Produsul intern brut

În anul 2012 PIB a însumat 87847 mil. lei, fiind în diminuare faţă de anul 2011
cu 0,8% (în preţuri comparabile).
Evoluţia PIB în anii 2011 şi 2012

În % faţă de
În preţuri perioada Gradul de
Structura, respectivă a influenţă
curente, mil.
PIB pe categorii de % anului (+/-), %
lei
resurse şi de utilizări precedent

201 201 201 201

2011 2012 2011 2012
1 2 1 2
RESURSE
Valoarea adăugată 6839 7331
brută 0 9 83,0 83,5 106,3 98,8 5,2 -1,0
din care:
1009
agricultura 5 9586 12,3 10,9 105,2 76,7 0,6 -2,9
industria 1151 1230
8 8 14,0 14,0 110,2 100,5 1,4 0,1
servicii 4855 5317
1 2 58,9 60,6 105,4 103,0 3,2 1,8
serviciile
intermediarilor
financiari indirect
măsurate -1774 -1747 -2,2 -2,0 101,2 99,6 0,0 0,0
Impozitele nete pe 1395 1452
produs 9 8 17,0 16,5 109,6 101,3 1,6 0,2
PIB 8234 8784 100, 100,
9 7 0 0 106,8 99,2 6,8 -0,8
UTILIZĂRI 9609 1029 116, 117,
Consumul final 1 54 7 2 107,3 100,9 8,5 1,0
Formarea brută de 1990 2053
capital 4 7 24,2 23,4 113,1 97,2 3,0 -0,6
din care: 1917 2054 23,3 23,4 113,0 100,4 2,9 0,1
9 0
 formarea brută de
capital fix
Exportul net - -
3364 3564 - -
6 4 40,9 40,6 112,1 102,7 -4,7 -1,2

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Dificultăţile economico-financiare cu care se confruntă unele ţări din zona Euro
au influenţat şi economia Moldovei, ceea ce s-a reflectat în modificarea structurii
PIB. Plus la aceasta, condiţiile meteorologice extrem de nefavorabile au avut un
impact negativ asupra economiei naţionale.
În ceea ce priveşte structura PIB pe categorii de resurse, s-a diminuat ponderea
valorii adăugate din agricultură, precum şi a impozitelor nete pe produse. Referitor
la structura PIB pe categorii de utilizări, s-a diminuat ponderea exportului net.
Un factor negativ care şi-a adus contribuţia respectivă la modificarea PIB-ului
pe categorii de resurse au fost condiţiile climaterice nefavorabile. Ca rezultat,
valoarea adăugată brută (VAB) creată în agricultură a înregistrat o diminuare
semnificativă de 23,3%. De menţionat, că numai în trimestrul IV 2012 VAB din
agricultură a fost cu 29,2% sub nivelul din trimestrul IV al anului 2011.
Diminuarea cererii externe la produsele moldoveneşti și condiţiile climaterice
nefavorabile au influenţat negativ sectorul industrial. Ca rezultat, în anul 2012
VAB a industriei s-a majorat cu numai 0,5% comparativ cu anul 2011. Un
impediment important rămîne problema diversificării slabe a producţiei industriale
şi capacităţile reduse de satisfacere a cererii interne.
Slăbirea cererii a contribuit la încetinirea creşterii sectorului de servicii, VAB a
căruia s-a majorat doar cu 3%, comparativ cu 5,4% înregistrată în anul 2011, însă
ponderea serviciilor în PIB, comparativ cu anul 2011 s-a majorat cu 1,7 p.p.,
atingînd 60,6%. VAB creată în construcţii a înregistrat o majorare de 1,7%. VAB
creată în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul a înregistrat o creştere de 4,2% (în
anul 2011 – 12,2%). În perioada vizată VAB creată în sectorul de transport şi
comunicaţii s-a majorat faţă de anul 2011 cu 2,8% (în anul 2011 - cu 7,1%).
Impozitele nete pe produs s-au majorat cu 1,3%. Ca rezultat, ponderea în PIB a
acestora s-a micşorat cu 0,5 p.p. comparativ cu anul 2011, constituind 16,5%.
Structura PIB pe categorii de utilizări s-a caracterizat prin majorarea cu 0,5 p.p. a
ponderii consumului final, condiţionată atît de consumul final al gospodăriilor, cît
şi cel al administraţiei publice şi private, care s-a majorat cu 0,5% faţă de anul
2011. Ritmul de creştere a consumului final al gospodăriilor, de asemenea, a
crescut nesemnificativ şi, comparativ cu anul 2011 s-a majorat cu doar 1%.
Totodată, luînd în consideraţie situaţia economică precară din unele ţări ale zonei
euro, populaţia îşi face economii, consumînd mai puţin.
 Formarea brută de capital fix a înregistrat o creştere nesemnificativă - de 0,4%
comparativ cu anul 2011. Ponderea formării brute de capital fix în PIB s-a majorat
cu 0,1 p.p. faţă de anul 2011 şi a constituit 23,4%.
Slăbirea cererii interne (încetinirea creşterii consumului final şi formării brute de
capital) şi externe a contribuit la încetinirea creşterii importurilor, cît şi a
exporturilor. Astfel, importurile au înregistrat o majorare de doar 2,5% comparativ
cu anul 2011, în timp ce exporturile au fost în creştere cu 2,3%
Inflaţia
Crearea condiţiilor indispensabile pentru menţinerea creşterii economice,
precum şi necesitatea asigurării bunei funcţionări a economiei naţionale determină
accelerarea procesului inflaţionist.
Astfel, rata inflaţiei în luna februarie 2013 a constituit 1% faţă de decembrie
2012, înregistrînd o majorare de 0,2 p.p. comparativ cu rata înregistrată în aceeaşi
perioadă a anului 2012.
Dinamica ratei inflaţiei în ianuarie-februarie 2009–2013, %

