Potrivit optiunilor proprii, elevii pot selecta, pentru sedinte individuale de preqatire,

un numar adecvat de itemi din fiecare capitol sau modul. Pentru constructia unui
test pot fi alesi fie 20, fie 23 itemi din fiecare dintre capitolele preferate. Rezulta Tn MECANICA
est fel teste conti nand 40 sau 46 itemi, comparabile ca Tntindere :;;istructure cu
I din examenul real. t Llsta de termeni
Pentru elaborarea unui test este, desigur, recornandabila consultarea unui
profesor care ar putea asigura criterii mai pertinente de selectie a itemilor Tnfiecare 1. Prlnclpiul inertiei
test, criterii bazate pe cornpetentele de rnasurat si pe nivelul specific de dificultate
Un corp l§i menilne starea de repaus sau de miscere rectilinie §i unitorme at~t
I flecarul item.
timp cat asupra sa nu actioneaza alte corpuri care sa-i schimbe aceasta stare
3. Conceptia de elaborare a lucrarll poate fi usor adaptata Tnanii urrnatori unor mecenice.
eventuale moditicari ale cotttinutolu! programei de examen, cat :;;iale structurii
Inertia este proprietatea corpurilor de ~-:;;i rnentine starea de repaus sau de
subiectului. Aceasta se va putea realiza prin ajustarea listei de termeni si prin
rniscare rectilinie ~i uniforrna atat timp cat asupra lor' nu actioneaza alte corpuri
completarea fiecaruia din cele patru module cu noi itemi. care sa Ie schimbe aceasta stare mecanica.
Masa este 0 rnarime fizica scalara ce mascara inertia corpurilor.
Colectivul de autori care sernneaza aceasta lucrare este format din cadre
Masa este 0 marirne fizica fundarnentala in S.1.
dldactice cu 0 prestiqloasa reputatie profesionala ce I:;;i desfasoara activitatea In
legll din lasi Tn care preqatirea elevilor se realizeaza la un Tnalt nivel de (m) = kg
rforrnanta. Prin aceasta lucrare este valorificata 0 vasta experienta de predare, Kilogramul este 0 unitate de rnasura fundarnentala in S.1.
precum !ii 0 calificare in munca de redactare obtinuta de colectivul de mai sus ca
utorl de manuale scolare de fizica sau de remarcabile culegeri de probleme. 2., Sisteme de rt;fer.inta inertiale .. :'
Acuratetea forrnularii textului de referinta ~i a sarcinii de lucru pentru elev din Sistemul de referinta (referentialul) este format din corp de referinta, rigla ~i
'Iacara Item demonstreaza ca autorii au 0 reflectie foarte articulata asupra tehno- ceas.
loalel de scriere a itemilor Tngeneral ~i a unor subiecte pentru examen in particular. Sistemul de referinta inertial:
oate acestea constituie ARGUMENTE in favoarea sernnalarii aparitiei acestei este un sistern de referinta in care este valabil principiul inertiei:
rtl ca 0 contributie de referinta la literatura de specialitate din domeniul didacticii este un sistem de referinta care este in repaus sau se rnisca rectiliniu ~i
Ilzlcll, Profesorii de fizica ~i elevii interesatl de aceasta dlscipllna, ca proba de ~ ,
uniform (v = const.).
xamen, vor gasi aici un suport substantial pentru 0 autentica autoformare creativa.
3. Principiul fundamental at dinamicii
Alex. Burcin - Bucuresti
Forta este 0 rnarirne fizica vectonala ce mascara interactiunaa dintre corpuri.
Vectorul forta este egal cu produsul dintre mese §i
vectorul ecceleretie.
_ ~
~a rt
IF=m·;1 .
Acceleratia are aceeasi directle ~i sens cu forta aplicata Fig. 1
corpului (fig. 1).

• Impulsul punctulul material

tnuuueu! PUll ste msrimee fizica vectoriete egala cu produsul
lilli/it) tnusn

~ 11/ ;'/
III M£:.CANICA
----~.----- _.- - . 1·llIlA III IIHMI NI 11

n Reactlunea greutA\li unul corp este forta de atractie cu

/1 ceeasi directie ~i sens cu viteza punctului material m ~ p
(flg,2).
lJnltatea de rnasura pentru impuls este :
•
- D

Fig. 2
•
cesta actloneaza asupra Pam~ntului, are punctul
de apllcatle in centrul Pamantului ~i directia razei
corespunzatoare pozitiei corpului (fig. 6).
rn
< p >= Ns= kg-
s ortele de contact dintre corpuri «:': ...,-;:~""~ Fig. 6
Alto torrnulan pentru principiul fundamental al dinamicii:
fory~ care se exercita asupra unui corp rezultand din contactu/ direct cu un
Forta medie este egala cu raportul dintre variatia impulsului ~i intervalul de
lIt corp este numita forta de contact.
limp in care are loc aceasta variatietfiq. 3).
---t Acuasta fOrla este rezultanta dintre forta de frecare
~
~ --N?r. PI.

n
("lllIta Tnplanul de contact dintre corpuri) ~i norrnala.
In fig, 7 sunt reprezentate (cu punctul de aplicatie A)
sau:
Forta reprezinta derivata impulsului in raport cu timpul. ~ ""'\; hll\ule ce actioneaza asupra corpului superior ~i
,nllC\lunile lor (cu punctul de aplicatie B) ce actioneaza
-'-F=!tm
. -=-
.; dpl I '••upra corpului inferior.
Fig. 3
61->0 I:!.l dt Unghiul dintre forta de contact (Fe) in timpul
Ilunec~rii unui corp fa\a de altul ~i normala la
. Unltatea de masura a fortei uprafata de contact se calculeaza din relatia : Fig. 7
l/nltatea de rnasura pentru torta este newtonul ~i se deduce din principiul FI
tgq>=-' = ~
fundamental al dinamicii: N
m e nurneste unghi de frecare ( q> ).
( F ) = (m ) (a ) = kg . -2 = N
s
Un newton este forta aplicata unui corp cu masa de 1 kg care li irnprirna 0 glle frecarii la alunecare .
cceleratie de 1 m/s2 ..
I; recarea se manifesta atunci cand doua corpuri sunt in contact ~i ea poate fi:
frecare statica - caca cele doua corpuri sunt in repaus unul fa\a de altul.
Principiul actlunii !ji reactlunil frecare cinernatica (Ia alunecare) - caca un corp aluneca pe celalalt.
lorta de frecare apare datorita Intrepatrunderii nerequfaritatilor ~i asperitatilor
c~ un corp A actioneaz8 asupra a/tui corp B cu 0 forta F AS , numita ectiune,
mlcroscopice ale celor doua suprafete care aluneca una fa\a de cealalta.
/ de-a/ doi/ea corp actioneaza asupra ptimului cu ~ ~
I u91:
o fort~ PHI! ega/a In modu/ §i opusa ca sens, ~ ~ I) orta de frecare /a a/unecare dintre doua cotputi nu

----.
Ilumittl reac(iune (fig, 4). ~ ---t
depinde de aria supretete! de contact dintre corpuri.
I"'"'P-;-'-IIJ-=----,P-B-A I Fig.4 v N
rya de frecare /a a/unecare este proportion a/a cu ---t ~
bservatil: fOlta de ap~sare norma/a exercitata pe supretete de Ff F
1, Cele coua forte - actiune ~i reactiune - apar simultan, ntact. .~~':.~""~::.,;:~,;:~~'t\~":.~'Z~~~

r actloneaza asupra unor corpuri diferite. ~ -+

Denumirea de .actiune" ~i .reactiune" este arbitrara.
N G
t.xemplo: Fig. 8
C) \ Normal te forta care actioneaza asupra unui ('

cor r " IIlnd ronctlunea apasarli normale pe

IIIHl1ln\ 1'1111t1 N(lrmi,I~1 este perpendlculara p d ntnct dlnlre cele dou rpurl;
"
1'111 ~1/.1\ 1'111111 (11\1 II) I I
 MLCANICA 1·lm" III " I~M' NI
--~

detormar readuce corpul forma Initlalill dup

• .• un vehicul al carui motor deterrnina rotlres ro\lIor poate inainta

datorita frecaril dintre roti ~i sosea; **mersul oamenilor este posibil
.-'- __ -L.,-:-_-?;) i
datorita fortei de frecare dintre talpa inc~l\amintei !1i teren;
k reprezlnta a firului sau a w:. ..., I ~FC :
I
*w"franarea vehiculelor este posibila datorita fortel de frecare;
"w**transmiterea miscarii prin curele de transmisie este posibila rtului (k)
In ~~~~~~'~~~~~~~I " ,"
datorita tortelor de frecare etc. ..•.
.""",--
• in acest caz, torta de frecare este manta prin cresterea fortei de re modulul egal cu deformarea elastica a
apasare sau a coeficientului de, frecare (marirea asperitatilor rnsortului (diferenta dintre lungimea resortului defor-
Fig. 10
suprafetelor) mnt - I - ~i lungimea resortului nedeformat -10) ~i sensul

L
sau daunatoare (:ro~terii deforrnarii.
• deoarece deterrnina uzarea pieselor ce intra in alcatuirea unor I or(D elastic~ este prop0rtiona/~ cu valoarea deformatiei §i

•
mecanisme, lncalzirea lor !1i implica un consum de energie
suplimentar impus de lucrul mecanic al fortelor de frecare;
in acest caz, forta de frecare este diminuata pnn folosirea
(1/I(/l1t8t~tn sens opus cresterii detotmetiet (fig. 10).
111fig. 11 este reprezentata dependenta fortei elastice de
cloformarea resortului. ·(x). Se poate scrie relatia: .
0l~ x
lubrifiantilor ~i/sau a miscarli de rostogolire. k = -tg a Fig. 11
, Coeflcientul de frecare'Ia alunecare
- ,';.
gea de mlscare i'
oeficientul de frecare la alunecare este definit prin relatla;
r. Voctorul de pozitie (~) al unui punct este vectorul care
~l=-· Y
N uneste originea sistemului de axe cu punctul considerat,
Coeficientul de frecare la alunecare este 0 marime adtmensionala. lvt'lnd sensul spre punct (fig. 12). Yl __
~ r (Xl,Yl)
Coeficientul de frecare la alunecare depinde de natura lji gradul de prelucrare l'rolectii1e vectorului de pozitie pe cele doua axe r
a supratetelor aflate in contact. rnprezlnta coordonatele punctului. K .x
Coeficientul de frecare la alunecare nu depinde de viteza corpurilor affate in contact. 11)(10D de miscere a unui punct material este 0 relatie ce X,
nxprlma dependenta de timp a vectorului de pozltie
10. Forta de tensiune (,orospunzator punctului: Fig. 12
In orice sectiune a unui fir (cablu, bara etc.) supus
ctlunli unei forte exterioare (Ii) actioneaza doua
forte eg~le in modul, dar oPl!se ca ~ens (fig. 9).
l±J
~
. ~ ~
c f
ti' -
I ohlvalent pot fi exprimate
r = r(t)
legile de miscare
1111 illlu\llIor punctului material dupa cele doua axe:
ale
Y

rlcare din aceste torte se nurneste tensiune. A B e = x(t)

F,lii este forta cu care portiunea BA actioneaza Fig. 9
x
..~i y = yet) """'"" .x
Voctorul doplasare (I:lr) reprezinta variatia vectorului
suprea portiunii BC. Fig. 13
"It pO/ltla (fig. 13):
';'/11' este forta cu care portiunea BC actioneaza asuprea p0r1iunii BA Ar=ro-rl
T=F/JA =F/JC
Vlteza, vectorul vlte
1·, Vlltllll 111mI/o /I 1111111IHllwl tuutotlu! Tllir-IIII lntervni do limp At, fat~ de un
,.'.,,,11/ clII ,,11,1//11(" ItIIJltlll"lfI '"/JO/IIII clllll", VlIe/ollll clflfJllUWrB (At') sl durat,
1,11I/llltitl II 11/,,/1//11/111 ( ,\I )
1.\ MI·GANICA

u
-
VII/ =-;;t
/:1.1'

vlteza medie are directia !?i sensul vectorului deplasare

(fig. 14).
vlteze momentene (sau instantanee) reprezints
oonvoi» vectorului de pozifie Tnraport cu timpul:
-
v= lIlTI-=-
. l1r - - dr
6HO l11 dt
Viteza rnomentana are d)rec~ia tangenta la traiectorie !?i
sensul rnlscaru mobilului (fig. 15). -
/\1'
(M) m VII/ = -; l11'=v6.t; 1'-1'0 =v~t; 1'=1'0 -tv(t-/())
Unitatea de rnasura pentru viteza : (v)
.
=-( ) =-
M s
1\1
r ,X xa Ox este aleasa dupa dreapta rniscarii:
Fig. 14 x{l) = xo + v{l-to)
14. Acceleratla, vectorul acceleratle
Accelera(ia medie a unui punct material inir-un interval de timp St , fata de un earl! rectilinii uniform variate
sistem de reterinie reprezinta raportul dintre miscere rectilinie uniform veriete misceree punctului materiel pe 0
vEJriatiavitezei (l1V ) §i durata acestei variatii (l1t): ' '. cceteretie constents.
I _I c: ===
i Tnrniscarea rectilinie uniform variata:
- l1v
all/=-
l1t 1~=~o+;(t-to)1
Acceleratia medie are directia !?i sensul vectorului Itl cnzul ln care axa Ox este chiar dreapta miscarii:
/\ v (fig. 16). v=vo+a(t-Io)
Fig. 15
Acceterette momentana reprezinta derivata vitezei in Deducerea legii vitezei:
raport cu timpul:
Av - - - - - - - -
(//1/ a= -; I\v: ClI\I; V-vo =al1l; v=vo +o(t-/o)'
;= lim l1v = dv /\1

61->0 M dt III 11111 a este reprezentata graflc viteza mobilului in functie de timp tn ml
In general, acceleratia rnornentana este orientata spre interiorul curbei repre- IwAlllnlo uniform varlata:
entate de traiectoria mobilului (fig. 17).
Acceleratia are doua componente: Miscarc UJli/()[I11 HCQclGratil ~nr'(,! unjfo)'nJ il1cQtLoiln
o una tanqenta la traiectorie (-;;; ) care apare datorita .v p, a>O .v H'O
variatiei modulului vitezei mobilului. v'··_··-

una perpendiculara pe traiectorie (;,;) apare

datorita variatiei directiei vitezei mobilului. Flg.16
Unltatea de rnasura pentru acceleratie:

(M) C~) 111

"\":t.- -~~
1/', II II I"
Ax
111'
1
I - ol JII' ""

111111111
, I
~

(II) (AI) s s
Ilu 1
 MI:CANICA
-.--- ..~ II(nAIIIIIHMINI

( t\x) intre rnomentele 'II ,I 1 reprezlnta arl ntarl pontru dlforlto tlpurl de mhjcari
j I

de grafieul viteza - timp intre aeeste momenta (aria AOBB').

uniform lncetlnita (eu to = 0), timpul de oprlre se calculeaza din x = Xo + vt
x

Legea
a
miseMi reetilinii uniform variate este:
'- -
r(t)~ro+vo·(t-to)+a.
topr;re =--

-
Vo

_ (/-1

2
0
)2
I
I)

(x(),to) (x ,t)
Ja~o ~ E
o o
tgn=v _

Aleg~nd axa Ox ea dreapta a rniscarli, avem 0 singura ecuatle:

(/-t )2 Mlecarea reetilinie
x(t)=xo +vo ·(t-to)+a·~-::..:.- o
2 I uniforrna:
v<O
x = Xo -Ivlt
unde: Xo este eoordonata punetului material la rnornentul ini~ial to; Vo este
ini~iala a mobilului dupa directia de rnlscare considerata: a v

;ra~o ~
viteza este , x
t
acceleratia mobilului dupa directla de rniscare considerata. ..-Y-
ov ~ v= ",
II const<O xo'
Oeducerea legii mi§cflrii rectilinii uniform variate:
•
(x, t)
••
(xo,to) 01 ""X 0.
x-x() = AAOBB' = ~(v+v()) (I -t()) = ~ [2v() +a{1 -t())](t-to)= V(){I -t() )+~(/(t_t())2 tgo.=-I vi
2 2 2
(t -to)2
x=x() +v()(t-t())+a--
, 2
Mlscare rectitlnie 'v=vo+at
Ecualia lui Galilei:
IlIllform accelerata:
Iv 2

Distanta maxima (xl11ax)

=v~ +2a (X-Xo)1
de la eorp la originea axei in cazul mi~carii uniform
• ·0

~
v to=O x. to=O

Tncetlnite (pentru a < 0 ~i Xo = 0 ) este:

--.
a \ xo¥ t
~
2 •• Vo a=const>O
~
~ II
xmax = - 2a t a t?
(xo,to) (x ,t ) o o X=X +v 0 t+- 2
-.. tgo.=a o

Mll?care rectilinie
unllorrn lncetinita:
v = vo -Ialt
= vot -'2 "-.
lal [2

I I' ()
",
v. to=O
X

x to=O
) a '''vo xo=O
II
.
(\/l.ln)
Vo
••

(,\.1)
XIII"""

~\
. 0, II l'Ollst~O 0, '"
2toprirc
~\ tgCt -I a 1
~\1" It 1'1
 Ilfi I A III lIil(MI NI III
III MtCANICA
- ----- -----=-- --

MI,carea pe vertlcala sub actlun r.utl~1I \) l II I ,I MOu

~)()II I - adlca I' pune deplasnr] cor pulul
istontt\ (fig. 20c).
rea liber~ este 0 rniscare uniform accelerata f~rll vlteza initiala. Daca
pta mi~c~rii este axa O'r', cu sensul pozitiv In jos: ·0 /
L o FoqO rczistcntn I
.~ ()

v=g(t-lo);
2
Y=Ya+
; v =2g(Y-Ya)
g(t - ta)2

Aruncarea De verticala de sus In jos este 0 rniscare uniform accelerate cu cu

vlteza ini,iala. Daca dreapta miscarii este axa ay, cu sensu I pozitiv In jos:
2

k -,
I

b
-;
d
; (1

c
d
>

Fig. 19
2
g(t -ta) 2 2
v=va +g(t-ta); Y=Ya +va(t-ta)+ ; v =va +2g(Y-Ya)
2
Aruncarea De verticala de jos In sus este 0 rniscare uniform tncetmita. Daca • Unltatea de masura a lucrului mecanic
dreapta mlscarii este axa ay, cu sensul pozitiv In sus:
; 2 unuatea de rnasura pentru lucrul mecanic: (L) =J (ioule)
. get - ta) . 2 2
V=Va-g(t-fa), Y=Ya+Va(t-fa)
2
,v =va-2g(Y-Ya) (L) = (F) (d)
IJ =IN·lm
Timpul de urcare se calculeaza din relatia: ',,' ~"
. g ste Jucrul mecanic efectuat de 0 forta de un newton al csrei punct cI
2 sa depJaseaza cu un metru pe direc(ia §i in sensuJ tortei.
tnal,imea maxima la care ajunge corpul se calculeaza din relatia: hmax = ;~ .
Interpretarea geometrica a lucrului mecanic
[n cazul aruncarii pe verticaia de jos In sus :
I Jill punct de vedere geometric, lucrul mecanic al unei forte
a) Timpul de urcare este egal cu timpul de coborare:
b) Viteza cu care corpul revine la Pam ant este eqala In modul ~i de sens
pnrulele cu axa Ox, F =F(x), al caru' punct de aplicatie se
d"plaseaza se oeplaseaza de ia X1 la X2, reprezinta aria
contrar celei cu care a fost aruncat corpul in sus de pe Parnant. x'
uprutetel llrnltata de graficul fo~a - coordonata, dreptele
XI ~I X = X2 ~i axa Ox (aria ABeD) (fig. 21).
17. Lucrul mecanic .:...,
marlme de proces «

o torta ce actioneaza asupra unui corp (sistem) efectueaza lucru mecanic hi qtmorollucrul mecanic se defineste prin relatia: I L = JF. d;
atunci cand punctul ei de aplicatie se deplaseaza pe distanta d (d = /1;) (fig. 'I
19). Daca 0 torta etectueaza lucru mecanic, ea deterrnina modificarea stllril x.
mecanice a corpului (sistemului) asupra caruia actioneaza, deci lucrul mecanlc l'Ufllt 1I mlscarea pe dreapta Ox: I. J F~{x )dx XI

Flel.20
este 0 rnarirne de proces. XI

Lucrul mecanic al unei forte constante F aJ cere!

punct de aplicatie se deplaseaza pe distanta /1; este
utat
produsul scalar dintre vectorul forta §i vectorul
depJasare. ul dintro modulut Mt'llI ~i dlfullll1\d
1-1.-=-7'-'-1\-; I daca notarn d = llr atunci I L = 7' . dI Fig. 18
I drumulul urmnl do CUIl!1111 d

sau I. = Fdcos
bsorvatll:
I) I II' lo, (IOu) dica F ontribuie I rpului

IlIllhllllfl (fill On)

II ('1 )
 MI CANICA I lid" IW, " I~MI NI

1)/1(11/(iuu.
l ucrul
vertlcala: t.
mocanlc
UII
efoctuat de greutate pe 1'1 "rtt~ I sn" I' NtI} I. I'I/I,l~tI
IIIMII N /II,l!
Lucrul mecanic efectuat de greutate pe
h
planul Tnclinat:
dezvoltati de 0 forti constanta
L = G, 1= mglsin ct.
} l.e-mgh 111//UlI1I1 /IIUCDn/c(J media tntr-un interval de timp 11/ este (JgDIi'! cu flIpOI/1I1
. h
SIIlct.=-
L Fig. 21 dill/if}IlIcIIII mecnnic afectuat §i timpul neceser producerii acostui tuctu mocl/l1lc

21. Expresia matematicaa Iucrulul Ip= ~\

mecanicefectuat def0rta,,,ehistica Fe IllIhtruu mornentana raprezinta puterea la un moment dat, este egal~ ou
Lucrul mecanic efectuat de forta elastica atunci dntlvAta lucrului mecanic in raport cu timpul !?ise exprima prin relatia:
cand deformarea resortului crests de la X1 la X2
(fig. 23) este:
Ip= elL \ dl

L = _ kx22
2+2
kx,
2
Fe) I
Fe2 ------
~ ~ o nlti1 relatle pentru puterea mornentana este:
. p= Fv

Oaca resortul este ini\ial nedeformat (X1=O), iar Fig. 22

deformarea finala este x, lucrul mecanic al fortet nltatea de masura a puterii
elastice este:
\ lnltatea de rnasura pentru putere: (p) = W (watt)
kx2
L=--
2 (p)JL) => I W =~
Semnul "_" apare deoarece forta elastica are sens contrar deptasarii corpului.
(I) Is
Deducere: 1111 watt este puterea unui sistem fizic care efectueaza un lucru mecanic de un
L=-AAIWIl =_ ~FdHF'21)(X2-XI) (hi +h2)(X2 -XI) __ h~ + h? [oulo Tn tlmp de 0 secunda. I

222 \·u totoseste 0 unitate toierata pentru putere - un cal putere = 736 W.
Observatie:
o Lucrul rnecanic al fortei elastice poate fi pozitiv sau negativ dupa cum nergla mecanica - marime de stare
forta este Tnsensu I rniscarf sau tn sens contrar ei. I nmglo este 0 rnarirne fizica scalara ce caracterizeaza starea mecanica a unu:
«orp sou a unui sistem fizic.
2. Lucrul mecanic efectuat de ferta de frecare la"'alunecare • • I I norgla caracterizeaz~ capacitatea unui corp sau a unui sistem de corpuri d
orta de frecare la alunecare este Tn sens opus sensului de deplasare a ploduoe lucru mecanic.
corpului !?ideci are un lucru mecanic negativ. 111mIII ltIoconic efectuat la trecerea dintr-o stare tn alta oslo 0 mtlwi
In general, lucrul mecanic al tortei de frecare depinde VfI,'n(l%nOlO/el:
~ ~ A/~ = I
de legea de rniscare a corpului !?ide drumul parcurs de v N
--+
cesta (forta de frecare nu este 0 torta conservativa). ~ rnosura pentru energie: (/~)' ,J
Pentru deplasarea rectilinie a corpului pe un plan Fe
rlzontal ~i atunci cand forta de tractiune este unul punct materl
Inetlc
nzontata (fig. 24), lucrul rnecanic al fortei de frecare ~
1111111qltl PI) Ci II t l 0 pmmdi'\ 1111 corp (pili H:I Illi 111I111I1)
110 oxprosla: G
1'1 pl/lgt/ Flc!. 23

IIfHln d IClI)f07Int~ dINt•.••

Il\U PI1lCurRtl do corp.
 MECANICA A Iln 'III.MI
I 1111 NI

Energia cineuce a unui corp de masa m, care se aria 111 mlecuro de translef
cu viteza v, in raport cu un sistem de referint~ Inertial, este egal~ cu
semiprodusul dintre masa corpului ~i patratul vitezei acestuia: plndu du pozftlllo relatlv orpurlior fOil 11

IE c = mv21
2
deflnl pentru orlce slstem In Intorlorul wi
Deducere:
Asupra unui corp, aflat pe 0 suprafata orizontala, care porneste din repaus
(E; ;1I;!;ai = 0), actioneaza numai torta orizontala f care efectueaza un lucru
alll §I de s
mecanic ~i rnodifica viteza corpului:
conservative care action
f1.Ec =L

f1.E(' = Ec; 2
E _ mv
L= F d=111ad } c - ---
Pflntru n deflnl energla potentlala corespunzatoars unei
mv2 2
2 L=-- lalr'"llllul, trebule aleasa arbltrar 0 stare (0 confiquratie) c
v2 =2ad=>d=~ 2
2a I'IIIHIII 0 energle potentlala egala cu zero.
Deoarece viteza depinde de sistemul de referinta ales, si energia cinetica r,,1
modifica valoarea 0 data cu schimbarea sistemului de referlnta. nerglel potentiate gravltationale a sistemulul
masi m ,I PimAnt
27. Teorema variatiel energiei cinetice a punctului material e
( :Alllpul gravitational poate fi considerat uniform (deci g ~cons( ), lar
Variatia energiei cinetice a unui punct material, care se deplaseaza in raport cu l'Alllnlltulul plana daca distanta de la corp la suprafata
un sistem de referinta inertial, este egala cu lucrul mecanic efectuat de fort l'Alllnntulul este mult mal mica decat raza Parnantului
rezultanta care actioneaza asupra punctului material in timpul acestei variatii: Aillfwi cane dlstanta de la corpul de mass m la Parnant
I~Ec = LI ,"dll do la II la II' (fig. 25), varlatia energiei potentials
II
Observatli: Irwlhllionale a sistemulul este:
1. Energia cinetica a unui sistem este eqala cu suma energiilor cinetice
componentelor sistemului.
AC" (1,',,) /111((1 (8" )/111//(/1 '"' -L«(i) = mglt-mgh
2. In cazul unui sistem, variatia energiei cinetice totale a sistemului este egal I hHn H(J atrlbule valoarea zero energiel potentials
cu lucrul mecanic efectuat de toate fortele, atat interne, cat ~i externe: , III ""PlII1.l1'\toare starll In care corpul este pe Parnant
a. Prin explozia unui obuz aflat initial in repaus (deci cu energie cinetic ((I,.)tu« t
I () pentru Ii' 0), se poate scrie relatia:

initiala nula), fortele interne creeaza 0 energie cinetica a schijelor.

b. Un cosmonaut, chiar izolat in stare de imponderabilitate, i~i po
[j~~~mg3
rnisca membrele ~i instrumentele cu ajutorul tortelor proprii. 11 flllHI dl'IIIII1\O dlntro corp ~I Parnant

28. Forta conservatlva potentlale de tip elastic a slstemulul corp

Forie conservetivii este 0 for(a al cerei lucru mecanic nu depinde de form
drumului parcurs §i de legea de miscere a punctului material asupra ctuut do In
ectioneeze. Lucrul mecanic al unei forte conservative depinde numol
pozitiile punctelor extreme ale traiectoriei punctului material.
do tip k Iii I

Forte/~ conservative studiate sunt:

A,I' AI;'
L~~~.~
1) Greutatea; \/'1 ( IE I' ) ~ ( 1"1' )1 III. )
-I () )(,
) FOIIll o/osl/" ..,
') rUfln fl/lII:tl(l.';t;ItV·
 '1\ MI CANICA
Ilur" III II.HMINr

I)act\ se alrlbule prln conventle valoarea ro Itlrll ,,, 10 , rtul nu I "untl oanllervlr/l lmpulsulul pontru un puncl material
!Informal (x !: 0) : chlvalenla cu
p,lnc;lplul inertlel.

~
IEp = ~21 rema varlat1ellmpulsulul mecanlc total al unui sistem format
oul puncte materia Ie. Conservarea impulsului mecanic total
. Legea conservarf energiei mecanice .' ",j',
',., al. " "
VIlfIIl(ll1 /mpulsului total al unui sistem de doua puncte materiale in intervalul de
'f}orgia unui sistem izolat in interiorul ceruie actioneaza numai fort, IflllP 1\1 oste ega/~ cu impulsul rezultantei forte/or externe ce ectioneeze
\ '
onservatlve este constentii: '.'1111"'11 ststemutut Tnacest interval de timp:
IE=Ec+Ep = constant I , ILlP=F.MI
Un sistem este izolat daca rezultanta fortelor exterioare ee , sunt tottete interne ale sistemului (fig.
A VA=O
ctioneaza asupra lui este nula. 'II) Hozultanta aeestora este nula. Fortele interne
Un exemplu de eonservare a energiei meeaniee este ,odlslrlbule Impulsul sistemului fara sa il modifiee.
B
caderea libera (fig. 27). In aeest eaz:
EA = EB = ED = mghAD
lv: I , "I Fl sunt tonele externe ee actioneaza din
xlnrlor asupra sistemului (fig. 29). Rezultanta
Fig. 28
tor forte este F:
/Juel: .~
In cadere libera, energia potentiala se transforrna in energie F=FJ+F2
dl1lltlca, astfel in cat suma lor rarnane constanta. Fig. 26
. . ~
I' I'I f 1'2 reprezinta imputsut total al sistemului, este suma vectoriala a
r ortele neconservative eel rnai des lntalnite sunt forta de
frocare ~i forta de tractiune. Aceste forte fac sa nu se conserve energl uupulsurtlor eorpurilor ce forrneaza sistemul, poate fi modifieat numai de
mecanica. Ir1Iu/tonta fOl\910r exterioare ce actioneaza asupra sistemului (F).
J 1\1 reprezlnta impulsul rezultantei fortelor externe ce actioneaza asupra sis-
. Teorema variatlel lmpulsulu! unui,purictm'aterial' tnllluiul.
Variatia impulsului punctutui material este ega/a cu impulsul tortei epticet.
punctului: ••agea conservarii 'impulsuJ'ui,totall'
1~=FLltl IIIIIlII/su/ total 81 unui sistem Izolat este constant:

FLlI = H reprezinta impulsul forte!

FrEtA ) j

= consl, sau P initial == P./ilial

B H ~ P

bservatie: o .
Impulsul fOl\ei reprezinta aria determinata de grafieul fOl\a - timp, Ft 11 ~ nlrl plastice
dreptele I = II' 1= t2 ~i axa timpului (fig. 28).
I IIlI.nlrea este un proees de lnteractiune dintre doua sau rnai multe eorpuri eu
Deducerea teoremei de venetie a impulsului:
-
F=ma
-
=m-
-
Llv -
=> m Sv =FM
-
dllllittl flnlta, foarte mica. Inainte ~i dupa eioenire .

111crllill
nu Interaetloneaza.
111ljlttr/iu
clocnlrll plastiee, eorpurile se cupleaza (se
~. . .
' Ii ~
yB"
M
onslderarn constanta masa eorpului: "lltlne) ~I T~Ioontlnua miscarea trnpreuna cu aceeasi I P2
...-...
/VI1 V
- = -F M => --
Llp = F Llt
'011111111
Vitti/II
(fin. 30).
comu" eorpurilor dupa eioenire veriftca
InUtiU conserv ~
Impulsulul total al sistemului P2
onservclrll Impulsului punctului material ~
II /
/PI
, I /
111I11I 11.';111111 111/ pl/llelll/fllo, tnilzoto: so consetvs In sistema de mftlrlll(fI inentn; ',./; > ;
1111"[ , III, I'
I/~ 11111.;1-] P PI I r»
11/, I 11/
 MI CANICA 1.1(\'1
A III II I~MI NI

In clocnirea plastica 0 parte din energia clnetl 1111\1~1 • cor pu rllor 11111/ ,
transforrna in alta forma de energie (de obicei caldur ). 111mb
Caldura deqajata in ciocnirea plasfica este: 1'1' I', 1'1 1;)1 I',' I',

Q=-/::"E = 1n1'1112 . (VI -V2)2 utnt iu TOPOI/t>.

c Inl +m: 2 n modul ~I d
•••
:, • ~
Unde: 11 de clocnlre: >
, VI
("1 ' 1'1) (11g 32)
1) mr = Inl . 1n2 - reprezinta masa redusa a sistemului,
Inl + 1112 .30

2) VI' = VI - V2 - reprezinta viteza relativa a unui corp fata de celal

inainte de ciocnire.

39. Clocnirl perfect elastice

In cazul unei ciocniri perfect elastice se aplica
legea conservarii impulsului i?i energiei pentru Inainte de ciocnire
sistemul considerat (de exemplu un sistem
format din doua corpuri).

