Probleme rezolvate

1. O scară rulantă ridică un călător, aflat în repaus pe scară, în timpul t 1 =

30 s. Când scara nu merge, călătorul urcă în timpul de t 2 = 20 s. În cât
timp (t) urcă călătorul pe scara mobilă (aflată în funcțiune)?

Rezolvare:

Notăm cu vs – viteza scării, vc – viteza călătorului față de scara imobilă (fixă) și

cu v – viteza călătorului față de sol.

Viteza călătorului față de sol este v = vc + vs

Distanța parcursă de călător în cele trei cazuri este aceeași și egală cu lungimea
scării:

d = vs ∙ t 1 = vc ∙ t 2 = v ∙ t

Calculăm timpul (t) în care călătorul urcă pe scara mobilă:

2. Avem următoarele două grafice. Determină ce fel de mișcare au cele

două mobile și legile lor de mișcare.

Rezolvare:
Ambele mobile au o mișcare rectilinie uniformă, deoarece graficul x = f(t) este o
funcție liniară de timp, fiind o linie dreaptă. Legea MRU este un polinom de
gradul I în timp.

Scriem legea mișcării rectilinii uniforme:

x = x0 + v ∙ t când mobilul se depărtează de reper
x = x0 - v ∙ t când mobilul se apropie de reper

Pentru mobilul 1 (care se apropie de reper), intersecția graficului cu axa

poziției (Ox) este în punctul 300 m, deci x01 = 300 m. Pentru a calcula viteza
luăm două puncte pe grafic și ducem de la fiecare punct de pe grafic
perpendiculare pe cele două axe pentru a afla Δx, respectiv Δt.
Δx = 100 m
Δt = 100 s

Calculăm viteza cu formula:

Înlocuim datele obținute din grafic în legea mișcării:

x = x0 - v ∙ t = 300 - 1 ∙ t
x = 300 - t

Pentru mobilul 2 (care se depărtează de reper), intersecția graficului cu axa

poziției (Ox) este în punctul 0, deci x01 = 0.
Pentru a calcula viteza luăm două puncte pe grafic și ducem din aceste puncte
perpendiculare pe cele două axe pentru a afla Δx, respectiv Δt.
Δx = 100 m
Δt = 50 s

Calculăm viteza cu formula :

Înlocuim datele obținute din grafic în legea mișcării:

x = x0 + v ∙ t = 0 + 2 ∙ t
x=2∙t

3. Două trenuri merg unul spre celălalt cu viteza de v1 = 64,8 km/h,

respectiv v2 = 79,2 km/h. Un pasager din primul tren cronometrează un
timp τ = 5 s în care vede al doilea tren trecând prin dreptul său. Care este
lungimea trenului al doilea?

Rezolvare:

Scriem datele problemei și le transformăm în SI:

v1 = 64,8 km/h = 18 m/s (împărțim valoarea vitezei în km/h la 3,6)
v2 = 79,2 km/h = 22 m/s

Față de călătorul din primul tren, trenul al II-lea are o viteză relativă de v 1 + v2.
Dacă pasagerul din primul tren cronometrează un timp τ în care vede al doilea
tren trecând prin dreptul său, înseamnă că lungimea trenului al doilea este:

3. Două trenuri merg unul spre celălalt cu viteza de v1 = 64,8 km/h,

respectiv v2 = 79,2 km/h. Un pasager din primul tren cronometrează un
timp τ = 5 s în care vede al doilea tren trecând prin dreptul său. Care este
lungimea trenului al doilea?

Rezolvare:

Scriem datele problemei și le transformăm în SI:

v1 = 64,8 km/h = 18 m/s (împărțim valoarea vitezei în km/h la 3,6)
v2 = 79,2 km/h = 22 m/s

Față de călătorul din primul tren, trenul al II-lea are o viteză relativă de v 1 + v2.

Dacă pasagerul din primul tren cronometrează un timp τ în care vede al doilea
tren trecând prin dreptul său, înseamnă că lungimea trenului al doilea este:

4. Un punct material se află în poziția inițială în punctul P1 de coordonate:

8 m și 6 m. El se mișcă rectiliniu uniform cu o viteză de 4 m/s, paralel cu
axa Ox. După un interval de timp de 3 s ajunge în punctul P2. Reprezintă
vectorii de poziție ai punctului material în cele două puncte și determină
modulele lor.

Rezolvare:
- Reprezentăm grafic cei doi vectori de poziție:

5. Două mobile care se deplasează pe aceeași direcție au următoarele

ecuații de mișcare:
x1 = 3t, respectiv x2 = 10 – 2t. Determină timpul lor de întâlnire și locul de
întâlnire.

Rezolvare:

Scriem condiția de întâlnire pentru cele două mobile :

x1 = x2
3t = 10 – 2t
5t = 10
t=2s

Pentru a calcula locul de întâlnire, înlocuim timpul t într-una dintre ecuațiile de

mișcare:

x1 = x2 = 3 ∙ 2 = 6 m

III.1.3.6. Mișcarea rectilinie uniform variată.

Mișcarea rectilinie uniform variată este mișcarea unui mobil pe o traiectorie rectilinie și cu
vectorul accelerație instantanee constant în modul, direcție și sens.
Mișcarea rectilinie uniform variată este de două feluri: mișcarea rectilinie uniform
accelerată și mișcarea rectilinie uniform decelerată.

Un mobil are o mișcare rectilinie uniform accelerată atunci când modulul

vitezei lui crește în timp.

Iată cum arată pozițiile unui mobil la intervale de timp egale în mișcarea
rectilinie uniform accelerată:

emplu de MRUA
Cel mai cunoscut exemplu de mișcare rectilinie uniform
accelerată este căderea liberă a corpurilor pe Pământ.

Toate corpurile cad spre Pământ cu o accelerație constantă, numită

accelerație gravitațională, g = 9,81 m/s2. Când corpul cade liber, viteza
inițială a acestuia este v0 = 0 m/s.

egea accelerației în MRUA este:

Legea vitezei în MRUA este:

🔦 Observație importantă:

Deoarece în MRUA, în intervalul de timp [t0, t], viteza mobilului crește liniar cu
timpul, se poate calcula viteza medie (vm) ca medie aritmetică a valorii acesteia
la momentele 0 și t, adică:
Formula lui Galilei ne permite să calculăm viteza mobilului pentru orice
poziție a sa:

v2 = v02 + 2a (x - x0)

Cazuri particulare:

a) Dacă mobilul pleacă chiar din reper (din O - originea coordonatelor),

x0 = 0, la t = 0, atunci avem relația:

v2 = v02 + 2ax

b) Dacă și v0 = 0, adică mobilul pleacă din repaus, la t = 0, avem :

v2 = 2ax

🔦 Observație

Formula lui Galilei se obține astfel:

- scoatem timpul din ecuația vitezei: