Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti

Facultatea TRANSPORTURI TRAFIC RUTIER

Departamentul Transporturi, trafic şi logistică

POLINOMUL DE INTERPOLARE LAGRANGE

Pentru a vedea cum se ajunge la acest polinom se va rezolva următoarea

problemă:
Să se determine polinomul P0(x) astfel încât P0 ( x0 )  y 0 şi P0(xi)=0
pentru i=1, 2, …, n.
Cum P0(x) se anulează pentru x=xi înseamnă că el este divizibil cu x-xi,
şi deci va fi divizibil cu produsul:
( x  x1 )( x  x 2 )...( x  x n )

 P0 ( x)  k ( x  x1 )( x  x2 )...( x  xn )

Cum P0 ( x0 )  y 0 vom avea:

k ( x0  x1 )( x0  x2 )...( x0  xn )  y 0

y0
 k
( x0  x1 )( x0  x2 )...( x0  xn )

şi deci:
( x  x1 )( x  x2 )...( x  xn )
P0 ( x)  y 0
( x0  x1 )( x0  x2 )...( x0  xn )
 În mod analog se pot determina polinoamele P1(x), P2(x), …, Pn(x), care
să fie egale cu y1 respectiv y2, …, yn pentru x egal respectiv cu x1, x2, …, xn
şi egale cu zero pentru toate celelalte valori. Adică:

Pi ( xi )  y i pentru i=0, 1, …, n

şi
Pi(x)=0 pentru x=xi;
Se va găsi astfel:
( x  x0 )( x  x2 )...( x  xn )
P1 ( x)  y ,
( x1  x0 )( x1  x2 )...( x1  xn )

( x  x0 )( x  x1 )( x  x3 )...( x  xn )
P2 ( x)  y 2 ,
( x 2  x0 )( x 2  x1 )( x2  x3 )...( x2  xn )
…………………………………………………..,
( x  x0 )( x  x1 )...( x  x n 1 )
Pn ( x)  y n
( xn  x0 )( xn  x1 )...( xn  xn 1 )
Dacă se însumează, se obţine polinomul de interpolare Lagrange, care se
poate scrie prescurtat sub forma:
n ( x  x0 )( x  x1 )...( x  xi 1 )( x  xi 1 )...( x  xn )
P( x)   y i
i 0 ( xi  x0 )( xi  x1 )...( xi  xi 1 )( xi  xi 1 )...( xi  xn )
Acest polinom de gradul n, după cum se poate observa, satisface
condiţiile:
P(x0)=y0, P(x1)=y1, P(x2)=y2, …, P(xn)=yn
C. Aplicaţii

1. Să se determine ecuaţia spaţiului în funcţie de timp în mişcarea unui

vehicul, ştiind ca în prima oră parcurge 14km, în ora a doua tot 14km, în a
cincia 7km şi în a opta 21km.

Indicaţii pentru rezolvare:

f(1)=14; f(2)=14; f(5)=7; f(8)=21;

Polinomul lui Lagrange va fi:
( x  2)( x  5)( x  8)
f ( x)  14
(1  2)(1  5)(1  8)
( x  1)( x  5)( x  8)
 14
(2  1)(2  5)(2  8)
( x  1)( x  2)( x  8)
7
(5  1)(5  2)(5  8)
( x  1)( x  2)( x  5)
 21
(8  1)(8  2)(8  5)

 f ( x)  1 (3x 3  31x 2  72x  124) (1)

12
În ipoteza unei legi polinomiale a spaţiului în funcţie de timp, ecuaţia
mişcării va fi dată de relaţia (1), putându-se calcula spaţiul parcurs de
vehicul în orice altă perioadă de timp.
Dacă se întocmeşte graficul funcţiei din relaţia 1 se vor putea determina
cu mai multă uşurinţă valorile funcţiei pentru diferite valori ale variabilei x.
În acest mod, interpolarea si extrapolarea se poate face direct pe cale
grafică, prin simpla măsurare a ordonatelor corespunzătoare absciselor
situate în interiorul sau în afara valorilor x  [1,8].
2. Dacă se cunosc numai 2 puncte prin care trece curba, din formula lui
Lagrange rezultă o dreaptă, iar dacă se cunosc 3 puncte, o parabolă.
Demonstraţi!