I~ + p; = ~ + p~ I
GPl~ ~ ~ ~

I Ec I + Ec 2 = E~. I + E~ 21 Dupa.ciocnire
In ciocnirea perfect elastica
(fig. 31) dintre doua corpuri:
unioirectionata
& GP2~
~ ~,

1) Viteza primului corp dupa ciocnire:

, 2 (1'1'11VI + /112 V2 ) .
VI = . -VI
1111 +ln2 Fig. 30

2) Viteza celui de-al doilea corp dupa

.. 2 (ml VI + 1n2 v2 )
crocrure: v2 '= . v2
1111 + 1112
In relatiile de mai sus, vitezele VI i?i v2 pot fi pozitive sau negative in functie d
sensullor.
Se poate demonstra ca dupa ciocnirea perfect elastica, unidirectionala, vite
relativa a unei particule fa\a de-a doua ii?i schirnba sensul, dar ii?i pastrea
modulul.
V,.'=VI'-V2'=-(VI-V2)=-Vr

Cazuri particulare:
I) Ciacnirea unidirecfiana/a dintre daua carpuri cu mase ega/e:
VI = "2 V2 = VI
hlmba vltozete tntre ele, ca ~i cum ar troce nnul p
(.ul II nthHl(\, ltnllllul'md locul cetullalt
 II1t1'1I OHII A

• nlol un••,
13. "Daca un corp A actlonea
supra altuT corp 8 cu a forta, atunci
Teste-qrlla D. numal3; ~I corpul 8 acuoneaza asupra lui A
cu 0 torta avand aceeasl directls cu
Principiile mecanicii newtoniene ~i tipurile de forte varlatla Impulsului prima, egala In modul cu aceasta,
dar de sens contrar ei." Principiul
1. .Un corp T~i rnentine starea de 5. Principiul inertiei este valabil: enuntat mai sus este:
mlscare rectilinie ~i uniforms sau de A. In orice sistem de referinta inertial; A. principiul fundamental al mecanicii
repaus atat timp ctt asupra sa nu B. Tntr-un sistem de referinta neinertial; nlc efectuat asupra newtoniene;
nctioneaza alte corpuri care sa-i C. numai Tntr-un sistem de reterint terlal; B. principiul acnunu ~i reactiunu;
chimbe aceasta stare de rniscare." aflat In repaus; ce actioneaza asupra C. principiul inertiei;
Principiul enuntat mai sus este: D. intr-un sistem de referinta ce s D. principiul suprapunerii fortelor;
A. principiul fundamental al mecanicii deplaseaza cu a anurnita acce- E. principiul independentei actiunu
newtoniene; leratie; fortelor.
pnnclpiul actiunii ~i reactiunii; E. numai lntr-un sistem de reterinta C,
prmciplul inertiei: 14. Actiunea ~i reactiunsa sunt forte
se deplaseaza pe orizontala.
pt il10lpiul suprapunerii fortelor: care nu se pot compune 1] deoare-
6. Atat timp ctt asupra unui corp nu de masura nAntfll forta ce 2] actiunea ~i reactiunaa sunt
ptlncipiul independentei actiunli for-
actioneaza nici a forta, el I~i men forte ce actioneaza asupra unor
Inlot
tine starea de rniscare rectilinl B. newtonul; corpuri diferite 3].
Ait'li tlrnp ctt asupra unui corp nu uniform variata 1] deoarece 2] oric D. kilogramul; Varianta co recta este:
H:I'oIl6aza nici a forta, el T~i men~ corp are inertie 3]. A. 1, 2, 3; B. nici una;
tln Varianta corecta este: C. numai 1; D. numai 3;
A. starea de rniscare sau de repaus; A. 1, 2, 3; B. nici una; unui corp este direct E. 1 ~i 3.
· starea de mlscare rectilinie ~i uni- C. numai 1; D. nurnai 3;
.15. Daca un corp A actioneaza asupra
forma sau de repaus; E. 1 ~i 3.
· starea de rniscare uniform variata:
7. Un fir cu plumb nu I~i pastrea
altui corp '8 cu 0 torta F;, atunci ~i
D. numai starea de repaus; . corpul 8 acnoneaza asupra lui A cu
directia verticala atunci cand est, nici una;
· numai starea de rniscare uniform o forta avand:
suspendat .de tavanul unui vag on c 1 ~i 3.
variata.
pleaca din repaus 1] deoarece 2] Tn A. acelasi sens fata de Fj ;
· Masa este a masura a:
A. onerqiei cinetice a unui corp;
momentul plecarii vagonului, data
M B. directis diferita fata de Fj ; - •

r;- ;
rita inertlei, corpul de plumb tind
. lucrului mecanic efectuat de torta ce sa-s: mentina starea de repaus 3). C. modulul diferit fata de
III
icttoneaza asupra unui corp; Varianta co recta este:
'. lortol ce actioneaza asupra unui corp; A. 1, 2, ,3; B. nici una; D. aceea~i directie cu r; ;
D. hnpulsulut unui corp;
hlmtlei corpului.
C. numai 1;
E. 1 ~i 3.
D. numai 3; E. acelasl punct de aplicatie cu Fj . -
Kllonr<lmul este unitatea de masura
16. Despre actiune ~i reactiune se
8. lnertla unui corp este mai mare p
poate afirma ca:
,lIlI1lt 1I: Parnant decat pe Luna 1] deoar
A. fOJI;'!, B. A. actlunea apare totdeauna Inaintea
2] greutatea unui corp este m
reacttunft;
itnplIl mare pe Parnant decat pe Luna 3]. 1, •.., . sun! fort compun . d au \
~I
Plltllt
rell/Uan! r~,
lint 'orIn (
III
D. sunt forte ce apar slmultan ~I
actloneaza asupra unor corpurl
diferite;
E. sunt forte ce apar simultan
actioneaza asupra acelulasi corp.
17. Despre forta de contact dintre doua
corpuri ce se deplaseaza unul fa~a
de altul cu frecare ~i au suprafata
de contact orizontala se poate afir-
ma ca:
A. este continuta In suprafata de con-
tact dintre corpuri;
B. este perpendiculara pe suprafata de
contact;
C. face un unghi diferit de zero cu
normala la suprafata de contact;
D. are modulul egal cu greutatea
corpului superior;
E. are modulul egal cu modulul fortei
de frecare.
18. Forta de contact dintre doua corpuri
nu este totdeauna perpendiculara
pe suprafata de contact 1] deoa-
reee 2]' forta de contact este
rezultanta tuturor fortelor care apar
datorita contactului dintre doua
corpuri 3].
Varianta corecta este:
A .. 1,2, 3; B. nici una;
C. numai 1; D. numai 3;
E. 1 ~i 3.
19. Forta de frecare la alunecare dintre
doua corpuri:
A. este invers proportionala cu forta de
apasare norrnala exercitata pe su-
prafata de contact;
B. nu depinde de natura suprafetelor
aflate In contact;
C. nu depinde de aria suprafetei de
contact dintre corpuri;
D. nu deplnde de gradul de prelucrare
11 eupraletelor arlata In contact:
MI CANICA " (limA
~"
1\11111 norrnalel I
t:I dlntro corpurl.
~i 20. Un corp cu masa '" 2 Kg S9 afl
pe 0 suprafata orlzontala. Coeficlen
tul de frecare de alunecare dlntr,
corp ~i suprafata este J1. = 0,
Asupra corpului actioneaza 0 fo",
orizontala F = 2 N ( g = 10m I S2 )
Forta de frecare ce actionea
asupra corpului este :
A. 2N; B. 4N; C. ON; D. 1N; E. 5N. re la alunecare poate
21. Un mic corp paralelipipedic est
deplasat pe 0 suprafata orlzontal
27. Una dintre afirrnatlile de mal J
cu frecare In doua moduri: 1} est,
referitoare la forta elastica NU est
tras cu 0 foria F 1 care face un unghl
corecta:
a cu orizontala. 2} este impins cu
A. Sub actiunea fortei elastice corpul
f0ria F2 care face un unghi (-a) 0
revine la forma ini\iala;
orizontala. In ambele cazuri corpul
B. Forta elastica este 0 fort
are 0 rniscare rectilinie ~i uniform
apare in interiorul unui corp d
Se poate afirma ca: unul corp de pe un plan
mat elastic;
A. forta de frecare exercitata asup
C. Forta elastica este proportt II
corpului in al doilea caz est, orp ~i plan se mo-
valoarea detorrnattel,
F, = J1.mg ; roee 2] la trecerea
D. Forta elastica este orientata In Ion
B. torta de apasare exercitata de co pe un plan inclinat pe
opus cresterf deforrnatlel:
in prima situatie este mai m ntal forta de apasare
E. Forta elastica este orlentat 11
decat In a doua; orp se modifica. 3]
sensul cresterf deforrnatlei
to:
C. ~ = umq ; D. r, < F2; E. ~ >
B. nlcl una; 28. Constanta elastica a unui resort
22. Pe 0 scandura, aflata In repaus D. 1,2,3; A. depinde de forta elastica;
o suprafata orizontala, se aseaza u B. depinde de deformarea elasti
mic corp paralelipipedic. Exista fr, resortului;
frecare la
care atat intre scandura ~i suprafat C. depinde de natura materialului din
ca:
orizontala cat $i lntre scandura ,I care este confectlonat resortul;
corp (coeficientul de frecare scan N
D. se mascara in -2 ;
dura corp este 11). La un rnornen III
dat asupra scandurii actionea E. se mascara in N . 111 •
f0ria orizontala suficient de m
pentru a imprima acesteia 0 accel nw
ratie, Se poate afirma ca: 1) Cor
rarnane In repaus, tala de pam
datortta Ine",I.1 In In 2) Corpul v
 MI CI\NICA 1:1
11'1,f I' IIHII "

dol oluvl. I-Irole sunt Inextenslbile !il 32. 0 bile ell nHnhl '" unto suspendata It {lljll\
• ft\ltj masa, Dlnamometrul: printr-un fir de tuvanul unui vagon putf) (hili
. Un carucior coboara fnri'1 "0<;111
un plan Incllnat de II11g111 (/
A. nu indic~ prezenta unei forte; ce se depraseeza pe un drum orpurl de mase m" respuctlv "'~ carucior este prins un cantar 111
. lndlca 0 forta egal.;\ in modul cu cea orizontal. Cand vagonul este franat orta cu care scripetele apasa asupra fel lncat platforma cantarunn
dezvoltata de un elev;
cu acceleratla a, firul cu bila este lag~relor este F = ~mlg . Acceleratia orizontala. Un corp a carui m
. Indic~ 0 forta \3gala in modul cu este m este cantarit cu ajutorul
dublul celei dezvoltate de un elev; deviat cu un unghi de 600 fat.;\ de corpului cu rnasa m2 este:
cantarului de pe carucior tn timplli
D. tndica 0 forta eqala in modul cu verticala ~i rarnane in repaus fat.;\ A. if tn jos; B. .! in sus; coborarii ~i se deterrnina m
[umatate din cea dezvoltata de un de vagon. Se poate afirma ca: 2 2
elev; A. firul este deplasat in sensul rniscarli m ,3m
=- . U ng h'IU.I P Ianu I'"UI Inc I'mat
. Tnjos .!; D. in sus .!; 4
E. indic.;\ 0 forta egal';\ in modul cu vagonului, marirnea acceleratiei !ii 3 3
este:
triplul celei dezvoltate de un elev. tensiunea in' fir sunt a = g / J3 ,
. In jos g A • -TC ra ditan! , ; B. -TC rac liWill . ;
30. Ooua corpuri paralelipipedice de T =2mg; 6 3 4
rnasa m, !ii respectiv m2 = 4ml sunt B. firul este deplasat in sens invers 36. Peste un scripete ideal este trecut C· TC
- ra
ditam;, O. -TC rac IiWI/I;,
asezate pe un plan orizontal fara rniscarii vagonului, rnarirnea accele- 6 8
I •• un fir ideal care are la capete doua
frecari, unul IElnga altul, Corpul de ratiei ~i tensiunea in fir sunt corpuri identice de rnasa M. Peste
E· 3TC
-
di
ra tanl.
,
rnasa m1 este impins cu 0 torta a = 15 / J3, T = 2mg ; unul din corpuri se asaza un mic 4
orizontala F1 perpendiculara pe su- C. firul este deplasat in sensu I rniscarii corp aditional cu masa m. Forta F
38. Ce forta orizontala F trebui
prafata de contact dintre cele doua vagonului, rnarimea acceleratiel ~i cu care corpul aditional apasa
aplicata unui corp de masa m,
orpuri. Marimea fortel F2 cu care asupra corpului pe care este asezat
ten.siunea in fir sunt a = gJ3 • asezat pe 0 suprafata orizontala,
1n1impinge corpul m2 este: este:
T=mg/2; pentru a-I imprima .0 accelerati
A. /'j; B. 0,2 FI ; B. mMg,.
A. 4mMg;
C. 1,25 FI ; D. 0,8 FI ; D. firul este deplasat in sensu I rniscarii
2M+m 2M+m' a =.!? Coeficientul de frecare I
vagonului, marirnea acceleratiei !?i n
~ C 2mMg. D. mMg ; alunecare dintre corp si
4
tensiunea in fir sunt a = gJ3 , . M+m' 2(M + 111) fl·
T =2mg; 2mMg = J.III~'.!, •,
31. Peste un scripete ideal trece un fir
ideal avand legate la capete doua
E. firul este deplasat in sens invers
rniscarf vagonului, marirnea accele-
2M+m A. F = Ing(~- p} B.
F
/I
corpuri cu masele ml = 800 g !ii 36. De tavanul unui lift este agatat un
ratiei !?i tensiunea in fir sunt C. F = mg(p': 1); D. F = umg ;
11/2 = 200 g. Acceleratia gravitatio- scripete ideal. Peste scripete este
a = gJ3, T = mg/2. trecut un fir cu doua corpurila
nata se aproxirneaza cu g = 10 I~ capete, unul cu masa m1 iar celalalt E F = mg(p+~}
5
33. Peste un scripete ideal este trecut
un fir ideal care are la capete doua cu masa m: = 4ml• Liftul urea cu
Acceleratia corpului cu masa ml este:
corpuri cu masele m1, respectiv m2. acceleratia ao = 0,5g. Acceleratiile 39. Un corp cu m,
A. '1 11~ .
1m Corpul de rnasa m2 coboara cu 0
) , B; -"""2; celor doua corpuri fata de Parnant nnasa In I ' ase- ~~':'
S 45 acceleratie eqala cu a sasea parte sunt: zat pe un plan
(I"
Ill,
D. 8~'
2 '
din acceleratia -qravitationala (g). A. (II = 1,4 g, a2 = 0,8 g ; orizontal este
S S 1n2
Raportul - are valoarea: II 2,4 g, a2 ,= O,X,~ ; legat prin inter- 11111
III
'-r, Inl. (l,.l~!; mediul unui fir
(/1 1,4.1:', (/2
s A.2; B. 1,4; de un al doilea COIP (10 Jl1~U

C.3,2; • III 2,1\ J..!, uJ ~ 0,'\

III. .,/III ~;''i\(JIIllll :.10 1I11!Jd\ llll
. 4,/ • III ,., n,ci ,I!. (I, ., o,fi
 3
\/j MLCANICA

47. Doua resorturi ideale cu

leratla (II' Daca se schlmba 42. Un biOI constantele de elasticitate
masA M
rpurlle Intre ele, noua acceleratie K, == ION/m ~i _ K2 = 15N/m sunt
tras p
te {/2' Coeflcientul de frecare montate mai Tntai in paralel ~i apoi
suprafata
dintre flecare corp in parte ~i planul B. ~i~ tn serie. Raportul constantelor de
orizontala, tara trecare, cu 0 fort
5
rlzontal este J.I = 0,4. Acceleratia prin intermediul unui cablu orizon elasticitate echivalente core-spun-
ln al doilea are valoarea: de lungime I ~i rnasa m (fiau D. !L zatcare celor doua situa\ii este:
1,5 '
A. 2ul; B. 0,5a,;
alaturata). Se stie ca: M A ~= 12,5. B ~='E-. .
Tensiunea in cablu la distsn III; . K, 8' . K, 6'
I
°1 ; D. -a,;.
2
E.8a,.
x =!....
de punctul de aplicati C. !5.L _ 23 D. Kp _ 23
K, -4'
l{
3 3 lccelera~ie orizontala mlnima «, -6'
fortei este: lmpins un plan inclinat de
40. 0 fort~ F paralela cu un plan
A. F B. SF 150 pentru ca un corp
E. Kp _ 25
inclinat de unghi a (sin a = 0,6 ) 3 ' 6 ' K, -8
rnentine in echilibru pe plan un corp II pe el sa inceapa sa urce pe
de rnasa m = 1,5 kg. Intre corp ~i C. F. D. 3F p161l'l Coeficientul de frecare dintre 48. Un corp mic de rnasa m suspendat
6' 4 ' I planul inclinat este /-1 = 0,20 de un resort, de constanta K,
plan exista frecare (coeficientul de
produce dublarea lungimii resortului.
frecare este J.I = 0,5). Acceleratia E. 4F
I (1\ .1 :nlerat1agravita~ionala g == 10 ~ . Acest corp este asezat pe 0
5 S
ravltationala se considera scandura onzontala si in acetast
,Ii 10mI S2 . Despre forta care 43. Pe 0 suprafata plana orizontala I' III B. 13 5~' timp suspendat de resortul de
' S2'
o scandura cu masa m, peste c .1
! '
constanta K vertical, nedeformat.
rnentine corpul in echilibru pe plan
este ,asezat un corp cu masa m scanoura este trasa orizontal,
poate afirma ca: I~_'~_, D. 172";
J
S uniform, iar in momentul ln care
A. poate avea numai va loa rea de 3N; (m2 = ';' ). Coeticientul de frec I

· poate avea numai valoarea de 15N; corpul incepe sa alunece fa\a de

'Il III
,
· poate avea numai valoarea de 7N; la alunecare dintre suprafata arizon scandura resortul este deviat cu un
\
D. poate avea numai valoarea de 10N; tala ~i scandura este J.I" iar Tntr unghi a fa\a de verticala
I lOUr. dlscurl de, rnase m1, respectiv
· poate avea orlce valoare cuprinsa tn corp ~i scandura este J.i2 = 3)11 (sina = 0,6). Coeficientul de frecare
III, 21111 ,sunt prinse intre ele cu un
Intervalul [3N; 15N]. la alunecare dintre corp ~i scandura
Forta minima cu care trebuie tr
1111101/ Daci:\ se suspends sistemul
41. Un corp cu masa m = 0,38kg se afla scandura pentru ca sa alun are valoarea:
III! dlscul 1 resortul are lungimea 11
5 3
corpul pe scandura este:
pe 0 suprafata orizontala, fiind tras 1111dilCt'l sistemul se asaza cu discul A·
16, B. 14'
3 pu 0 rnasa lungimea resortului
de 0 torta F ce face un unghi a cu A. 6p,m,g; B. -/-'J'n,g; 3
2 I, 5
rlzontala (sin a = 0,8 ). Viteza
C. p,m,g; D. 3J.1,I1I,g;
111\\11 0,5/1, Lungimea resortului C. -,
18 _
D. 16'
xirpulu] pe plan este constants ~i IH1dllformat este:
Ilclentul de frecare corp-plan
E. 9INl1,g. 3/, . E. 2-
uste j.I 0,2. (Acceleratia qravitatio- 11,11/, ; B. 4' 14

Ilnlfl so considers [.f = 10mI S2 ). 44. Pentru a rnentine Tn repaus un cor

pe un plan Tnclinat de ungl,1 " L, D. 0,83',;
Mt\rlrnea fortel f \
trebuie aplicata 0 torta rnlnlrna, In
A. } N,
I.K N ,
IN;
I,l/! N ;
sus, paralela cu planul, F\ .Pentru
lrage corpul Tn l'IWI pu plnn cu VII
'i
I n,'I(; N constnnta Ilablll" Ilplh :111(\ (J foq ••,
 Mlt:ANICA
11](1'11
(jl{il A 3

Inemstlcs'punctulul'mlt.rl.
repro- de celalalt se intoarce inapoi la
, VitOLO medic a unul punct material 1(1 ) \'0 '1' 1'(/ -/0)

tntr -un interval de tlmp AI, fala de 52. t:s unlh.•t de masura p
primul avian dupa timpul T = 68s de
un slstom de referinta: '''Ullll vlltvlJl In mtscarea rectilinie la emitere. Sunetul se propaqa
A. impuls; B. viteza:
A. luprezinta raportul dintre vectorul IIII/hllll,vllllntA; rsctiliniu !?i uniform cu viteza
C. acceleratie; D. torta;
I 111,\111 II II 0011101;
c = 340 m!s . Distanta 0 dintre
cloplasare (/I.;) ~i durata deplasarii E. putere.
IttqulI 11II13ctlril rectilinii uniform avioane in momentul emiterii sune-
-
ll10bllului (,11) (VIII = -);,1r
,11
53. Raportul dintre variatra vitezel u II tului a fost:
punct material (,1~) ~i du JllI\ "IllJcrtrll rectllinii !ili uniforme; A. 34km; B. 40kl11;
. are intotdeauna directia tangenta la
aeestei variatl! ( L1t ) reprezmta: i~L!fjh I:tlllhorvi:irii impulsului. C. 20km; D. 451<.m;
traiectoria mobilului;
A. impulsul punctului material 1111(111 \0 oste coordonata punctului
. are aceeasi valoare in orice sistem E. 25km.
de referinla inertial; siderat; 1I1tllflllili Iii momentul initial 10; - V

D. are aceeasl valoare pentru orice B. legea mi~carii punctului material; 111 vituza mobilului dupa directia 60. Un earp Tn miscare rectilinie
interval de timp ,1t in rniscarea C. ecceleratla rnedie a punctului rntr- uniform accelerata parcurge distan-
10 IlIi'lcmo oonsiderata.)
interval de timp L1t; tete d, = 24m si d2 = 64111 in
rectilinie uniform vartata:
D. forta ce actioneaza asupra punctul
Un mob] parcurge 0 treime din
decursul a doua intervale de timp
mascara in .~ . material; III "" ou vlteza V1. iar restul cu
s r = 45 succesiveViteza initiala a
E. acceleratla momentana a punctul IIM'n I',> 60km/h. Viteza medie
corpului este:
O. I J(Jspre un mobil care se depla- material. I'f"lirll drumul parcurs este
A. 5m/5; B. l m/s ,
III1Za in linie dreapta ~i parcurge IOkl11/h. Viteza V1 are
54. Unitatea de masura pentru C. 3m/5; D. 3,8111/s;
potll egale In intervale de timp .11111'on:
leratie este:
Ie se poate afirma ca: B. 20km/h; E. 2,5m/5.
m 2 I • hili/II ;
A. are 0 miscara rectilinie uniform
varlata:
A. -,
s
B. s: 111"ll/h . D. 24km/h; Itemii nr. 61, 62, 63, 64, 65, 66, 67 se
S refera la textul urmator: Un mobil se
· tire 0 viteza medie ce scade in timp; m I K 1,,"/1i
C.2' deplaseaza Tn lungul axei Ox dupa
D. m·s;
· are 0 viteza medie constanta in s legea x 51 + 4. rnarimile care
11111punctele A ;;i B aflate la = {2 -
limp; E. m-s", dl"llln\o d unul fa\a de altul pleaca intervin fiind exprimate Tn S.1.
· nre 0 viteza medie ce crests in timp; IIIIIIIIrll1 doua masini eu vitezele V1
· me 0 acceleralie in acela~i sens cu 55. Precizaf care dintre situallU 61. Acceleratia mobilului este: .
I ruapectlv V2 = 1,5VI' In acelasi
vlt prezentate mai jos NU este posibllA: A.4m/52; B. -IOm/52;
A. Un mobil are acceleratie diferita d ,"1 IIIItlilt,din una dintre masini T~i ia
1. Vlteza momentana : iiI JlIII un porumbel. EI zboara C.l0m/52; D. -2m/52;
zero, dar se mi~ca cu 0 vite
A. tHO dlrectia vectorului deplasare ~i constanta in modul; 11111 nntonlt de la 0 rnasina la alta cu E. 2m/52.
nsul mi~carii mobilului in orice B. La un moment dat viteza vlllllll I' ,- 6\11' Distants totala 0
Illlntie;
• nro dlroctla tangenta la traiectorie ~i
acceleraua unui mobil au ace Ie Ir.lbflluti:i de porum bel pana la '.
A. 5m/5;
.
62. Viteza initiala a mobilului este:
B. 4m/5;
directie ~i sens; 11111'1111\108celor doua rnasini este:
tlllsul mil~carll mobilului; I
D. 1111/s;
C. La un moment dat viteza unul corp I I", B. 2d , C. -5m/s;
• dill modulul constant in cazul
IIl'~icl'lrll roctlllniluniform accelerate;
II II ll10dulul constnnt Tn cazul
este nula dar accelerana lui est
diferita de zero; ,"
11.11
;
tI
D. O,4d; E. -lm/s.

63. La rnornentul, initial coordonata

D. Acceleratta unui mobileste orient
IIlI~CI'\11IIllctlllllllllll"orlll Incetlnlte; lateral fala de vlteza sa; mobilului este:
1/11jl(;IIIlI1~1 V11101Hf1 III nrlcII "IAlom I 11111 1111111
'IPI B. -Im :
Un mobif are vectorul vII A. ()III,
vltUtrl
Ik' IIItnl /Illn IlInrtl~II~1
I nooolaralln dJr.rlt~ IIn '"' () 11111111 1111 ; D. ~I";
 MI· W\NlfJA
IrOB (IIW A all
• Mobilul tr•••..o ,.mn Orlglno, Inalnla d
prl I . In 'law . Vlteza plcaturii crests pana lntr-un
A. I .~s ; lalurol 10 ' V(III/S)
este r moment a carui valoare aproxi-
• I IN;
mativa este:
I 4s. prezentat
A. 155; B. 55;
graficul 0 ~_ "" "_
. Mobl/ul revine in locul de plecare la evolutiei -10 r- -=::::, - C. 115; D. 7,55;
rnomentul: vitezei in
A.
\
I 5s; timp
... ( I
1'0 J2)', E. 22,55.
B. 1= 15; g
• I 4s; 7~. Acceleratia medie in primele 5
D. t = 3s; pentru un mobil ce are 0 mi~c
• I 2s. rectilinie. Viteza cu care revl"
Jj. I.
0.-- Vo .,
secunde este ,aproximativ:
mobilul in punctul din care a pie 2g A. 15m/52; B. 3m/52;
6. Viteza cu care revine mobilul in este:
C. lrn/s ": D. 35m/s2;
locul plecarii este:
A. 2/11/s; B. 5m/s;
A. v=-IOm/5;
C. V = -20m/5;
B. V= 20m/5; [ v: ] E. 10m/s . 2

D. v=IOm/5;
7111/s; D. -5 m/s ;
E. v = -32,5m/5. I '" I "I P uste tasat sa cada liber de 77. Distants parcursa de picatura din
7 II1/S .
=
1M 11I1,1\lfnoo h 80m. Acceleratia momentul inceperii rniscarii pana in
Itemii nr. 70, 71, 72 se refera la textu momentul In care viteza atinge
. Coordonata pUnctului in care '~vllll\lonala este g = IOm/s2 . Spa-
se I urmator: Un mobil porne~te de- valoarea maxima este aproximativ :
opre~te mobilul este:
lungul axei Ox la momentul to = 0 far, 11111 pnrcurs de corp Tn ultima A. 75m;
A. 2.25 m ; B. -6,25/11;
6.25m; D. 2m;
vtteza initiala ~i t a(m/s 2)
I IItldtl de rniscare este:

III, B. 35m;
B. cuprinsa Tnintervalul (193m; 257m) ;
se mi~ca timp 2
2,25m. C. 350m;
de 6 s. Acce- 1\111, D. 40m;
leratia sa de- D. cuprinsa in intervalul (357 m ; 457 m) ;
68. Un mobil pleaca dintr-un punct cu
viteza initiala VOl = 4m/s ~i aces.
I-

pinde de timp 0,..... __

l'
v
•.•.
" III

",II I1r, 75, 76, 77 se refera la textul

E. cuprinsa in intervalul (100m; 150m).
conform grafi- -J
mater: 0 picatura de ploaie cade
leratia constanta G, = 2m/5 2. 'Dupa cului din Figura
Ilh.111 Ea tntarnplna din partea
78. 0 saniuta aluneca pe zapada pe

un interval de timp T din acelast

alaturata. un drum inclinat de unqhi a = 450 de
IIlhll 0 torta de rezistenta care se
punct pleaca un at do ilea mobil intr- /llllIlIlIc!':i 0 data cu viteza picaturii.
la 0 inaltime h = 2,Om, dupa care
70. Viteza mobilului ouoa cele 6 s este:
o mi~care rectilinie ~i uniforma cu A. I m/s; B. -Im/s; C. Zm/5; I "plllimental s-a trasat graficul evo- intra pe un drum orizontal, oprin-
viteza v02 = 20 m/s . Cele doua mObile D. -2 m/s ; E. 0 rn/s . "111111 vitezei picaturii tn timp (figura du-se pana la urma datorita frecarii
Illlllftlta). Se observa ca, tncepand de pe zapada. Coeficientul de frecare
se intalnesc pentru prima data la
distanta d = 45 m de punctul de ple- 71. Coordonata mobilului dupa cele 6 s I~'"l moment dat, viteza picaturil poate la alunecare pe zapada este
este: " I onsloerata constanta. p=0,050. Distanta parcursa pe
care. Timpul t ~i distanta Xl la care v(rnls) planul orizontal este:
A. 7m; B. 7,5m; C. 6,5m ;
se vor inta/ni a doua oara mobilele D.lm; E. ·Om. A. 25 m; B. 45 m;
fata de punctul de plecare sunt: C. 38 m; D. 18 m;
A. ,=5s ~i X2 = 165m; 72. Coordonata maxima a mobilului Tn 20 ::·J·::r::r:: ·:·:r::rI··: :·1:::1 E. 50 rn.
B. ,= 2,75s ~i x2 = 165m; timpul mi~carii este:
79. 0 saniuta lansata tn sus de-a
C, ,= 2,755 ~i x2 = 125m;
D. ,= 2,75s ~i x2 = 125m;
A. 7m;
D.5m;
B. 7,5m; C. 6,5m;
E.8m. lOi~1{-fH~I"i t(s)
lungul unui plan Tnclinat care for-
meaza unghiul a cu orizontala re-
vine Inapoi la baza planului astfel
E. ,= 5 s ~i x2 = 250 m . 73. Un corp este aruncat de la 10 20
suprafata Pamantului cu viteza Va
tncat timpul de coborare este de n
ori mai mare decat timpul de urcare.
 I)

----~
MLCANICA

111IIIt1turnul alaturat, 'n~ltlmea maxima la care ajunge

I xprosra flcientului de frecare la Lnlu trel dlscurl sunt discul Inferior este:
83. Vlteze eu rput revine la locul
lunecar ste:
lansarii are valo ree aproximativa: klentlce. Sistemul A. 3h; B. .!ih;
/I I . 2 A. 12mls; te lasat liber in 5
A. ,-Iga, n . B. 6m/s;
B. -2-fga,
/I I I n +1 C. 18mls; D. 9,8m/s;
momentul reprezen- C. h;:.2 D. ~h;
lilt Tn figura alatu- 5 3
//1 I . -1 ./1
2
E. 7,2m/s.
) tg a , D. -2-sma; ,uta. Ciocnirea .""",,
~""",\,,~~~~~;fu~~,~,
!§:" i\S iii E. .!2.h.
1/
n +1 llntre discul inferior
2 84. Un vag on-platform a de cale ferata 6
1/ I sol se considera ptastlca.
. ,-clga. este lncarcat eu lazi care au un
1/' I I
coeficient de frecare JI = 0,25 cu
Itomll nr. 80, 81, 82, .83 se refera la
urm~torul text: Pe un plan inclinat
podeaua. Daca trenul se misca cu
viteza de 72 kmlh, distanta minima
.
Teoreme de variatie §i legi . de conservare in mecanlca
I
me forrneaza cu orizontala un unghi a
pe care poate opri trenul pentru ca . Produsul scalar dintre vectorul foria 90. For1a al caret grafic este reprezen-
( I>ill a 0,6), se lanseaza de jos ih sus
lazile sa nu alunece este ~i vectorul deplasare al punetului de tat in figura alaturata actioneaza pe
UI1 corp eu ma- (acceleratia gravitationala este directia axei Ox asupra unui punct
aplicatie al acesteia reprezinta:'

IOr~
il 1II=5kg. m
=10-:;-):
g A. impulsul tortel ce actioneaza asupra material ~i ll
I xporimental F(N)
s- punctului material; dsplaseaza B
Ol trasat gra- A. 1036m; B. 358m; . lucrul mecanic efectuat I de torta de la 2m la 15t--·---7:
IIClll evolutiei 8m fati~ de 10--Y :'
C.80m; D. 45111; asupra punctului material; , ,
coordonatet ~S) originea sis- ,, '
E. 120m. C. puterea unui motor ce actioneaza '
1ll0bllului in 5/3 t temului de
,, '
'
cu 0 torta asupra punctului material;
limp (figura axe. Lucrul 2 8 x (m)
85. Pentru de- M D. impulsul punctului material asupra
ilaturata). Axa Ox are directia planului term inarea -.II::==:;;",;7C:~ caruia actioneaza 0 for1a; mecanic efectuat este:
rnclinat ~i originea in locul de lansare a . experimen- E. variatia impulsufui tortei ce actio- A. 60 J; B. 90 J;
mobilului. Acceleratla gravitationala tala a coe- . neaza asupra punctului material. C. 50 J; D. 75 J;
ste g=IOm/s2. ficientului h E. 100 J.
88. Precizati care dintre perechile de
de frecare 91. Un corp
80. Viteza eu care a fost lansat corpul . relatii referitoare la lucrul mecanic al A
de alunecare dintre corpul de masa poate -,-
este: unei forte constante este corecta: I
M ~i planul orizontal se foloseste un ajunge la :
A. 7m/s; B. 9,8m/s; C. 12m/s; A. L=F·d si L=Fd5ina;
dispozitiv a carui schita este Pamant h:
D. 6m/s; E. 18mls. prezentata in figura alaturata. Se B. L =F xd ~i L = Fdsina; sub ~
~tie ca M = 4m , se masoara actiunea ~
81. Forta de frecare dintre corp ~i C. L=F·d si L=Fdcosa;
Inaltimea h de la care oornests greuta\ii parcurqanc doua drumuri
planul inelinat este: D. L=Fxd ~i L=Fdcosa;
copul m, si distants parcursa de M diferite, AB sau AC. Intre lucrurile
A. 0 N ; B. 2 N ; C. ION;
de la inceputul mi~carii pana la E. L =F xd ~i L = Fd tga . mecanice efectuate de greutate tn
D. 8N; E. 6N. oprire - I. Se eonstata ea 1= 1,2h. cele doua cazuri exista relatia:
89. Aleqeti relatia corecta:
82. Momentul '[ la care eorpul revine la Co~ficientul de frecare la alunecare A. LAB> LAC; B. LAli < LAC;
A.l1=INls; B. lJ=lkglm;
loeullansarii are valoarea: dintre corpul de rnasa M ~i planul C. LAB ~ LAC; D. LAB::; LAC;
orizontal este: m
A. 25; B. 2,3s; C. lJ = INlm2; D. IJ = INI-;
A. 0,2; s E. LAB = LAC'
B. 0,3;
C. 55; D. .!.Qs· C. 0,4; E. lJ =INlm. 92. Lucrul mecanie efeetuat de forta
3 ' D. 0,27;
E. 0,15. elastica atunci cand deformarea
3,7s.
 ..
rt d onstant lastlca k 97. Alegetl relatl too 103. In relatla /\/i,.- /, scrisa pentru un
la x, I X2 este: unul punct material, L reprezinta lucrul
A. I W = IN ·Ikg .
h; k.\} Is '
B. mecanic efectuatde:
A. 1--
2 ' A. fortele conservative ce actioneaza
C. IW =.!{. D. IW = lJ ·Is . Alage enuntul corect al teoremei
2
kx; I•. 2
II.XI. Is ' asupra punctului material;
. I vllliatiel energiei cinetice a punctului
-2' E. I W = IN· Is .
material.
B. rezultanta tortelor ce acfioneaza
asupra punctului material;
kX2
2 kx2I. A. Inergia cinetica a unui punct
98. Alegeti relatra corecta: C. de fortele neconservative oe actio-
2-2' material, care se deplaseaza tn
neaza asupra punctului material;
A. lW= IN.lkg; B. IW= Ikg.lm; raport cu un sistem de referinta
kx2 kx2 Is Is D. fortele qravltationale ce acnoneeza
_2+_1. inertial, este eqala cu lucrul mecanic
2 2' asupra punctului material;
C. lW= Ikg·lm. D. IW = Ikg·Jm2 fectuat de forta rezultanta care
-kxi + kxl2 E. tortele elastice ce actioneaza asu-
. Is2 ' , Is acnoneaza asupra punctului mate-
pra punctului material.
2 rial Tntimpul acestei vartatii;
93. Lucrul mecanic efectuat de torta de E. IW = lkg.lm
. Variatia energiei cinetice a unui 104. Forta conservativa ce actioneaza
frecare la alunecare: . Is3
punct material, care se dsplaseaza asupra unui punct material este 0
A. nu depinde de manrnea fortel de
99. Oespre lucrul mecanic §i energia in raport cu un sistem de referinta forta al carei lucru mecanic:
frecare;
mecanlca se poate afirma ca: inertial, este egala cu lucrul mecanic A. nu depinde de forma drumului par-
. este negativ;
A. ambele sunt rnarirni de proces; efectuat de forta conservativa care curs;
C. este pozitiv;
B. ambele sunt marimi de stare; actioneaza asupra punctului mate- B. depinde de legea de rniscare a
D. nu depinde de forma drumului par-
C. lucrul mecanic este marime de pro- rial tn timpul acestei variatii; punctului material asupra caruia
curs de corp lntre coua puncte;
ces, iar energia este marirne de C. Variatia energiei cinetice a unui actioneaza;
. nu depinde de rnasa corpului.
stare; punct material, care se deplaseaza C. nu depinde de pozitiiie punctelor
4. Raportul dintre lucrul mecanic efec- D. lucrul mecanic este rnarirne de stare, Tn raport cu un sistem de referinta extreme ale traiectoriei punctului
tuat de 0 torta asupra unui corp §i iar energia este rnarime de proces; inertial, este eqala cu lucrul mecanic material;
timpul necesar producerii acestui E. ambele caracterizeaza un sistem de efectuat de torta de greutate care D. este constant tn timp;
lucru rnecanlc reprezinta: corpuri lntr-o anumita stare. actioneaza asupra punctului mate- E. depinde de viteza punctului ma-
A. puterea mecanica; rial tn timpul acestei variatii; terial.
100. Unitatea de masura pentru ener- D. Variatia energiei cinetice a unui
B. impulsul fortei ce actioneaza a~upra
gie este: 105. Care dintre fortele enumerate mai
corpului; punct material, care se deplaseaza
A. IN·ls; B. IKg.Im; jos NU este forta conservative?
C. impulsul punctului material; tn raport cu un sistem de referinta
A. Greutatea;
D. energia cinetca a punctului ma- m neinertlal, este eqala cu lucrul
C. IN ·lm2; D. IN·l . B. Forta elastica; .
terial; s ' mecanic efectuat de forta rezultanta
C. Forta electrostatica;
. energia potentiala gravitationala.; E. lJ . care actioneaza asupra punctului
D. Forta de frecare;
2 material In timpul acestei variatii;
96. Alege~i expresia corecta pentru E. Forta de interactiune dintre doua
101. Relatia ~ reprezmta: E. Variatia energiei cinetice a unui
puterea mecanica mornentana: 2 . corpuri punctiforme tncarcate cu
punct material, care se deplaseaza
A. P = m . F ; , B. P = F .v ; A. expresia energiei potentiate gravita- sarcina electrica.
tn raport cu un sistem de referinta
C. P = F· d ; D. P = F . tlt ; tionale;
inertial, este egala cu lucrul mecanic 106. Energia potentiala se poate defini
P=F·a. B. expresia energlel potentials Tn
efectuat de torta rezultanta care pentru:
carnpul fortelor elastice;
actioneaza asupra punctuiui mate- A. un sistem tn interiorul carula actio-
96. Unitatea de rnasura a puterii este: C. expresia energiei cinetice;
A. W (watt); B. J (joule); rial tn timpul acestei variatli. neaza numai forte neconservative;
D. expresia meiemauca pentru teo-
C. N (newton); D. N/s'; B. un sistem tn interiorul caruia actio-
rema de variatie a impulsului unui
. N/m. neaza numai forte de frecare;
punct material;
 . 11/1sistUIIl In Illtu/lowl cc')rula actio-
1l0Ul~ Ilumal forte de tractiuna; 8. !J.E == kx(' _!::..I_ /"
B.
n, ,
....• ' fectueaza lucrul mecanlc ~.
D. un slstem In interiorul c~ruia actio- /'1 • -:'f- ; I"~
" 2 2 4
neaz~ forte conservative; fntre L, gi L2 exlsta relatia:
C. !:J.E" ==_2
kx2
; . i, ; L -!.:J...
E. un sistem in interiorul caruia actio- /" D. , - 4 '
neaza orice tip de forte. 2 A. ~=4' 8. ~=].
kx2 I
" L2' L2 4
107. Relatia de definitie a energiei D.!J.E" ==_, ; I"~ -
2 3 C. ~=~ D. ~=~
potentiale este:
4' 3'
A. I'IE" =- LcolISerl'({lil' ; E. !:J.E = k,i _ kx,2 13. In gra- 3Ft !J~L _ L2 L2

" 2 2 Iloul din : E. ~=1.

