=32037.6lei.
 Cheltuieli pentru procurarea scrisorilor de trăsură de tip CMR constituie:

C an un
CMR=P CMR ∙2 ∙ nc =10 ∙2 ∙ 28=560 lei.
 Cheltuielile pentru autorizaţii le calculăm în modul următor:
Tabelul.3.6..Preţ autorizaţii
Ţara Preţ
Ucraina (tranzit) 12€
Polonia (tranzit) 24€
Germania 24€
(bilaterala/tranzit)
C an
aut =Paut ∙ nc =236.52+473.04 +473.04 ∙ 28=13954.68 lei.
Cheltuielile de asigurare sunt determinate de valoarea poliţelor de asigurare a

transportului, iar acesta depinde de perioada de asigurare.
Prin asigurarea "Carte Verde" sunt protejate interesele terţelor persoane pentru pagubele
produse vieţii, sănătăţii şi bunurilor lor în urma accidentelor rutiere, care au avut loc în afara
hotarelor Republicii Moldova (pe teritoriul ţărilor membre ale sistemului "Carte Verde").
Poliţa de asigurare Cartea Verde (la 11.05.2018) constituie 15247 lei pe an.
Asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto este aprobată prin Legea Republicii
Moldova "Cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de
autovehicule" din 22/12/2006 nr. 414 publicată la 09/03/2007 în Monitorul Oficial nr.032.
Asigurarea prevede recuperarea pagubelor produse vieţii, sănătăţii şi bunurilor terţelor
persoane în urma accidentelor rutiere care au avut loc pe teritoriul Republicii Moldova. Valoarea
acesteia pe un an de zile este de 1615 de lei şi se perfectează de obicei în pachet cu prima, Cartea
Verde. Deoarece se completează una pe alta.
.
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Cheltuieli pentru taxele rutiere, constituie 6650 lei pentru camion şi pentru semiremorca.
Taxele vamale se percep la intrare în fiecare ţară şi depind de o serie de factori aşa ca capacitatea
de încărcare, dimensiunile mijloacelor de transport, durata aflării mijlocului de transport pe
teritoriul ţării respective, aproximativ 100$.
C an
rutiere=Prutiere ∙ nc =6650 ∙28=186 200 lei ;
C an
vamale =P vamale ∙ nc =1822 ∙28=51 016 lei .
Pe lîngă salariul de bază conducătorul auto mai beneficiază şi de diurne care vor fi
calculate în modul următor:
pentru mai putin de 8h – tariful diurnei este egal cu 20% din tariful diurnei unei zi;
pentru mai putin de 24h – tariful diurnei este egal cu 40% din tariful diurnei unei zi;
pentru 24h – tariful diurnei zilnice
 Calculul diurnei Moldova TUR avem 24h + 6h :
C diurna 100 40
MD TUR =T d ∙ nz +T d =100+100 ∙ 0,2=120 lei .
 Calculul diurnei Ucraina TUR avem 24h:

C diurna 100
UA TUR =T d ∙ n z=35 €=689.85lei .
 Calculul diurnei in Polonia TUR avem 24h+<8h :

C diurna 40 20
PLTUR =T d ∙ n z+ T d =35 € +35 € ·0,4=845.79lei .
 Calculul diurnei in Germania TUR avem 24h + <8 h :

diurna
=T 100 20
C DE TUR d ∙n z +T d =45 € + 45 € · 0,2=1064.34 lei .
 Calcul diurnei in Germania TUR-GOL avem <8h

diurna
C DETUR =T 20
d ∙ nz =45 € ∙0,2=177.39lei .
 Calculul diurnei in Germania RETUR avem 48h + <24h:

diurna
=T 100 40
C DERETUR d · 2+T d · 0,4=45 € · 2+ 45 € · 0,4=2128,68lei .
 Calculul diurnei Polonia RETUR avem 24h+ <24h :

C diurna 100 40
PLRE TUR =T d ∙ nz +T d =35 € +35 € ·0,4=965.79 lei .
 Calculul diurnei Ucraina RETUR avem 24h+<8h :

C diurna 100 20
UARETUR =T d ∙n z +T d =35 € +35 € · 0,2=827.82 lei
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
 Calculul diurnei Moldova RETUR avem 24h+<8h:
C diurna 100 20
MD TUR =T d ∙ nz +T d =100+100 · 0,2=120 lei .
unde:T 100
d – tariful unei diurne de 24h;
T 40
d – tariful diurnei care are mai putin de 24h;
T 20
d – tariful diurnei care are mai putin de 8h;
n z – numarul de zile in tara care se afla.

