Globalizare

1).Caracteristici process de globalizare

 Privatizarea companiilor de stat , în special a celor dedicate administrării

serviciilor publice.
 Industrializarea proceselor , care ajută producția în masă și reduce
costurile.
 Standardizarea proceselor și normelor astfel încât produsele și serviciile să
fie funcționale în mai multe țări.
 Consumul crescut , determinat de creșterea producției de bunuri.
 Formarea de alianțe comerciale între țări pentru a forma blocuri comerciale
(Uniunea Europeană, Mercosur).
 Precaritatea muncii necalificate .
 Comunicare mai rapidă și mai eficientă , influențând luarea deciziilor
economice la scară largă.
 Apariția de noi modele de lucru (locuri de muncă la distanță).

2). Globalizarea economică -Aceasta se referă la schimbul de bunuri și servicii între

diferitele țări ale lumii. Acest lucru este promovat prin acorduri de liber schimb și
formarea de blocuri economice.

La fel, în acest domeniu există și integrarea financiară, prin care indivizii pot investi.
De exemplu, pot inversa piața de valori a unei națiuni străine. În consecință, există
un flux mai mare de capital între țări.

Globalizarea culturală- Globalizarea culturală este legată de faptul că, odată cu

schimbul de informații, practicile culturale dintr-o parte a lumii sunt cunoscute în alta.

În acest fel, anumite obiceiuri, sărbători sau elemente reprezentative devin

universale. De exemplu, într-un număr mare de țări se sărbătorește Crăciunul.

o
o Globalizarea socială-Globalizarea socială implică faptul că toată lumea din lume ar
trebui să fie tratați la fel și să împărtășească valori similare. În acest sens, există
organizații care apără, de exemplu, respectarea drepturilor omului considerate
universale, precum dreptul la viață.

Globalizarea tehnologică-se referă la faptul că oamenii din diferite părți ale lumii au
acces la aceleași instrumente tehnologice, cum ar fi Internetul și rețelele sociale.

În plus, trebuie să recunoaștem tehnologia ca un element transversal care permite

globalizarea în zonele menționate anterior. Aceasta, de exemplu, facilitând
diseminarea informațiilor, astfel încât oamenii din Europa, de exemplu, să poată afla
despre obiceiurile japoneze.

o
3). Avantaje si Dezavantaje

Economie:

Avantaje - Schimb economic și comercial mai mare între țări.

Dezavantaj- Practici de intervenție.

Creșterea inegalității și șomajului.

Tehnologie:

A: Schimb tehnologic mai mare între națiuni.

Accelerarea aparatului productiv și științific.
Comunicare globală în timp real.

D: Tehnologia înlocuiește forța de muncă necalificată.

Creșterea inegalității generate de lipsa accesului la tehnologie

Cultura:

A: Multiculturalism.
O bogăție lingvistică mai mare

D: Transculturarea.
Dispariția limbilor și dialectelor indigene.

Mediu inconjurator :

A Stimulează turismul

D: Generează daune mediului.

Avantajele globalizării

Globalizarea a generat o mai mare deschidere în termeni economici, sociali, tehnologici și culturali,
ceea ce a adus beneficii statelor și cetățenilor acestora, cum ar fi:

1).Schimb economic mai mare și mai eficient

Circulația și schimbul de produse și servicii în întreaga lume au stimulat noi politici economice și
comerciale care standardizează multe procese complicate anterior.

Acest lucru a dus la o mai mare varietate a ofertei comerciale, care încurajează consumul și
stimulează economia.

2).Schimb tehnologic
Înainte de globalizare, economiile emergente și țările subdezvoltate ar putea dura
mult timp pentru a accesa tehnologii de vârf. Acest lucru a presupus o întârziere în
ceea ce privește producția, adâncind și mai mult decalajul cu țările dezvoltate.

Globalizarea a permis un acces mai mare și mai ușor la resursele tehnologice care
au un impact pozitiv nu numai asupra economiei, ci și în alte domenii, precum
educația sau sistemele de sănătate ale țărilor aflate în condiții defavorizate.

Așadar, stimulează dezvoltarea, inventivitatea și inovația, care contribuie la progres.

3).Diversitatea culturala, globalizarea pietelor

Globalizarea a generat noi valuri de migrație și deplasare a cetățenilor din mai multe
motive (politice, sociale, de muncă). Acest lucru a generat o deschidere mai mare
față de manifestările culturale care erau necunoscute anterior, precum și o mai mare
înțelegere și respect pentru diversitate.

Acest schimb este adesea exprimat într-un multiculturalism care este acum văzut ca
un fenomen social zilnic, în special în orașele mari.

O bogăție lingvistică mai mare

Multiculturalismul și accesul la tehnologii și conținut străin au avut un impact profund
asupra limbii și a modalităților de comunicare.

În zilele noastre este foarte obișnuit să folosești cuvinte sau expresii străine. Să ai o
a doua limbă (în general, engleză), care extinde posibilitățile personale, academice
și profesionale ale noilor generații.