B. 1"'/1 =: - Lcol1servafll' ; I
flgura ala- : L2
C. E" == Lcol1.l'crl'mii. ;
110. Legea c~nservarii energiei meca- turata este F :
nice se aplica unui sistem:
reprezen-
t I'
:
I
: x(m) 115. Un lant de lungime / = 20cm este
D. !:J.E" =L col1.1'crval;" ;
A. izolat in interiorul caruia actioneaza trecut simetric· peste un scripete
tata de- d 3d
E. !J.E" == -LIICC(J/).i'('IWlllv' numai forte conservative; pendenta ideal. Primind un impuls foarte mic
8. in orice condit;;;
fortel de tractiune ce actioneaza lantul lncepe sa coboare. Se
( L('(i!l.I·W""lliv respectiv LllcconscrvGllv C. asupra caruia actioneaza forte de asupra unui corp de pozitia corpului consicera acceleratia gravitationala
reprezinta lucru' mecanic al fortelor frecare;
pe axa de deplasare. Forta F1 are g = 10mi S2. Viteza lantulul in
conservative, respectiv neconser- D. asupra caruia actioneaza forte de directia ~i sensul deplasarf corpului.
vative, ce actioneaza In interiorul tractiun~r momentul parasir] scripetelui este:
Asupra corpului de rnasa m actio-
sistemului pentru care se define~te E. asupra caroia actioneaza forte neaza permanent a torta de frecare A. I m/s ; 8. .fi m/s ;
energia potentiala.) motoare.
Ft' =!i. Care este viteza corpului
C. 2m/s; D. .J3 m/s ;
108. Atunci cand distanta de la un corp 111.0 forta avano tt(N) . 3 E. 4m/s.
de rnasa m la Pamant scade de la directia ~i sen- in momentul in care el se afla la
17, la 172 ( 172 < h, «RI'), variatia sui axei Ox distanta 3d fa\a de origine daca el 116. 0 piatra de
deplaseaza un porneste din repaus? rnasa m este
energiei potentia Ie gravitationale a
sistemului este: corp de-a lungul lansata pe ver- 90
A. !:J.Ep ='mgh2 - mgh, ; acestei axe. Modul In care variaza A. v=POF,d; 8. v=~8F,d; ticala in sus,
m m
forta Tn functie de pozitia corpului pe dintr-un punct
8. I'IEp == mgh, - mgh2 ; h (m)
axa este aratat In graficul din figura C• V = ~ 12F, d . I.
0 V = 4~ F, d . i
aflat la inalti- --to
C. !:J.Ep == mgh ; alaturata. Lucrul mecanic efectuat m m 90
2 mea h, dea-
D. t1Ep = mgh2 + mgh, ; de forra este L == 25 J. Valoarea
E. v=l7:'d . supra solului cu viteza Vo = 40 m/s .
maxima a f0rtei ce actioneaza
E. tJ.Ep = mgh,. asupra corpului este: Se neglijeaza frecarile. Graficul din
A. 5 N ; 8. 25 N ; 114. Pe 0 suprafata orizontala, neteda figura alaturata reprezinta depen-
109. Atunci· cand deformarea' unui (fara frecari), se afla un corp asupra denta energiei sale cinetice de
C. 20N; D. ION.; I

resort scade de la x, la x2 variatia caruia actioneaza 0 forta constanta lnaltimea fata de Parnant. Se
E. 5,25N.
cunoaste acceleratia gravitationala
energiei poten·tiale de tip' elastic a ce face un unghi a = 600 cu orizon-
sistemului este:
112. Un resort este alungit cu M. tala. Forta efectueaza un lucru g = 10 m/s 2. Stabi/iti, pentru fiecare
kx2
kx 2
mecanic L, intr-un timp t. Atunci veriente, daca este adevarata sau
A. t1E" = -l. + --L ; Relatia dintre lucrul mecanic
2 2 efectuat pentru' a produce prima fa/sa:
cand aceeasi forta actioneaza
A. lnaltimea maxima la care se ridica
jumatate de alungire (L, ) ~i .cel care orizontal asupra corpului in timpul t,
piatra este de 90 m;
. produce a doua jumatate ( L2 ) este:
 mecanrca flnalA a pletrel lunglt cu \-12(111 III corpul 127. Fnergla rnecanlca a corpului Tn
OJ, tlmpul rnlscarll sale este:
corpul este lasal IIber.
Irel este /1/ - 0,1 kg; A. 2000J; B. 1000J;
figura alaturata arata dependent , ,I, •• (hall;
. InSltlmee ho de la care este lansata

-
totale ce acnoneaza asupra corpulul • "', .:ll'llI;
C. 500J; D. 1500J;
platra este de 20 m; alungirea x a resortului Tn II E. 750J.
. Vlteze cu care platra ajunge la deplasarf corpului spre pozlll
amant este v I = 42,4 m/s . punzan« resortului nedeformat ( , 126, 127 se 128.lmpulsul unui punct material este
x E [0; 2]cm). Acceleratia gravlta\1
r: Un corp este rnarlrnea flzlca vectorlala definlta
117. Motorul unui automobil cu masa m
dezvolt~ 0 putere constanta. La un este g = lOm/s2 . EC('J) prin relatia: -~

U
A. p = Fxv; B. p=Li-v ,
moment dat automobilul are viteza
v, ~i acceleratia a,. Dupa un timp
118. Constanta elastica a resortulul
. N N
1000 -~
C.p=H·v, D. p=mv;
automobilul are viteza V2 = 2vJ ~i A. 100-; B. 200-;
m m t (8) E. p = ax v.
aoceleratta a2 = ~. Stabiliti, pentru N N 2
C. 1-; 0.2-; 129. Despre impulsul unui punct mate-
4 m m
fiecarevenente, dacl1 este ade- N rial se poate afirma ca:
vsret«
sau falsl1. E.50-. A. are aceeasi directie ~i sens cu
m
A. Forta de tractiuna dezvoltata de viteza punctului material;
motor este constants: 119. Coeficientul de frecare dintre co 111111 B. are aceleasi directie cu viteza punc-
. Forta de rezistenta lntampfnata de ~i suprafata orizontala este: tului material ~i sens contrar
I!!va cu care este aruncat corpul
A. 0,35; B. 0,15; C. 0,3 ; acesteia;
automobileste F,. = ma, ; If'! IIIjl~mant este:
2 D. 0,2; E. 0,1. C. are directie diterita fala de viteza
B. l Orn/s ;
C. Puterea dezvoltata de motor este punctului material;
120. Energia potentiala datorata defor I' 111/., ; D. 25m/s; D. are aceleasi directie ~i sens cu
3ma v •
p=-- 1 1 marii resortului pentru x = 12 cm este: acceleratia punctului material;
2 ' tHllll/s .
A. 72 .10-2 J; B. 72 J ; E. are aceeasi directie ~i sens cu forta
D. Viteza maxima pe care 0 poate
Masa corpului este: ce actioneaza asupra punctului
atinge automobilul este vmax = 3vJ ; C. 7,2 KJ ; D. 1,44J;
B. 15kg; material.
. Timpul in care viteza autbmobilului E. 144J . ,
D. 7kg; 130. Unitatea de masura pentru impuls
trece de la v,la V2 este t < ~ . 121. Dupa un timp, in momentul in care IOkg. este:
al alungirea resortului este x = 8cm I m ?
Itemii nr. 118, 119, 120, 121, 122 se . lnaltirnea maxima la care urea A. N·-; B. N·s-;
corpul se afla in repaus. Viteza s
refera la textul urmator: Un corp cu orpul este:
corpului la urmatoarea trecere prin C. Nvm ; D. N·s;
masa m = Ikg se 10m; B. 1.5m;
origine este:
D. 30m;
E. kg·s.
aM pe 0 supra- I~. '10m;
A. 60cm/s; B. 20 $ cm/s ;
fat~ orizontala pe ••• Om. 131. variaua irnpulsului punctului mate-
care se poate C. 2$ cm/s ; D. 40 .fi cm/s ; rial tntr-un interval de timp III este
misca cu frecare. I -
. E. l m/s . 126. Ultimii 15 m sunt parcursi in:
~) x-' eqala-cu:
o forta exterioara A.O.ss; B.Is; A. lucrul mecanic efectuat de punctul
deplaseaza lent 122: In momentul in care resortul este C. 1,41s; D. 0,25s; material in intervalul de timp con-
corpul pana cane alungit cu x = 8cm corpul este in siderat;
~cm) . 1,73s. .
resortul este repaus. Deformarea resortului in
 1.I.IInullil . Impulsul ~I energla clnetica a siste-
• fortfl co aC\lonealA asupra punctului
lI1alerlal in Intervalul de timp consi-
C. t!.P = Fill ·1'11 : • ;\/1 /, ,I'll ; mulul se rnlcsoreaza: •
Istemulul este E. se conserva impulsul sistemului ~i
derat, E. P = Fill ,t!.t,
energia sa clnetlca scade.
• hnpulsu] f0riei aplicate punctului in
136. Variatia impulsului total al unul
lntervalut de timp considerat; . In cazul ciocnirii pia stice unidirec- 142. In cazul ciocnirii perfect elastice
sistem de doua puncte materiale in
· vartatta energiei potentiate a punc- tlonale dintre doua corpuri: dintre coua corpuri cu mase egale
intervalul de timp t!.t este egala cu:
lului material in intervalul de timp conserva impulsul ~i energia ce se deplaseaza pe aceeasi direc-
onsiderat; A. impulsul rezultantei fortelor ce oInetlcc3a sistemului; tie:
vanatla energiei einetice a punctului actioneaza in interiorul sistemului in conserva impulsul sistemului ~i A. corpurue capata viteze egale in
material in intervalul de timp con- intervalul de timp considerat;
nergia sa cinetica creste: modul 9i de sens contrar;
siderat. B. impulsu.1 rezultantei fortelor externe
Impulsul sistemului scade iar ener- B. corpurile capata viteze egale in
ce actioneaza asupra sistemului in la sa cinetlca rarnane aceeasi; modul !?ide acelasi sens;
132. Legea variatle. impulsului unui intervalul de timp considerat; Impulsul 9i energia cinetica a siste- C. corpurile schirnba vitezele tntre ele;
punct material se exprima prin C. rezultanta fortelor externe ce actio- mului se micsoreaza: D. corpurile se opresc dupa eiocnire;
relatia: neaza asupra sistemului in inter- conserva impulsul sistemului 91 E. totdeauna dupa ciocnire un corp se
A./\p=alllt!.t; B. t!.p=FIIII:lx; valul de timp considerat; nergia sa cinetlca scade. opreste, iar celalalt i!iii continua mis-
D. lucrul mecanic al rezultantei fcrtelor carea.
/\1' = Fill t!.t ; D. t!.p=Lt!.t; O. Caldura degajata in ciocnirea
ce actioneaza in interiorul sistemului
• /1: Fill sr . in intervalul de timp considerat; plastica dintre doua corpuri ce se 143. In cazul ciocnirii perfect elastice
E. variatie energiei cinetice a sistemu- deplaseaza pe aceeasi directie !iii in dintre doua corpuri care se depla-
133. Impulsul f0riei se defmests prin luiin intervalul de timp considerat. . celasi sens se poate calcula din seaza pe aceeasi directie !iii sens iar
relatia: xpresia: unul dintre corpuri are masa foarte
137. Fortele ce act'oneaza in interiorul mare (m2»m1), pentru vitezele
A. FAx; B. F si . ?= 1711'1712 • (VI-V2)2 ,

C.
.-
F/\v; D. Ft!.I71;
unui sistem de doua puncte mate-
riale 1711-1122 2 '
corpurilor dupa ciocnire se pot scrie
relatiile:
. A. nu modifica energia cinetica a sis- 1711'1712 (VI +V2i ,
A. 'vi = 2v2 +VI !iii Vi = -V2 ;'
F'Sa . temului;
1711+1712 2
B. modifica impulsul total al sistemului; B. Vi = 2v2 - VI 9i Vi = V2 ;
134.lmpulsul unui punct material se C. au 0 rezultanta diferita de zero; 1711'171? 2
= - . (VI -V2) ;
C; Vi = 2v2 !iii = V2 ;
conserva: 1711+1712
+vl Vi
D. sunt totdeauna forte conservative;
A. in miscarsa rectilinie uniform acce- E. nu modifica impulsul total al sistemului. D. v,=2v2-vl!iii vi=-v2;
= 1711'1712 . (VI -V2i
lerata; n. ,
E. = !iii = -V2
B. daca rezultanta fortelor ce actio- 138. Doua puncte materiale ce inter- 1711+1712 2 Vi V2 - VI Vi '

neaza asupra lui este nula:
C. In rruscarea recti/inie uniform ince-
tinita;
D. caca rezultanta tcrtelor ce actio-
neaza asupra sa este constanta;
. In orice sistem de referinta mertlat.
135, Teorema variatiel impulsului me-
canic total al unui sistern format din
doua puncte materiale se exprirna
prin relatia:
A. --
t!.P=alll,t!.t;
actioneaza intre ele atat prin torte
1711:1712 . (VI -V2)2 144. In cazul ciocnirii perfect elastice,
conservative cat ~i prin forte necon-
1711+1712 4 frontale, dintre un carp !iii un perete
servative forrneaza un sistem meca-
aflat in repaus, viteza corpului dupa
nic. Daca rezultanta fortelor exte- 141. In cazul ciocnirii perfect elastice ciocnire:
rioare ce actioneaza asupra acestui dintre doua corpuri: A. este egala in modul ~i de acelasi
sistem este n!Jla, se poate afirma ca: A. se conserva irnpulsul ~i energia sens cu viteza inainte de eiocnire;
A. energia mecanica a sistemului se cinetica a sisternului;
, conserva; B. i!iii dubleaza modul 9i i~i schimba
n. se conserva impulsul sistemului !iii .sensu I fata de viteza inainte de
B. energia clnetica a sistemului se energia sa cinetica creste;
conserva; ciocnire:
. impulsul sistemului scade iar ener- C. este nuta:
B. - -
t!.P=FIII,t!.x;
C. energia potentlata
conserva;
a sistemului se gia sa cinetica rarnane aceeasi:
D. r~1 dubleaza modul ~I I~I paetr tlmp 1111111\blln ell maa. "'1 I'll I 0 11l/~ Dupa un limp ,\/ I 0 ~ "I
I

sensu I fa~~ de viteza Tnainte de repre- /II, .' ~H se mleca unu spr clocneste ~I se cupleaza ell al doll
ciocnire; zentata In u vltezele \II I 1lI/s vagon de rnasa 1112 20 t aflal III
E. egala In modul si de sens contrar cu figura repaus. In timpul rnlscarll, atat lnalnte,
de
viteza Tnainte de ciocnire. alaturata. cat ~i dupa eioenire, asupra fieearul
lor
145. Impulsul unui corp este p = 4 N s, vagon actioneaza 0 fort~ de rezlstent
egala eu a 98-a parte din greutat
iar energia cinetlca Ec = 8J. Masa, B. 2 J;
148. Referitor la impulsul corpului d vagonului respeetiv.
respectiv viteza corpului sunt: D. 2,5 J ;
masa M se poate afirma ca: 156. Viteza primului vagon ex
A. m=2kg; v=4m/s;
A. este constant Tnprimele 4 secunde; Tnainte de a-I eioeni pe eel d
B. m = 1kg; v = 4 m/s ; B. scade de la 4s la 7s; ,
. Dlntr-o pusca de masa M, sus- doilea este:
C. m = 2 kg; v = 8 m/s ; C. crests tn primele 4s;
pendata orizontal, se trage orizontal A. VI =7m/s; B. VI = l.Zrn/s :
D. este negativ tntre momentele tntre
D. m = 1 kg; v = 8111/s ; un glont cu masa m. Raportul dintre C. VI =9m/s; D. VI = 5111/s;
care forta este neqativa:
E. m = 4 kg; v = 2 m/s . nergia pierduta inutil prin reculul
E. este constant de la 7s la 10s. E. VI = 3m/s .
irmei ~i energia prod usa prin
146. Legea de rniscare a unui punct 149. Acceleratia corpului este nula xplozie este: 157.lmediat dupa eioenire vlt
material cu masa de 200 g este momentul: In M vagoanelor euplate este
x = 2-4t+t2 (m). Impulsul corpului A. t = 2s; B. t=4s; M+m
-- , B. --,
A. v=8m1s; B. v=4m/s;
M+m
la momentul t = 2 s este: C. t=5s; D. t=6s; m2 M2 C. y = 3m/s ; D. V = 5111/s ;
A. p=-2 Ns; B. p=2 Ns; E. t = 7s . • ( M+m )2 ' D. (
M+m
)2 , E. v = 6,2m/s.
C. p =0 Ns; D. p = 1,6 N s ; 150. Impulsul maxim al corpului este: m2 158. Caldura degajata prin eioenlr
E. p = -1,6 N s. A. 20Ns; B. 32Ns; M(M+m)" este:

147. Un punct material cu masa

C. 27 N s ; D. 13N s ; A. 333.103 J; B. 900 . I 03 J ;
. Un om cu masa M parcurge
In = 1 kg se rnlsca pe 0 traiectorie tn E.15Ns. C. 270.)03 J; D. 530.103 J ;
lungimea unei baret (de la prora la
forma de cerc cu viteza v = i0 m/s . 151. Impulsul final al corpului este: pupa). Barea are lungimea I ~i masa
E. 720.103 J .
Variatia impulsului punctului mate- A. ION s ; B. 40 N s ; m = M. Oeplasarea barcf fata de
rial In timpul tn care a strabatut un 3 159. Timpul seurs din momentul eioe-
C. 27Ns; D. 13Ns;
sfert de cerc este: apa ln timpul In care omul a parcurs nirii pMa la oprirea eelor doua
E. 24Ns.
toata lungimea ei este: vagoane este:
A. l.1pl = 0 N s ; B. l.1pl = 10 Ns; A. l=30s; B. (=20s;
152. Un vagonet de rnasa M = 20 kg se 1 31
3; 4'
C. l.1pl = 20 N s ; D. I~I = 17,3 Ns; deplaseaza pe 0 suprafata orizon-
tala cu viteza v = 3m/s , Ce viteza
A.
1
B. C. l=40s;
E. t = 50s.
D. t=lOs;

4' D. 2 '
E. l.1pl = 14,1 N s. capata vagonetul daca tn el cade 160.0istan\a parcursa de eele doua
vertical un sac cu masa m = 10~g? 31
ltemli nr. 148, 149, 150, 151 se refera vagoane euplate de la loeul eioenirii
. A. Orn/s ; B. 6m/s; 2 pana la oprire este :
la textul urmator: 0 forta ce actio-
Itemii nr. 1'56, 157, 158, 159, 160 se
neaza de-a lungul axei Ox deterrnina A. d = 90111; B. d = 70m;
C. 4 m/s ; D. .fi m/s ; refera la textul urmator: Un vagon cu
deplasarea unui corp de rnasa M pe C. d=180m; D. d==20m;
E. 2m/s. masa ml = lOt se deplaseaza liber pe
aceasta axa. Corpul se afla initial tn E. d == 45m.
repaus, iar variatia fortei Tn functie de o eale terata orizontala eu viteza ini\iala
 a:::::: I IIWI ,t" ", .••,,-,,-

161. Un obuz de masa M explod "'t:lft" 1111 II k

tn doua fragmente in momentul in
t112 = 10 kg se ml,(;t\ pe
te frontalA, lar Vlull1\11IIn corp cu masa 11/2 .: 2 kg. Cele coua
care zboara cu viteza v. Imediat corpuri se eiocnesc in momentul in
dupa explozie, unul dintre frag- perpendiculare cu vitezele vI =5
care primul a atins lnalttrnea maxima.
~i respectiv v2 = 4 m/s. Dupa cle Ciocnirea dintre cele doua corpuri este
. mente are masa inl = M ~i viteza
3 I nire, bilele nu rarnan irnpreuna primului corp dupa ciocnire plastica. Acceleratia gravitatibnala are
bila cu masa m1 se opreste. Vit" valoarea g = 10 m/s2 .
~ = 2~. Modulul vitezei celui d~-al
celei de-a doua bile imediat du B. 8m/5;
doilea fragment ~i energia produsa eiocnire este: 170. Inaltlrnea maxima la care se ridica
prin explozie sunt: D. 6111/s;
A. v~ = 12,5 m/s ; B. v~ = 25m/s; primul corp este:
3v Mv2 A.4m; B. 160m;
A. V2 =- I:1E=--; C. v~ = 10I11ls ; D. v~ = 5m/s;
2 4 C. 80m; D. 20m;
Viteza celui de-al doilea corp dupa
VMv2 E: v~ = 17,5111/s . E. 2m.
B. v? = - I:1E = -- . clocnire este:
- 2 4' Itemii nr. 164, 165 se refera la text l m/s ; B. 8m/s;
urrnator: Doua sfere de mase m, ~i 171. Cel de-al doilea corp a fost lansat
C 3v M 2 D. 6111/s;
. v2 =- I:1E- v . se eiocnesc central, perfect elastic. cu viteza :
2 --8-'
momentul ciocnirii ele au viteze e9 A. V02 == 50m/s; B. v02 = 60111/5;
D. v2 I:1E= 3M\l2 .
=~ ~i de sens contrar. lar dupa eiocni C. V02 = 45111/5; D. v02 = 10m/5;
. Variatia energiei cinetice a siste-
\2 4' sfera de masa m2 rarnane pe loc.
mului prin ciocnire este: E. v02 = 57 m/s.
2
E. v2 = ~ I:1E = Mv 164. Raportul dintre masele celor do 121; B. -121;
8 sfere este: 172. Viteza cu care corpurile ating solul
OJ; D. 17 J;
este:
162. Doi patinatori cu masele m, ~I A. m2 = 3' B. !!!1.. - I
17 J .
in '
A. 62m/s; B. 35,25111/s;
ml 3'
m2 = j in l tinand capetele unei sfori
C. in2
I

= 2' D . --
m2
. Doua bile mici de mase ml = 100g C. 44,72 rn/s ; D. 56,42111/s;

in I ' ,>' i m2 = 200 g sunt lasate simultan E. 26,84111/s .

stau pe gheata lucioasa, unul in fata ml

celuilalt. Patinatorul cu masa m, IIbere de la capetele unui diametru Itemii nr. 173, 174, 175, 176 se refera
E. in2 = 1 la textul urmator: 0 sfera de dimen-
incepe sa traga de sfoara scur- in . orizontal al unei emisfere de raza R.
I
tand-o cu 0 viteza al carei modul Bilele se deplaseaza pe suprafata .siuni rnicl cu masa m este legata de un
este u. Modulele vitezelor cu care 165. Viteza sferei de rnasa m1 dup lnterioara a emisferei fara frecari. fir cu lungimea I. Sfera este deplasata
se mlsca cei doi patinatori sunt: ciocnire este: Inaltimea maxima la care ajung bilele din pozitia de echilibru pana cand firul
I 2 dupa cibcnirea lor plastics este: face cu verticala un unghi
A. V;'=\lI; B. Vi =-vl;
A. VI = 3" u; v2 ="3 u ;

B. vI =-
3
5
u; v2 =-
2
5
U ;
C.

E.
v;
v;
=2vl;

=-3vl'
D. v; =-2vl; A, R;

R
R
B. -,
12
R
de 60°. La revenire in
pozitia de echilibru, sfera
ciocneste perfect elastic ~
7
-, D. -, un cub cu masa M = 4 in """''''''''''''''''
Itemii nr. 166, 167, 168 se refera I 3 9
2 . 3 aflat in repaus ~i asezat pe un plan
C. VI=SU; V2=SU; textul urmator: Un corp de mas
R orizontal. Coeficientul de frecare dintre
m = 1kg ~i viteza v = 10111/s loveste u
6
. 1 4 cub ~i planul orizontal este f.1 = 0,2 .
D. vI = =u , v? = -u ; alt corp de Itomii nr. 170, 171, 172 se refera la
5 - 5

E. vI
2
= - u; v2
3
=- U .
rnasa
M = 2kg aflat
2000f~-j( tuxtul urmator:
/III = 1kg
Un corp cu masa
se arunca vertical in sus cll
173. Viteza sferei
cu cubul este:
V1 inaintea ciocnirii

7 7 in repaus.
~ms vlteza vOl = 40 m/s. Dupa 'C = 2s se A. J2g1; B. ~3g1 .
2 '
2 irunca pe aceeasl verticala un al doilea

•• W'O - t ~ ~_~ _
 gl 175.1nAI\lman I

J ) , D. Jgl; dupa ciocnlr

1
A. -; B. ~
J~gl . 50 50 '

174. Vlteza sferei dupa ciocnire: C 2i D. ~

ELEMENTE DE TERMODINAMICA
. 25' 50 '
A. T~I schimba sensul ~i valoarea ~I FIZICA MOLECULARA
ramane aceeasi;
E. ~
. I~ipastreaza sensu I ~i valoarea; . 40
. T~i schirnba sensul ~i are valoarea Lista de termeni
176. Spatlul parcurs de cub din
3 VI .
-5-' momentul ciocnirii pana la oprirs
este: Unitatea atomlca de masa
D. i~i pastreaza sensul ~i are valoarea
A. 0,4/; B. 0,8l; deoarece masele moleculelor sunt foarte mici, s-a definit 0 unitate de masura
3 vI .
C. 1,6/; D. I; care sa perrnita exprim'area acestora cu un nurnar de cifre rnic, iar calculele sa
5' fie mai usoare: aceasta unitate se numeste unitate atomica de masa:
E. T~i pastreaza sensul si are valoarea
E. 0,2/.
unitatea atornica de rnasa, notata cu .u'', este egala cu a 12-a parte din masa
2vI atornica a izotopului de carbon 12, I~ C;
5
conform definitiei: 1 u
,
= ~12 mo 126 c;

relatia dintre unitatea atornica de rnasa ~i unitatea de rnasura Tn S.1. pentru

=
rnasa este: 1 u 1,66·10 - 27 kg .

. Masa moleculara

masa rnoleculara este masa unei molecule; (mo> kg; =

masa rnoleculara relativa reprezinta numarul care arata de cate este mai mare
masa unei mol~cule decat a 12-a parte din masa atornica 'a izotopului I~ C;
(mr> = 1, adica este 0 rnarime fizic~ adirnensionala;
1
• m; = mo/[ -12 mo cl = molu
I~ => mo = m, u.

3. Cantitatea de substanta
• este 0 rnarirne fizica fundamentala, notata cu "s",
• (s> = mol; molul este unitate de rnasura fundarnentala, deflnita astfel:
< rnolul este cantitatea de substanta a unui sistem ce contine atatea entitati
~, , I

elementare cati atomi exista Tn0,012 kg de carbon I~ C;

< molul este cantitatea de substanta, exprimata in grame, numeric egal~ cu
masa atomica/rnoleculara exprirnata in unitati atomice dernasa:
< rnolul este cantitatea de substanta, exprlmata tn grame, numeric egal~ cu
masa atornica/rnoleculara relativa;
• 1 kmol =
103 moli.
 \I

. Maaa molar
PI In contact mecanl 1 tertnlc, sistemul schlmband lucru mecanic §i caldura
Iuprezlnta masa unui mol; este 0 rnarlrne fizica derivata $1are slmbolul ,,1-'''; ell exterlorul; peretll dellrnlteaza sistemul sunt diatermici §i unii dintre ei
sto 0 caracterlstlca a substantei; moblli;
• =
formula de definitie I-' mls; prtn schimb de substanta:
• =
unltatea de masura: (I-' ) kg/mol. metrii de stare reprezinta rnarirnile fizice care descriu starea sistemului
tormodlnamic; parametrii de stare pot fi: intensivi, de ex. temperatura,
. Volumul molar preslunea, densitatea, sau extensivi, cum ar fi volumul, masa, energia interna,
ntltatea de substanta;
• oste volumul ocupat de un mol de substanta §i se noteaza "V~"; ,nodelul gaz ideal este definit astfel:
• formula de definitie V~= VIS; este format dintr-un nurnar foarte mare de particule identice (molecule sau
•
3
unitatea de rnasura a volumului molar ( V~) m /mol; = atomi);
• volumul molar al oricarui gaz ideal, in conditli norma Ie de presiune \ particulele sunt considerate puncte materiale;
= = 3 3
temperatura (Po 101 ,325 ~a, To 273,15 K), este V~o 22,41'10- m /mol. = particulele se aM in rniscare perrnanenta §i total .dezordonata; miscarea
fiecarei particule se efectueaza conform legilor mecanicii clasice;
6. Numarul lui Avogadro particulele nu interactioneaza intre ele;

• reprezinta nurnarul de entitati elementare dintr-un mol de substanta:

• formula de definitie NA = N/S;
ciocnirile dintre particule §i peretii vasului sunt perfect elastice;
echilibru termodinamic - se nurneste stare de echilibru termodinamic acea stare
a unui sistem termodinamic in care parametrii au valori '
tb
• unitatea de rnasura a numarului lui Avogadro: ( NA) = mol";
23 1 care nu variaza in timp §i nici in spatiu; starea de
• valoarea acestui nurnar este NA z: 6,022'10 mol- . P1 • A(P1,v1)
echilibru termodinamic a unei cantitati constante de gaz
oncluzie - intre mEEJarim~e
fi:ce ""?" exista relatiilGe V ideal este complet descrisa de doi parametrii de stare, de
o V
l7 =- =- ,Iar numal pentru gaze l7
n
=- . exernplu, presiunea p !?i volumul V; intr-un sistem V1
~ ~ ~ ortogonal de coordonate (p, V), unei start de echilibru Fig,1
termodinamic, descrisa de valorile P1, V1 ale parametrilor
7. Echilibrul termic de stare, ii corespunde un punct bine determinat A (fig, 1);
• echilibru termic - starea pe careo au doua sau mai multe sisteme care, puse in
• sistem termodinamic contact termic, nu schimba catcura intre ele; ,
• definitie: se nurneste sistem termodinamic arice corp macroscopic sau un • tranzitivitatea echilibrului termic: daca sistemele termodinamice A si B sunt in
ansamblu de corpuri macroscopice bine delimitate; corpurile exterioare, care nu echilibru termic, iar Beste in echilibru termic cu un alt sistem termodinamic C,
fac parte din sistemul termodinamic considerat, fcrrneaza mediul extrior; atunci sistemele termodinamice A l?i C sunt in echilibru termic;
• clasificarea sistemelor termodinamice:
• temperatura este rnarirnea fizica ce caracterizeaza starea de echilibru
y sistem termodinamic izolat - sistemul care nu interactioneaza cu mediul termodinamica unui sistern;
exterior;
• scari de temperatura ,
)0.- sistem termodinamic neizolat - sisternul care interactioneaza cu mediul
o in scara Celsius - temperatura ernpirica se noteaza cu t sau 8;
exterior;
).> unitatea de rnasura este (t) °C;=
• interactiunea sistemului termodinamic cu mediul exterior se poate realiza:
).> gradul Celsius este a suta parte din intervalul de temperatura cuprins intre
).> numai prin contact mecanic, ·sistemul schirnband lucru mecanic cu exteriorul;
temperatura de topire a ghetii !?i temperatura de fierbere a apei la presiune
peretii ce delimlteaza sistemul sunt adiabatici, iar uniidintre acestia sunt atrnosferica norrnala; ,
rnobili;
o in scara Kelvin sau scara ebsoun« - temperatura absolute se noteaza cu T;
).> numai prin contact termic, sistemul schirnband caldura cu mediul exterior;
).> punctul zero al acestei scari este lirnita infenoara a temperaturii ce poate fi
peretii ce delirniteaza sistemul sunt ficsi §i diatermiCi;
atinsa, ea fiind - 273,15 °C; temperatura absoluta eqala cu zero corespunde
starf in care ar tnceta aqitatia terrnica a moleculelor;
).> in acesta scara nu exista temperaturi negative;
 unltatea de rnl:lsurl:l este (T) =
K; kelvlnul reprelillt ruprozlnt medl unel molecule ~i are expresia
temperatura starf triple a apei;
mperatura este un parametru de stare intensiv ce caracterizeaza starea d
ncalzlre a corpurilor; intr-un sistem izolat, format din mai multe subsistem
I
,>1110 "J21
unnetare: presiunea exercitata de un gaz ideal asupra peretilor ineintei in
flate in stare de echilibru termic, temperatura are aceeasi valoare pentru teat
I.uro se afli;\ este direct proportionala cu energia cinetica medie a moleculelor
ubsistemele;
dill unltatea de volum;
• aducand in contact termic doua corpuri cu stari termodinamice diferite,
proslunea exercitata de gaz asupra peretilor ineintei Tn care se afla poate fi
temperatura corpului care cedeaza caldura este mai mare decat temperatur.
xprlrnata ~i in functie de temperatura acestuia:
lui care prirneste.
2-
fI ~-nElr
8. ccrespcndenta intre valoarea numerlca a temperaturil in scara 3 ~ I p = n k T I unde k = 1,38'10'23J/K este constanta lui Boltzmann;
Celsius §i valoarea numerica.In scara Kelvin ~ - 3

definirea scarilor de temperatura Celsius si absolute s-a facut astfel tncat

1ell =-kT
2
Interpretare: presiunea exercitata de un gaz ideal asupra peretilor vasului in
intervalul de temperatura corespunzator unitatii de rnasura din scara Celsius
care se afla este direct proportionala cu nurnarul de molecule ,din unitatea de
sa fie egal cu cel corepunzator unitatii de rnasura din scara absoluta;
volum (numar volumic) si cu temperatura absoluta.
yrezulta ca IM=i1T I;
ylegatura intre temperatura exprimata in scara Celsius ~i cea exprirnata in O. Energia clnettca rnedle -.a l(1,oleculelc~r unui gaz ideal
scara KeJvin este IT(K)=273,15+t(o C )1 sau IT(K)=To +t(o C )1

9. Formula fundamentala a teoriei cinetico-moleculare

• se dernonstreaza ca energia cinetica medie a unei depinde de

•
1
3
-
formula fundarnentala a t.c.m. are forma p=znm« v2 , unde: temperatura absoluta astfel E: = ~kT
2
.

> peste presiunea gazului;

> n este nurnarul de molecule din unitatea de volum, numit si nurnar volumic, 11. Viteza teimic~a moleculelor unul .g'azideal
dat de relatia n =
NlV, in care: N - riumarul de molecule din gaz, iar V -
volumul ocupat de gaz; unitatea de masura este (n) m - 3; = • viteza termlca, notata cu VT, este definita prin relatia IVT =~ I;
> mo este masa unei molecule; • deducerea expresiei vitezei termice
- 2 1 -2 v 2 +v 2 + ... +V 2
I

Em
> v este media patratelor vitezeJor moJecuJelor gazuJui, v = I 2\ N p=-nmOvT
2

N
> 3 . ~ VT= ~;
• formula fundarnentala a teoriei cinetico-moleculare exprima le~i;\tura dintre un {~.mo=N .mo="O=p
parametru de stare macroscopic, presiunea p, ~i rnarimi microscopice: n V V
nurnarul de moJecule din unitatea de velum, .mo masa unei molecule ~i media
patratelor vitezelor moleculelor gazului; ~3kT
- 1 2 vT= -;;;; ~.'
Elr =-mOvT
• formula fundarnentala a t.c.m. poate fi scrisa sub forma Ip=%n'E I sau lr > .sau 2 ~ NAk=R ~ ~
{ -E 3
=-kT
tr 11 =N A ·mo
N 2
~
=-·-·E.
P 3 V If' unde:

> n este nurnarul volumic;

> Neste nurnarul de molecule din gaz;
> Veste volurnul ocupat de gaz;
 ,'.,711

IltllA III IIlHMI NI JI

ua,la termlc' de stare a unul gaz Ide

I unul gaz poate fi exprlmata, in general, prin relatia
• stablleste relatla dlntre parametrii de stare ai unui gaz aflat Tn stare de echlll Inta caldura rnolara la volum constant.
termodlnamlc;
• deduce rea ecuatiei term ice de stare:
Proceaele Izoterm, lzobar §i izocor ale gazului ideal §i legile
3 N- tora
=sv= llum,{ormarea de stare sau procesul termodinamic
'<:"
- I
=>pV=9NAkT; doflnitie - se nurneste transformare de stare trecerea unui sistem
tnrmodinamic dintr-o stare de echilibru termodinamic in alta stare de echilibru
9=~ " lormodinamic;
NA lasificarea proceselor dupa natura starilor intermediare:
=
, se noteaza NA k R, R este 0 constanta universala, nurnita constanta gazel procesul in care startle intermediare sunt start de echilibru se nurneste proces
1
=
ideale ~i care are valoarea R 8,314 J rnor ,,1; vesistetic, procesele cvasistatice pot fi reprezentate grafic;
yca urmare, se obtine ecuatia terrnica de stare a gazului ideal aflat in stare procesul in care stante intermediare sunt stari de neechilibru se nurneste
echilibru termodinarnic: I p V = .9RT I; proces necvasistatic; procesele necvasistatice nu pat fi reprezentate grafic;
clasificarea proceselor dupa starile intermediare la transformarea inversa:
• ecuatia terrnica mai poate fi dedusa pornind de la transformarile gazului ideal:
tuocese reversibile - procesele in care transformarea inversa se realizeaza prin
).> 9 moli de gaz ideal trec din starea de echilibru termodinamic caracterizata d
aceleasi stari de echilibru intermediare ca ~i la transformarea directa, iar in
parametrii Po = 101,325 kPa, To = 273,15 K ~i Vo in starea de echilibru d
mediul exterior n-au avut loc modificari;
parametrii p, T ~i \(; ,
procese ireversibile - procesele· in care transformarea inversa are loc prin
conform legii transforrnarli generale a gazuldi ideal: povo = pV ; aceleasi stari intermediare ca la transformarea directa numai caca in mediul
To T
exterior au loc modificari:
~dar V= 9V!IO; legile transforrnarilor simple pot fi deduse pe cale experirnentala sau pe cale
teoretica, pornind de la ecuatia de stare a gazului ideal;
~rezulta ca pV= ~(~ )r; procesul izoterm
definitle: se nurneste transformare (proces) izoterma orice transtormare de
~orilpoVpo = 8314J'mo!-I,K -I =RI' stare a unui sistem termodinamic inch is (S const., sau m = =
const.) in care'
T.' , temperatura ramane constanta:
o
» deci p V = 9RT, ~ legea procesului izoterm se nurneste :;;ilegea lui Boyle - Mariotte;
=enuntul legii: presiunea unei cantitati constante de gaz ideal, rnentinut la
temperatura constanta, variaza invers proportional cu volurnul ocupat de gaz;
13. Ecuatia calorlca de stare aunui gaz ideal
• formularea rnaternatica a legii transformarii izoterme este: I P' V = const.l;
• reprezinta expresia energiei interne a gazului ideal (monoatomic); -considerand doua start, inltiala de pararnetri r., V1, P1 :;;ifinala de parametri T1,
• deducere: V2, P2, atunci legea Boyle - Mariotte se deduce astfel:
U=N elf PI' VI = 9 RTI '
=>
IPI' VI = P2 I
,V2 ;
elf =-2 k T =>
-3
R=kNA
EE3
U =~9'RT
'2
'
' •
{ P2 ,V =9RT
2
procesul izobar
I

~ definitie: se numeste transforrnare (proces) izobara orice transformare de

N=9NA stare a unui sistem termodinamic inch is (9 = const., sau m = const.) in care
• concluzie: energia interna a gazului ideal depinde de cantitatea de subsatnta presiunea rarnane constanta:
(9) ~i de temperatura absoluta a gazului; » legea procesului izobar se nurneste $i legea lui Gay - Lussac;
~ legea procesului izobar se prezinta sub trei forme:
 III MI Nil
.- - -;:."=""-==

I dOUB forma:
• prima form
• An!.!.Dll!.l leg II: varlatia relatlva a volumului unei cantitati constante de gaz ideal, "oilllll1lJ.llegll: preslunea unel cantitati con stante de gaz ideal, rnentinut la volum
rnentlnut la presiune constanta, este direct proportionala onstant, creste liniar cu temperatura empirica agazului;
mpirlca: lormularea matematica a legii: Ip(t)=Po(J+pt)I, cu aceleasi semnificatii ale
slmbolurilor ca in cazul anterior;
I
• form uiarea matematiel! a ieg ii: V - V, ~ a 1.1. unde:
Vo treia forma:
enuntul legii: presiunea unei cantitati constante de gaz ideal, rnentinut la volum
o V - volumul gazului la temperatura t;
oonstant, variaza direct proportional cu temperatura absoluta a gazului;
o Vo - volumul gazului latemperatura to oOC =
o a - coeficientul de dilatare izobara; el are aceea~i valoare pentru toate • formularea matematica a ,egii:1~ = const.l;
=
gazele, a (1/273,15) grad-1;
• a doua forma: =considerand doua start, ini~iala de parametrii h V1, P1 ~i finala de parametrii Tz.
• enuntul legii: volumul unei cantitati constante de gaz ideal, rnentinut la presiune V1, P2, atunci legea Charles se deduce astfel:
constanta, creste liniar cu temperatura ernpirica a gazului; PI,VI=.9RTI ,~,
=forrnularea matematica a legii: !V(t)=Vo(l+ut)I, cu aceleasi sernnificatii ale { P2 -Vi =.9RT2 => ~'
simbolurilor ca in cazul anterior; transformarea generala
• a treia forma: 'Ydefinifie: se nurneste transformare (prooes) qenerala orice transformare de
• enuntul legii: volumul unei cantitati constante de gaz ideal, rnentinut la presiune stare a unui sistem termodinamic inch is (& const., sau m =
const.) in care =
constants, variaza direct proportional cu temperatura absoluta a gazului; se rnodifica toti parametrii de stare ai gazului (p, V, Tv,
'Y/egea transtorrnarf generale
• formularea matematica a legii: 1V =const.l;
, T PI ,VI =.9R,Ti => PI -VI = P2 ,V2 I;
• considerand doua start, ini~iala de parametri h V1, P1 ~i finala de parametri Tz. { P2 ,V2 =.9 RT.2 TI T2
V2, P1, atunci legea Gay - Lussac se deduce astfel:
• precizari:
PI' V, ~8RT, => I V, ~ V, I: ~gazul ideal mai poate fi definit ca fiind ga~ul care se supune riguros legilor
{ PI ,V =.9 RT2 t, T2
2 Boyle - Mariotte, Gay - Lussac si Charles;
• procesul izocor ~gazele reale seabat de la legile gazului ideal, in special la temperaturi
'Ydefinifie: se nurneste transformare (proces) izocora orice transformare de scazute ~i la presiuni ridicate;
stare a unul sistem termodinarnlc inch is (,90 = const., sau m = const.) in care 'Yatunci cand, in procesul considerat, cantitatea de gaz se modiftca ~i unul
volumul ramane constant; dintre parametrii gazului (p, V sau T) rarnane constant, nu pot fi utilizate legile
'Y/egea procesului izocor se nurneste ~i legea lui Charles: gazului ideal amintite anterior;
'Y legea procesului izocor se prezinta sub trei forme:
~densitatea unei substante, definita prin relatia p = ~, in cazul gazelor poate fi
• prima forma: _
- enuntul legii: varlatia relativa a presiunii unei cantltati constante de gaz
ideal, mentinut la volum constant, este direct proportionala cu
temperatura emplrica: aflata ~i pe alta cale: {p ~ ; => ·1 p ~ p~ .1 sau in functie de densitatea
,- m RT '
pV=-,RT
-forrnularea matematica a legii: I P - Po =~t I' unde: Il
- Po
o P - presiunea gazului la temperatura t; _ , { p=-
Pil
Po - presiunea gazului la temperatura to OOC; = RT T,
o => p = Po L,-?-
A _ •• v' _

10 conditii normale de temperatura ~I presume

o 13 - coeficientul termic al presiunii, el avand aceeasi valoare pentru toate p = Poll Po T
=
gazele, 13 (1/273,15) grad-1, egal cu coefiGientul de dilatare izobara; , 0 RT,
o
 Reprezentlrl graflce ale transformirllor slmpl CIPacltitll calorlce, cildurll speclflce §i
lulldeal in
Isteme avAnd parametrll de stare ai gazulul Ide I V, T) drept
coordonate a calories:
cJeflnltle - capacitatea calorica a unui corp este marimea fizica eqala cu
procesului izoterm, pentru 0 cantitate constanta de gaz ideal, poate 11
raportul dintre caldura schirnbata de corp cu mediul ~i variatia temperaturiii
reprezentata astfel: in coordonate V, P (fig. 2.a), in coordonate T, p (fig. 2.b),
cestuia; capacitatea calorica a unui corp este numeric eqala cu caldura
u tn coordonate T, V (fig. 2.c),
necesara unui corp pentru a-~i modifica temperatura cu 1 K;
p -I
Pi~: :H:>r, VT t, T2> T1 formula de definitie Q I;
c = c,T

0~1
pV= const.
V
0' •. 0'
:H:
T= const.
~
unitatea de masura este (C)

caldura specifica:
J/K; =
capacitatea calorica este 0 proprietate termlca a corpului;

definitie - caldura speciflca este rnarirnea fizica numeric egala cu caldura

T= const.
1 ....•2 comprimare izoterma 1 ....• 2 comprimare izoterrna 1 ....•2 destindere izoterrna necesara unitatii de rnasa dintr-o substanta pentru a-~i modifica temperatura
3 ....•4 destindere izoterma 3 ....•4 destindere izoterrna , 3 ....•4 comprfrnare izoterma cu 1 K;
Fig. 2.a. Fig. 2.b. Fig. 2.c.
• legea procesului izobar, pentru 0 cantitate constants de gaz ideal, poate fi
»formula de definltie -I c = m ~T I:
reprezentata astfel: in coordonate V, p (fig. 3.a), in coord onate T, p (fig. 3.b), in ~ unitatea de rnasura este (c) = J/kg' K;
coordonate T, V (fig. 3.c), sau in coordonate t, V (fig. 2.d): ~caldura specifica este 0 caracteristlca terrnica a substantei:
• caldura molara
p V' ~definitie - caldura rnolara este numeric egala cu caldura necesara unui mol
V+ ~P3<P1
2 1 3 de substanta pentru a-st modifica temperatura cu 1 K;
p~
• .• .P1 4• III .P3>P1
~P1
~ •. :P3<P1 •
1
•. ·P1
2 ,,:::::;-- - 11
Hormula de definitie -Ie" = Q
.9!lT I:
o V
0'" - 273,15 "c 0 ~unitatea de rnasura este (C~ )'= J/mol·K;
=
p const. p = const. V I T= const. V = Vo (1 + at)
~caldura molara este 0 caracteristica terrnlca a substantei;
1....•2 raclre izobara 1....•2 destindere izobari! 1....•2 destindere izobar~ 1....•2 racire izobara
3-4 lncalzfre izobara 3....•4 com prim are izobara 3....•4 racire izobara 3....•4 lncalzire izobara • precizari:
Fig.3.a. Fig.3.b. ~capacitatea calorica, caldura specifics ~i caldura rnolara poarta denumirea de
Fig.3.c. Fig.3.d.
coeficienti calorici;
• legea procesului izocor, pentru 0 cantitate constanta de gaz ideal, poate fi ~valorile coeficientilor calorici depind de conditiile in care are loc schimbul de
reprezentata astfel: in coordonate V, P (fig. 4.a), in coordonate T, P (fig: 4.b), in caldura:
coordonate T, V (fig. 4.c) sau in coordonate t, P (fig. 4.d): ~exista procese cvasistatice pe parcursul carora coeficientii calorici sunt

J f:
constanti, numite transforrnari politrope; transforrnarile simple ale gazului ideal
P V P 3 sunt transformari politrope;
P

' V
4
•
...--~..
,. ~V3>V1
•. .V1
-

~V1
.V3<V1
~ relatla lui Robert Mayer stabileste legatura dintre caldurile rnotare/caldurile
specifice ale unui gaz ideal lntr-un proces izobar, respectiv intr-unul izocor;
1 2 aceasta relatie se deduce folosind primul principiu al termodinamicii, formula
1
0' ~ 0' ~ de deflnitie a caldurf molare ~i ecuatia de stare terrnica a gazului ideal, in
-273,150C 0
urmatorul mod:
v= const. . =
V const. V I T const. = P = Po (1 +l3t)
1....•2 racire lzocora 1-+2 lncalzire izocora 1-+2 incalzire lzocora 1....•2 incalzire izocora
3-+4 lncalzire izocora 3-+4 racire izocora ,3-+4 racire izocora 3....•4 raclre izocora

Fig.4.a. Fig.4.b. Fig.4.c. Fi9.4.d.

 ... I""" 1111'."~Vl.!::I~
I AlJ pontru procese cVfUtlfltntice, lucrul mecanlc este numeric egal cu aria
Cy

( ,
su
--1
I I

~
, =-;9'
CI,
I 6.U
6.T
I
+-;9'
L
6.T ~
=-,-
.9 6.T

C =~, 6.U +~ p6.V ~ Ic =Cv+RI

ordonata p( V2);
=
clollmltati:l de graflcul Iunctlel p(V), segmentul fj,V V2 - V1, ordonata p(V1) si

Idura este 0 rnarirne fizica de proces, deci este 0 rnarirne fizica asociata

,Ii
I' .9/\ 7'
.9RT
1p,6.V=.9R,6.T
p .9 6.T .9 6.T ,
p,6.V=.9R,6.T
_[> __ ---1,

unei transforrnari, adica depinde de startle intermediare prin care evolueaza

slstemul;

sau le,= Cv I < caldura reprezinta

contact termic;
energia schirnbata

consecinte ale primului principiu al termodinamicii:

de sistem

daca sisternul este izolat (nu face nici schimb de caldura §i nici de lucru
cu mediul exterior prin

17. Primul principiural},ermodinamicii mecanic cu mediul exterior), tnsearnna ca Q 0 §i L =

0, rezultand astfel ca =
su = 0, adica energia interna rarnane constanta, IU=oonst.'!;
• enunl: ~ cand sistemul etectueaza un proces ciclic, rezulta din U, =UI ca b.U = 0, deci
in orice transformare, variatia energiei interne a unui sistem termodinamic
IQ=LI; ,
depinde numai de starile initiala §i finala ale sistemului, fiind independenta de
starile intermediare prin care evolueaza acesta; ~ in cazul in care lucrul mecanic schimbat de sistem ClJ mediul extrior este nul,
~ pentru orice sistem termodinamic inch is exista 0 rnarirne de stare, numlta variatia energiei interne va fi egala cu caldura schirnbata de sistem cu mediul
energie interna, a carei variatie b.U in cursul unui proces i ---+ f este data de I
exterior, 6.U = Q \;
relatia I6.U =Uf -Ui =Qi~f - Li~f I; ~ daca nu se face schimb de caldura, atunci variatia energiei interne va fi eqala
cu lucrul mecanic schimbat de sistem cu mediul exterior, I t.U = L I; ,
• conventla de semn pentru caldura schirnbata de sistem cu mediul exterior:
~caldura primite de sistem este pozitiva; ~ este irnposibila construirea unui motor care sa functioneze ciclic (b.U = 0) fara
~caldura cedata de sistem este neqativa; consum de energie din exterior (perpetuum mobile de speta I),
• conventia desemn pentru lucrul mecanic schimbat de sistem cu mediul
.exterior: 18. Aplicatll ale pl"i'mului'lpriricipiulaftermcdlnarntcilta transforrnarlle "
~ lucrul mecanic efectuat de fortele exterioare ce actioneaza asupra sistemului simple ale gazului ideal-sl la transformarea adlabatlca
este negativ;
1• Tntransformarea izoterma,
~ lucrul mecanic efectuat de tortele interioare ce actioneaza asupra mediului
t.U=O
exterior este pozitiv; T=const.~ 6.T=O ~
~ { C , ~ a: ~
izot
Q i~f -L _!\
- i~f --:rRTln- Vf =2,3, SRTlg-l; Vf
• precizari: Vi Vi
{
~ lucrul mecanic este 0 rnarirne fizica de proces, deci este 0 rnarime fizica 6.U=Q-L
asociata unei transformari, adica depinde de. startle intermediare prin care ~ deci, caldura prirnita (cedata) de sistemul termodinamic este eqala cu lucrul
evolueaza sistemul; mecanic cedat (primit) de catre acesta;
~ lucrul mecanic reprezinta energia schimbata de sistem cu mediul exterior prin
• Tntransformarea izocora,
contact mecanic;
~ un sistem face schimb de energie cu mediul exterior prin lucru mecanic atunci ~ v=const.~L=O!
6.U =Q-L ~ t.U =Q \ ~ I 6.Ui~f (
= Qi~f =SCy Tf -Tj =mcy Tf -T;; ) ( )1
{
cane volumul acestuiavariaza, ceea ce lnsearnna ca parametrii de pozitie ai
sistemului variaza; astfel: ~deci caldura prirnita (cedata) de sistemul termodinamic este eqala cu cres-
o daca b.V> 0, sistemul cedeaza energie sub forma de lucru mecanic §i L > 0; terea (scaderea) energiei interne a acestuia; -e

o caca b. V < 0, sistemul prirneste energie sub forma de lucru mecanic §i L < 0; • Tntransformarea izobara,
o daca b. V = 0, sistemul nu face schimb de energie sub forma de lucru mecanic si p =const .
~ , ~L1(pV)=t.(.9RT)~ !pt.V=SR,t.T=L I;
L = 0; { pV=.9RT .
~ formula de definltie a lucrului mecanic este L=F' d I ,cosal, iar (L) = J;
 M'

t\l/ () I. ndomentul orlcArul clclu IlU poate dep~$1 randamentul ciclului Carnot

j t. /)t\// ,c)R·t\'/' => lu -u

r j=8-Cp(Tr-I;)-SR(l',' '/;)j. verslbll care functloneaza Intre aoeleasi temperaturi extreme;
larea Thomson - intr-o transformare ciclica rnonoterrna reversibila, un
(J 9(,p ·t\'/'''''IIICp .sr
Istem termodinamic nu poate efectua lucru mecanic asupra rnediului
caldura prirnita (cedata) de sistemul termodinamic este eqala cu suma dintre = =
tnconjurator: matematic, tnseamna ca Q 0 ~i L 0; daca transformarea ciclica
cresterea (scaderea) energiei interne a sistemului ~i lucrul mecanic cedat monoterrna este ireverslbila, atunci mediul Inconjurator trebuie sa efectueze
(prim it) de catre acesta; lucru mecanic asupra sistemului termodinamic, deci Q < 0 si L < O.
• transformarea adiabatic~
definitie - tntr-o transformare adiabatica sistemul nu schirnba caldura cu O. Randamentul' uauf'rnotortermlc 0'

mediul exterior, deci] Q = 0 I;

)o-motorul termic este un dispozitiv care transforrna energia termica In energie
din primul principiu al termodinamicii rezulta {fi.U = Q - L => Isu = - L, I rnecanica:
Q=O=>Cad =0 )o-defini~ie- randamentul unui motor termic este egal cu raportul dintre lucrul
deci, cresterea (scaderea) energiei interne a sistemului termodinamic este mecanic util ~i caldura primita;
egal~ cu lucrul mecanic primit (cedat) de catre acesta;
Yformu,adedefinitie-ll1= L I;
)o-/egea transtorrnarf adiabatice are trei forme: Qpr
·prima forma este Ip· V y
=const.I, unde cu y s-a notat 0 marirne fizica » randamentul este 0 rnarlme fizica adirnensionala, '(11) = 1;
~ randamentul unui motor termic este subunitarn < 1;
acmiensionala numita exponent adiabatic, definite pri n relatia 1r" ~:1; <V>" 1; ~ alta formula pentru randament:
L
-a doua forma IT. Vy-I = const.l; • 1'] =-Q
pr =>
-1 [Qcedll'
1']- ---,
.!..::r i {
L ""Qpr -IQced I Qpr
·a treia forma IT. p y =const.l;
preciz~ri:
• legea transformarii adiabatice reprezentata grafic deodata cu legea procesului
~ caldura prim ita de un motor termic provine, de regula, de la .arderea unui
izoterm, se prezinta ca In fig. 5., iar In cazul ambelor sensuri de desfasurare, ca
combustibil;
In fig. 6.a,b,c.; ,
~ motoarele term ice absorb c~ldur~ de la 0 sursa atlata 'la 0 temperatura mai
p

\\f=Or=c
p
4 Tnalta, efectueaza lucru mecanic ~i cedeaza caldura altei surse, la 0
temperatura mai scazuta:
~ 0 transformare In care sistemul schirnba caldura cu doua termostate de

0'
~": •
:~~
-0
~T 2JJ
0·""·:::::::::<········3 ~
temperaturi diferite se nurneste transformare cicllca biterrna.

1..Determinah:ta,,:randamentului unor motoare

termice c~ flin'ctioneaza dupa clclurl simple
Fig. 5. 1 --> 2 destindere adiabatica gazul se raceste • randamentul ciclului Carnot
3 -->4 comprimare adiabatica gazul se incalzeste
~ ciclul Carnot este 0 transformare teoretica, ideala,
Fig. 6.a Fig. 6.b Fig.6.c nu poate fi realizat In nici un motor real; fluidul de
19. I~Idoilea prlnclpiu al termodinamicii lucru este un gaz ideal;
~ ciclul Carnot este alcatuit din urrnatoarele procese:
• arata sensul de evolutie al diferitelor procese, se exprirna matematic printr-o
1~2 destindere izoterma, 2~3 destindere
inegalitate; acest principiu nu este 0 lege de conservare:
adiabatica, 3~4 comprimare izoterma, 4~1
• formularea Carnot - randamentul ciclului Carnot reversibil nu depinde de
comprimare adiabatica (fig. 7);
substanta de lucru, ci doar de temperaturile extreme tntre care are loc procesul;
 -
flllidul de lucru prlrneste c~ldura pe parcursul procalllllli 1 '/ (10 ta sur -----=;rabelul1
Ida ce are temperatura T,. cedeaza caldura sursel recl de tUl11poratura T2 In -
tlmpul procesulul 3-+4 ~i nu face schimb de caldera ln timpul transforrnarilor
Procesul
I ~2 t:I'
.-
Vy-I-T
--
Legea
yI
Caldura schirnbata

dlabatice 2-+3, respectiv 4~ 1; I - 2' V 2- QI~2 =0

sistemul este in contact mecanic cu mediul exterior pe parcursul intregului 2 ~3 ~!?.l. Q2~3 =()·Cy(T3 -T2)
,
proces ciclic; T5 T3 Q2~3)0
11c = I-'Q3~41 3 ~4 y I
T3 . V 2- -T- 4
. vy-I
I Q3~4 =0
QI~2 T I V3 4 ~1 P4 PI .. . Q4~1 =(),Cy(71-T4)
2 n- -=-
V V T4 TI (0
2=SR7IIn-2 ~l]=1 4 (1); Q4~1

VI ToI In-
V2
V4 VI
Q3~4 =SRT2 In- 77=1_IQ4~d =1- T4 -71 (3);
V3 Q2~3 T3 - T2

~
{r.
I 2
Vy-I T
= 2 3
Vy-I

~ -- =-
V? V3
(2)'
).- prin lmpartirea legilar transforrnarilor adiabatice, r~zulta T4 = T3 (4);
r.IYI
l/y-I_TVy-1
- 2 4
vI V
4
' 71 T2

~ tinand cont de relatia (2), relatia (1) devine 177e= I _ T21;

>- tinand cont de relatia (3), formula (4) devine!llo=I- E;-I I;
71
• randamentul motorului Diesel
• constatari: >- motorul Diesel este un motor cu aprindere prin compresie ce foloseste drept
randamentul ciclului Carnot nu depinde de natura fluidului de lucru, ci numai combustibil motorina;
de temperatura absoluta a surselor de caldura cu care gazul face schimb de >- este un motor in patrutimpi,iar ciclul de functionare este format din doua
caldura;
adiabate (1~2 !?i 3~4), 0 izobara (2~3) !?i 0
randamentul ciclului Carnot este subunitar, fle < 1, deoarece intotdeauna izocera (4-+1) (fig. 9); P
temperatura sursei calde este mai mare decat temperatura sursei reci; >- fluidul de lucru prirneste caldura In procesul 2~3, 2 3

SJ:
• randarnentul motorului Otto cedeaza caldura Tn procesul 4~ 1 !?i nu face
>- motorul Otto este 'un motor cu aprindere prin scanteie ~i foloseste drept schimb de oaldura in procesele adiabtice 1~2,
combustibil benzina; respectiv 3~4;
>- este un motor In patru timpi, iar ciclul de functionare PI ~ >- fluidul de lucru face schimb de lucru mecanic cu
0' ~
este format din doua adiabate (1~2 ~i 3~4) ~i doua mediul exterior In procesele 1~2, 2~3!?i 3~4;
izocore (2~3 ~i 4~ 1) (fig. 8); 2 4 Fig.9 v
>- se presupune ca substanta de lucru este un gaz .
>- fluidul de lucru prirneste caldura ln procesul 2~3, ideal;
cedeaza caldura tn procesul 4~ 1 ~i nu face schimb 1 =
>- se noteaza cu E raportul ~e compresie E V11V2 !?icu a raportul volumelor Tn
de c.aldura In procesele adiabtice 1~2, respectiv 0 destinderea izobara 2~3'
3~4, Fig. 8 Tabelul2
>- fluidul de lucru face schimb de lucru mecanic cu
Procesul Legea Caldura schirnbata
mediul exterior In procesele 1~2 ~i 3~4;
1~2 y Iv y
ToI' I - -- T 2' V2- I QI~2 =0
>- se presupune ca amestecul carburant este un gaz ideal; se noteaza cu E

raportul de compresie E = V1/V2; 2~3 Q2~3 =()·Cp(T3 -T2)

~=~
T2 T3 - Q2~3)0
3~4 T 3' Vy3-I -T
- 4'
Vy-I
I Q3~4 =0
4-+1 P4 PI Q4~1 =(),Cy(71-T4)
-=-
T4 TI Q4->1 (0
lolo61nd uxpresta rundamontulul, a caldunlo: dill 1I~11I,1t II I ~,
('
xponentului adiabatic Y-= -:f- ' se obtine: Teste-qrlla
v

11-= I-'Q4~d = 1_ T4 -7] (6); Mtirlmi §i unitali legate de structura corpusculara .asubstantel
Q2~3 Y(T3 - T2)
din legile transforrnarilor rezulta: t. Alegeti varianta corecte. Masa E. unitate de rnasura pentru cantitatea
I noleculararelative: de substanta.
2L=_I_ I'
T'=a
,
T4=aY (6) A. este masa unei molecule;
T2 E Y- T2 7] 5. Pentru orice substanta, un kmol:
fl. oste 0 rnarime fizica fundarnentala:
1. ocupa volumul V~o ~ 22,,4Lm3 tn
c. se mascara Tn unitati atomice "de
tinand cont de relatiile (6), relatia (5) devine Jl0 = 1_ I a: (I
1
/
masa:
. conditii normale de temperatura ~i
Y'EY a-I presiune; 2. este egal cu masa
. are expresia m,= 12 mO/m012C;
" rnoleculara relative a substantei res-
I..depinde de starea de agregare Tn
pective; 3. contine acelasi nurnar de
care se afla substanta.
entitaf elementare; 4. creste atunci
A/egeti varianta corecte. In relatia cand creste nurnarul entitatilor ele-
=
IJ NA·mo, mo este: mentare. Varianta corecte este:
A. masa atornica relativa; A. 1,2,3,4; B. numai 2 ~i 4;
B. masa unui mol; C. numai 2 ~i 3; D. numai 1 ~i 4;
C. masa unei molecule; E. numai 3. \

D. masa substantei;
6. Stabi/ifi, pentru fiecare verients, daca
E. masa izotopului de carbon 126C,
este eaeverete sau fa/sa. Nurnarul
3. Cantitatea de substanta: 1. se de molecule dintr-un mol depinde:
mascara ln kg; 2. are simbolul S, A. de natura substantel;
3. este 0 marirne fizica fundamentala; B. de cantitatea de substanta;
4. reflecta caracterul corpuscular. al C. Tn cazul gaze lor, de temperatura la
substantei. Varianta corecte este: care se afla acestea;
A. 1,2,3,4; B. numai 1 ~i 2; D. de presiunea la care se ana substanta;
C. numai 2 ~i 3; D. numai 1 ~i 4; E. de structura moleculelor respective.
E. numai 3. 7. Este marirne fizica adimensionala:
4. Stabi/iti, pentru fiecare verients, oec« 1. nurnarul lui Avogadro; 2, nurnarul
este adevarata sau fa/sa. Despre volumic; 3. masa atornica relative:
mol nu se poate afirma ca este: 4. rnolul. Varianta core eta este:
A. egal cu 2 Tn cazul hidrogenului A. 1, 2, 3, 4; B. nurnai ,3;
molecular; C. numai 2 ~i 4; D. numai 1, 2 ~i 3;
B. 0 unitate de masura derlvata; E. numai 1, 2 ~i 4.
C. masa unui sistem ce contine 8. Molul este unitate de masura pentru:
6,022,1026 entitati elernentare; , A. masa sistemului;
D. cantitatea de substanta exprirnata Tn B. masa moleculara relativa:
grame, numeric egala cu masa C. cantitatea desubstanta:
rnolara relative a substantei; D. masa unei molecule;
E. numarul de entitati elernentare.
 9. lntr-un vas inch Is se g~se~te, in Stablll'f/, p""tm ttncntu variant, m •• 'nclIllIl tonn ••' . soade cu 10%; D. scade cu 24%;
conditll normale de presiune ~i tem- daca este adevl'uultl MILl fa/sa. hldrogoll mole- E. ramane acelasi.
peratura, un gaz diatomic. Stabi/iti, afirma ca Tn vas se afl~: ular este egala 3
pentru fiecare venente, daca este 20. Masa unui m de aer uscat este
A. un mol de hidrogen;
adevarata sau fa/sa. Prin disocierea mai mica decat masa unui m3 de
B. 0,5 moli de vapori de apa: B. 18 g/mol;
moleculelor Tn atomi creste: 23 aer umed (Tn aceleasi conditii de
C. 12,046'10 atomi de hidrogen; D. 3,76 g/mol;
A. masa molara; 23 temperatura ~i presiune) 1]
D. 6,023'10 molecule de apa;
B. numarut de moli; deoarece 2] aerul umed are rnasa
E. 2,5 moli de substanta.
C. volumul molar; . lntr-un vas Tnchis se afla oxigen rnolara mai mica 3]. venente
D. cantitatea de substanta: 14. Intr-o Incinta de volum V 5,602 = molecular. Daca f = 30% din oxi- corects este:
'E. masa gazului. litri, In condltil normale de tempe nul molecular se transforrna Tn A. 1,2,3; B. nici una;
ratura ~i presiune, se afla un numa ozon, atunci nurnarul de moli: C. numai 1; D. numai 3;
10. Intr-un vas Tnchis se gase~te, In de moli de aer egal cu: A. scade cu 30%; B. creste cu 10%; E. 1 ~i 3.
conditii normale de presiune ~i tem- A. 0,93; B. 0,25;
peratura, azot atomic. Prin trans- C.1,5; D. 1,19; Notii.mi termodinamice de baza
formarea azotului atomic Tn azot E.0,75. , '
molecular scade masa rnolara 1] 1. Stabiliti, pentru fiecare varianta, 24. Alegeti varianta cotects. Un sistem
deoarece 2] scade nurnarul enti- 15. Un nurnar de 9,0345'1023 molecule daca este adevarata sau fa/sa. Nu termodinamic se afla tn echilibru
tatilor elementare 3]. Varianta de hidroqen, aflat tn condAii nor- este sistem termodinamic Tnchis: termodinamic atunci cand:
corects este: male: 1. ocupa volumul 33,63 I; A. un pahar cu apa: A. parametrii de stare raman constanti
A. 1,2,3; B. numai 1; 2. reprezinta 1,5 moli de hidrogen; . frunza unui copac; In timp, In toate punctele sistemului;
C. nurnai 3; 3. are masa egala cu 1,5 g. Este C. 0 insecta; B. parametrii de stare au valori care
D. numai 1 ~I 3;
E. nici una. corects varianta: D. un balon meteorologic; variaza Tn spatiu, dar care, lntr-un
A. 1, 2, 3; B. 1 ~i 2; E. mercurul dintr-un termometru., , punct dat, oarecare, nu se rnodltica
11. Se considera un gaz molecular. C. 2; D. 1 ~i 3; In timp;
Sfabi/iti, pentru fiecare veriente, E. numai 3. 22. Stabiliti, pentru fiecare a firm a tie,
C. parametrii termodinamici ai siste-
aece este adevarata sau fa/sa. Nu daca este fa/sa .seu adevarata. Un
16. Masa molara a unui amestec mului raman invariabili Tn timp;
depinde de cantitatsa de substanta: sistem termodinamic izolat:
A. masa gazului; format din N, =
6,023'1023 molecule A. nu face schimb de masa cu alte
D. parametrii de stare au valori care nu

B. nurnarul de molecule; de azot ;;i N2 =

12,046'1023 atomi de sisterne:
variaza nici tn timp, nici Tn spatiu;
heliu este eqala cu: E. pus tn contact cu altslstern, nu face
C. masa rnolara; B. nu interacnoneaza cu med,iul exterior;
A. 12 g/mol; . B. 28 g/mol; schimb de energie.
D. masa moleculara relativa: C. este, de exemplu, -''gazul dintr-un
E. numarut de molecule dintr-un mol C. 36 g/mol; D. 18 g/mol; cilindru; I 25. A/egeti varianta corecte. Principiul
de gaz. E. 11,3 g/mol. D. se caracterizeaza prin absenta inter- tranzitivitatli echilibrului termic arata
17. Masa molara a unui amestec, actiunii Tntre partite componente; ca:
12. 48 9 oxigen tnseamna masa a: E. este un model.
23 alcatuit
din doua gaze luate Tn A. doua sisteme termodinamice se afla
1.6,023'10 molecule ozon;
23 cantitatl
Tntre care exista relatia Tn echilibru terrnic daca, atunci cand
2.12,046'10 molecule oxigen; 23. Parametrii de stare ai unui sistem
3.18,069'10
23
atomi de oxigen. m,/m2 =
7, este 16 g/mol. Daca termodinamic . sunt: 1. rnarirni
sunt puse In contact termic, Tntre ele
primul gaz are masa molara eqala nu are loc schimb de caldura:
Este corects varianta: masurabile; 2. proprietati fizice
A. 1",2, 3; B. 1 ~i 2; cu 28 g/mol, atunci cel de-al doilea fundamentale; 3: pentru gaze, ma-
B. un sistem termodinamic izolat eve-
lueaza spontan ~i ireversibil spre 0
C. 2 ~i 3; D. 1 ~i 3; are masa rnolara egal~ cu: rimi fizice fundamentals. Varianta
A. 12 g/mol; B. 14 g/mol; stare de echilibru termodinamie pe
E. numai 3. corectii este:
C. 2 g/mol; D. 7 g/mol; care nu 0 mai paraseste de la sine;
A. 1,2,3; B. nici una;
13. Un vas contine 2 9 de hidrogen E. 4 g/mol. C. numai 1;
C. doua sisteme termodinamiee, aflate
D. numai 3;
atomic ;;i 9 9 de va pori de apa. in echilibru termic fieeare dintre ele
E. 1 !?i 3.
 IIbar plalllllul dliJlu/lIII" 34. Stabllirea echilibruiul termlc intre
cu un al treilea, sunt Tn echilibru fa/slJ. PresupunAnd eft starea vr doua corpuri aduse In contact ter-
lstemele duacrlsu in
termic !iii unul cu celalalt: nu se schlmba, dupA cateva ore: mic tnsearnna: 1. egalarea tempe-
Im.tul 29, el. so doplaseaza
D. oricare ar fi starea sa initiala, un A. aerul din camera s-a raclt; raturilor; 2. egalarea energiilor
1] doosrece; 2] s•...stemele interactio::
sistem termodinamic, aflat In condltii B. sticla cu apa s-a lncalzit, dar cinetice ale rnoleculetor: 3. ince-
IIOfll~ at~t termic cat !iii mecanic 3].
exterioare constante In timp, !3junge rarnas mai rece decat aerul din tarea transferului macroscopic de
I su: corect« va ria nta:-'
intotdeauna tntr-o stare de echilibru camera: -.. energie; 4. egalarea presiunilor,
" I, 2, 3; B. numai 1; -
termodinamic, pe care nu 0 poate C. aerul din camera
paras: decat prin modificarea condi- temperatura;
r.: uurnai 3; D. 1 !iii 3; pentru corpuri in stare qazoasa.
nlci una. Vaiianta corects este:
tiller exterioare; D. sticla !iii aerul din camera nu pot· A. 1, 2, 3, 4; B. 1, 2 §i 4;
E. doua sisteme termodinamice se ajunge la 0 stare de echilibru termic . Se aduc Tn contact doua sisterne
C. 2 §i 3; D. 1 si 3;
afla in echilibru termodinamic daca, deoarece au mase diferite; termodinamice, fiecare aflat tn echi-
E. 1,3 si 4.
atunci cand sunt puse in contact E. starea terrnica a sticlei cu apa nu sa libru termodinamic. Se afirrna ca:
termic, intre ele are loc schimb de schirnba deoarece sticla este izo- 1. realizarea echilibrului mecanic 35. Se da un
caldura. lator termic. lrnplica obligatoriu realizarea unui un sistem

26. A/egeti varianta corects. Invelisul

adiabatic al unui sistem termo-
dinamic:
A. nu permite schimbarea starii de
echilibru termodinamic a sistemului;
B. izoleaza sistemul termodinamic de
mediul exterior din punct de vedere
mecanic;
C. permite atingerea starii de echilibru
termic a sistemului cu mediul exte-
rior;
D. nu permite interactiunea sistemului
cu alte sisteme termodinamice;
E. nu permite contactul termic dintre
sistem !iii alte sisteme.
27.lntotdeauna; doua sisteme termo-
dinamice aflate in echilibru termo-
dinamic sunt in echilibru termic 1]
deoarece 2] in starea de echilibru
termodinamic parametrii de stare
rarnan constanti in timp !iii spatiu 3].
Varianta corecie este:
A. 1,2,3; B. numai 1;
C. numai 3; D. numai 1 !iii 3;
E. nici una.
28. Se scoate din frigider 0 sticla cu
apa. Stabilifi, pentru fiecare .va-
rianta, daca este adevarata sau
.29.1n cele
compartimente
doua I A
.~.
~liJ echilibru termic; 2. realizarea echi-
Iibrului termic este insotita neaparat
termo-
dinamic
~i de realizarea unui echilibru alcatuit
ale cilindrului din Fig. 29
mecanic; 3. realizarea echilibrului din sub- Fig. 35
fig. 29, delimitate de un piston fixat,
mecanic nu implica obligatoriu reali- sistemele
se afl~ gaze la aceeasi presiune §i A, 8 §i C (din fig. 35). Stabi/iti,
zarea unui echilibru termic;
temperaturi diferite, tA > tB. Se lasel pentru fiecare afirmatie, daca este
4. realizarea echilibrului termic nu
pistonul liber. Stabi/iti, pentru fiecare adevarata sau fa/sa. Se afirrna ca:
este tnsotita neaparat ~i de reali-
varianta, daca este adevarata sau A. subsistemul A poate ajunge in stare
zarea unui echilibru mecanic; Este
fa/sa. Se afirrna ca: de echilibru termic cu subsistemul B;
corects varianta:
A. caca pistonul este adiabatic, el A. 1,4; B. 2,3; B. subsisternul B poate ajunge in stare
rarnane pe loc; de echilibru termic cu subsistemul C;
C. numai 2; D. 3 ~i 4;
B. daca pistonul este diatermic, el se C. subsistemul A nu poate ajunge Tn
E. numai 3.
deplaseaza spre compartimentul 8; stare de echilibru termic cu subsis-
C. daca pistonul 'este diatermic, el se 33. Se aduc Tn contact termic doua
temul C;
deplaseaza spre compartimentul A; gaze cu stari de lncalzire diferite.
D. subsistemul 8 poate ajunge Tn stare
D. daca pistonul este adiabatic, el se Intre moleculele acestor gaze are de echilibru termic cu mediul exterior;
deplaseaza spre A; loc un transfer macroscopic de E. subsistemul C poate ajunge in stare'
E. daca pistonul este diatermic,. el energie precum §i unul microscopic.
de echilibru termic cu mediul exterior.
rarnane pe loc. Cornparand aceste transferuri putem
36. Se da sistemul termodinamic din
afirma ca: 1. am be Ie au loc in
30. Daca se lasa liber pistonul adiabatic figura 35. Stabi/iti, pentru fiecare
procesul ciocnirilor dintre molecule;
ce separa sistemele descrtse In afirmatie, daca este adevarata sau
2. ambele sunt posibile datorita
testul 28, el nu se deplaseaza 1]
aqitatie, term ice; 3. primul este falsa. Se afirma ca:
deoarece 2] la punerea lor in A. daca A este in echilibru termic cu C,
temporar, al doilea este permanent.
contact, nu apare nici 0 modlticare. iar Beste in echilibru termic cu C,
Varianta corecte este:
de stare 3]. Este cqrecta varianta: atunci A §i BIsunt in echilibru termic;
A. 1,2,3; B. numai 1 §i 2;
A.1,2,3; B.numai·1; B. daca A este in echilibru termic cu B,
C. numai 2 §i 3; D. numai 1 §i 3;
C. numai 3; D. 1!?i 3; iar Beste in echilibru cu C tnseamna
E. numai 1.
E. nici una. ca A §i C sunt in echilibru termic;
C. daca Beste Tneohilibru termlc cu C, de echilibru termh: II unul slstem, ell prlvlre la IIOlr. ullt larllprJr IIllIr trlplu al apel; 4. este a 273,15-a
iar C este Tn echilibru cu A, atunci A 4. are aceeasl valouru pontru toat (;ulalus se aflrml1 cl 1. Ieprozlnt parte din temperatura punctului
~i B sunt ln echilibru termic; startle de echilibru termodinamio ccrespondenta dlntre valoarea rna- triplu al apei; Este corects varianta:
•
D. daca A si B sunt ln echilibru termic, aflate in relatie de echilibru termic. urata a marim] termometrice ~i A. 1, 2, 3; B. 1, 2.!i'i 4;
atunci ambele sunt In echilibru Este corecte varianta: valoarea temperaturii empirice indi- C: numai 1 ~i 3; D. numai 2 ~i 3;
termic cu C; A.·1, 2, 3, 4; .B. numai 4; te de termometru; 2. se bazeaza E. numai 2, 4.
E. este posibil ca subsistemele A, B !i'i C. numai 1, 4; D. 2 ~i 3; pe doua start termice de referinta,
C sa alba aceea~i temperatura. E. numai 3. 47. -273,150C este: 1. temperatura
carora Ii se atribuie in mod conven-
starii de echilibru a ghetii pure care
37. Un sistem termodinamic inch is 40. Corpul a carui temperatura s tional valori distincte ale tempe- ..
se topeste fa presiune norrnala; 2.
-tntr-un Invelis adiabatic nu poate sa raturii; 3. gradul se obtine prin
mascara, fata de termometru, Iimita spre care tinde temperatura
ajunga la echilibru termic cu un alt trebuiesa fie un termosta tmpartirea intervalului de tempe-
unui corp care este racit oricat de
sistem termodinamic 1]deoarece 2] ratura cuprins tntre temperaturile
1] deoarece 2] realizarea starii de mult; 3. temperatura punctului triplu
un sistem izolat termic nu poate echilibru termic lntre corp ~i starilor de referinta la 1S0. Este
al apei; 4. temperatura la care
parMi starea de echilibru termo- termometru rnodifica starea terrnica
corecte varianta:
energia cinetica a particulelor este
dinamic 3]. Este cotecte varianta: initiala a termometrului. Este corecte A. 1,2,3; B. numai 1;
minima. Este corecte varianta:
A. 1,2,3; B. numai 1; varianta: C. numai 2; D. 1 ~i 3;
A. 1, 2, 3, 4; B. numai 4;
C. numai 3; D. 1 ~i 3; A. 1,2,3; . numai 1 ~i 2.
B. numai 1 ~i 3; C. numai 2 ~i 4; D. 2 ~i 3;
E. nici una. C. numai 1; D. 3; 44. In scara Celsius, starile termice ·de E. numai 3.
38. Alegeti varianta corecte. Un sistem
E. nici una. reterinta, care delirniteaza intervalul
48. Alegeti varianta corects. Intervalul
cu temperatura 81 este pus in 41. Alegeti varianta corects. Un termo- de temperatura, sunt: 1. starea de
de temperatura exprimat in grade
contact termic cu un termostat cu metru, pus in totalitate in contact cu echilibru dintre apa pura ~i gheata
Celsius este:
temperatura e. Daca e, < e, la sub presiune norrnala; 2. starea de
un sistem termodinamic cu pereti A. egal cu intervalul de temperatura
echilibru termic: adiabatici, oupa un timp va indica: echilibru dintre gheata ~i vaporii de
exprimat in kelvini;
A. termostatul are temperatura e' < e; A. temperatura initiala a sistemului;
apa sub presiune norrnala; 3. starea
B. numeric egal cu intervalul de tern-
B. sistemul are temperatura e; < e; B. temperatura initiala a termometrului; de fierbere a apei pure la presiune
peraturaexprtmat Tn kelvini;
norrnala. Este corecte varianta:
C. sistemul are temperatura e; = e' < e; C. temperatura de echilibru sistem-
A. 1, 2, 3; B. t si 2;
C. direct proportional cu temperatura
-termometru;
D. sistemul are temperatura e; = e; D. temperatura mediului tnconjurator: C. 1 ~i 3; ,0. 2 ~i 3;
ernpirica;
D. numeric egal cu temperatura absoluta;
E. termostatul are temperatura e' > e; . E. temperatura finala a sistemului. E. numai 1.
E. numeric egal cu temperatura ernpirica
39. Temperatura: 1. este rnarimea fizica 42. 0 marirne fizica se alege ca rnarirne 45. Scara de temperatura Kelvin: 1. se
49. Alegeti vsriente corecte. Un corp
bazeaza pe 0 sinqura stare de
ce mascara gradul de incalzire/ terrnornetrica daca ea depinde de
referinta; 2. este independenta de
este Incalzit de la e, = _5°C pana la
racire a unui corp; 2. este un temperatura ernpirica conform grafi- T2 = 278,15 K. Variatia temperaturii
parametru de stare extensiv; 3. este cului din fig. 42, varianta: proprietatlle oricarei substante;
corpului este egala cu:
parametrul ce caracterizeaza starea 3. are punctul zero la -273,16°C;
A. 273,15 K; B. 283,15 K;
Este corectii varianta:
C. OOC; D. 10°C; .

'rlb '~ 'rl

A. 1,2, 3; B. 1 ~i 2;
E. 13°C.
C. 1 ~i 3; D. 2 ~i 3;
';:: 'C: -c '~
'c ''''o
'c E. num.ai 1. 50. Alegeti varianta corects. Variatia
rod) COID "'ID ,,,OJ roID
WE wE WE WE sEos temperaturii unui corp este
Eo Eo Eo
'c E .. c: E Eo ~ 46. Kelvinul: 1. este unitate de rnasura
~
ss
10... leu '-
ss 10
> •••
;~Etrf • ;~ E • ;~ E • =
b, T -27 K. Daca temperatura finala
0 temperatura temperatura E s 0 temperatura E .'!l rO temperatura E .'!l 10 temperatura derivata; 2. este egal in rnarirne cu
acorpului devine 2e = SOC, atunci
gradul Celsius; 3. este a 273,16-a
A. B. c. E. temperatura absoluta In starea
parte din temperatura punctului
Fig. 42 initiala era eqala cu:
 K; B. 21°c.;; PrUltlllfl D. formula tundarnentala a teoriel
K; D. 294.15 K; ituncl cand ternperatu cinetico-moleculare;
IfU'Jle 1] deoarece 2] ambil para- E. energia cmenca medie a gazului ideal.
rll()tril de stare fac parte din cate-
1. Temperatura unui corp variaza in 60. Stabili(i: pentru fiecare veriente,
iorla celor extensivi 3]. Varianta
tlmp conform graficului din fig. 51. daca este adevarat~ sau fals~.
mrect~ este:
Se aflrrna ca: 1. variatia maxima a Expresia vitezei term ice este:
1.2,3; B. numai 1 §i 3;
temperaturii s-a inregistrat in o 20 timp(min)
• numai 1; D. numai 3; A. VT =~_2E_I"; B. Vr = .~-3~R~T=;
Intervalul tE (48 min, 64 min); 2. in Fig. 51 ~
nlci una. mo NAma
momentul t1 = 56 min. corpul are A. 1,2.3; B. numai 3;
temperatura S =-3.150C; 3. corpul C. numai 1, 2; D. 2 ~i 3; . Stablli(i, pentru fiecare variant~,
C. v, =~3kT; O.. vr = ~3RT
..'-_ ..'
are temperatura S' = 77°C in E. numai 1 ~i 3. dac~ este adevarat~ sau tets«. Din mo k '
intervalul tE ( 32 min. 36 min). Este punct de vedere cinetico-molecular.
corecte varianta: temperatura absolute: ...
E. vT=J¥.
A. poate fi privita ca rnarlmea fizic~ ce
Formula fundamentala-a teortel clnetlcc-moleculare descrie macroscopic intensitatea
rniscarii de aqitatie terrnica a mole-
61. Dublarea presiunii unui gaz se
Alegeri varianta corecte. La gazul C. relatia dintre parametrii de stare al poate realiza prin: 1. dublarea
culelor;
Ideal. dimensiunile moleculelor sunt unui gaz ideal aflat tn echilibru nurnarului total de molecule dintr-o
· este 0 rnasura a presiunii gazului;
comparate: termodinamic; incinta data; 2. mlcsorarea de doua
· reftecta gradul de lncalzire a unui
A. Tntre ele; D. un pararnetru macroscopic de stare ori a volumului pus la dispozitia
sistem;
. cu distanta pana la peretele cel mai p in funcfie de rnarirni micro- gazului; . 3. dublarea temperaturiii
D. este 0 marirne fizica statistica;
apropiat al incintei; scopice - energia clnetlca medie a empirice a gazului; 4. dublarea vite-
· nula corespunde unei start caracte-
C. cu distanta pana la peretele cel mal unei molecule; zei term ice. Varianta corects este:
rizate prin incetarea rniscarii de
lndepartat at incintei; E. relatia dintre pararnetrii de stare aqitatie terrnica.
A. 1, 2, 3, A; B. nurnai ~ ~i 2;
D. cu distants pana la oricare dintre intensivi ~i cei extensivi. C. numai 1, 3 §i 4; O. numai 1 ~i 3;
peretii lncintei; 58. Stabili(i, pentru fiecare variant~, E. numai 3 ~i 4.
55. Stabiliri, pentru fiecare variant~,
E. cu distanta dintre ele. dac~ este adevarat~ sau falsa.
dac~ este adev~rat~ sau fals~. Din 62. Atunci cand presiunea gazului ideal
Formula fundarnentala a teoriei
53. Gazul ideal poate fi considerat ca aceeasi expresie a formulei funda- de rnasa rnolara I.l este P. densi-
cinetico-moleculare este:
un sistem de puncte materiale ce se mentale a teoriei cinetico-moleculare, tate a lui are valoarea p. Energia
1 2" 1 N 2
rnisca liber 1] deoarece 2] mole- rezulta ca presiunea exercitata de un A. p=-pv ; B. p=--mov ; clnetica medie a unei molecule in
culele se afla in stare de aqitatie 3 3 V
gaz asupra peretilor incintei in care rniscare de translatie este data de
terrnica 3]. Este corects varianta: se aM este direct proportionala cu: . 2 N- I N 2" expresia:
C. P=--EII.; D. p=--mov ;
A. 1, 2, 3; B. numai 3; A. nurnarul volumic ~i energia cmenca 3 V 3 VIlO A ~.E.. B. 3...
Nl
C. numai 1; D. numai 1,~i 3; medie de aqitatie terrnica a unei . 2p ' 3 pNA;
1 Il 2
E. nici una. molecule; E p=- n--v.
· 3 NA
D. ~. pNA
64. Alegeti varianta corects. Formula
B. nurnarul volumic
absolute:
~i temperatura C ~.~.
. 2 pNA' 2 --p;-;
fundarnentala a teorlel cinetico- 59. Expresia &1/' =.!..mo v2 reprezlnta:
moleculare exprirna:
C. densitatea gazului §i viteza terrnlca a 2 E. 3... P~A .
moleculelor; A. energia cinetica a gazului; 3 P
A. relatia dintre un parametru micro-
D. energia clnetlca medie a moleculelor B. energia cinetica a unei molecule la
scopic - presiunea ~i un parametru
din unitatea de volum; un moment dat; I 63. Se dau doua baloane identice tn
macroscopic - viteza; ,
E~ suma presiunilor partiale. C. energia cinetica medie a unei care se afla gaze diferite. in primul
B. dependenta energiei interne agazului 24
molecule Tn rniscare de translatie; se g~sesc 10 molecule la 300 'K,
ideal de temperatura absoluta;
 II'HIn 01 doilea, 10" molecule I 110.,11111\111 moleculel
IV; P2 = 19,810 Pa; 4
3. presiune
baa K, Raportul preslunilor din cele lflut amestecului care se obtine prin
crestsde 4 orl, Ilr vlhJlu termic
doua baloane, p,/P2, este egal cu: ul din unirea vaselor cu un tub scurt !;>i
2 on,presiunea gazulul: 5
A. 166, B. 60; presiunea subtire are valoarea p > 10 Pa.
A. crestede 8 ori; 4
D. 1,66; /II == 6,6'10 Pa. Se afirma ca: Varianta corecie este:
B. crestsde 16 ori;
1. nurnarul volumic n2 este de 3 ori A. 1,2,3; B. numai 1 !;>i2;
C. crestsde doua ori;
D. scade de coua ori: 11101 mic decat nurnarul volumic n1; C. numai 1 !;>i3; D. numai 2 !;>i3;
4. Viteza termica a moleculelor unui . presiunea in vasul al doilea este E. numai 3.
E. ramane aceeasi.
ideal, caracterizat prin dens i-
.
tatea p = 0,3 kg/m
3
!;>iP =5
10 Pa, 69. Moleculele unui gaz, caracteriza
,

Ecuatia de stare termlca

ste egal~ cu: prin masa molara I.l ~i presiunea P, I

A. 3000 rn/s; B. 300 rn/s: se deplaseaza cu viteza terrnica VT . Stabiliti, pentru fiecare vetiente, C. N _ pV D. N A ---'
_ Np ,
4 A--'-'
C. 10 rn/s; D. 360 km/h; Expresia de calcul a nurnarulul SkT' In
dacfj este adevaratfj sau falsa .
. 1000 m/s. volumic este: cuatia de stare terrnica a gazului E. N A = N~l
65. Numarul de molecule din unitatea _3pNA. B. n= 3 pN A ideal este: m
A . n--- -, .

de volum este n =
9'1025 m-3 atunci
2
f..lvT 2 ~l VT2' A. pV=SRT;
76. Stabiliti, pentru fiecare varia ntE'!,
cane presiunea gazului din recipient 'p m dacfj este adevaratfj sau falsa. Nu
are valoarea P =
3.105 N/m2. C.n=~·
NA
2 '
VT
D. n=~'
3 ~l vi '
pV=-RT;
f..l este unitate de masura pentru
Energia cinetica medie a unei
2 POV).lO=RTo; constanta universala a gazelor
molecule este egala cu: E. n= 3 f..l vT ;
idea Ie:
A.5.'1O-24mJ; B.5·10-1BkJ; pNA
21 D. pV =m POVflO T; A. J/(kmol. K},
C. 5'10- J; D. 22'10-22 J; f..l To
.22.10- 19
J. 70. Intr-un vas inchis se afla ozon. La B. W ·s/(kmol. K},
cresterea temperaturf de k ori, pre- N
pV=-RT. C. N· m/(kmol. K},
66. Moleculele de hidrogen au viteza siunea gazului creste de m =, 1,2 k NA
terrnica VT =600 m/s atunci cand ori, iar 0 parte din molecule
D. J. kmol/lkg- K},
presiunea acestuia este 105 P<=!. 74. Constanta universala a gazului
disociaza in atomi. Considerand ca E. kg:m2 'S-2 ·K-1·kmol-l.
Nurnarul volumic are valoarea: ideal: 1. are aceeasl valoare
vasul nu-s] modifica volumul,
A. 25'1025 m-3; B. 25'102B m-3; fractiunea din moleculele de ozon
indiferent de natura gazului; 2. are 77. Stabiliti, pentru fiecare variantl:!,
21 3
C 1 6'10 m- . D 25.1025 m-3. valoarea 8,31 J/mol·K; 3. se poate dac~ este adevarattl sau tetse.
• I

25 3
,... I I
ce a disociat in atomi este egal~ cu:
E.16·10 m- . calcula din ecuatia de stare pentru Densitatea unui gaz ideal poate fi
A. 0,2; B. 0,3;
un kmol de gaz ideal aflat in conditii calculata din relatia:
67. in doua vase de volume egale se C. 0,1; D. 2/3;
normale de temperatura !;>ipresiune.
afl~ numere egale de entit~ti ele- E. 1/3. B. p=3 P ;
., Varianta corects este: A. p=n·mo;
mentare. in primul vas se afla' mole- 71. Atunci cand nurnarul volumic scade v2
A. 1,2,3; B. numai 1 !;>i2;
cule de hidrogen, - iar in al doilea de 3 ori, iar temperatura gazului C. numai 2 !;>i3; D. numai 1 !;>i3; c. p=L; D. p=~'
atomi de oxigen. Daca vitezele =
creste de la 81 27°C la 82 327°C, = RT'
E. nurnai 1. V).lO
termice ale celor coua gaze sunt presiunea acestuia:
egale, atunci raportul presiunilor din 75. Stabiliti, pentru fiecare variant~, Po T
A. creste de 3 ori; E. P=Po '-'-.
cele doua vase, P11P2, este egal cu: dacfj este adevarat~ sau falsa. p To
B. creste de 6 ori:
A. 0,25; B. 2; Nurnarul lui Avogadro nu poate fi
C. scade de 2 ori; 78. In fig. 78a sunt redate startle de
C. 1/32; D. 1/8; calculat din relatia:
D. scade de 3 ori; echilibru termodinamic ale unui gaz
E. 1/16. E. devine 2/3 din valoarea initial~. N R
A. NA=-;
S
.B. NA =1:; ideal de rnasa constanta. Stabiliti,
 III =
88. Un vas contlne m, 14 9 azot mole-
F 0
15 t·······;"······"!""·····.· ··r····.······; cular ~i m2 = 9 9 hidrogen molecular
pIp 1 0 ·······i· j ······.j,·· ~·······I· ·.;
....,,·!·······+·· ....·l···· !
'''''''! ·······;·
VIV1 la e~ = 27 DC !?i P = ·831 kPa. Se

: ::::·:r:::r·:·:r:"L::·:r··]
~ ::··:.[J..·:l::.:.l."::.r::l
9~I]~t![J =
Ion de volum V 50 litri, care
afirma ca: 1. in vas se a~l~ 5 rnoli de
substanta; 2. masa molara a ames-
tecului este egal13 cu 4,6 g/mol; 3.

C
·~··F~J.·······T··T·l···vlV
1
. .
2 :
.
.
4
.
5 C
:~m~t"j!:j1 2 4 5
pip,
C 1 5 9 15
111I1sl~ la 0 presiune maxima de p
6
-1,155'10 Pa, contine m
(:0,. Vasul se sparge daca este
=
2,2 kg

1I1c~lzitpana la 0 temperatura de:

= amestecul ocupa un volum V
litri. Varianta corecis este:
A. 1,2,3;
C. 2 !?i3;
B .. 1 !?i2;
D. t si 3;
10=

Fig.78a Fig.78b Fig.78c E. numai 1.

.\86 K; B. 300 K;
~jOO K; D. 5000 K; 89. Doua vase identice, unite printr-un
pentru fiecare veriems, dac~ este C. kg'm-3; D.. J/Kmol·K;
(JOO K.
adevarat~ sau falsa. E. kg·m2·s-2·K-l. tub de volum neglijabil, contin gaz la
temperatura T. Daca unul dintre
A. gazul are cea mai mare temperatura
81. .Marirnea fizica data de relati
. Intr-un balon se. afl13 m =2 kg de
vase este incalzit pana la tempe-
doar in starea D; (J8Z la T1 = 270 K. Presiunea in
ratura T, iar celalalt este rnentinut la
B. in coord onate p (abscisa), T (ordo- NA E.. are unitatea de masura egal halon ramane neschirnbata la
Il temperatura T, atunci: 1. in vasul
nata) starile sunt reprezentate ca in temperatura T2 = 300 K daca din
lncalzit va fi 0 cantitate de gaz data
fig: 78 b; cu: vas iese 0 cantitate de gaz egala cu:
C. in coordonate T(abscisa), V (ordo- A. m-3; B. K; de expresia ml = mt-Jr, unde m
A. 100 g; B. 200 g;
nata) startle sunt reprezentate ca in C. kg/mol; D. 1; este masa totala de gaz; 2. din
, 1,8 kg; D. 0,55 kg;
fig. 78 c; E. kg/m3. .vasul tncalzlt a trecut in celalalt vas
• 1,44 kg.
D. in starea F gazul are cea mai mica o cantitate de gaz eqala cu
densitate;
82. 0 cantitate m 0,2 kg de hidrogen = 117. Un vas contine m = 3,0 k9' de gaz Sm = 0,5 rn(Tl - tvct, + T); 3.
5
molecular ce se aM intr-un vas de la presiunea p = 10 Pa. Viteza presiunea gazului din sistem, in starea
E. gazul - are cea mai mica viteza
terrnica in starea B.
volum v
D
3
=
8,31 m , lei temperatura terrnica a moleculelor unui gaz este finalc!l,este egalc!lcu Pt = 2pTl/(Tl +. T),
de 27 C, are presiunea egala cu: =
Vr 400 m/s. Vasul are un volum unde peste presiunea initiala.
79. Stabiliti, pentru fiecare verienie; A. 2700 Pa; B. 30 Pa; egal cu: Varianta corecte est'e:
dac~ este adevarat~ sau falsa. C. 60 Pa; D. 3.104 Pa; A. 16 litri; B. 4,8 m3; A.1, 2, 3; B. 1 !?i'2;
4
Constanta lui Boltzmann poate fi E. 6.10 'Pa. '. 0,53 m3; D. 1,6 litri; C. 2 !?i3; D. 1!?i 3;-
calculata din expresia: . 1,6 m". E. nici una.
83. Masa molars a unui gaz de rnasa
A. k = 28tr .
B. k=-'
R de 2 g, care ocupa V 22,41 litri la =
3T ' NA ' =
. 0 DC !?iP 1 atm, este egala cu:
E·cuatia, 'de starecatorfea
, ••• '-f.

A. 4 g/mol; B .. 11,2 g/mol; O. Alegeti varianta corects. Din faptul 91. Stabilifi, pentru fiecare verients,
C k-L. D. k = pV.
. - «r ' NT' C. 44,3 g/mol; D. 2 g/m.ol; ca doua gaze au start de tncatzlre daca este adevarat~ sau falsa.
2
E. 16 g/mol. diferite rezutta ca difera: Expresia energiei interne a gazului
mv'l'
E. k=-- 84. In doua incinte izolate termic !?i
A. presiunile qazelor; ideal monoatomic este: .
2T
B. vitezele de rniscare ale moleculelor;
inchise se afla Sl 2 moli H, = C. masele moleculare; A. , U=SNA'Gtr; ,
3m
B. --·RT;
80. Unitatea de masura pentru marirnea
respectivS2 0,5 moli =
oxigen
D. valorile medii ale patratelor vite-
2 Il
atomic, la aceeasi presiune. Intre . pV 3m
fizica a carei expresie este p P,
. RT
in
ternperatunle absolute ale celor
zelor; c.l2-:9; D. --·NATk;
2 IJ
E.. energiile cinetice medii ale mole-
unitaf S.I., se prezinta .astfel:
2 2
dou13 gaze exista relatia T2 4 T1. = culelor In miscare de translatie,
A. kg'm 's- ; B. N·m2; E. ~pSR
2 --;:;J:'
92. Alagell vtutente corectti. Expresla 96. Stablll(I, PfJ/lt" I f,"r;/I/() a firmatl Izoterm
energiei cinetice medii a unei mole- dacl1 este aduvll/lIlt1 seu tet.
O. lI/oou(1 vottont lor exista relatia m3 > m1 > m2;
cule in rniscare de translatie nu este ·Energia interna a unui gaz Id
data de relatia:
Illlylu-Marlotte s C. caca transformarile au loc la
monoatomic depinde de:
1111110 aflate la: ' aceeasi temperatura si gazele au
3 P 3 A. temperatura absolute a gazului;
A. -.-; B. -·kT; lune mica ~i temperatura mare; aceeasi masa, atunci intre masele
2 n 2 B. nurnarul de moli de gaz;
lune mare ~i temperatura mica; lor molare exista relatia !J1' > !J2 > !J3;
C. nurnarut de molecule de gaz;
C. u_In_; , U slune ~i temperatura mici; D. daca gazele au aceeasi rnasa ~i
D. D. volumul molar al gazului;
p·NA SNA ' preslune ~i temperatura mari; naturi diferite, este posibil ca T1 >
E. volumul ocupat de gaz.
In orice presiune ~i temperatura. T2> h
U V"o
E.-- 97. Energia cinetica medie a tutu E. daca gazele au aceeasi natura ~i
Va NA 01. lntr-o transformare izoterma:
moleculelor in miscare de transla mase diferite, nu se poate ca T1 <
volumul gazului variaza direct pro-
98. Marimea fizica data de relatia ale unui gaz ce ocupa volu
portional cu presiunea;
T2< t; •
V =
5 litri este eqala cu U 6 = · temperatura variaza caca masa nu 103. Para-
~3PV are unitatea de masura Gazul are presiunea: 'p (-105 Pa)
In ste constanta; metrii de
A. 2.105 Pa; B. 8.105 Pa;
5 · presiunea unei cantitati constante stare ai
eqala cu: C. 4.10 Pa; D. 8·106Pa;
A. J; de gaz ideal variaza invers pro- unei can- .....• A
B. N; E. 800 Pa.
C. J/mol·K; portional cu volumul gazului; tita\i de
D. m/s; . ,
E. kg/mol. 98. Graficul din fig. 98 reda dependen · raportul dintre presiune ~i volum gaz ideal, . . .
energiei interne a unui gaz ideal d rarnane constant; (\ - 2/8314
\7- aJ I
!
I I
V{lltn)
~
94. Stabiliti, pentru tiecere etirmeiie, 1. temperatura absoluta a gazul · viteza nu variaza. kmoli,
Fig. 103
aece este adevarata sau falsa. cane S const.; = aflata in
Temperatura absolute a unui gaz 2. masa gazului stare de echilibru termodinamic,
=
J~~
ideal monoatomic poate fi calculata cand T const.; sunt redati in diagrama din fig. 103.
din relatia: 3. presiunea gazu- Se poate afirma ca: 1. gazul are
lui cand n ~i T sunt temperatura absoluta eqala cu
A. T=L; B. T=~' Fig. 98
nk 3.9R' constante. 200 K; 2. rnicsorarea izoterrna a
vetieme corecie volumului cu 1 litru este tnsotita de
C. T = ma vJ . D. T=PflV. este: . cresterea presiunii cu 2.105' N/m2;
3k ' InR ' A. 1,2,3; B. 1 ~i 3; 3. gazul~ are energia interna egala
2
C. 1 ~i 2; D. 2 ~i 3; o V cu 600 J. Este corects varianta:
E. T= mVr
3R . E. numai 1. Fig. 102 A. 1,2,3; B. numai 1 ~i 2;
C. numai 2 ~i 3; D. numai 1 ~i 3;
95. Marimea fizica data de relatia 99. Energia unui sistem termodinami
E. numai 1.
inch is nu se poate modifica in tim 102. In fig. 102 sunt date graficele a trei
inN A kT are
-~- it t
uru a ea
de masura
v v

1] deoarece 2] masa lui est transforrnari izoterme. Stabiliti, 104. Presiunea unui gaz ideal creste cu
pV
• pentru fiecare vetiente, daca este IIp = 20 Pa atunci cand este
egala cu: constanta 3]. Varianta corecte este:
adevarata sau fa/sa: comprimat izoterm de la V1 =
A. m/s; B. rnor":
pana la V2 =
3 3
A.1, 2, 3; B.' numai 1 ~i 3; A. daca sistemele contin acelasi nurnar 0,15m 0,1 m .
C. J/K; D. kg·m-3; C. numai 1; D. numai 3; de moli, atunci intre temperaturi Presiunea initiala a gazului avea
E. g/mol. E. nici una. exista relatia T2 < T1 < T3; valoarea:
B. daca transtormarile au loc la A. 20 Pa; B. 40 Pa;
aceeasi temperatura ~i gazele au C. 60 Pa; D. 80 Pa;
aceeasi natura, atunci intre masele E. 600 Pa.
 1ms. DOlla Izotorrno, trasate pentru piston
nutate de gaz, nu se frecar .
volumul !llttl tli tlJncl PI > P2; 3. daca P1 = P2 ~i
=
~_""'''I' _"'_

1] deoarece 2] pre- azot la aceeasi temperatura. In un bsotut tul m, m2 atunei Ih < Ih Varianta
lunlle acestul gaz, aflat la acelasi nt. corects este:
din compartimente se adauqa a
volum, nu pot fi egale la temperaturi la aceeasi temperatura ~i cu m A. 1,2,3; B. niei una;
12. III umpul dilatarli izobare: 1. viteza
dlferlte 3]. Varianta corects este: dubla fata de cea existents. C. numai 1; D. numai 2;
"Ir mlca creste; 2. densitatea creste:
A.1, 2, 3; B. numai 1 ~i 3; urmare, pistonul ;:;e deplaseaza cu: E. numai 3.
. onergia interna scade; 4. fortele
· numai 1; D. numai 3; A. V/3S; B. VI 48;

,'t
I
do presiune efectueaza lucru me- 116. A/egeti
· nlcl una. C. VI 1,5S; D. V/2,5S; canlc asupra mediului. Varianta varianta
tV2 V
106. Intr-un proces izoterm, presiunea
ului creste cu 20%. Ca urmare,
volurnul gazului:
A. creste cu 20%;
E. V/2S.