 Cheltuielile pe un an de zile pentru diurne:
Tabelul.3.6.. Cheltuieli pentru diurne
Ţara Direcția Tariful Timp, ore Cheltuieli
totale, in lei
Moldova TUR 100lei 30 120
Ucraina TUR 35€ 24 689.85
Polonia TUR 35€ 30 845.79
Germania TUR 45€ 30 1064.34
Germania Gol 45€ 12 177.39
Germania RETUR 45€ 60 2128.68
Polonia RETUR 35€ 44 965.79
Ucraina RETUR 35€ 30 827.82
Moldova RETUR 100 lei 26 120
Total 6939.66
C an rulaj
diurne=C diurne + nc =6939.66 ∙ 28=194310.48 lei .
 Astfel cheltuielile totale pentru perfectarea documentelor vor fi egale:

Tabelul.3.7. Cheltuieli pentru perfectarea documentelor
Nr. Documente Cheltuieli, lei
1 TIR 32037.6
2 Autorizatii 13954.68
3 CMR 560
4 Taxe vamale 51016
5 Taxe rutiere 186200
6 RCA 4126
7 Carte Verde 15247
8 Cheltuieli diurne 194310.48
Total: 497451.76
O altă categorie a cheltuielilor sunt şi cheltuielile administrative. Aici se includ

următoarele categorii de cheltuieli:
-amortizarea;
.
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
-salariile administraţiei;
-impozite;
-cheltuieli curente.
 Defalcările de amortizare pentru materialul rulant în componenţa cheltuielilor
administrative, lei, poate fi calculată la evidenţa parcursului:
an ( FF−VL) ∙ N a
C amr = ;
100
( 87000−20000 ) ∙ 20 ∙20.46
C an
amrCT = =278 988lei ;
100
( 15000−4000 ) ∙20 ∙ 18,22

C an
amrSR= =41 888 lei ;
100
unde: FF- Valoarea fondurilor fixe in momentul punerii in actiune, adica reprezinta suma
cheltuielilor efectuate in legatura cu cumpararea, transportarea si instalarea lor pentru
punerea in functiune, lei CT-87000euro+taxe SR-15000$+taxe;
VL- este valoarea de iesire a fondurilor fixe;
N a - norma de uzura
Conform legislaţiei în vigoare angajatorul este obligat să achite impozite din salariul
fiecărui angajat în valoare de – 23%(fondul social) şi 4,5 % (asigurarea medicală).
Presupunem, că salariul conducătorului auto va fi egal cu 8000 lei. Atunci cheltuieli anuale
pentru salarizarea unui conducător auto vor fi:
C rmca=S ca + I ca =130000+29900+5850=165750 lei .
 Cheltuielile totale administrative vor fi:

Tabelul.3.8.Cheltuieli aministrative
Nr. Operatii Cheltuieli, lei
1 Amortizare cap tractor 278988
2 Amortizare semiremorca 41888
3 Salarizare sofer 165750
.
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Total: 486626
Astfel cheltuielile totale din activitatea economică a întreprinderii vor egale cu suma
următoare:
C an an an an
tot =C adm +C mat +C doc=¿486 626 +857437.28+ 497451.76=1 841 515.04 lei
Tarife orientative sunt de 2300 euro pentru cursa tur or.Chişinău-or Wolfsburg (DE) si
2400 euro pentru cursa retur or.Hanovra(DE) -or Chişinău
V t =nc ∙ N tarif =4700 ∙ 28∙ 20,46=2692 536≤i
Pb=V t−C an
tot =2 692536−1 841515.04=851 020.96 lei
Profitul net reprezintă scopul final al tuturor agenţilor economici şi este diferenţa profitul
brut Pb şi impozit pe venit Iv (pentru anul 2018 Iv=12%=102 122.50 lei din venitul impozabil
pentru persoane juridice ):
Pn=P b−I v =748 898.46 lei
În continuare vom calcula sinecostul unui kilometru parcurs şi achitat pentru a evidenţia
profitul la un kilometru parcurs prin intermediul relaţiilor:
realC an
tot 1 841515.04 lei
T km = an = =17,02 ≈ 1.02 $
Ltot 108136 km
platit V an
tot 2 692536 lei
T km = an
= =24.89 ≈ 1.5 $
Ltot 108136 km
Indicator financiar care reflectă activitatea întreprinderii şi perspectiva de dezvoltare a