Faţă de luna Ianuarie-

precedentă Februarie februarie
Rata
faţă de faţă de inflaţiei
decembrie a perioada medie
Anii
Ianuarie Februarie anului similară a lunară
precedent anului
precedent
2009 -0,1 -1,1 -1,2 4,4 -0,5

2010 2,4 2,3 4,8 4,7 2,4

2011 1,1 1,3 2,4 6,2 1,2

0,8 6,5 0,5
2012 0,3 0,5

2013 0,8 0,2 1,0 4,5 0,5

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Preţurile la produsele alimentare în luna februarie 2013 au înregistrat cea mai

mare creştere – de 1,8% faţă de decembrie 2012. În perioada vizată s-au majorat
preţurile la legume cu 11,8%; struguri – 9%; cartofi - cu 6,2%; peşte şi conserve
din peşte şi lapte şi produse lactate – cu cîte 2,1%; zahăr - cu 2%; pîine – cu 1%
etc. Totodată, au fost înregistrate micşorări ale preţurilor la ouă cu 16,1%, citrice şi
alte fructe - cu 3,1%, ulei vegetal - cu 1,4%, orez - cu 1,1% şi fructe proaspete – cu
0,5%.
Preţurile la mărfurile nealimentare în februarie 2013 s-au majorat cu 0,9% faţă
de decembrie 2012, în special, ca rezultat al creşterii preţurilor la tutun cu 2,1%,
combustibil – cu 1,7%, tricotaje – cu 1,1%, confecţii – cu 0,5%; materiale de
construcţie –cu 0,8%, medicamente – cu 0,6% etc. Majorarea preţurilor la
mărfurile nealimentare a fost determinată, în general, de deprecierea relativ mică a
monedei naţionale, majorarea accizelor la produsele din tutun, precum şi dinamica
preţurilor mondiale la petrol.
Preţurile la serviciile prestate populaţiei au înregistrat o creştere de 0,4% faţă
de decembrie 2012. Această creştere a fost determinată, preponderent, de
majorarea tarifelor la sevicii de sănătate cu 2%, apa potabilă şi canalizare - cu
1,9%, alimentaţie publică - cu 1,1%, educaţie şi învătămînt – cu 0,7%, transportul
de pasageri - cu 0,2% etc.
Rata inflaţiei de bază (0,8%) a fost cu 0,2 p.p. sub nivelul ratei inflaţiei (1%).
Preţurile la produse şi servicii reglementate s-au majorat cu 0,3% faţă de
decembrie 2012, creşterea acestora fiind cu 0,7 p.p. mai mică comparativ cu IPC
general.
Cursul de schimb
De la începutul anului 2013 cursul de schimb al monedei naţionale a marcat o
depreciere de 1,5% faţă de dolarul SUA în termeni nominali (de la 12,06 lei pentru
1 dolar american la 01.01.2013 pînă la 12,25 lei la 28.02.2013). Leul moldovenesc
s-a depreciat faţă de Euro cu 0,3%. Principalii factori care au determinat
modificarea cursului de schimb au fost intrările valutare de peste hotarele ţării,
inclusiv din veniturile rezidenţilor din muncă şi transferurile angajaţilor, precum şi
fluctuaţiile cursului dolarului SUA faţă de alte valute pe pieţele valutare
internaţionale, determinate, în mare măsură, de problemele economice în unele ţări
din zona Euro.
În ianuarie-februarie 2013 faţă de perioada respectivă a anului 2012 structura
tranzacţiilor pe piaţa valutară internă s-a caracterizat prin majorarea esenţială a
ponderii tranzacţiilor în Euro cu 19,8 p.p. (pînă la 49,5%) şi, respectiv, diminuarea
volumului tranzacţiilor în dolari SUA cu 19,1 p.p. De menţionat, că pentru primă
dată ponderea tranzacţiilor în Euro a devinit mai mare faţă de cea în dolari SUA.
Ponderea tranzacţiilor în rubla rusească, de asemenea, s-a diminuat cu 0,3 p.p.
(pînă la 0,6%).
În primele 2 luni 2013 Banca Naţională a Moldovei (BNM) a efectuat
cumpărări pe piaţa valutară interbancară în sumă de 13,8 mil. dolari SUA. Stocul
activelor valutare de rezervă ale BNM la 28.02.2013 a atins o valoare de 2488,1
mil. dolari, majorîndu-se cu 19% faţă de nivelul înregistrat la 29.02.2012 dar fiind
mai mic cu 1,1% faţă de nivelul înregistrat la sfîrşitul anului 2012.
Agregatele monetare
Masa monetară M3 la sfîrşitul lunii februarie 2013 a constituit 49808,9 mil. lei şi
s-a majorat cu 21,6% comparativ cu data similară din anul 2012.

Masa monetară M3 pe componente

la sfîrşitul lunii februarie a anilor 2007-2013, mil. lei
50000

45000
14619.4
40000

35000 13060.7
12744.3
30000
15006.3
11969.3
25000 10223
9339.6
11477.3
20000 9555.8

7242.2 8059.1 7280.3

15000 8516.9 9383.7
5945.8
5590.7
10000 4608.2 4122.5
4138.1 3723.9
3074.1 12902.8
5000 9488.4 10476.6
8330.5
4697.2 6348.4 6346.4
0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Depozite în valută străină Depozite la termen Depozite la vedere Bani lichizi în circulaţie

Sursă: Banca Naţională a Moldovei

La creşterea masei monetare M3 şi-au adus cel mai mult contribuţia depozitele
(15,7%), soldul cărora s-a majorat cu 21,1%, însumînd 36906,0 mil. lei, fapt ce
indică sporirea gradului de economisire a populaţiei faţă de perioada ianuarie-
februarie a anului trecut.
Soldul depozitelor în monedă naţională, care deţin o pondere de 60,4% în
volumul total (la sfîrşitul lunii februarie 2012 – 57,2%), a sporit cu 27,9% faţă de
sfîrşitul lunii februarie 2012, atingînd un volum de 22286,6 mil. lei. Această
situaţie se datorează evoluţiei pozitive a depozitelor la termen (+30,7%), avînd o
contribuţie de 8,6% la creşterea M3. Depozitele la vedere, de asemenea, au
înregistrat creştere (+22,4%), contribuind cu numai 3,3% la sporirea M3. Astfel,
cea mai mare pondere în volumul total al depozitelor în monedă naţională rămîne a
depozitelor la termen – 67,3%, în mare parte datorită faptului că rata dobînzii este
mai înaltă decît la depozitele la vedere.
Soldul depozitelor în valută străină sunt, de asemenea, în creştere, dar cu un ritm
mai lent. Faţă de sfîrşitul lunii februarie 2012 acestea au marcat o creştere de
numai 11,9%, însumînd o valoare de 14619,4 mil. lei. Această situaţie este în
legatură cu incertitudinea cu privire la dinamica ratelor de schimb ale principalelor
valute internaţionale: Euro şi dolarul SUA.
Volumul de bani în circulaţie a înregistrat o creştere remarcabilă. Faţă de situaţia
de la sfîrşitul lunii februarie 2012 acesta s-a majorat cu 23,2% (contribuind la
creşterea M3 cu 5,9%).
Soldul creditelor în economie a marcat creştere faţă de nivelul înregistrat la
sfîrşitul lunii februarie 2012 cu 12,7% (constituind 36077 mil. lei). Creditele în
monedă naţională au marcat o creştere de 16,4%, iar cele în valută străină – 8,2%.

Soldul creditelor şi ratelor dobînzii (medii lunare)

la sfîrşitul lunii februarie a anilor 2007-2013
25000 25
22.93

20000 18.93 20
18.32
17.78

14.53
15000 14.06 13.9 15
13.23

11.02 10.75 10.37

9.86
9.25
10000 10
8.13

5000 5

0 0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Credite în monedă naţională Credite în valută străină Rata dobînzii la credite în monedă naţională

Rata dobînzii la credite în valută străină

Sursă: Banca Naţională a Moldovei