109. Un tub cilindric, cu lungimea t

80 cm ~i deschis la ambele capeta,
este introdus pe jurnatate in mercur.
corecta este:
A. 1,2,3,4;
numai 2, 3, 4;
. numai 1 ~i 4.
B. numai 1, 2, 3;
D. numai 2 ~i 4;
corecte.
Pe
cursul
transfor-
par-
o
~_G o·
)

Fig. ,116
· scade cu 20%; Se inchide capatul superior ~i sa rnarilor
13. Coefieientul de dilatare tzobara:
C. scade cu 1/6 din volumul initial; scoate tubul complet din mercur. Sa reprezentate In fig. 116, presiunea
1. este numeric egal cu variatia
D. scade cu 6%; constata ca lungimea coloanei de unui gaz ideal (m = const.):
relativa a volumului unui gaz ideal
· scade cu 10%. mercur rarnase In tub este t1 A. creste In ambele procese;
de rnasa constanta atunci cand
22 em. Presiunea atrnosferica, B. scade Tnambele procese;
107. Daca presiunea unui gaz ideal acesta T~irnodiflca temperatura cu 0
C. ramane aceeasi tn ambele procese;
(m = const.) varlaza izoterm cu mm col Hg, este eqala cu: unitate; 2. nu depinde de natura
D. creste In procesul 1 -+2 §Ii scade In
2 atm, volumul se schimba cu 3 I. A. 580; B. 708; gazului; 3. este egal cu inversul
C. 220; D. 760; procesul a-sa:
Oaca presiunea variaza cu 5 atm, punctului triplu al apei. Varianta
E.680. E. scade In procesul 1-+2 §Ii crests Tn
volumul se schirnba cu 5 I. .Se corecie este:
procesul 3-+4.
afirrna ca: 1. presiunea initiala a 110. La mijlocul unui tub inchis la
A. 1,2,3; B. numai 1 ~i 2;
gazului este de 4 atm; 2. volumul C. numai 1 ~i 3; D. numai 2;
ambele capete, situat orizontal, de
initial al gazului este 6 I; 3. gazul . numai 3.
lungime L = 3t, se afla 0 coloana de
ocupa volumul de 12 I la presiunea mercur de lungime t Prin aducerea 114. Stabi/ifi, pentru fiecare veriente,
de 3 atm. Varianta corects este: tubului In pozitie verticala, coloana oec« este adevarata sau fa/sa. ~p~v
A. 1, 2 ~i 3; B. numai 1 ~i 2; de mercur s-a deplasat cu V2. in Legea transforrnarii iozbare este:
C. numai 2 ~i 3; D. numai 1 ~i 3; starea initiala, presiunea gazului era
o I
Vo -v
E. numai 1. egala cu: A. --=at; B. v(t)=Vo(l+at); Fig. 117
V
108. in cele doua jumatati ale unui A. 2 pgt; B. 2,5 pgt;
C.' 0,75 pgt; D. 4 pgt;
v
C. ~=const.
v -V.o 117. Stabiliti, pentru fiecare va riente,
eilindru orizontal, de volum 2V ~i D. --=at;
E. pgt. T Vo daca este adevarata sau fa/sa.
aria sectiunf S, separate printr-un Procesele termodinamice din dia-
E. v(t)=Vo{I-at).
grama V - T, fig. 117 I, au fost
Transformaraa lzobara 115. Despre transpuse In coordonate V - P in
v
111. Stabi/iti, pentru fiecare varia nta, izobarele din fig. 117 II astfel:
B. variatla relativa a volumului variaza
daca este adevarata sau fa/sa. fig. 115 se A. 1-+2 <=> a -+ b;
direct proportional cu coeficientul de
Intr-o transformare izobara a unei dilatare izobara: poate afirma B. 4-+2 <=> d-+c-+ e;
cantltan con stante de gaz ideal: ca: 1. daca C. 2-+3 <=> C-+ e;
C. volumul este functie liniara de
A. volumul variaza direct proportional temperatura ernpirica: P1 =- P2,. 73,15 0 D. 1-+2 <=> b-+ c;
cu temperatura empirica; atunei 'este Fig. 1,15
D. variatla volurnului variaza direct pro- E. 4-+2 <=> f-+c.
posibil ca
portional cu temperatura emplnca;
1J2> 1J1; 2. daca m, = mz ~i 1J1 = 1J2,
 II •.•.rMrN"""JW"TrIlMOl1INKMILA ~I ".IIIM •• U~"" . c_1
118. Cu urmare a achlmbarll tempe- egal cu 1, lilll VtIIllIlI/n A. 1 ~'I < > a > g;
II /' I: /' /'11
rutur] la preslune constanta, dens i- este: D. /' B. 2-;>3 <=>e--->g--->b;
1'111 I'll I
tatea unui ~az Ideal, de parametri A. 1,2,3; B. 1 ~12; C. 4--->2<=>d--->g;
11/:: 1,2'10' kg, V = 4'10.3 m3 ~i I
C. 2 ~i 3; D. 1 ~i 3; II' )'--- 1(-1.
D.1--->2<=>g--->c;
-, '" 280 K, devine P2 =
0,6 kg/m3. E. numai 1.
'),/ 1.15
E. 2--->3<=>g--->f.
femperatura gazului in starea finala
oste egala cu: 121. Un gaz ideal (m =
const.) mono S/n/J/liti, pentru fiecare veriente,
127. Alegeti varianta cotecte. Un gaz
atomic, aflat in starea initiala d ste adevarata sau falsa.
A. 10 K; B. 240 K; ideal trece din starea 1 in starea 2,
echilibru descrisa de parametrii Pit transformarli izocore este:
. 100 K; D. 140 K; apoi in starea 3,
.•...60 K. Vi, Ts. se destinde izobar astfel tncat
P~=~t; prin procesele
volumul ocupat creste de n ori, iar in 1'0 ilustrate in dia-
119. Pornind din aceea~i stare initiala, continuare este comprimat izoterm
PI(1+~t2}, grama din fig.
90 = OOC,un gaz
ideal. (m =
const.), p~na c~nd
I'
127. Intre volu- o~
prima data este incalzit izobar pana Vf = V/2. Se ~I P2 .
mele ocupate de Fig. 127
la 25°C iar a doua oara, raclt izobar poate afirma J' ~'
gaz in startle 1, 2
pana la -20°C. Raportul variatiuor ca: 1. Tf = P, 3 2 4
II - Po ~i 3 exista relatia:
relative ale volumului inregistrate de nT;; 2. Pf = 2 -=~t;
~const. P A. V3 > V2 > V1; B. V3 < V2 < V1;
gaz in cele doua procese are Pi; 3. l::.Utotal = =
valoarea:
A. 1/5; B. -1,25;
1,5RT1. Este
adevarata
P'ij,~
o v
• IJ=a·T, a=const.

. Izocorele trasate in coordonate t-

C. V1 < V2 V3;
E. V1 = V2 = V3,
D. V1 > V2 = V3;

1/5; D. -.1,13; varianta: V2 128. Alegefi varianta cotecie. Pe

P pentru aceeasi masa de gaz, dar
. -0,88. A. 1,2,3; B. 1 fii~~ 122 parcursul unei raciri izocore pre-
la volume diferite: 1. au pante
=

r(~~'~'~
C. 2 ~i 3; D. 1§i 3; siunea gazului scade cu l::.p 100 kPa,
120. 0 cantitate de diferite; 2. sunt drepte ale carer
E. numai 1. iar temperatura absoluta, de 1,5 ori.
gaz ideal mono- pante scad pe rnasura ce volumul
Initial, gazul avea presiunea:
atomic, 3 , = j 122. Un gaz ideal (m =
const.) mono- scade; 3. intersecteaza axa tempe-
A. 300 kPa; B. 100 kPa;
3/8314 kmoli, atomic, aflat in starea de echilibru raturilor in acelasi punct. Este
C. 150 kPa; D. '450 kPa;
aftata in stare de 1. este supus proceselor termo- corect« varianta:
10.0 T(K) E. 30 kPa.
echilibru termo- dinamice 1--->2--->3, 'respectlv A. 1,2,3; B. mCI una;
Fig. 120
dinamic, are para- 1--->2--->4(fig. 122). Daca P2 3P1, = · 1 ~i 2; ,D. 2 ~i 3; 129. Viteza terrnica a moleculelor dintr- •
metrii- de stare notati in diagrama V3 = V2/2 ~i V4 = 2 V2, atunci: 1. V3 = · 1 ~i 3. un vas tnchls creste cu 20 %,
din fig. 120. Se afirma ca: 1. gazul , =
V1/6 ~i V4 6V1; 2. T3 = 0,5 T1 §i T4 126. Stabilifi, pentru fiecare verienis,
Presiunea gazului:
are presiunea egala cu 250 kPa; 2. = 2 T1; 3. l::.U2_4 = - l::.U2-3. Varianta aecs este adevarata sau falsa.
A. creste cu 20%;
energia interna a gazului, in starea corecie este: B. creste cu 44%;
Procesele termodinamice din
data, este egala cu 1125 J; 3. prin A. 1,2,3; B. 1 ~i 2; diagrama P - T, fig. 126 I, au fost C. scade cu .J2O %;
incalzirea izobara a gazului pana la C. numai 3; D., 1 ~i 3; transpuse in coordonatele P - V in
82 =
50°C, volumul acestuia devine E. numai 2.
D. creste cu .J2O %;
fig. 126 II astfel:
E. creste cu 30%.

Transformaraa lzocora
123. Alegefi varianta corects. Nu este
tuvt\t 130. Un gaz ideal monoatomic (3

este supus proceselor

=
const.), aflat in starea de echilibru 1,
termo-
expresia
presiunii:
coeficientulul termie al
A. ~=-L.
PoT'
1
B. ~=To;
o
L~~ I 0 II P
dinamice 1--->2--->3, respectiv
1--->2--->4(fig. 130). Se stie ca V2 =
Fig. 126 3 V1, P3 = 3p2, p", = P2/3. Stabilifi,
 IJUII/III tlecn« I1h. Se poele .flllllf, I,h' 1. gazul C. T, -= 4 T; D. T, = 1,5 T;
P
'Jflrma(le, dacil
P3 3 presiunea inl\lala ~I Po + mg/. =
E. T, 6 T.
ste adevllratll 2. gazul a suferit un proces izob
sau falsll: 3. variatia temperaturii gazului e
A. P3 = P" P4 = Pl/9; =
eqala cu 11T (l1h/SR}(mg + poll Lucrul mecanic in termodlnamlca
B. T3 = t; T4 = T,/3; 2 Varianta corecte este:
Alegeti varianta corects. Intr-o
•
C. I1U,.2•3 = 39RT,; 4f I{
A. 1, 2, 3;
C. numai 1 ~i 2;
B. nici una;
D. numai 2; stindere izobara (m = const.): D. L=9RT(Vf V -IJ. '
. I
I I
0' V, 1. volumul ocupat de gazul ideal I

D. I1U,.2_4 = 9Rh E. numai 2 ~i 3.

Fig. 130 reste: 2. gazul cedeaza lucru
E• V3
IElIT11ica = V4· termica
133. Prin Incalzire, temperatura abs mecanic rnediului " incoojurator; E. L=SR(~ t; -Vi)
lut~ a aerului din camera min 3. energia interna a gazului creste.
131. Un gaz ideal creste cu 10%, iar volumul ei cu 1 Varianta corecte este: 140. Alegeti varianta eoreeta. Un mol de
=
'"

monoatomic Presiunea aerului din minge

(S =
const.), , ,7"';':' crescut cu:
1,2,3;
· numai 2 si 3;
B. numai 1 ~i 2;
D. numai 1;
gaz ideal are temperatura T 300 K.
Destinzandu-se izobar, fortele de
aflat in starea de ,...·'/1 T
A. == 11%; B. == 9%; numai 1 ~i 3, presiune efectueaza lucrul mecanic
,echilibru 1, este ~ C. == 8%; D. == 12%;
. Alegeti varianta corects. Lucrul
L = 12,5 kJ. Volurnul gazului:
supus Fig. 131 E. == 0,1%. A. creste 3 ori: B. crests 6 ori;
proceselor mecanic schimbat de un gaz ideal
C. creste 2,25 ori; D. scade 3 ori;
termodinamice 1-+2-+3, respectiv
134. intr-un cilindru, (m = const.) cu mediul lnconjurator
E. scade 6 ori;
rnasa neglijabila, este negativ tntr-o:
1-+2-+4 (fig. 131), Se stie ca T2=
presiunea Po ~i temperatura A. lncalzire izocora; 141. Lucrul mecanic schimbat de un
4T V3 =
V2/2, T4 = zt;
Stabiliti,
Pistonul este suspendat prin inte · destindere izoterrna; gaz ideal (m =
const.) cu exteriorul
"
pentru fieeare a firma tie, dae~ este
mediul unui resort elastic. II · lncalzire izobara; poate fi evaluat prin intermediul unei
adev~rat~ sau fals~:
absents gazului, pistonul se afla TI · ractre izocora; . arii atunci cand procesul termo-
A. P2 = 4Pl, P3 = P,; echilibru la baza vasului. Presiune · comprimare izoterrna. dinamic este reprezentat in co or-
B. V3 = 0,5V V = 2V,; 4 exterioara este nula. Pentru donate:
C. I1U,-2-3 = "1,5SRh volumul gazului sa cresca cu jum 138. Intr-un proces izoterm, gazul ideal A. V - T; B. P - T;
D. I1U,-2_4 = 129RT,; tate din valoarea initiala, sistem
=
(m const.) este un sistem izolat 1]
C. V - 8; D. V - P;
E. 2v31ermjea =V4 termlca trebuie tncalzlt pana la temperatura: deoarece 2] energia lui interna nu
E. in orice coord onate.
A. T= 1,25 To; B. T= 2,75 To; se rnodifica 3]. Varianta eoreet~
C. T= 3 To; D. T= 2,25 To; este: 142. 0 can-
132. v moli de, gaz
Po E. T= 2To. A. 1,2,3; B. nici una; titate
ideal se afla intr-un

o
C. numai 1; con-
tub vertical ale 135. Vasul, im- E. numai 3.
D. 1 ~i 3;
stanta de
~J""""'DA B
caru: sectlunl ditera 2V 3
partit de un T / 1 gaz ideal
,eu I1S. Gazul este piston. mobil 139. Stabiliti, pentru fieeare vsriente, Pli3f""""" Oi ,C
este. su-
I
I IU
delimitat de atmo- fara frecare in daea este adevarata sau falsa. Nu ot ,j. V
pusa
sfera care are pre- Fig. 132 doua compar- este expresia lucrului mecanic tntr-o
transfor-
v, 2v;t 3V1 '
T1 2V/3
siunea Po eu aju- timente de transformare izobara: marilor Fig. 142
torul a doua pistoane prinse prin volume V/3 A. L= p(V; - V;},
Fig. 135 termodinamice din fig. 142. Stabiliti,
intermediul unui fir inextensibil ~i respectiv B. L=9R(Tf -Ti); pentru fieeare etumeiie, daea este
care pot aluneca fara frecare 2V/3, contine aer la temperatura T: adevarata sau falsa.
(fig. 132). Pistoanele au masa totala (fig. 135). Pentru ca raportul volu- C. L=m R(Tf -7j); A. in procesul A - B - C - 0 - A fortele
m ~i, prin lncalzirea gazului, urea cu fl
melor sa se inverseze, trebuie ca de presiune nu efectueaza lucru
 D. deplnde de numarut constltuenttlor
mocanlc deoarece este un proces
slstemului omogen;
;iclIC,
E. caracterizeaza proprietatile termice
. lucrul mecanlc schimbat de gazul
ale substantei din care este alcatuit
ideal cu mediul lnconjurator in pro-
sistemul.
cesul ADCBA este negativ
0,5 't .
deoarece lucrul mecanic efectuat de 4: VIVo 150. Atunci cand un corp cedeaza
~ -i caldura, caldura specifica a sub-
fortele exterioare ce actioneaza o 4
supra gazului (in valoare absoluta) stantei din care este alcatuit corpul
Fig. 143
ste mai mare decat cel efectuat de orpul I are capacitatea calorica este negativa 1] deoarece 2]
Lucrul mecanic efectuat in caldura cedata este neqativa 3].
fortele de presiune; gala cu 500 J/K;
proces este egal cu: Varianta corecte este:
C. LA-S= 1,5p,V,; orpul II are capacitatea calorica
D. LC•D =- 0,5p, V,; A. 2 PoVo; B. 6 PoVo; A. 1,2,3; B. numai 1;
gala cu 1 J/K;
C. 2,25 PoVo; D. 4,5 PoVo;
E. LASCDA = o, V,. · raportul dintre caldurile primite de C. numai 3; D. 1 !?i3;
E. 4 PoVo. corpurile I !?i II, pentru a-!?i modifica E. nici una.
143. Un mol de gaz ideal participa la
temperatura cu 80 K, este egal cu 0,5;
procesul reprezentat in figura 143. 151. Stabiliti, pentru fiecare a firma tie,
· corpurile I si II ating temperatura
=
T 420 K dupa ce absorb caldurile ,
daca este adevarata sau falsa. Este
Coeficientiir calorici expresia caldurii molare a substan-
• = =
01 80 kJ, respectiv 011 60 kJ; tei din care este alcatuit sistemul:
144. Alegeti varianta corecte. Coefi- C. energia mtema a sistemului variaza · corpurile I !?i II ajung la aceeasi
cientil calorici stabilesc 0 legatura prin schimbul de caldura: temperatura dupa ce absorb caldura A. C=J..lC; B.C=~·
m·tJ.T'
intre: D. eoergia interna a sistemului 40 kJ.
A. energia interna !?i temperatura rarnane constanta, dar sistemul nu 148. Intre capacitatile cal.orice a doua C. C= NAQ . D.C=NAmo c;
absoluta; este izolat; N·tJ.T'
corpuri exista relatia C, > C2 daca:
B. variatia energiei interne !?i tempe- E. energia interna a sistemului este
1. fiind alcatuite din aceeasi E. C= Q~l .
ratura; constanta !?isistemul este izolat. tJ.Tmo
substanta, masele lor se afla in
C. variatia energiei interne !?i lucrul me- relatia m, > m2; 2. au aceeasi masa
146. Stabiliti, pentru fiecare a firm a tie, 152. Stebilit), pentru fiecare etirmeiie,
canic schimbat de sistem cu mediul
daca este adevarata sau falsa. si caldurile specifice se aM in
exterior; oec« este adevarata sau falsa.
D. variatia temperaturii sistemului !?I
. I Capacitatea calorica a unui corp relatia C1 > C2; 3. pentru aceeasi
Expresia caldurii schimbate de un
este: variatie a temperaturii, 0, > 02.
caldura schimbata de sistem sistem cu mediul lnconjurator este:
cu A. direct proportionala cu caldura Varianta corecte este:
mediul exterior; A. 0;:: C(capacitate catorica) b. T;
. . schirnbata de corp cu exteriorul; A. 1,2,3; B. numai 1;
E. variatia temperaturii B. 0= mcb.T;
!?I enerqia I B. invers proportionala cu variatia tem- C. numai 2; D. numal't !?i3;
=
C. 0 cb.T;
interna a sistemului.
peraturii corpului; E. numai 2 !?i3.
D. 0 = S C (caldura molara) b. T;
145. Alegeti varianta corectii. Coefi- C. dependenta de conditiile fizice in 149. Stabiliti, pentru fie care eiirmetie, E. 0 = (m/lJ)C (caldurii molara) b. T.
clentii calorici sunt rnarimi fizice la care are loc schimbul de caldura: daca este adevarata sau falsa.
care se apeleaza atunci cand in D. direct proportionala cu masa corpului; 153. Intr-un proces izoterm, caldura
Caldura specifica:
sistemul termodinarnic au loc pro- E. dependenta de natura substantei speclfica CI unui gaz ideal nu are
A. este direct proportionala cu caldura
cese in care: din care este alcatuit corpul. sens 1] deoarece 2] gazul este
schirnbata de corp cu exteriorul;
A. energia interna a sistemului ramane izolat termic de mediul lnconjurator
147. in fig. 147 este redat graficul B. este invers proportionala cu masa
constanta; 3]. Varianta corects este:
variatlei temperaturii a doua corpuri corpului;
B. energia interna a sistemului variaza A. 1, 2, 3; ·B. nici una;
in. functie de caldura prirnita. C. este invers proportionala cu variatia
prin schimbul de lucru mecanic; C. numai 1; D. ,numai 3;
Stabiliti, pentru fiecare etirmeiie, temperaturii corpului;
E. 1 !?i3.
daca este eaevsret« sau tets«:
154. A/egot/ vtuinnu: oorecie. Reletla A. c. O,~((:, I 11.;), aleaza vltezele termloe ale
lul Robert-Mayer stablleste 0 leg~- B. c= c, + c,; celor coua gaze;
tura tntre: C. c= CfC2/(Cl + C2); C. nu are loc transfer de caldura;
A. caldura rnolara ~i cea specifica ale D. c= (Cl + C2)1(Cl'C2); D. heliul cedeaza caldura;
celelasi substante: E. c= CfC2/(Cl - C2)' E. nu are loc transfer microscopic de
• caldurile molare la volum constant energie .
158. in timpul transforrnarii izocor
ale unor substante diferite;
caldura rnolara a unui arnest
Transformarea adlabatlca

lL
C. caldurile molare la presiune con-
stanta ale unor substante diferite;
format din SI =
2 moli de hidrog

t/=-~ "1.'
D. caldurite molare ~i temperatura; atomic ~i S2 = 4 moli de heliu est,
egala cu: c
. caldura specitica la volum constant, PT4~5 Q=O
respectiv cea la presiune constanta
A.2R; B. R;
ale aceleia~i substante.
C. 1,5 R; D.2,5R; " T- ~""
E. 1,25 R. o \J.. 0 :~ . R 0 .b , T
155. in vasul Tnchis ermetic, de volum
159. Pe parcursul unui proces izobar Fig. 162a 'Fig. 162b Fig. 162c
=
V 5,6 litri, se aM aer Ie presiunea
P = 105 Pa. Caldura rnolara lzocora amestecul format din SI =
4 moli d
164. 0 cantitate de gaz ideal diatomic,
. Stabi/iti, pentru fiecare afirmatie,
=
a aerului este Cv 21 kJ/~. Pre- argon ~i S2 = 2 moli de hidroge
daca este adevarata sau fa/sa: pornind din aceeasi stare initiala de
siunea care se stablleste In vas molecular are caldura rnolara egal
A. transformarea adiabatica a unui gaz echllibru, T~i rnareste " de n ori
atunci cane aerul prirneste caldura cu:
ideal se destasoara conform legii presiunea, 0 data izocor ~i alta data
=
Q 1430 J este: A. == 1,53 R; B. == 2,3 R;
adiabatic, Raportul temperaturilor tn
A. == 200 kPa; B. 350 kPa; C.2,5R; D. == 2,83 R; tv= I II const.;= starea finala, T ==rr
adiabatiC, este
C. == 300 kPa; D. == 100 kPa; E. == 1,83 R. . legea transformarii, adiabatice, tn
coordonate p, Teste p const, = egal cu:
E. 150 kPa. 160. Balonul de volum VI = 2 B. n1,6. ,
TCI' I II ;
A. nO,6;
156. Un gaz contine SI = 1 mol de gaz ideal la
. procesul termodinamic a-+b-+c din C. n5/3; D. n2/3. ,
ideal mono- temperatura 91 =
27°C ~i este unit
fig, 162b corespunde procesului
atomic. (m = cu altul de volum V2 =
4 litri ce
4-+1-+3 din fig. 162a;
E. n /l,4.
'
const.), aflat confine S2 =
2 moli din acelasi gaz
D. procesul termodinamic a-+b-+c din 165. Micsorarea adiabatica a volumului
Tn starea de la temperatura 92 = 87°C. in starea unui gaz ideal (m =
const.) de n ori
fig. 162c corespunde procesului
echilibru ~ de echilibru termodinamic a ~is- este urrnata de rnicsorarea izobara
4-+1-+5 diA fig. 162e/
(VI =
10 litri,
VI V2 V
temului: 1. temperatura gazului este
E. caldura rnolara a unui gaz ideal Tn a volumului tot de n ori. in starea
=
P2 2 MPa), Fig. 156
egala cu 67°C; 2. presiunea gazului
5 procesul adiabatic este nula. finala: 1. VI = =
Vi In2; 2·. P I n Yp i;
trece ln este -de 14,1'10 Pa; 3. ln primul 3. T I = n Y - 2Ti• Este core eta
starea de echilibru 3 (V2 =
40 litri, balon se afla 0,8 moli de gaz. 163. 0 cantitate de gaz ideal, pornind
varianta:
PI = 1 MPa) pe doua cai (fig. 156). Varianta corects este: din aceeasi stare initiala de echi-
A. 1,2,3; B. numai 1 ~i 2;
Raportul Q123/QI43 este egal cu: A. 1, 2, 3; B. 1 ~i 2; libru, T~i rnareste de n ori tempe-
C. numai 2 si 3; D. numai 1 ~i 3;
A. 1; B. 2; C. 1 ~i 3; D. 2 ~i 3; ratura absoluta, 0 data izobar si alta
E. numai 1.
C. 2,5; D. 1,9; E. numai 3. data adiabatic. Raportul volumelor
E. 1,5. ln starea finala , V izobarN adiabatic , este 166. Micsorarea izocora a presiunii
161. Un sistem format din SI =
2 moli
egal cu: unui gaz ideal (m =
const.) de n ori
157. Caldura specifica a unui amestec de hidrogen molecular aflat la PI = A. n y/,(Y + 1); B. n y/,(y-l). este urmata de cresterea adiabatica
5
din mase egale de substante carac- 10 Pa ~i care ocupa volumul VI = C. n I/(y-l); \ D. n.(y+l)/Y',
a volumului gazului de n ori. in
terizate prin caldurile specifice Cl ~i 2 litri este adus In contact termic cu E.=n,(y-l)/Y. starea finala, parametrii de stare
C2 are expresia: un alt sistem format din S2 =4 moli sunt dati de relatiile: 1. VI n Vi; =
 2. P f = P II n
Este corecis varianta:
V>I I; 3. T f = T I In v. izoterm ,I
Raportul presiunj
lit I termodlnamlcll
P izoterm I p adiabatic, .'i/II/JIII/I, pentru ttocuie ufllf1wtlQ, E. cresterea temperaturii sistemului
A. 1,2,3; B. numai 1 ~i 2;
d",:(1 oslo adevaraU! sau falslt deterrnina atat variatia energiei
C. numai 2 ~i 3; D. numai 1 ~i 3; A. n/';
I t II mularea rnatematica a primului interne, cat ~i a celei totale.
E. numai 1.
C. ny+l• , pi lnolplu al termodinamicii este: 177. Stabiliti, pentru fiecare etirmetie,
167. Pornind din aceea~i stare de echi- nl/y
E. I 'I (/ I "'"Qi-tl' - Li-tf ; daca este adevarata sau fa/sa.
libru, un gaz ideal (m const.) i~i = Fortele de presiune din interiorul
rnareste de n ori volumul, 0 data II ,I' u.; +Ur -Vi;
unui sistem termodinamic efec-
)i ~I + Li-tr = U, -Uf ; tueaza lucru mecanic atunci cand:
Energia lnterna
) L+I:lV; A. prirneste caldura ~i nu-si modifica
D. energia interna descrie transfe energia interna:
168. Stabiliti, pentru fiecare a firm a tie, III' -Ui = Qf-ti -Li-tf·
rnarile termodinamice; B. energia lnterna scade ~i nu primeste
daca este eoevsret» sau tets«
E. energia interna depinde de stare . Sistemul termodinamic trece din caldura:
Expresia energiei interne a gazului
initiala ~i de cea finala a sistemului. tarea lnltiala A in starea finala C C. primeste caldura ~i energia lnterna
ideal monoatomic este:
printr-o stare lntermediara B. Alegeti creste:
=
A. U 1,5SRT; 171. Alegeti varianta corects. Prin cre
D. nu primeste caldura ~i energia
terea izobara a energiei interne varianta corecte. Conform primului
B. U= NEtr; interna creste;
gazului ideal de 1,4 ori, volumul gaz principiu al termodinamicii:
=
C. U 2,5SRT;
lui creste cu 40 ern". Volumul ocup ')ABC
_ + LABC =V C - U A'.
E. prirneste catdura ~i energia intema
D.U=1,5pV; scade.
de gaz in starea initiala este de:
=
E. U 1,5SNAkT.
A. 140 ern"; B. 100 ern":
QABC _LABC =U A -Vc;
178. Variatia energiei interne a unui
169. Alegeti varianta corecte. Expresia C. 210 ern"; D. 80 ern": Q ABC =VC - V A - L ABC; gaz ideal (m = const.), caruia i se
energiei interne a unui gaz ideal E. 56 ern" .. LABC = Q ABC + (V C - V A ); transmite caldura de 300 J ~i asupra
monoatomic este: carula tortele exterioare etectueaza
172. Alegeti varianta corects. Pri UC - V A = Q ABC - L ABC .
A. V = 1,5.9cJ; un 'lucru mecanic de 500 J, este
rnicsorarea volumului unui gaz idea
egala cu:
B. V=1,5-;
pV =
monoatomic (m const.) de 3,6 ori, 176. Stabiliti, pentru fiecare a firm a tie,
, !
A. 200 J; B. 400 J;
y-l presiunea lui creste cu 20%. daca este adevarata sau falsa. Se
C. 500 J; D. 300 J;
Energia intema a gazului: poate afirrna ca:
c.v=pV; E. 800 J.
A. creste de 2, qri; A. orice variatie a energiei totale a
y-I
B. scade de 2 ori, sistemului termodinamic tnseamna 179. Caldura primlta de un gaz ideal
D. V = 1,5.9Cv(y -I)T; . C. nu se rnodiflca; ~i 0 variatie a energiei interne a (m = const.) care, prin rnicsorarea
D. scade de 3 ori; acestuia; energiei interne cu 100 J etectueaza
E. V = Y pV. B. orice varlatie a energlel interne a un lucru mecanic de 500 J, este
y-I E. scade de 3,6 ori.
sistemu.lui termodinamic tnsearnna egala cu:
173. Alege(i varianta corects. Un gaz
170. Stabiliti, pentru fiecare a firma tie, ~i 0 variatle a energiei totale a A. 100 J; B. 400 J;
ideal monoatomic trece izoterm din
daca este adevarata sau tetse. Se acestuia; C. 500 J; D. 300 J;
starea caracterizata de presiunea P1
poate afirma ca: C. uneori, vanatia energiei interne a E. 200 J.
~i volumul V1 in cea de volum dublu.
A. energia interna este 0 rnarirne fizica sistemului termodinamic este efectul
Sa se afle energia interna a gazului 180. Stabiliti, pentru fiecare afirma(ie,
de stare; lucrului mecanic al fortelor exterioare;
in starea finala. daca este adevarata sau falsa. Pe
B. variatia energiei interne este aditiva; D. lucrul mecanic al tortelor exterioare
C. energia interna este 0 rnarime fizica .
A. U2 P1V1; = =
B. U2 3 P1 V1;
care nu schirnba starea de echilibru
parcursul dilatarii izobare a unui gaz

aditiva;
=
C. U2 2 P1 V1; =
D. U2 2,5P1 V1;
a sistemului termodinamic determine
ideal de rnasa constanta:
=
E. U2 1,5P1 V1.
numai variatia energiei totale;

,
 \(j,'lIC'" AI'; 184. I-'e plrcu
00 rn/_, Vr •• (llll) 111/.• , 192. Gazul diatomic, care se afla
a unui gaz Idea' de must) constant
mul pnmeste caldura
1. sistemul este delimltat de perltl
,- ,)00 m/s; v, •• 4bO m/s: intr-un vas inchis de volum V =
) !'~'HA'l'; diatermici; 2. sistemul primest,
00 m/s. =
5,0 drn", are presiunea p 0,2 MPa.
P Presiunea gazului creste de 4 ori
)/l1biliti, pentru fiecare a firma tie,
· Iortele de presiune efectueaza lucrul caldura Q=3RTln.Ei...; 3. fortele d daca prirneste caldura:
cillcl1 este adevarata sau tets«.
mecanic L=3R6T; Pr A. 5 kJ; B. 2,5 kJ;
lntr-o racire izocora a unui gaz ideal
presiune efectueaza lucrul mecanl C. 7,5 kJ; D. 10 kJ;
· gazul se raceste deoarece fortele (/II = const.):
V E. 15 kJ.
de presiune efectueaza lucru me- L=3RTln-r; 4. caldura varlatia temperaturii este neqatlva;
canic; V-
I presiunea scade; 193. Stabiliti, pentru fiecare etirmetie,
· caldura molara ramans constanta este neqativa. Varianta · variatia volutnului este nula; daca este adevarata sau telse. Inve-
este: • gazul prirneste caldura; lisul adiabatic:
181. lntr-o comprimare izobara, in
A. 1,2,3,4; B. numai 1, 2 ~i 4; · sistemul este in contact mecanic cu A. nu permite schimbul de energie
valoare absoluta, lucrul mecanic
C. numai 1,2, 3; D. numai 2 ~i 4; mediul exterior. dintre sistem ~i mediu;
efectuat de fortele exterioare asupra
E. numai 1, 3, 4,. B. nu . permite modifiearea starii de
unui gaz ideal (m =
const.) este mai 189. Stabiliti, pentru fiecare etirmstie,
echilibru a sistemului termodinamic;
mare decat variatia energiei interne 185. Stabiliti, pentru fiecare afirmatie, daca este adevarata sau falsa, Pe
C. Irnpiedica eontactul termic intre
a gazului 1] deoarece 2] gazul daca este adevaratlJ sau fa/sii. parcursul racirii izocore a unui gaz
sistem ~i mediu;
cedeaza caldura in acest proces 3]. Intr-o cornprirnare izoterma a unui ideal (monoatomic) de rnasa con-
D. nu permite schimbul de lueru meca-
Varianta corecte este: =
gaz idea! (m const.): . stanta:
nic dintre sistem ~i mediu;
A. 1, 2, 3; B'. nici una; A. variatia energiei interne este pozitiva; A. 6U=BCy .sr: E. asiqura eonservarea energiei 'siste-
· numai 1 ~i 3; D. numai 1; B. presiunea creste: · sistemul cedeaza caldura rnului termodinamic.
· numai 3, C. lucrul mecanic este negativ; Q=I,5 B R sr,
D. caldura este pozitiva; 194. Sistemul in care are loe destin-
0
182. Intr-un cilindru cu piston mobil C. fortele exterioare efectueaza. lucrul
E. variatia volumului este negativa. dere izoterrna are lnvells adiabatic
(fara frecare) se. afla 3 moli de gaz mecanic L=3Rt.T;
1] deoarece 2] in acest proces,
ideal monoatomic care i~i rnareste 186. In urma destinderii izoterme a D. gazul se raceste deoarece fortele de sistemul face schimb de lucru
de n ori volumul atunci cand =
m 531· 9 azot molecular aflat la presiune efectueaza lucru meeanic; mecanic cu exteriorul 3). Varianta
prirneste caldura Q, Sa afirrna ca: T = 300 K, presiunea scade de la E. caldura rnolara rarnane constanta. corecie este:
=
1. t, 0,4Q/(3R(n ~ 1)]; 2. f5.U 0,6 Q; = =
P1 20'105 Pa pana la P2 =
2.105
A. 1,2,3; 'B. nici una;
190. Marimea fizica a carei expresie
=
3. L 1,5 Q. Varianta corecte este: Pa. Se da In 10 =
2,3, Lucrul
C. numai 1; D. numai 3;
A. 1,2,3; B. numai 1 ~i 2; mecanic efectuat de fortele de este Ry se mascara in:
y -1
E. 1 ~i 3.
C. numai 1 ~i 3; D. numai 1; presiune este:
· numai 2. A. 200 kJ; B. 1.08 kJ; A. kmollK; B. J/K; 195. In urma destinderii adiabatice,
C. 150 kJ; D. 250 kJ; C. J/mol·K; ·0. J; temperatura gazului ideal este mai
183. Alegeti varianta corecte. In timpul
E. 80 KJ: E. J/kg-K. mica decat in urma unei destinderi
unui proces izobar (p 105 Pa) = izobare 1] deoarece 2] in destin-
gazul prtrneste caldura Q = 800 J, 187.. A/egeti veriente corects. Prin 191. Gazul ideal monoatomic, care se
derea adiabatica luerul mecanic
~i-~i modifica energia interna cu destinderea izoterma a m = 10 9 de aM in vasul inchis de velum 20 dm",
efectuat de fortele de presiune se
=
f5.U 700 J. Volurnul ocupat de gaz gaz ideal de la V1 la V2 = 2 V1, are densitatea p =
0,20 kg/m3,
face pe seama scaderii energiei
a variat cu: fortele de presume au efectuat un Pentru incalzirea gazului eu 80 K
interne 3). Varianta corecie este:
A. 1Q.2m3; B. 5·10 - 2 m3; lucru mecanic de 575 J. Viteza este necesara caldura Q =
997 J.
A. 1, 2, 3; B. nici una;
C.10· 3
m3; 4 3 terrnica a moleculelor la temperatura Masa rnolara a gazului are valoarea:
D. 10· m ; C. numai 1; D. numai 3;
. 2.10.4 m3, la care a avut loc destinderea A. 0;004 kg/mol; B. 0,08 kg/Kmol;
E. numai 1 si 3.
izoterrna este: C. 0,016 kg/mol; D. 16 g/mol;
E. 4 kg/mol.
 196. Stabllltl, pentru fiecare etirmstte, adiabatic lucrul ,,'"(..1I1Ic est Itll :111111 I cu V '" 1,1.i1. A. caca Q = 0 :::> L = 0;
dacli este adevliratli sau falsli. mare decat la cel lzobur. vnuuniu cot ste: B. daca Q > 0 => L < 0;
Intr-o comprimare adiabatica a unui I, '), 3, 4; B. 1,2,3;
199. Intr-o transformare adiabatic C. daca Q < 0 :::::> L > 0;
gaz ideal (m = const.):
IIIIIIlal 2, 3, 4; D. 1,2,4; D. sistemul poate ceda caldura pe
A. volumul scade; lucrul mecanic nu depinde de starll
mterrnediare 1] deoarece 2]
IHllnal 1 $14. seama lucrului mecanic prim it;
B. lucrul mecanic este pozitiv,
aceasta transformare, lucrul mec , Siabiliti, pentru fiecare a firma tie, . E. sistemul poate ceda lucru mecanic
C. caldura este nula;
nic mascara variatia unei rnarimi d (Iflcll este adevarata sau falsa. pe seama caldurf primite.
D. variatia energiei interne este pozi-
tlva: stare 3]. Varianta corects este: Conform primului principiu al termo-
E. temperatura creste. A. 1, 2, 3; B. nici una; IInamicii, intr-un proces ciclic:
C. numai 1; D. numai 3;
197. Stabiliti, pentru fiecare etlrmetie, E. numai 1 ~i 3. Randamentul motoarelor termice
daca este adevarata sau fa/sa.
Lucrul mecanic schimbat de un gaz 200. Stabiliti, pentru fiecare a firma tie, 204. Randamentul unui termic este rJ = E. format din doua izoterme ~i doua
ideal monoatomic (m = const.) cu daca este adevarata sau tets«. N 30%. In cazul in care caldura luata adiabate.
exteriorul, intr-un proces adiabatic, este expresia lucrului mecani de la sursa calda creste cu 5% iar
pentru orice gaz ideal: 207. Se noteaza procesele ce alca-
este dat de relatia: cea cedata sursei reci scade cu
A. Lizoba,. = P(vr - V; }
tuiesc ciclul Carnot astfel: 1---72,
A. L=-/).U; 10%, randamentul motorului devine:
destinderea izoterrna, 2---73, destin-
B. L=I,S3R(T; -Tf}, B. Lizocor = 0; A.20%; B.22%;
derea adiabatica, 3---74, compri-
C.31%; 0.40%;
C. L=(2I3)3 R(T; -Tf}, C. Ladiabalic = -l,S.9 R (Tf - T; }, marea izoterrna, 4---71,comprimarea
E.15%.
D. L=l,S(pJ''i - PfVf}, D. L izobar=.9 R (Tr - T;); adiabatica. Stabiliti, pentru fie care
205. lntr-un proces ciclic biterm, gazul a firma tie, daca este adevarata sau
E. L = -I,S (3RTf - p;V;). E. Ladiabalic =-(Uf -u.; ideal efectueaza un lucru mecanic fa/sa. Pe parcursul ciclului Carnot:
198. Stabiliti, pentru fiecare etirmetie, 201. fntr-un cilindru termoizolator cu L = 2,0 kJ ~i cedeaza sursei reci A. gazul este izolat termic in procesele
piston mobil se afla m = 0,2 kg azot caldura Q = 8,4 kJ. Randamentul 2---73~i 3---74;
dec« este adevarata sau fa/sa.
molecular la temperatura 8, = 20°C. ciclului este egal cu: B. gazul este izolat mecanic in
Comparand transformarea izobara
Prin destindere, fortele de presiune A. rJ== 24%; B. rJ=10%; procesele 1---72~i 2---73;
cu transformarea adiabatica a unui
efectueaza un lucru mecanic egal C. rJ== 19%; D. rJ= 15%; C. gazul prirneste catdura in procesul
gaz ideal, se constata:
cu 4,47 kJ. Temperatura gazului in E. rJ== 23%. 1---72;
A. in ambele transforrnart, energia
interna variaza, starea finala este de: D. volumul gazului creste in procesele
206. Stabiliti, pentru fiecare a firm a tie,
A. 273°C; B. -10°C; 2---73~i 4---71;
B. in ambele transforrnan, sistemul face daca este adevarata sau tets«.
C. - 20°C; D. 283 K; E. temperatura scade in procesul 2---73.
schimb de lucru mecanic cu exte- Ciclul Carnot este un proces:
riorul; E. 10°C. A. ciclic: B. cvasistatic; 208. Alegeti varianta corects. Pe
C. in ambele transformarl, in timpul C. reversibil; D. monoterm; parcursul ciclului Carnot:
202. Un amestec din 43 moli de hidro-
destindert', temperatura scade Procesul I

deoarece fortele de presiune gen molecular si 53 moli de heliu se 1---72 2---73 3---74 4---71
etectueaza lucru mecanic; afla in stare de echilibru la tempe- L Q u L Q u L Q u L Q u
D. pe parcursul .comprtmarn, in cazul ratura T. Se poate afirma ca: A.
transforrnarf izobare gazul cedeaza 1. energia interna a acestui amestec
+ + const. + =0 \0
- - const. - =0 ?