acesteia este rata rentabilităţii care este raportul dintre profit şi cheltuieli:
Pn 748 898.46
Ref = an
∙ 100 %= ∙ 100 %=40.66 %
C tot
1841 515.04
În tabelul următor vor fi incluşi principalii indici financiari:

Tabelul.3.9.Indicii financiari
Nr. Indicatorul Valoarea
1 Cheltuieli totale, lei 1 841515.04
2 Venituri totale, lei 2 692536
3 Profitul brut, lei 851 020.96
4 Rentabilitatea, % 40.66%
5 Profit pe 1 km parcurs, lei/km 7.87
.
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Concluzie
La elaborarea proiectului de an la disciplina “Transport Internațional” am abordat un proces
de transport sub toate aspectele de analiză posibile. S-a conturat și un studiu statistic al
importului și exportului din/în Republica Moldova în alte state a diferitor nomenclaturi de marfă
care a pus bază practică și logică a desfășurării pe etape a proiectului de an.
Alegerea mărfii și proiectarea optimă a rutei a fost abordată complex sub aspect tehnologic,
economic și din punct de vedere a practicii în domeniul transporturilor internaționale. În
proiectul de an s-a urmărit cu strictețe atît de convețiile și acordurile internaționale cît și de
standardele tehnice și inginerești.
La analiza sistemică a unui astfel de proces de transport s-au folosit informație din surse
internaționale, legislație internațională și manuale de specialitate.
În urma efectuării acestui proiect de an se evidențiează clar importanța sistemului de
transport în macroeconomie cît și în economia globală. Funcţionarea normală a complexului
mecanism al economiei mondiale, adică asigurarea unei bune aprovizionări tehnico mareriale a
fiecărei ramuri, subramuri, întreprinderi, satisfacerea necesităţilor de bunuri de consum a
populaţiei depind într-o măsură hotărâtoare de buna funcţionare a transportului.
Conform calculelor elaborate în proiectul dat putem menționa ca situația actuală a
transportului auto refetitor la cheltuelile procesul sunt mari dar rentabilitatea este sub 20% ceea
ce denota si faptul ca concurența pe piața serviciilor este foarte mare și pentru a supraviețui în
aceste condiții transportatorii activează cu un profit mic.
De asemenea observam termeni foarte mari de transportare, avand o cursa de aproape 12
zile, in realitate fiind scurtat acest termen de transportare prin diferite metode.
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA
Bibliografie
- https://www.cargobull.com/files/uk/filemanager_files//Neufahrzeuge/Koffer/Daten
bl__tter/Englisch/SKO-City-24-GB.pdf
- https://qpsearch.bt-forklifts.com/PDFSearch/GetPDF.asp?artno=745550-230
- https://www.google.com/maps
- http://lex.justice.md/md/354404/
- http://www.plantnatura.ro/530-ceara-alba-de-albine.html
- http://www.statistica.md/
- https://ro.wikipedia.org/wiki/Cear%C4%83
- http://transport.md/main.asp
- http://www.truck.man.eu/de/en/building-site-and-heavy-
duty/tgs/overview/Overview.html
- Aita.md
- Anta.md
Coal
a
U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA

Dadawd

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dadawd

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

1.1. Transportul auto în economia naţională..................................................................5

Compartimentul II: Aspectele organizării procesului tehnologic de transportare a

II.1 Aspectul managerial al organizării procesului tehnologic de transportare a

Compartimentul III: Calculul indicilor exonomici pentru executarea tehnologiei

U.T.M. I.M.T .521.8 257 PA

Tablelul.1.1. Sarcina proiectului

Transporturile reprezinta un domeniu important al activitatii economico-sociale pentru ca

1.2. Analiza exportului şi importului între Republica Moldova şi Germania

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Belize 4065,9 22097,8 7837,5 6813,6 1,8 - 338,68 -

*mii dolari SUA

Structura exporturilor pe principalele țări partenere

Figura.1.2.1.: Ţările prioritare în exportul si importul al Republicii Moldova

Figura 1.2.3 - Variaţia importului

Prestarea serviciilor calitative, sigure de transport ale mărfurilor asigură o tendinţă

I.2.1. Analiza exportului şi prognozarea fluxului de marfă exportată în

Mărfurile prioritare în comerţul exterior al Republicii Moldova cu Germania pot fi clasificate în

Încărcarea mărfurilor în mijlocul de transport, fixarea şi legarea mărfurilor se execută de

Pregătirea stocurilor de mărfuri şi primirea acestora la transport decurge cu următoarele

Modul de livrare a mărfii

Rezolvînd sistemul, obţinem:

Marfuri si produse diverse

-40000 -20000 0 20000 40000 60000 80000 100000 120000

Materiale textile si articole din acestea

Construim graficul variaţiei exportului de material textile.

0 5000 10000 15000 20000 25000 30000 35000 40000 45000

Tablelul.1.6 :Produse alimentare si băuturi alcoolice

Construim graficul variaţiei exportului de produse alimentare şi băuturi .

0 5000 10000 15000 20000 25000 30000 35000

Figura.1.8: Variaţia exportului de produse alimentare şi băuturi alcoolice în Germania(mii dolari

Figura.1.10: Variaţia importului de mărfuri prioritare în Germania(mii dolari SUA)

Prognozarea volumului de mărfuri importate din Germania

Categoriile de mărfuri analizate sunt următoarele:

Materiale plastice şi articole din acestea

Tablelul.1.8.Masini si aparate electrice

0 20000 40000 60000 80000 100000 120000 140000 160000

0 20000 40000 60000 80000 100000 120000

Materiale plastice si articole din acestia

0 10000 20000 30000 40000 50000 60000 70000

II.1 Aspectul managerial al organizării procesului tehnologic de transportare

II.2. Procesul tehnologic de transportare. Aspecte organizatorice.

Procesul de transport auto cuprinde totalitatea operatiilor executate cu autovehicule

1. . timpul pentru pregatirea autovehiculului în vederea plecarii în cursa. Acesta

Parcursul total al autovehiculului se determina astfel:

Viteza în localităţi (km/h) 50 50

Anumite categorii de mărfuri(fig. II.3.1.) necesită pentru transportare mijloace specializate –

M p=M gp + ( M c ∙ Nr c ) =30+ ( 28.8 ∙ 30 )=894 kg=0.894 t, unde:

M p=M gp + ( M c ∙ Nr c ) =30+ ( 30 ∙ 30 )=930 kg=0.93 t, unde:

Tabelul.2.2.Normele și dimensiunile MTA

Astfel din punct de vedere tehnico – exploataţional la efectuarea transportului respectiv

1.3 Etapele de încărcare – descărcare.

Electroîncărcătoarele universale utilitare cu furci sunt utilizate foarte eficient la

Tabelul.2.5. Caracteristica electrostivuitorului

II.3.2. Determinarea traseelor şi elaborarea graficelor de lucru

Traseul reprezintă porţiunea de drum stabilită pentru deplasarea autovehiculului la

Figura.2.10. Cursa tur Balti-Plovdiv.

Figura.2.12. Cursa retur Lublin -Chisinau

Localitatea Tipul operaţiei Distanţa, km Timpul, h

2. Coeficientul static de utilizare a capacităţii de încărcare - γst:

1726 1824 1726+1824

4. Volumul prestaţiilor (traficul) – P:

5. Parcursul total – Ltot: