Curs 1

Prezentarea noţiunilor de trafic, circulaţie, deplasare.

A. trafic (plural traficuri) = 1 Frecvenţa operaţiilor de transport (feroviare, maritime, terestre,
aeriene) efectuate în condiţii date şi într-un anumit interval de timp. (discutabilă definiţie).
= 2 Totalitatea legăturilor de telecomunicaţie stabilite într-un
anumit interval de timp şi în condiţii date.
= 3 Comerţ ilicit (trafic de arme, trafic de influenţă).
(conform Dicţionar general al limbii române, Ed. Enciclopedică, 1992, autor Vasile Breban).
B. trafic (din engleză traffic) = 1 Comerţ ilegal şi clandestin (Trafic de arme şi de influenţă).
= 2 Circulaţia şi frecvenţa trenurilor, automobilelor şi
avioanelor.
(conform Le Petit Larousse en couleurs, Ed Larousse, 1995)
Circulaţie = Deplasarea vehiculelor (după anumite reguli) pe o cale de comunicaţie.
= 2 Mişcare a unui lichid (gaz) într-un circuit
= 3 Schimb de bunuri (conform Vasile Breban)
Circulaţie = Mişcarea unui lichid (circulaţie sângelui)
= Deplasarea persoanelor, a vehiculelor pe una sau mai multe căi
= schimburi economice (conform Larousse)
Deplasare = a-şi schimba poziţia
= a merge dintr-un loc în altul.
Ingineria traficului se ocupă cu studiul circulaţiei rutiere în vederea determinării modului de
acţiune pentru desfăşurarea traficului rutier în condiţii de siguranţă, de confort, fluenţă şi
economicitate. Datele obţinute din studii sunt folosite şi pentru planificarea şi proiectarea
drumurilor.
Mărimea traficului depinde de următoarele elemente:
- gradul de motorizare; (nr. de vehicule la 1000 locuitori)
- mobilitatea populaţiei;
- componenţa parcului de autovehicule.
Definirea noţiunilor de automobil, autoturism, vehicul, autovehicul
- circulaţia pietonală;
- configuraţia şi caracteristicile reţelei stradale;
- dispozitivele de dirijare, semnalizare, comandă şi control a traficului;

1
 - mărimea şi amplasarea parcărilor;
(o parcare trebuie să fie în concordanţă cu capacitatea drumurilor care converg către ea – vezi
exemplul CORA sâmbătă, vezi = Carrefour Orhideea);
- iluminarea;
- reglementările legislative în vigoare.
Primele şi metode ale ingineriei traficului – cele referitoare la numărarea traficului – datează
din timpuri foarte vechi.
De exemplu, (în Roma antică exista o reglementare a circulaţiei vehiculelor şi a locurilor de
parcare, străzi cu sens unic, drumuri rezervate exclusiv pentru transporturi militare).
Studiile ştiinţifice au apărut după 1900, în SUA, primele fiind realizate de inginerul Wiliam
Eno, care este considerat întemeietorul ingineriei traficului rutier (ingineria circulaţiei).
Traficul rutier este o rezultantă a acţiunii mai multor factori:
- drumul cu toate caracteristicile sale (în plan, în profil, rezistenţe la înaintare);
- autovehiculul cu toate caracteristicile sale statice şi dinamice;
- omul cu variate comportamente;
- sistemele de reglementare a circulaţiei.
Chiar înainte de 1960 în ţările industrializate s-a ajuns la un grad mare de ocupare a drumurilor
ce a condus la congestie, în special în marile oraşe. Acest lucru se explică uşor dacă se ţine seama de
suprafeţele pe care le ocupă în mişcare participanţii la trafic:
- 0,75 m2 pentru un pieton;
- 2 m2 pentru fiecare persoană din vehiculul de transport în comun;
- 7 m2 pentru o bicicletă;
- 18 m2 pentru o motocicletă;
- 30 m2 pentru autoturisme.

2
 Cinematica punctului material

Schema tipurilor de mişcări pe care le poate efectua un punct material, este:

uniformă uniform
 v  ct; a  0  uniform accelerată
 
Rectilinie
  variată a şi vde acelaşi sens
var iată
a  ct uniform

a  0
încetinită
Mişcarea
punctului
neuniformă
a  ct a şi v de sensuri
material uniformă opuse
v  ct
curbilinie

neuniformă
v  ct

Cea mai simplă mişcare este cea rectilinie şi uniformă a cărei lege este s  v  t , în care viteza
este un vector. Caracteristicile unei mărimi vectoriale sunt:
direcţia, sensul, intensitatea (modulul, mărimea) şi (uneori, în cazul forţei) punctul de
aplicaţie.
Adunarea a doi vectori, numită şi compunerea lor au drept rezultat un vector numit suma lor.

noua direcţie
a deplasării
Direcţia vechea direcţie
deplasării a deplasării

În primul caz sania este trasă de câte 3 câini pe fiecare deirecţie, iar în cel de-al doilea pe o
direcţie este un singur câine. Direcţiile de deplasare sunt diferite în funcţie de sursa celor doi vectori.
Exemplul sugerează regula de compunere a vectorilor numită regula paralelogramului, dar şi
regula derivată din aceasta numită regula triunghiului.

3
 b b
S S

a a
Regula paralelogramului Regula triunghiului

Să se adune următorii doi vectori:

b'
S

Se deplasează vectorul b în originea lui a şi se aplică regula paralelogramului.

Adunarea a mai mulţi vectori se face aplicând:

b ab

a
c

abc 0
regula paralelogramului succesiv la doi câte doi.
Prin regula triunghiului este şi mai simplu.

b
c'
b'

a a'
c

4
 Dacă ultimul vector închide linia poligonală, atunci înseamnă că suma vectorilor este nulă.
Până acum am avut de a face cu vectori concurenţi. În cazul în care direcţiile celor doi vectori
coincid ei se numesc coliniari.

v1
v2

 Platforma se deplasează cu v 2 ;

 Omul se deplasează pe platformă cu v1 .

Omul se va deplasa faţă de sol cu viteza v 2  v1 .

Dacă omul se mişcă în sens contar deplasării platformei, viteza lui faţă de sol va fi mai mică,
egală cu diferenţa v 2  v1 , dacă v 2  v1 , şi orientată în sensul de mers a platformei. Un observator
de pe sol vede omul înaintând cu o viteză mai mică, în sensul de mers al paltformei.
Dacă v 2  v1 , atunci omul de pe platformă rămâne pe loc faţă de pământ.

Aplicaţii
1. Calculaţi intensitatea sumei a două forţe perpendiculare F1 şi F2 , care acţionează asupra
unui corp pe care îl deplasează după o direcţie ce face un unghi de 30 o cu forţa F1. Modulul forţei F1
este 30 N. Să se calculeze şi intensitatea lui F2.
Răspuns:

F
F2
30o
F1

F1 F1 30 60
cos 30  F 
 
F cos 30 3 3
2
F2 60 1 30
sin 30   F2    .
F 3 2 3

5
 2. O barcă traversează cursul unui râu. Vâslaşul antrenează barca vâslind perpendicular pe

direcţia de curgere cu v b , iar viteza de curgere a apei este v c  3 m / s .

Se cunoaşte lăţimea râului OA = 4m şi deplasarea AB = 3 m până la punczul unde ajunge
barca.
Să se determine viteza deplasării bărcii faţă de mal?

A B

vb v

O vc

Din asemănarea triunghiurilor se poate scrie:

vc v v v v v AB 2  OA 2
 b   c  b  v  vc  5 m / s .
AB OA OB AB OA AB 2  OA 2 AB

v c  OA 3  4
iar v b    4 m/s .
AB 3
În cazul unui unghi  oarecare între direcţiile vectorilor concurenţi ce se compun, modulul
vectorului sumă se calculează cu relaţia:

S  a 2  b 2  2ab cos  .

a

b

6
 Temă:
Doi sportivi, fiecare având masa de 90 kg şi o fetiţă cu masa de 30 kg trag de o ladă, ca în
figura următoare:
S1

Fetiţa

S2

Cum vă explicaţi că fetiţa îi mişcă din loc pe cei doi sportivi?

Ce unghi trebuie să facă între ei doi vectori de module egale, pentru ca suma lor să fie un
vector de acelaşi modul?
Scăderea vectorilor

A scădea doi vectori revine la a aduna pe primul cu opusul celui de-al doilea:

ab a b .  
Vectorul diferenţă a doi vectori concurenţi a şi b este vectorul D  a  b , care uneşte
extremităţile celor doi vectori şi este orientat de la extremitatea scăzătorului spre cea a descăzutului.

Mărimea lui D se calculează cu relaţia:

D 2  a 2  b 2  2ab cos  .

Dab
b
b Dab
a

b Dab a