caldura, iar a celei adiabatice, nu este eqala cu 17,53RT; 2. caldura

B. + - » + =0 const. - + ? - =,0 const.

exista contact termic cu exteriorul; molara la volum constant este C. - - const- =0 + ? + + const. =0 - \0

E. cand gazul ideal este comprimat Cv== 1,94 R; 3. caldura molara la D. + =0 ? =0 + const. - =0 » =0 - const.
intre aceleasi volume, in procesul presiune constanta este Cp == 3,94 R;
4. exponentul adiabatic al ames-
E. + + ?
- - ?
- - ? + =0 \0
 10 1.1MI-NII III rmMO()INAMICA Sll'lll

(I vnrllllltn wI"dh fin d 18. Alogoll Wlllont£) cotoctti. Un g

III Hul
clclulul Carnot, lucrul E. randamentul ctclulut 1 • 1,32. Randoll1nnlul clclului perfect efectueaza un cielu format
prlrn« de gaz in com- este mai mare d dintr-o izobara, 0 adiabata gi a
;arnot, efectuat de tluldul carac-
dlabatlca este egal cu eel 1-2-3'-4'_1.
fectuat de fortele de presiune in
lorlzat de exponentul adiabatic y = izoterrna la temperatura maxima a
211. Alegeti varianta corecte. Fortel 1,4 ~I care i~i rnareste volumul de ciclului in cursul caruia temperatura I
destinderea izoterrna 1] deoarece
de presiune exercitate de un g8 1/ = 2 ori in timpul destinderii variaza de K ori Randamentul
2] cele doua procese se efectueaza ciclului este:
ideal care parcurge ciclul Carnot d adlabatice, este de:
Intre aceleasi doua temperaturi 3]. A. 1-(K+1)/(KlnK); B. 1-1/(KlnK);
randament 25% efectueaza Tn A. 20%; B. 17%;
vuttent« corects este: %; D. 24%; C.1-(K-1)/(lnK); D .. 1-(lnK-1)/K; I
timpul destinderii izoterme un lucru
A. 1, 2, 3; B. nici una; E.1-(K-1)/(KlnK) .
mecanic de 240 J.. In timpul . 25%,
. numai 1; D. numai 3;
cornprimarf izoterme, fortele exts- 219. Alegeti varianta corecie. Un gaz
. numai 1 ~i 3. 16. Alegeti varianta corects. Se da
perfect efectueaza un ciclu campus
rioare efectueaza un lucru mecanic: =
10°.4 2,5. Un proces ciclic este
A. -180 J; B. -200 J; dintr-o izobara, 0 adiabata ~i 0
com pus din doua izocore ~i doua
C. 150 J; D. 180 J; izoterrna la temperatura minima a
adiabate, in limitele carora volumul
E. -210 J; ciclului. Temperatura absoluta
azotului molecular variaza de 10 ori.
variaza de K ori in fiecare ciclu.
212. Alegeti varianta corects. Un mol Randamentul acestui ciclu are
p Randamentul ciclului este:
de gaz ideal diatomic efectueaza valoarea: II
A.1-lnK/(K-1); B.1-lnK/(K+1);
cie/ul Carnot. Daca sursa calda are A.60%; B.65%;
C. 1-lnK /K; D. 1- KinK /(K - 1);
temperatura 81 = 127°C ~i in timpul C.55%; 0.40%;
E. 1- KinK /(K + 1),
cornprimarf adiabatice fortele exte- E.20%.
rioare efectueaza un lucru mecanic 220. Alegeti varianta corect«. Un gaz
217. Alegeti varianta corecte. Un perfect efectueaza un ciclu com pus
de 2,0 kJ atunci randamentul cie/ului
3' proces ciclic este alcatuit din doua dintr-o izocora, 0 adiabata gi 0
are valoarea:
izobare ~i doua adiabate, pe izoterma la temperatura minima a
A. ::::30%; B. ::::24%;
o v parcursul carora presiunea variaza ciclului. Temperatura gazului creste
Fig. 210 . C. 40%; D. ::::48%;
de n ori. Fluidul de lucru are de K ori in acest cielu. Randamentul
E.60%.
exponentul adiabatic y. Randa- ciclului este:
210. In fig. 210 sunt date diagramele 213. Alegeti varianta corects. 0 ma~ina mentul acestui ciclu are valoarea:
unor cie/uri Carnot. Stabifiti, peniru
A. 1-lnK.f(K+1); B. 1-lnK /K;
termica ideala a dat sursei reci 67% A.1-n(1+y)/y; B.1-n(1-Y);
C. 1- KinK /(K - 1); D. 1- InK /(K - 1);
fiecare etirmetie, cecs este din caldura primita de la sursa C.1-n(1-y)/y; D.1-n1/Y; E. 1- K /(lnK - 1),
adevarata sau falsa. Cornparand calda. Daca sursa calda are tempe- E.1-n(1+Y)
ciclurile Carnot, se aftrrna: ratura T1 = 430 K, atunci tempe-
A. temperaturile surselor reci ale ciclurilor ratura sursei reci este de:
1-2-3-4_1 ~i 1'-2'-3-4_1' A., 190 K; B. == 250 K;
sunt egale; C. == 233 K; D. == 288 K;
B. temperatura sursei calde, pentru E. 300 K.
ciclul 1-2-3-4_1, este mai
214. Alegeti varianta corecte. Se da
mare decat a sursei calde pentru
ciclul1'-2'-3-4-1';
22/7 =1,22. Randamentul ciclului
Carnot, atunci cand fluidul de lucru
C. randarnentul cie/ului 1-2-3-4-1
,(hidrogen molecular) i~i rnicsoreaza
este mai mic decat al ciclului
presiunea in timpul destinderii adia-
1'-2'-3-4-1 ';
batice de 2 ori, este de:
D. temperaturile surselor calde ale
A. 15%; B. 9%;
cie/urilor 1-2-3_4_1 ~i C. 10%; D. 8%;
1-2-3'-4'_1 sunt egale; E.18%.
 ELECTRICITATE ~I MAGNETISM

.Lista de termeni

urentul electric
ourentul electric este fenomenul fizic care consta in rnlscarea ordonata, tata de
onductor, a purtatorilor de sarcina electrica liberi;
ntr-un mediu oarecare, se forrneaza curent electric atunci cand sunt indeplinite
.'limultan conditiile:
acel mediu prezinta purtatori de sarcina electrica liberi;
in acel mediu exista camp electric;
purtatorii de sarcina electrica liberi sunt:
< ln metale - electron ii, numiti electroni de conductle;
,fin electroliti - ionii pozitivi *?icei negativi; --0.- ~t-
v tn semiconductoare - electronii *?igolurile; Fig.1.a Fig.1.b
v tn gazele ionizate - electronii si ionii pozitivi;
• generatoarele electrice sunt dispozitive care rnentin 0 diferenta de potential intre
bornele unui consumator un timp lndelunqat; ele nu creeaza purtatori de sarcina
electrica liberi, ci asigura rniscarea ordonata a acestora intr-un cirouit electric;
simbolul generatorului electric este redat in fig. 1.a, b;
• ansamblul format din generator electric, consumator, conductoare de leqatura *?i
lntrerupator poarta denumirea de circuit electric; in fig. 2.b este redat un circuit
electric simplu, lnchis:
• tensiunea electrica este 0 rnarirne fizica derlvata, notata cu U;
,f definitie - tensiunea electrica intre punctele A ;;i Bale unui circuit electric este
rnarirnea fizica scalara eqala cu raportul dintre lucrul mecanic efectuat de
fortele electrice pentru deplasarea purtatorilor de sarcina electrica liberi intre
puncteleA, B *?isarcina electrica a acestora;

'" form uta de definitie I U" ~ LAB I

' q

< unitatea de masura se nurneste volt, (U)= (L) =..:!..=v;

(q) C
v tensiunea electrica se mascara cu voltmetrul

~e
(simbolul este in fig. 2.a), care se conecteaza in
paralel cu portiunea de circuit AS (fig. 2.b) la
bornele careia se mascara tensiunea electrica;

+ Fig. 2.b
 htl1!11UIllIUOIOc!lurno!ouro (t.O.I11,)a unul generator este 0 IlIflllino flzlc
Iloln!n CLJ -- Illul rnl,cArll ordon.le I piliIftlorllor de sarcina electrlca IIberl deplnde de

dotlnltle - t.e.m. a unui generator este marimsa fizica scalara, specl'l

IlIllIl tortel cu care cArnpul electric actloneaza asupra lor F =qpllrl~lI"lll1obil . E ;
tula, egala cu raportul dintre lucrul mecanic efectuat de fortele electrl 118Ulfortel deplnde de semnul sarcinii electrice a purtatorului; ca urmare, unii
pentru deplasarea purtatorilor de sarcina electrica de-a lungul Intregului circul "wltHorl se vor deplasa in sensul liniilor de camp, iar al~ii In sens invers; conform
I sarcina electrica a acestora; nsulut conventional al curentului electric, In circuitul exterior curentul circula de
lu borna pozitiva a generatorului la cea neqativa, iar prin generator - de la borna
formula de defini\ieIE~ L~",I; . nocatlva la cea pozitiva (fig. 3b).

unitatea de masura se numeste volt, (U) = V; Unltatea de masura a lntensitatil curentului electric
Ita formula: E =U + u , unde U reprezinta tensiunea electrica @bornele sursel
lectrice sau caderea de tensiune pe circuitul exterior sursei electrice, iar u unitatea de rnasura a intensitatii curentului electric se nurneste amper, (I) A; =
-
ste caderea de tensiune pe sursa electrica.

, Intensitatea curentului electric

mperul este 0 unitate de masura fundarnentala; ,
definitie - amperul este intensitatea curentului electric stationer care, atunci cand
trece prin doua conductoare rectilinii, paralele, foarte lungi ~i subtiri, aseza' ~.In
7
vld la distanta de 1 m unul de celalalt, deterrnina 0 for\a electrodinarnica de 2·1u- N
• definitie - intensitatea curentului electric este rnarirnea fizica fundamentala, egala pe fiecare metrude lungime.
u raportul dintre sarcina electrica a purtatorilor de sarcina electrica mobili ~i
Intervalul de timp In care acestia strabat sectiunea transversala a conductorului; 4. Rezlstentaelectrfca a unul conductor liniar
• tormula de definitie /1 = IJ.q/;
IJ.t • definltie - rezistenta electrica a unui conductor este rnarirnea fizica, specifica
acestuia, egala cu raportul dintre tensiunea electrica aplicata
• I'Ilta formula pentru intensitatea curentului electric:
, conductorului ~i intensitatea curentului electric ce-I strabate: R
un conductor cilindric, de sectiune transversals S, este parcurs de curentul ----c::r-
stationar
, cu intensitatea I;. • • formula de definitle I R = ~ I; Fig.4
../purtatoru de sarcina electrica liberi au concentratia n ~i sarcina electrica qo, iar
viteza rniscarf ordonate v; • elementul de circuit a carui proprietate principata este rezistenta
1=lJ.q electrica se nurneste rezistor; simbolul unui rezistor este redat In fig. 4;
• 0 parte dintre factorii de care depinde rezistenta electrica a unui conductor liniar
IJ.t t.
../ ) IJ.q = N . qo 1=
-:::::; II = qo . n . S .v I;
qo . 11 • S· IJ.t -:::::; (omogen ~i izotrop) sunt evidentiaf de relatia 1 R = P ~ I, conform careia:
N=n·V=n·S·f.
v rezistenta este direct proportionala cu lungimea conductorului,R ~~;
• curentul electric poate fi:
< rezistenta este invers proportionala cu aria sectiunii transversale a
conductorului, R ~ 1/S;
../stationar, atunci cand intensitate lui rarnane constanta In timp;
v rezlstenta depinde de natura conductorului; aceasta dependenta este
../continuu, cand sensu I curentului rarnane tot timpul acelasi;
exprirnata prin rezistivitatea substantei, notata cu p; unitatea de rnasura a
../alternativ, sensul curentului se inverseaza periodic;
• intensitatea curentului electric se mascara cu
=
rezistlvltatll este <p) (R) (S) I(~) Q·m. =
ampermetrul; simbolul ampermetrului este re- ~ __
dat In fig. 3.a, iar modul de conectare (In serie)--0.;- 5:, Unitatea de masu,ra a rezlstentei electrice
I~
intr-un circuit electric, In fig. 3.b;
• intensitatea curentului electric este aceeasi In orice
Fig.3.a + Fig.3.b • (R) = (U) =~= Q'
(I) A '
punct al unui circuit electric serie, ca 0 consecinta a eonservarii sareinii eleelriee:
• ohmul este rezlstenta unui conductor care, avand la borne tensiunea electrica de
sarcina electrica a electronilor de conductls ce intra In sectiunea transversala a
un volt, lasa sa treaca un curent electric cu intensitatea de un am per.
unui conductor este eqala cu sarcina electrica a celor care ies din acea sectiuna;
 6. Dependenta rezlstlvltltll electrlce de temperatu nodur] consecutive, llflIllUII, Itltllrllu Bunt numlte ~I ramurl; ex. laturile A-1-8,
I) ') -A, B-3-4-D,
• rezistenta conductoarelor creste atunci cane temperatura lor crests:
ochlur' de retea - succeslunt de laturi ce tormeaza un circuit inch is, cane se
• variatia reztstentet conductoarelor se datoreaza mal ales variatiei rezistivita~1I
temperatura; pmcurge ochiul de retea tntr-un anumit sens, fiecare latura este parcursa 0
Ingura data; de-a lungul unui ochi de retea exista surse electrice ~i
• rezistivitatea depinde de temperatura astfel: I P = Po (1 + ex t )1, unde:
.onsurnatoare: ex. ochiurile A-2-D-C-A, D-C-8-3-4-D .
./ peste rezistivitatea substantei la temperatura t;
./ Po este rezistivitatea substantei la to = OOC;
./0 reprezlnta 0 rnarirne nurnita coeficient de temperatura al rezistivitatii; aces
Legile lui Kirchhoff,' expresia matematica legilor-,.iui'Kirchhoff, a
precizand conventla de semn pentrumarimile lmpllcate
are valori-specifice flecarei substante ~i unitatea de rnasura (0) grad-to =
IJJima lege a lui Kirchhoff se refera la nodurile de retea si este 0 consecinta a
7. Legea lui Ohm =
prlncipiului conservarii sarcinii electrice, qintra in nod qiese din nod;
enunt I: suma tntensitatilor curentilor care intra lntr-un nod este eqala cu suma
• Legea lui Ohm pentru un dipol pasiv: intensitatilor curentilor care ies din nod;
./ definite - orice componenta de circuit electric care prezinta doua borne se nurnes illtr~ ies
dipol; caca tensiunea electrica de la bornele unui dipol care nu este parcurs d formulare maternatica: L: I, = L: i, I;
curent electric este nula, atunci acesta se nurneste dipol pasiv, de ex. rezistorul; k
./ enunt - intensitatea curentului electric prin rezistor este direct proportionala c ./ conventie: se considera pozitive intensitatile curentilor 'Care intra in nod ~i
diferenta de potential aplicata acestuia, atunci cand temperatura rezistorului ~. negative cele ale curentilor care ies din nod;
alti factori fizici rarnan constanti: ./ enunt II: suma alqebrica a lntensitatllor curentilor care se
./ §llld!l! - intensifatea curentului electric ce strabate un rezistor lntalnesc lntr-un nod de retea este zero;
liniara de tensiunea electrica de la borne Ie sale; I
/I

v formulare m~t.matiC~:II ~ U An I, ./formulare maternatica: 1L:(±)1; =01;

;=1
RAil Fig. 8
< Leqea lui Ohm, reprezentata grafic, se nurneste ./ exemplu (fig. 8): - It + 12 + 13 - 14 + Is =0;
caracteristica de curent I = f( U); ./ precizare: prin aplicarea legii I a lui Kirchhoff unei retele cu n noduri se obtin n
./ pentru conductoare metalice ~i solutii electrolitice, relatii, independente fiind n -1 dintre acestea;
+ '
caracteristica de curent se prezinta ca in fig. 5; E,T • a doua lege a lui Kirchhoff se retera la ochiurile de
----1~E<
c!J
0
<'Leqea lui Ohm pentru un circuit simplu (fig. 6); retea ~i este 0 consecinta a legii conservarii energiei;

5E
+ -
< pentru aplicarea legii a II-a a lui Kirchhoff se alege un r----------~
./ deducere
{
E=V+U
V = t. R => r =~
R+r
;
I R sens de parcurs al ochiului de retea si, in raport cu I
acesta, s-a adoptat 0 conventie 'cu privire la semnele
"___________
Sens de parcurs JI
> :
u =1·r Fig_ 6
tensiunilor electromotoare ale surselor electrice ~i ale e----:J ~
E>O
./interpretare: intensitatea curentului electric dintr-un caderilor de tensiune pe laturile ochiului de retea: +
circuit simplu este egala cu raportul dintre ten- ./ conventia de semn pentru t.e.m. [ID
(fig. 9): t.e.m. se Fig.9
siunea electromotoare a sursei ~i rezistenta totala conslcera pozitiva daca sensul de parcurs ales
a circuitului. strabate sursa de la borna negativa la cea , R ,
pozitiva, iar in caz contrar t.e.m. respectiva se • ~ I I ~ • 'R > 0
8..Elementele unel retele electrice considera negativa; r----------i
• in alcatuirea unei retele intra (fig. 7): ./ conventia de semn pentru produsul JR1atllr~ : Sens de par~s :
./noduri - puncte in care sunt conectate electric cel
3
(fig. 10): produsul rR1atllr~ se considera pozitiv '--,--R----,-J
putin trei conductoare; ex. punctele A, 8, C, D;
Fig. 7
atunci cand sensul de parcurs ales pentru ochiul • •• I I II. 'R < 0
v latur: - portiuni de circuit cuprinse intre coua de retea coincide cu sensul curentului electric din Fig. 10
 laturn, tar In eaz contrar produsul INlntlirn se conlld,r. /ltilJilllv, prim lul KlrchllOrr 1 ~ 'I I I .• , (3);
v' lL de-a lungul unui oehi de retea, suma algebrica a tenslunllor electn
motoare ale surselor electrice este egala eu suma alqebrica a produselor dint lui Ohm pentru necare rezlstor: II =~, 12 =~ (4);
R2 R2
Intensitatea eurentulul ~i rezistenta totala pentru fiecare latura:
I I
111 n gea lui Ohm pentru rezistorul echivalent: I =~ , (5);
formulare maternatica: 1~)±)Ek = ~)±)[iRi I; Reehiv.
k~1 i~1

precizare: prin aplicarea legii a II-a a lui Kirchhoff se obtin ecuatii independent, , din relatiile (3), (4) ~i (5), rezulta I 1 II ~~ +_1 I;
, R parae R R
celllv I 2
numai pentru ochiurile de retea fundamentale; un ochi de retea se numest
fundamental daca are cel putin 0 latura care nu a fost inclusa si in alt ochi d , ln general, rezistenta rezistorului echivalent, in cazul conectarii in paralel a n
retea: daca reteaua are n noduri ~i t ramuri, nurnarul relatiilor independent, I .
este t - (n - 1); in total, numarul de relatii independente care se obtine prin
rezistoare, se afla din relatia _1_= I ~..II

Rparalel 1=1 Ri
aplicarea legilor lui Kirchhoff este egal cu nurnarul laturilor;
./ exemplu: in ochiul de retea DCA2D din figura 7, cu sensul de parcurs
• ,
trigonometric, a doua lege a lui Kirchhoff se scrie astfel: E, + E3 I,(R, + r,) + =- 11. Gruparea generatoarelor de energie electrica
r
+ '2R2 + '3 3' • gruparea in serie a generatoarelor
v tntr-o grupare in serie a generatoarelor, borna E,r
10. Rezlstenta echivalenta la gruparea' in serielparalel a nrezlstoare

Ir~~~~J
pozitiva a unui generator este legata cu born a
negativa a generatorului urrnator si, in final, grupul
• definitie: un rezistor este echivalent cu 0 grupare de rezistoare daca, montat intre
de generatoare are ca pol pozitiv borna pozitiva a
aceleasi doua puncte ca ~i gruparea, nu rnodifica intensitatea curentului electric
primului generator, iar ca pol negativ - borna Fig. 13
atunci cand la borne se aplica aceeasi tensiune electrica:
negativa a ultirnuuf generator (fig. 13);
• gruparea serie:
,( stabilirea parametrilor generatorului echlvalent : cu 0 grupare serie a n
<rezlstoarele conectate in serie sunt parcurse de curent de aceeasi intensitate;
generatoare identice (fig, 13):
,( deducerea expresiei rezistentei rezistorului
conform legii a doua a lui Kirchhoff: nE=nlr + IR , (6);
echivalent (fig, 11):
o legea lui Ohm pentru fiecare rezistor: legea lui Ohm pentru circuitul echivalent: Eee"i", = freehiv + fR , (7);
V =VI +V2
R,_'.- R2 I
comparand relatiile (6) ~i(7), se obtine E"<hi", = nE, r "chiv. = nr I;
'VI =fRI :=:;. V=f(RI +R2), (1); f:"U';"~U';""~
....................................
{
U2 =fR2 .' i.J
legea lui Ohm pentrucircuitul echivalent: II = nE I.
nr+R.
o legea lui Ohm pentru rezistorul echivalent: Fig. 11
• gruparea in paralel a generatoarelor
V = fReehiv, (2); <lntr-o grupare paralel a generatoarelor, bornele pozitive ale acestora se leaqa
tmpreuna, respectiv cele neqative trnpreuna (fig. 14);
o cornparand relatiile (1) §i (2), rezulta IR ~~~;fv
=R I + R21; ,( stabilirea parametrilor generatorului 'echivalent cu 0 grupare
o in general, rezistenta rezistorului echivalent, in cazul conectarii in serie a n paralel a n generatoare identice (fig. 14)
n
rezistoare, se afla din relatia I Rserie = I Ri I; • conform legJlor lui Kirchhoff: {I = nl'
E=f'r+ IR
:=:;. E = I ~ + fR (8);
n
E,r
1=1
-1 •• -
• gruparea paralel: • legea lui Ohm pentru circuitul echivalent: Eeehiv, = !reehiv, + fR , (9);
,( rezistoarele conectate in para lei au aceeasi
• cornparand relatiile (8) ~i(9), se obtine I Eeehiv. = E, r echiv. =~ I;
tensiune la borne;
,( deducerea expresiei rezistentei rezistorului
........· · u..·..· · ~ 12 n Fig. 14

Fig.
echivalent (fig. 12):
 ···
• gruparea mixt~ a generatoarelor
m
luqoa IlIl Ohm pentru clrcultul echlvalent: I =~ F
-+R
n

./' se consider~ N surse identice, fiecare caracterizata

;

prin t.e.m. E ~i rezistenta interioara r, legate in p

=4 ~
"4f-l1
I ---i J-=
Jo-
lectronli, In ml
cedeaza 0 parte din
prlmind energle d
terrnlca:
III d()l1ut~,

lor clnettca:
crocnesc d lonll retelel, carora Ie

ctronii de conductie, ionii i~i mtensifica aqitatia

urmare, temperatura conductorului creste ~i acesta in cepe sa cedeze

caldura mediului lnconjurator:
E.r
grupe in paralel, fiecare grupa avand s surse dupa un timp nu prea mare de la inchiderea circuitului electric, procesul se
legate in serie (fig. 15);
./' parametrii generatorului echivalent sunt:
'IJ=---fl 'o- stabilizeaza, temperatura conductorului nu se mai schirnba;
, R astfel, energia interna a conductorului ramane constanta, iar el cedeaza
s caldura;
rechiv.=-r, Eechiv.=s·E, ell N=s.p,.
p Fig. 15 Legea lui Joule:
W=V.J.M
12. Efectele curentului electric v deoucere: W=Q => IQ=I2R-MI;
{
V=RI
• existenta curentului electric 0 sesizarn prin fenomenele pe care Ie provoaca,
numite efecte ale acestuia; ./' enunt - in regim stationar, caldura deqajata de un rezistor parcurs de curent
• efectele curentului sunt: electric este direct proportionala cu patratul intensitatii curentului electric ~i
./' efectul termic - incalzirea conductoarelor parcurse de' curent electric; intervalul de timp cat trece curent electric prin rezistor; constanta de
./' efectul chimic - depunerea la electrozii scufundati intr-un electrolit parcurs de proporticnautate este rezistenta conductorului, care in regim stationer rarnane
curent electric a unor substants: constanta .
./' efectul magnetic - aparitia unui camp magnetic in jurul conductoarelor
parcurse de curent electric; 14. Puterea electrica
• lucrul mecanic efectuat de fortels electrice, ce actioneaza asupra purtatorilor de • deflnitie - puterea electrlca este rnarirnea fizica eqala cu raportul dintre energia
sarcina electrica ce formeaza curentul electric printr-un dipol pasiv AS, are electrica dezvoltata ~i intervalul de timp corespunzator;
expresia L A ..• S = U AS ./ ·l1t;
• formula de definitie I P = W I;
• conform legii conservarii energiei, acest lucru mecanic determina variatia , I1t
energiei portiunii de circuit AS, varialie pe care 0 notam WAS ~i 0 numim energie • unitatea de rnasura se nurneste watt, (P) = W; 1 kW = 10 W;
3
electrlca, rezulta ca WAS =U AS .f.f.t;
• alte formule ale puterii electrice,:
• energia electrica transferata dipolului pasiv AS se va regasi sub diverse forme, in WAB =VAB ·j·l1t
functts de natura dipolului, astfel daca dipolul este un:
v pentru un dipol AS pasiv _ WAB => IPAB =u AB ·[1;
./' motor, atunci energia electrica se va regasi partial sub forma de lucru mecanic { PAS ---
I1t
efectuat de forta de tractiune a motorului;
./' acumulator, energia electnca furnizata acestuia va provoca anumite reactu ./' pen t ru un rezis. tiP
chimice in urma carers acumuiatorul va fi folosit ca sursa electrica;
or rezistor = U rezistor' j
rezistor =
[2
rezistor
R U ;ezistor
R .
I,
./' rezistor, atunci energia electrica se va regasi ca energie interna pe care
rezistorul 0 va ceda mediului inconjurator.
Wsurs~ = E . I sursa . 111
./' pentru 0 sursa electrlca p = Wsurs~ => I ~urs~ = E· Isurs~ I;
{
13. Legea lui Joule sursa I'l:I

• randamentul unui circuit electric se noteaza r);

• efectul termic al curentului electric se mai nume~te ~i efect Joule; ./' arata ce tractiune din energia furnizata de sursa electrica intregului circuit este uti/a;
• incalzirea conductoarelor se explica astfel:
o R
/1 77=--=-=--1'
Wutil
./' sub actiunea campului electric, electronii de conducns i~i rnaresc energia v
cinenca: Wsursa E R+r'

Teste-grila
Curentul electric
1. Stabiliti, pentru tiecere ,,afirmatie, .
daca este adevarata sau fa/sa.
Despre metale se afirrna ca:
A. au structura cristallna;
B. electronii de valenta ai atomilor au 0
mare libertate de rnlscare:
C. electronii liberi se mlsca dezordonat
printre ionii rete lei crista line;
D. atomii din nodurile retelei cristaline
efectueaza mici oscuatn in jurul
pozitiilor de echilibru;
E. in timpul mi~carii, electronii de con-
ductie se ciocnesc de noduri/e
retelei crista line.
2. Conductibilitatea electrica a meta-
lelor este mare 1] deoarece 2]
electronii de la periferia fiecarui
atom interac\ioneaza cu toti atomii
vecini 3]. Varianta corects este:
A. 1,2,3; B. numai 1 ~i 3;
C. numai 1; D. numai 3;
E. nici una.
3. Stabiliti, pentru fiecare etirmstie,
oece este adevarata. sau fa/sa. Se
aftrrna ca.
A. in metale, curentul electric in-
searnna miscarea ordonata
electronilor de valenta:
B. in cristalele caracterizate prin leg a-
tura tonica, purtatoru de sarcina
electrica ce pot fi antrenati intr-o
miscare orconata de un camp elec-
tric sunt ionii pozitivi ~i cei negativi;
C. Izolatoarele electrice au purtatort de
sarcina electrica ce nu pot fi pu~i
intr-o rniscare de ansarnblu ordonata;
A/tlllf1(1 variant tit CurlJlltul 9 Pentru deplasarea ordonata a purta-
IMetrlc este un nomen care 1 . torilor de sarcina electrfca liberi intr-
UlI18ta Tn: un mediu conductor este necesar sa
tmnsportut sarcinii electrice prin firul se efectueze lucru mecanic 1]
I.onduetor; deoarece 2] fara transfer de
mlscarea ordonata a sarcinilor energie nu exista eurent electric 3].
loetrlce; Varianta corecte este:
D. deplasarea ordonata a purtatort
doplasarea . purtatortlor de sarcina A. 1,2,3; B. numai 1 ~i 3;
de sarcina electrica liberi inti
lectrica liberi; C. numai 1; D. numai 3;
anumita directie are loc atunci c6
mlscarea dirijata a purtatorilor de E.. nici una.
asupra lor acnoneaza forte electrl
rcma electrica liberi;
~i inceteaza agitatia termica: 10. Stabi/iti; pentru fiecare veriente,
deplasarea ordonata a tuturor
E. sub influenta unui camp elect oec« este adevarata sau fa/sa.
purtatorilor de sarcina electrica
electronii de conducne nu mai au Viteza de antrenare a eleetronilor
dlntr-un mediu conductor.
rniscare perfect dezordonata. liberi dintr-un conductor parcurs de
4. Stabi/iti, pentru fiecare afirmatA Carnpul electric uniform, care actio- curent electric nu este:
oece este eaevsrete seu tets. neaza asupra electronilor liberi A. viteza cu care se propaqa campul
Curentul electric: dintr-un conductor, nu deterrnina, in electric prin ghidajele de camp;
A. se formeaza in acele corpuri ca medie, 0 rniscare accelerata a B. viteza terrnica a electronilor;
au fost in prealabil electrizate; acestora 1] deoarece 2] electronii C. viteza medie de aqitatie terrrrica a
B. reprezmta rnlscarea electronilor d se ciocnesc in mod continuu cu ionii electronilor liberi;
conductis din meta Ie; . retelei 3],' Varianta corecte este: D. variabila intre doua ciocniri conse-
A. 1, 2, 3; B. numai 1 !?i3; cutive ale acestora cu ionii retelei
C. reprezinta orice deplasare ordona
. numai 1; • D. numai 3; cristaline;
a sarcinilor electrlce;
. nioi una. E. eqala cu 3.108 rn/s .
D. printr-un metal nu este influentat d
natura acestuia; 8. Alegeti
B 11. Generatoarele electriee: 1. creeaza
E. prin gaze Ie ionizate se datoreaz varianta
mi~carii ordonate a electroni/or liberl corecte ..
~O sarcini electrice: 2. deterrnlna ca
Fig. 8 particulele purtatoare de. sarcini
~i a ionilor pozitivi. Daca VA > electrice sa circule intr-un circuit;
VB (fig. 8), prin unirea sferelor 3. se asearnana cu 0 pornpa care
5. Diferenta de potential ccnstanta,
apltcata la capetele unui fir metalic: metalice A !?i B cu un conductor C: face sa circule lichidul printr-o con-
A. electronii liberi de pe conductorul A
1. irnpnma electronilor liberi 0 acce- ducta lnchisa; 4. rnentm 0 diferenta
leratie dirijata de-a lungul unei '{or trece pe conductorul B; de potential la bornele lor. Varianta
a B. 0 parte din electronii de pe con- corects este:
anumite directii; 2. deterrnina cres-
ductorul A vor trece pe conductorul A. 1,2,3,4; B. numai 1 !?i2;
terea numarulu, de electroni liberi;
B p~na cand se eqaleaza poten- C. numai 3 !?i4; D. numai 2 !?i4;
3. anuleaza interactiunsa electro-
tialele celor doua corpuri; E. numai 1 !?i3.
nilor de conductls cu ionii retelei
C. electronii liberi din. conduetorul
metalice; 4. asig,ura trecerea prin fir 12. Alegeti varianta corects. Efectele
metalie C vor acoperi defieitul de
a unui curent electric stationar. curentului electric sunt mai mici
Varianta corecte este: electroni de pe corpul A;
atunci cand:
A. 1,2,3,4; B. numai 1 ~i 3; D. surplusul de ioni pozitivi ai corpului
A. sarcina electrica a electronilor de
C. numai 2 ~i 4; D. numai 1 ~i 4; A va trece pe corpul B;
conduotie ce strabat sectiunea unui
E. numai 2, 4. E. diferenta de potential dintre corpu-
conductor. este mai mare; .
rile A !?i B se anuleaza.
 B. sarcina electrica a electronilor de
conductie ce strabat conductorul
5 s, atuncl prln circuit au tr I, ~, 3,
111111101 1;
• numll 1
D. numal3,
,I 3, A. 45 mA;
C. 55,5 mA;
B. 35 mA;
D. 0,45 A;
electroni de conductle cu 0 sarel
este mai mare; E. 13,5 mA.
electrica egal~ cu: I1lul una.
C. numarui electronilor de conouctts ce A. 10 C; B. 25 C;
strabat sectiunea trensversaia este Un bec este conectat la sursa 22. Stabilifi, pentru fiecare a firma fie,
C. 50 C; ,D. 2 C;
mai mare; Inctrica prin intermediul a doua daca este adevarata sau teis«. Se
E. 5 C.
D. intervalul de timp in care electronii c:onductoare de aceeasi sectiune, afirrnaca:
de conducns strabat sectiunea este 16. A!egeti unul din cupru ~i celalalt din A. sensul conventional al curentului
mai mic; varianta ilurnlnlu. In ambele sltuatii, un atom electric este opus sensului de de-
/0 I •
E. sarcina electrica a electronilor de corects. oedeaza un electron de conductie. plasare a electronilor de conductie;
conductls ce strabat sectiunea Intensita- Alegeti varianta corects. Raportul B. unele efecte ale curentului electric
transversala a conductorului in tea cu- Vc" depind de sensul acestuia;
vitezelor rnlscarf ordonate
unitatea de timp este mai mica. rentului
VAl
C. sensul curentului electric nu de-
ce traverseaza un conductor varia pinde de sensul tensiunii aplicate;
13. Stabi!ifi, pentru fiecare verients, ste egal cu:
in timp conform graficului din fig. 1 D. sensu I conventional al curentului
aece este adev8rata sau fa!sa. A.O,7; B. 0,35;
Intensitatea curentului electric:
Daca in t::.t =1 min prin sectlun
. " D. 2,7;
electric coincide cu sensu I scaderii
trensversaia trec electroni .1,2.
potentialului:
A. este 0 marlme fizic~ fundamental~;
B. are semn in functie de semnul
=
sarcina electrica q 100 C, atunci E. viteza miscarii de ansamblu a elec-
are valoarea de: tronilor liberi depinde de serlsul
sarcinii electrice a purtatorilor de O. Stabiliti, pentru ABC D
A. 5/3 A; B.2,5A; carnpului electric.
sarcina liberi; fiecare a firm a- ~
C.3A; D.2A;
C. este numeric egal~ cu sarcina tie, oece este ~ 23. Alegeti varianta corects. La depla-
E. 1 A.
adevarata sau Fig. 20 sarea electronilor de conductie de-a
electrica a electronilor de conduotls
ce strabat sectiunea transversata a 17. Se considera cunoscute: S - se falsa. Conductorul din cupru, care lungul intregului circuit, lucrul me-
conductorului in unitatea de timp; tiunea transversala a conductorulu contine n = 28
8,5 '10 electroni liberi canic este efectuat de catre:
3
D. poate s~-~i modifice valoarea Tn n - numarut electronilor liberi di pe m ~i are forma din fig. 20, este A. carnpul generat de sursa;
timp; unitatea de volum, e - sarcina un parcurs de un curent cu intensitatea B. forte electrice;
E. se rnasoara cu ampermetrul, care electron, I - intensitatea curentulu I =
2,0 A in portiunea AB. Daca C. forte neelectrice;
se monteaza in paralel cu portiunsa electric stationar. Alegefi variant, SAB = 1,0 rnm", 'SBC= 0,5 rnm", D. forte electrice tn circuitul exterior §i
de circuit in care se dorests a afla corecte. Viteza de antrenare atunci: forte neelectrice in circuitul interior;
valoarea acesteia. electronilor este dat~ de expresia: A. IBC'= 1 A; E. forte electrice in circuitul interior §i
I B. =
2 A; forte neelectrice in circuitul exterior.
14. A!egeti varianta corects. Daca prin A. V=-'
Sne '
B. v
I '
.s: C.
ICD