O mai mare întindere a drepturilor omului

Majoritatea țărilor lumii sunt subscrise la convenții sau tratate internaționale inerente
respectării drepturilor omului. Fie prin intermediul principalului său promotor,
Organizația Națiunilor Unite, sau organizații similare.

Comunicare globală
Astăzi, grație dezvoltării web și evoluției rapide a telecomunicațiilor (favorizată
tocmai de avantajele comerciale pe care le oferă globalizarea), este posibil să
comunicați instantaneu și eficient din practic orice parte a lumii.

În plus, globalizarea piețelor a generat un interes mai mare pentru știrile și

evenimentele actuale în termeni mondiali, deoarece ceea ce se întâmplă într-un
punct al planetei poate avea repercusiuni pozitive sau negative asupra economiei
sau relațiilor internaționale.

Stimul la turism
Extinderea rutelor maritime, aeriene și terestre stimulate de globalizare a stimulat
turismul în ultimele decenii.
În plus, accesul ușor la informații despre destinația aleasă și posibilitatea de a
gestiona bani în mod digital contribuie la extinderea acestui fenomen.

La rândul său, turismul devine un mod de a sprijini economiile locale și de a

promova schimbul cultural.

Dezavantajele globalizării , riscurile globalizării

Crearea de alianțe comerciale între națiuni și deplasarea masivă a populației care a
condus globalizarea a adus, de asemenea, câteva aspecte negative care au un
impact direct asupra vieții cetățenilor.

Creșterea practicilor intervenționiste

Faptul că țările sunt legate între ele prin acorduri sau convenții internaționale crește
șansele ca acestea să respecte acordurile, dar le expune și sancțiunilor sau
practicilor intervenționiste.

Acest lucru poate pune în pericol suveranitatea țărilor, pe lângă expunerea

cetățenilor lor la consecințele unor astfel de practici.

Dispariția culturii locale și a identității naționale

Într-o lume din ce în ce mai multiculturală, pierderea noțiunii de identitate este
palpabilă, dând loc transculturării.

Deși diversitatea culturală nu este un fapt negativ în sine, este invizibilitatea și chiar
dispariția manifestărilor și practicilor culturale care fac parte din identitatea unei
națiuni.

În acest sens, tendința este ca expresiile aparținând culturilor sau grupurilor etnice
minoritare să dispară, fiind înlocuite sau deplasate de o cultură dominantă, care este
în general de origine străină.

Ceea ce este și mai îngrijorător este că acest fenomen este exploatat de expresii
politice radicale care, departe de a genera bunăstare, contribuie la generarea
diviziunii politice și sociale.

Creșterea decalajului de inegalitate

Globalizarea a adus cu sine expansiunea capitalismului, care promovează o
economie de piață liberă și un nivel minim de intervenționism de către stat.

Acest lucru a dus la concentrarea capitalului în conglomeratele globale de afaceri, în

detrimentul companiilor mici și mijlocii locale și contribuind la creșterea nivelului
șomajului în lume.

În plus, practicile de muncă stimulate de capitalism au generat în multe ocazii o

precaritate a condițiilor de muncă și, odată cu aceasta, un declin al calității vieții
populației productive.
Costuri mai mici ale forței de muncă datorate dezvoltării tehnologice
Utilizarea tehnologiei în scopuri industriale a contribuit în mod semnificativ la
creșterea producției de diverse articole din întreaga lume, ceea ce determină
dezvoltarea economică. Cu toate acestea, utilizarea tehnologiei pe scară largă, în
special în agricultură, a dus la o scădere a cantității și calității forței de muncă locale.

Deteriorarea mediului la scară globală

Creșterea disproporționată a producției de bunuri și a consumului, generează o serie
de probleme care afectează mediul. De la utilizarea substanțelor chimice în industria
textilă până la neplăcerile generate de cantitatea de deșeuri plastice și tehnologice,
pentru a numi câteva, fără a lua în considerare defrișările pentru exploatarea
lemnului sau a solului.

Pe de altă parte, creșterea turismului către locuri care anterior erau puțin cunoscute
a cauzat daune grave și, în unele cazuri, ireparabile multor ecosisteme.

4) Globalizarea întrebuințată pentru a descrie un proces multicauzal care are drept rezultat

faptul că evenimente care au loc într-o parte a globului au repercusiuni din ce în ce mai ample
asupra societăților și problemelor din alte părți ale globului.
Globalizarea este procesul de integrare internațională care rezultă din schimbul de opinii,
produse, idei și alte aspecte ale culturii la nivel mondial.[1]</ref>[2] Progresele în transport și
infrastructura de telecomunicații, inclusiv dezvoltarea telegrafului și a urmașului
său Internetul (3), sunt factori majori în globalizare,[3] generatoare de interdependență în
continuare a activităților economice și culturale.[4]