in unitatea de timp, prin sectiunea

sectiunea transversaa a unui 24. In interiorul unui generator, conec-
In conductorului trec 1,25 .1019 electroni;
conductor trec in fiecare t = 10 s n = C. v=-; D. V= Sne.
tat la bornele unui consumator,
D. viteza de antrenare a electronilor are
Se I ' sensu I curentului este cel al cresterf
2·10 20 electroni liberi, atunci
Ie
= =
valorile: VAB VCD 1,5'10 - 4 m !s;
potentialului 1] deoarece 2] tn
intensitatea curentului stationer este E. V=-. E. VBC =
3·10 - 4 m . s -1.
generator, electronii de conductie.se
egal~ cu: Sn
A. 1,6 A; B. 0,32 A; 21. Alegeti varianta corecte. Scala unui rnlsca sub actiunea unor forte
C. 16 A; D. 3,2 A; 18. lntensitatea curentului are aceeast ampermetru care poate rnasura un electrice 3]. Varianta corecte este:
E. 18,2 A. valoare in orice punct al unui circuit curent de intensitate maxima 50 mA A. 1,2,3; B. numai 1 si 3;
serie 1J deoarece 2J in nici un contine 150 diviziuni. Daca acul C. numai 1; D. numai 3;
15. A!egeti varianta corecte. Daca punct nu poate avea loc acumulare E. nici una.
indicator este in dreptul diviziunii
intensitatea curentului scade in mod de particule cu sarcini electrice 3]. 135, atunci prin ampermetru trece
uniform de la 10 A la 0 A in timp de 25. AlftfJefi varianta corects. Daca
Varianta corects este: un curent de intensitate:
atingem simultan ~inele liniei de
 tramval nu ne electrocutam 1]
fiecare segment
deoarece 2] sinele se aflc1la acelasl unul conductor ohmic A. 1,2,3; B. numal 1 ~I 3;
deoarece 2] energl tantl 1) deollnee 2] C. numal1; O. numai 3;
potential. Varianta core eta este:
fizicc1 conservauva
A. 1,2,3; B. numai 1 ~i 3; dnplnde de dlmenslunlle conduc- E. nici una.
corecte este:
C. numai 1; O. numai 3; Inrulul3]. Varianta corecte este:
A. 1,2,3; B. numai 1 ~i 3; 37. A/egeti varianta corecis. Rezistivi-
E. nici una. 1,2,3; B. numai 1 ~i 3;
C. numai 1; O. numai 3; tate a electrica:
nurna: 1; O. numai 3;
26. intre bornele unei baterii exista 0 E. nici una. A. depinde de lungimea conductorului;
Illcl una.
tensiune electricc1 numai atunci B. se mascara In 0/ rn;
28. Masurtmd tensiunea Tntre diferitl A/egeti varianta corects. Sunt
cand este conectata Tntr-un circuit C. depinde invers proportionat de aria
puncte ale unui circuit se obti ,narimi fizice caractenstice substan-
electric 1] deoarece 2] bate ria este sectiunii transversale a conduc-
un element de circuit activ 3].
valorile: UAC =
4 V, Uos =-
6 V, \131: 1. rezistenta electrica; 2. coefi- torului;
Varianta corects este: U AE = 12 V, UOA =-
10 V. Se peat lentul de temperatura al rezisti- O. depinde numai de natura corpului;
afirma ca: 1. UAS = - 4 V; 2. UOE vlta\ii;' 3. rezistivitatea electrica.
A. 1,2,3; B. numai 1 ~i 3; E. variaza 0 data cu variatia tempe-
2 V; 3. Use = 0 V. Varianta corect. Varianta corecte este: raturii.
C. numai 1;· O. numai 3;
este:
E. nici una. 1,2,3; B: numai 1;
A. 1,2,3; B. numai 1 ~i 2; 38. A/egeri varianta corects. Rezistorul
• numai 2 ~i 3; O. numai 3;
27. Caderea de poten\ial de-a lungul C. numai 2 ~i 3; O. numai 1 ~i 3; este:
· nici una.
unei por\iuni de circuit care nu E. numai 1. .A. un element de circuit care are
contina surse electrice este egala . A/egeti varianta corecte. Nu este rezistenta independenta de tempe-
cu suma caderitor de potential pe unitate de rnasura pentru rezistenta ratura;
electrica: B. 0 aplicatie practica a efectului termic

29. Rezistenta etectrica este: 1. un

' .
'R'ezistenta electrica
A. V.A-1;
· J .s .C-
2
2;
B.O;
O. kg . m2 . A - 2 . S - 3;
al curentului electric;
C. 0 portiune de retea cuprinsa Tntre
A. tensiunea electrica aplicata · W. V- . doua noduri;
element de circuit; 2. 0 marlme O. elementul fizic definit printr-o
capetele lui;
fizica; 3. 0 caracteristica a 36. Rezistenta unui conductor metalic
B. intensitatea carnpulut electric ce rezistenta electrlca R;
substantel din care este alcatuit se rnareste prin cresterea tempe-
apare In conductor ca urmare a E. 0 masura a proprietatii flecarui con-
conductorul. Varianta corects este: raturii 1] deoarece 2] creste
diferentei de potential dintre capete; ductor de a permite trecerea curen-
A. numai 1; B. numai 2; nurnarul de electroni liberi prin tncal-
C. lungimea firului; tului electric.
C. numai 3; O. numai 2 ~i 3; zire 3]. Varianta corecteeste:
O. inversul intensitatii curentului
E. numai 1 ~i 3.
tric ce-I strabate:
30. A/egeri varianta corecte. Formula E. rezistivitatea cuprului.
Legea lui Ohm
de definitie a rezistentei electrice este: 39. A/egeri varianta corects. 0 portiune A. un curent electric cu intensitate mai
f J
32. Relatia R =pUS este valaolla
de circuit, careia i se aplica 0 mare tn bara mai lunga;
A. s=»>. B. R=-; pentru conductoare alcatuite din
S U tensiune electrica de 2 V, este B. un camp electric de intensitate mai
medii omogene ~i izotrope 1]
parcursa de un curent electric cu mare tn bara mai scurta;
C.' R=p S ; O. R= U ; deoarece 2] este posibil ca rezis-
f J intensitatea de 4 A daca are re- C. un camp electric de intensitate mai
tivitatea sa aiba valori diferite pe
zistenta electrlca, tn ohmi, eqala cu: mica tn bara mai scurta:
E. R =!:.. directii diferite sau sa nu fie
S' coAstanta de-a lungul unei directii
A.2; B.0,5; C.4;· 0.1; E.8. o. curenti de aceeasi intensitate;
3]. Varianta corecis este: E. carnpuri electrice de aceeasi inten-
40. A/egeri varianta corecte. Aceeasi
31. A/egeri varianta corecta. Rezlstenta sitate.
A. 1,2,3; , B. numai 1 ~i 3; tensiune electrica, aplicata unor
electrlca a unui fir din 'cupru este
C. numai 1; O. numai 3; bare metalice din acelasi material, 4-1. Un conductor omogen, cu sectiune
direct Propor\ionala cu: '" E. nici una. cu aceeasi sectiune ~i lungimi variabila, face parte dintr-un circuit
diferite, deterrnina: simplu. Oe-a lungul acestui
 onductor nu se modiflca: 1. rezts-
daca al dollea III ore lungim
tivltatea electrlca: 2. viteza de
egala cu: Alorlllif vnuuntt. corectt: Prlrl Il1cnl C. numai 3 ljl 4; D. numal 2 ljl 4;
antrenare a electronilor liberi; lruu lUllll conductor oonectat Inlr- E. numai 4.
A. 6; B.9; C. 12; D.2,66;
3. concentratia electronilor liberi; 1111 clrcult slmplu, intensitatea curen-
51. Nu este Legea lui Ohm:
4. intensitatea curentului electric ~i 45. A/egeri varianta corecta. Dou lIillli
cea a campulu, electric. Varianta metalice, de aceeasi lungim code datorita cresterii lungimii prin 1. u == I r == Lext. . 2. E==V +u;
corects este: aceeasl sectiune: ncalzire: 1t '
A. 1,2,3,4; B. numai 1 ~i 3; A. au aceea~i rezistenta; roste datorita cresterii sectlunu Q E
C. numai 2 ~i 4; B. au aceea~i rezistivitate; 3.1=-; 4. /==--.
D. numai 1, 3 ~i 4; conductorului prin Incalzire: t R+r
. numai 2. C. au acelast coeficient termic cade datorita cresterii rezistlvltatii Varianta corecte este:
rezistivitatii; urmare a cresterii temperaturii;
42. A/egeri varianta corecte, 0 bara A. 1,2,3,4; B. numai 1 ~i 3;
D. conectate In serie, sunt parcurse d D. nu se poate modifica deoarece C. numai 3 ~i 4; D. numai 1, 2 si 3;
rnetauca de lungime l ~i rnasa m,
acelasi curent; lungimea variaza foarte putin cu
confectionata dintr-un material de E. numai 2.
E. conectate In serie, au aceea temperatura, iar sectiunea ~i mai
densitate d ~i rezistivitate p, face 53. Afegeri varianta corecte. Intensitatea
cadere de tensiune la borne. putin:
parte dintr-un circuit electric. Daca curentului electric ce strabate un
· nu variaza.
intensitatea carnputul electric din 46. A/egeri varianta corecte, Depen
circuit, alcatuit dintr-o sursa de
bara este E\ atunci intensitatea denta rezistentei unui conouctor d 9. A/egeri varianta corects. Lungimea
curentului ce strabats bara are forma cilmdrica de diametrul D
parametri E = 24 V ~i r = 3 n si un
unui conductor din otel cu aria
expresia: firului, atunci cane lungimea ~i rezis sectiunii transversale S, care tnre-
rezistor cu R = 9 n, este egala cu:
A. 0;375 A, B. 0,5 A;
A. 1 == Em . tivitatea sunt constants, este reda gistreaza a variatie a rezistentei l:::..R
B. 1== peE. C. 2 A; D. 3,66 A;
p d.e ' In fig. 46 de graficul: atunci cand temperatura creste de
dm ' E. 8 A.
la 81 la 92, poate fi calculate din

~tL~
C. 1 == p.ed . D. l Em . 54. A/egeri varianta corecte. 0 sursa
== expresia:
Em'
pde2 electrica (E, r) alirnenteaza un rezis-
'
A e_S·M.
E. 1 == eEm D ) D ~D
• - p'/:;'(-) , t tor cu rezistenta R nr. Tensiunea =
pd o A. 0 B. 0 C.
B. e p·M? ;
la borne reprezinta a fractiune f din
t.e.m. a sursei egala cu:
S a({)2 - (),)
43. Caderea de tensiune pe sursa este A. f =
n; B. f = n/( n - 1);
independenta de structura circuitului C.P. pa·((-)2-(-)'). C. f =
n/( n + 1); D. f n - 1; =
exterior 1] deoarece 2] ea este 0 .~.~ p·/:;,R E. f =
n/( n + 2).
caracteristica a fiecarei surse elec- o f.
o D. 0 E. Sp·/:;'R. 55. A/egeri varianta corects. Tensiunea
trice 3]. Varianta corecta este: · . Sa( 82. - e.) , electrica la bornele unei surse este
A. 1,2,3; B. numai 1 ~i 3; Fig. 46
S· /jR nula atunci cand acea sursa este
C. numai 1; D. numai 3;
E. nici una. 47. A/egeri varianta corects. E. P.- p.a.(S2 -8,)' strabatuta de un curent care are
depinde de structura intensitatea:
44. A/egeti varianta corecte. Doua fire exterior: 50. Portiunea de circuit pentru care A, egala cu intensitatea de scurtcircuit;
metalice, confectionate din acelasi A. tensiunea electromotoare; este valabila Legea lui Ohm: B. mai mica decat intensitatea de scurt
material, au II = 4 m ~i razele B. caoerea de tensiune pe circuitul 1. trebuie sa contina cel putin a circuit;
sectiunilor transversale r1 =
1 rnrn, exterior; sursa electrica: 2. trebuie sa fie C. mai mare decat intensitatea de
respectiv r2 = 1,5 mm. Conectate la C. cacerea de tensiune pe sursa; omoqena 9i izotropa; 3. poate sa scurt-circuit;
aceea~i tensiune, vor fi ~trabatute D. tensiunea la borne; contina mai multe surse electrice; D. eqala cu intensitatea de la functio-
de curenti cu aceeasi intensitate E. intensitatea curentului din circuit. 4. trebuie sa nu contina surse elec- narea In gal;
trice. Varianta corects este: E. eqala cu dublul intensitatii de scurt-
A. numai 1, 2; B. numai 2 ~i 3; -circuit.
56. A/egel/ variants corecte. lntr-un curentulul electric de scurtcircult VIII lublil\\. Dependen\s tenslunll
I
de a V atuncl cand acesta are a
circuit slmplu, intensitatea curentului aoestei surse este egala cu: de Intensltatea curentulul este rezistenta egala cu:
devine egala cu cea a curentului de A. 40 A; B. 29,6 A; Tnfig. 62 de graficul: A. 2 n: B. 16 o:
scurtcircuit atunci cand: C. 24,5 A; D. 5 A; C. an; D. 9 n;
A. rezistenta interioara a sursei este E. 8,2 A. E.4,5n.
mica; y ,II I'~ 64. a
sursa se caracterizeaza prin E=
60. A/egeli varianta corects. Caracterl
B. rezistenta interioara a sursei este 12 V ~i r =
0,2 n, iar caracteristtca
ticile tensiune - curent a doua rezl
mare; o A. O. B.
este liniara. Se poate afirma ca: 1.
toare sunt ilustrate in fig. 60. Su
C. rezistenta exterioara este mare; atunci cane sursa dsbiteaza un
parcurse de un curent cu intensitate

ILL'
D. rezistenta circuitului exterior este nula; curent de 0,5 A, tensiunea la borne
de 1 A daca Ii se aplica tensiunile:
E. rezistenta circuitului exterior este

'ri.'·
J:./I' . este eqala cu 11 V; 2. intensitatea
egala cu cea a sursei. 41/(A)
curentului de scurtcircuit este eqala
I I I
57. A/ege!i varianta corects. Tensiunea cu 60 A; 3. ecuatia caracteristicii
C. 0 D. 0 E.
la bornele unei surse este U1 5 V=
II
tensiune - intensitate are forma / =
atunci cand este parcursa de un Fig. 62 60 - 5 Uborne. Varianta corecta este:
curent cu intensitatea /1 =
3 A ~i Fig. 60 3. A/egeli varianta corecte. Tensiunea A. 1,2,3; B. numai 1 ~i 2;
=
U2 8 V cand /2 = 2 A. Sursa A. U1 = 20 V, U = 40 V;
2 la bornele unui rezistor, conectat la C. numai 1 ~i 3; D. numai 2 ~i 3;
prezinta urmatoarele caracteristici: B. U1 = 40 V, U2 = 20 V; un generator cu t.e.m. de 9 V ~i E. numai 2.
A. r= 2,6 n, E= 12,8 V; =
C. U1 U2 20 V; = curentul de scurcircuit 4,5 A, este
B. r = 3 o, E = 17 V; =
D. U1 U2 40 V; =
C. r= 2,8 o, E= 13 V; E. U1 = 20 V, U2 = 5 V. Legile lui Kirchhoff
D. r = 3 n, E = 14 V; . 61. A/egeli varianta corects. Variatia 65. 0 retea electrica este: 1. un
67. Intr-un nod de retea se tntatnesc
E. r = 2 n, E = 10 V.
tensiunii la bornele unei surse cel putin trei: 1. consumatoare; 2.
ansamblu .de rezistente ~i surse
58. A/egeli varianta corects. Cand electrice -care alimenteaza un reostat, surse electrice; 3. laturi; 4. ochiuri.
electrice conectate intre ele; 2.
rezistenta circuitului exterior al unei in functie de rezistenta acestuia, este alcatuita din mai multe rarnlficat« Varianta corecis este:
surse este R1 = 10 n, curentul are reprezentata in fig. 61 de caire graficul: A. 1,2,3,4; B. numai 1 ~i 2;
prin care circula curenti de diverse
C. numai 3'~i 4; D. numai 3;

Lh1~
intensitatea /1 = 10 A, iar cane
E
lntensitati; 3. orice circuit' care
E. numai 1.
acesta are rezistenta R2 =
20 n, R= r E contine surse ~i receptori. Varianta
intensitatea devine /2 = 8 A. Prin corecie este: 68. 0 rarnura a unei retele electrice
circuit trece un curent cu intensita- R R R B. numai 1 ~i 2; este 0 portiune de retea care poate
A. 1,2,3;
o A. O. B. 0 C.
tea /3 = 4 A atunci cand rezistenta C. numai 2; D. numai 3; fi alcatuita: 1. dintr -un consumator;
extertoara, in n, este egala cu: E. numai 1 ~i 3. 2. dintr-o sursa etectrica; 3. din mai
A.40; B. 60; E .' multi consumatori; 4. din mai multe
66. Daca in atoatuirea unui circuit
C.45; D. 70; E!2 J •• surse electrice; 5. cel putin dintr-o
R. R.
electric intra 0 sinqura sursa elec-
E. 18. ~ sursa electrica. Varianta corecta este:
o D. 0 E.
trlca aceasta nu se poate nurni
A. 1,2,3,4,5; B. numai 1, 2 ~i 3;
59. A/ege!i varianta corecis. Amper- retea electrica 1] aeoerec« 2] el nu
Fig. 61 C. numai 2, 3, 4, 5; D. numai 1, 2, 3, 4;
metrul cu rezistenta interioara rA = 2 poate avea noduri 3]. Varianta
coiecte E. numai 1, 2, 4, 5.
n, conectat la bornele unei surse, este:
62. A/egeli varianta corecte. La bornele B. numai 1 ~i 3; 69. Ochiul de rete a este: 1. 0 succe-
indica / = 5 A, Voltmetrul cu A. 1,2,3;
unei baterii, caracterizata prin t.e.rn. D. numai 3;
rezistenta interloara tv = 150 n, E ~i rezistenta interioara r, se
C. numai 1; siune de laturi care formeaza 0
conectat la bornele aceleiasi baterii, E. nici una. curba; 2. un contur poligonal;
conecteaza un rezistor cu rezistenta
indica U =12 V. Intensitatea
 3. succesiunea mai multor consu-
matori ~i surse electrice; 4. conturul
pOligonal inchis format din mai
72. lntr-un nod de retea I',
" j:'UlllI
r;,
becun Identlce sunt connctut
In fig. 75, In care prln f ~i f' au
A. sursa electrlca este parcursa de
curentul electric de la borna pozitiva
j.,f
multe laturt, Varianta corects este: lo!>1 notate doua fire de scurtcircuit. la cea neqativa:
numai atunci cand laturile care
A. 1,2: 3,4;' B. numai 1 ~i 2; IIlogo/1 varianta corects. Daca B. sursa electnca este parcursa de
intalnesc in nodul respectiv n
c. numai 3 ~i 4; D. numai 2; contin consumatori 1] deoarece
unpermetrul indica un curent de curentul electric de la borna
E. nurnai-a. Inlonsitate 0,3 A, atunci prin becul 2 negativa la cea pozltlva:
in caz contrar 0 parte din sarcln
electr'ca a electron nor de conduct"
vn circula un curent cu intensitatea: C. sensul de parcurs al ochiului de
70. Suma algebrica a intensitatilor
f rete a este orar;
curenthor electrici care se Intalnesc rarnane la consumatori. Varian
corecte este: D. sensul de parcurs al ochiului de
intr-un nod de retea este nula 1]
A. 1,2,3; retea este antiorar;
deoarece 2] in nod purtatorf de B. numai 1 ~i 3;
C. numai 1; E. sensu I de parcurs al ochiului de
sarcina electnca nu se acumuleaza D. numai 3;
E. nici una. retea parcurge sursa de la borna
~i nici nu dispar 3]. Varianta corecte
este: negativa la cea pozitiva.
73. Stabilqi, pentru fiecare etlrmstie, oeo
A. 1,2,3; B. numai 1 ~i 3; 79. Prin conventie, produsul IR este
este adevarata sau tets«. IntensitA, Fig. 75
c. numai 1; D. numai 3; pozitiv atunci cand: 1. curentul intra
tile curentilor necunoscuf din reteau A. nula; B. 0,6A;
E. nici una. .0,15 A; in nod; 2. curentul iese din nod;
reprezentata in fig. 73 au valorile: D. 0,3A;
. 0,45 A. 3. intensitatea este pozitiva: 4. sensul
6. Se da montajul din fig. 76. Stabiliti, • curentului I coincide cu sensu I orar;
0,5 A 1A
pentru fiecare etirmeiie, daca este 5. sensu I curentului electric prin ace I
adevarata sau falsa. Se afirrna ca: . rezistor coincide cu sensul de parcurs
14 4 A 2A
.........• al acestuia. Varianta corecta este:
~~ 1,3
A. 1,2,3,4,5; B. numai 1 ~i 2;
13 Fig. 73
C. numai 3 ~i 4; D. numai 5;
E. numai 3 ~i 5.

71. Alegeti varianta corects. lntr-o retea A. 11 = 0,2 A;

I A~II T II // 1I~1,5 A 80. Alegeti varlanta corects. Un ochi de
B. 12 = 2 A;
electrica exlsta n noduri. Se poate C. 13 = 1 A; D. 14 = 2 A; HI G I F
retea este fundamental atunci cand:
afirma ca: E. 15 = 4 A. +- A. este format din cel putin trei laturi;
3A B. contine ~i surse electrice;
A. prima lege a lui Kirchhoff se poate r-
74. Stebiliii, pentru fiecare a firma tie, C. are cel putin un nod de retea care
aplica de (n - 1) ori; Fig. 76
B. prin aplicarea primei legi a lui
dece este eoevsret« sau tets«. In- A. IBC = 3A; B. 1GB = 4 A; nu face parte ~i din alt ochi de retea:
Kirchhoff se obt'n n ecuatii inde-
tensitatile curentilor notan literal in C. IDF = 3,5 A; D. Ir:~F = 1 A; D. are mai multe laturi care apartin ~i
pendente; schema electnca dir:lfig. 74 au valorile: E. IEF = 1,5 A. altor ochiuri de retea:
15 E. are cel putin 0 latura care nu apar-
C. prin aplicarea primei legi a lui 77. fntr-un ochi de retea, sensul, cu-

'X:iylA
Kirchhoff se obtin (n - 1) ecuatf A rentului electric trebuie sa coincida tine ~i altor ochiuri.
i4",16
dependente;
D. prima lege a lui Kirchhoff refiecta
l~A;:;A II

3A
3
L
4
I

I
"" h cu sensul de parcurs al ochiului 1]
deoarece 2] produsul I· R nu poate
81. De-a lungul unui ochi de retea:
A. suma t.e.m. ale surselor electrice
legea -conservarii sarcinii electrice 12 SA fi negativ 3]. Varianta corecte este:
este eqala cu suma caderilor de
doar pentru (n - 1) noduri; A. 1,2,3; B. numai 1 ~i 3;
tensiune de pe fiecare ramura:
3A
E. prin aplicarea primei legi a lui C. numai 1; D. numai 3;
Fig. 74 B. suma algebrica a t.e.m. ale surselor
E. nici una.
Kirchhoff seobtin (n - 1) ecuatf A. 11 = 6 A; electrice este egala cu suma alge-
independente. B. 12 = 4 A; IJ = 2 A; 78. Alegeti varianta corecte. Prin
C. 14 = 2 A; 15 = 1 A; D. Is =.5 A;
brica a produselor dintre intensi-
conventie, t.e.m. a unei surse tatea curentului ~i rezistenta totala
E. h = 10 A.
electrice este pozitiva atunci cane: pentru fiecare latura;
 C. t.e.m. a surse/or electrice este ega/a
cu caderea de tensiune de pe UJ - 'V: fl fnchls, cele doua voltmetre vor
fiecare ramura: . r D. I • 0,6 Cl: indica:
13
D. suma algebrica a t.e.m. ale surselor A. U1 = 0,6 E, U2 = 0,3 E;
electrice este egala cu suma alge-
1'l11\E3 B. U1 U2 = =
0,75 E;
I I Sfl/bllifl, pentru fiecare afirmatie,
bnca a caderilor de tensiune pe surse; E2 I I
,llIeil este adevarata sau falsa. Inten-
C. =
U1 U2 = 6/7 E;
E. suma algebrica a
t.e.m. ale surselor
Fig. 83 MIlle curentlor care traverseaza latu-
D. U1 = 7/9 E, U2 7/18 E; =
electrice este egala cu suma alge- E. U1 = 0,75 E, U2 = 0,25 E.
1110clrcuitului din fig. 86 au valorile:
brica a produselor dintre intensitatea C. in ochiul de retea II, E2 = 12 r + lr; 2,1 V 89. Utilizand intormatnle din fig. 89,
cUrentului ~i rezistenta consumato- D. in ochiul de retea I, E,. + E2 1r-/2r, =' /1 stabiliti, pentru fieeare a firm a tie,
rului pentru fiecare ramura. E. in ochiu/ de retea III, E3 = - lr.: daca este adevarata sau fa/sa. Ten-
100
82. Stabiliti, pentru fiecare 'Varianta, 84. Stabilifi, pentru fiecare variant, siunile electrice intre diverse puncte
daca este adevarata sau falsa. Prin daca este adevarata sau fa/s ale circuitului electric au valori/e:
aplicarea legi/or lui Kirchhoff pentru Relatiile intre marimile fizice notat 6V;0,30 4V;3,20
'/2 100
circuitul din fig. 82 se obtins:

~
in schemele din fig. 84, respectan
sensurile date, sunt: Fig. 86 '~I~~
Is
I E, r I E, r
A. 11 = 0,04 A; B. '2
= 0,01 A; 6246~~ , 0,70 I t6~56

~··e
• 13= 0,03 A;
n
<v>>:»> ·
D. 13 = 0,04 A;
. I, = 0,03 A. ;,60 24V;10 . 1,80
R
I, ~13
a. b. 0,50; 2 V 0,50; 2 V 9 I f 1,5( -,
Fig. 89
r r
Fig. 82

A. in nodul A, 13 - 11 - 12 = 0;
I
-e .
<r=>::«:
~.
E, I
4
E,

'2
A. Uab =-4
C. Udb = - 19 V;
V; B. Uag = -4 V;
D. Ugd = 19 V;
B. in ochiul de retea I, E = '3R + '2R + R; '4 c. . d.
E. Ugb = ° V.
C. in 0chiul de retea II, E = 14 (R + r) _ 1,50 90. Se da rnontajul din fig. 90.
Is R + IsR; r
Fig. 84 Fig. 87 Rezlstorul este parcurs de un curent
D. in nodul D, 13 = 14 - Is;
A. in cazul a, U + E = tr, cu intensitatea / v

E. in ochiul de retea III, - E = - '1r- =

'3
R -/sR.
B. in cazul b, - U + E lr, 87. Stabilifi, pentru fiecare etirmetie,
=0,2 A daca 10V; 20 rlI
.C. in cazul c, U - E lr, =- daca este adevarata sau fa/sa.
sursa a doua
83. Stabilifi, pentru fiecare varianta,
D. in cazut d, - U + E IT,=- lntensitatile curentilor ce. strabat are t.e.rn. E2
E2; 10
E. in cazul d, U,+ E= -Ir. laturile retelei din fig. 87 au valorile:
dacfJ este adevaratfJ sau falsa. Prin eqala cu: 1. 3,6
aplicarea legii a doua a lui Kirchhoff 85. Stabilifi, pentru fiecare varianta,
=
A. I, 2,22 A; B. 12 0,56 A; = V; 2. 4,4 V;
40
C. 1 = - 0,01 A; D. 1 = 1,78 A; 3; 5,6 V; 4. 6,4
pentru circuitul din fig. 83 se obtin: daca este adevarata sau falsa. Fig. 90
E. 12 = - 0,44 A.
A. trei relatii independente; Pornind de la valorile marirnilor V. 'Varianta
B. in ochiul de retea I, E, = '1r-/2r; fizice notate in schemele electrice 88. Cand intrerupatorul k este deschis, corects este:
din fig. 85, se afirma ca: voltmetrul V1 indica A. numai 1, 2; B. numai 3 ~i 4;
6V,OSO 6V,O,sO E050 6Vr 4V,O,10 0,9 E (fig. 88). Volt- C. numai 2, 3; D. numai 1, 4;

~.
2 A'

~~.~~~
~e ... (3
2A 1A "
•. ~ e
2A'
.,. Ih I rnetrnl V2
rezistenta de doua
are E. numai 1.

91. Alegeti, varianta corects. Se . dEl

ori mai 'mica decat
A. B. C. D. E. circuitul reprezentat in fig. 91. Inten-
a prirnului. Cand sitatlte curentilor din ramurile puntii
Fig.M
Fig. 85 tntreruoatorui k va au expresiile:
 mal mien ducrJt 100. Rezlstenta echivalenta a unul
orlcarula dintre rezistoare sistem de n rezistoare grupate in
At{ ~- '»c I
lAB ICB
Curentul
loc IDA
rece 2] In acest caz
rezistentei echivalente
paralel poate fi calculate folosind
1 1
A. 2E/(r + R) a expresiile: 1. --=---- 2.
2E/(r + R) a n 1
Rp
II

B.
C.
E/(r + 2R)
a
E/(r + 2R)
E/(r + R)
E/(r + 2R)
a
E/(r + 2R)
poate avea forma Rs =pfI-
;=1 S,
IR j

E/(r + R) 1=1
D. E/(r + R) E/(r + R) E/(r + R)
3]. Varianta core eta este: 1 SIll 1
E/(r + R) II

Fig. 91
E. a a a a A, 1, 2 ;;i 3; B. numai 1 ~i 3; -=I-' ; 3. -=SpI-,
numai 1; . D. numai 3; R,p ;=1 p;f; Rp ;=1 .e j
. nici una. atunci cand rezistoarele au aceeasi
Gruparea rezistoarelor
92. Intr-un circuit electric, un sistern de ..mai mare dintre rezlstentsl
. Alege(i varianta corectii. Rezistenta
echivalenta a gruparii serie, alcatulta
natura ~i sectiune: 4. Rp =-?-,
rezistoare poate fi inlocuit cu un rezistoarelor sistemului; 3. este ma din trei rezistoare identice care au IS;
1=1
rezistor echivalent ca: 1. dimensiuni; mare cecat cea mai mare dintre rezistenta egala cu 2 0 fiecare, este:
atunci cand rezistoarele au aceeasi
2. rezlstenta; 3. intensitate a curen- rezistentels rezistoarelor sistemului; A. 2/3 0; B. 3/4 0;
natura ~i lungime. Varianta corecte
tului electric; 4. tensiune etectrlca. 4. poate fi calculate cu ajutorul . 4/3 0; D. 3/2 0;
este: I
~~~~~~ " pn _. .60.
A. 1,2,3,4; B. numai 1 ~i 2; expresie: R; =- If;daca rezis-
98. Alege(i varianta corecte. Rezisten-
A. 1,2,3,4;
C. numai 1 ~i 3;
B. numai 2 ~i 4;
D. numai 1;
C. numai 2; D. numai 2, 3 ~i 4 ; S ;=1
E. numai 2 ~i 4. toarele au aceea~i natura tele a n rezistoare conectate in serie E. numai 4.
sectiune. Varianta corects este: forrneaza 0 progresie aritrnetica cu
93. Un rezistor care tnloculeste un 101. La gruparea in paralel a
A. 1,2; B. numai 3 ~i 4; ratia 2 0 ;;i primul termen 1 O. Daca
sistem de rezistoare este echivalent rezistoarelor: 1. diferenta de
C. numai 4; D. numai 1; se aplica acestei qrupar: tensiunea
ca rezistenta atunci cane, conectat potential este aceeasi la capetele
E. numai 1 ~i 4. de 60,5 V, prin ea trece un curent
In circuit in locul: 1. sistemului, fiecarui rezistor; 2. curentul total
cu intensitatea de 0,5 A pentru ca
determina acelasl efect asupra 95. La gruparea 'in serie a rezistoarelor: este suma curentilor individuali; 3.
este alcatuita dintr-un nurnar de
tensiunii electrice; 2. unuia dintre 1. intensitatea curentului este aceeasi curentul individual este invers
rezistoare egal cu:
rezistoarele sistemului, nu modifica de-a lungul oricarul rezistor; 2. dife- proportional cu rezistenta indivi-
A. 10; B.5; C.2; D.40; E.11.
intensitatea curentului electric prin renta de potential totala este eqala duala: 4. rezistenta totala scade
circuit; 3. sistemului, nu modifica cu suma diferentslor de potential 99. Alege(i varianta corects. Rezistenta atunci cand rezistenta individuala
intensitatea curentului care trece individuale; 3. diterenta de potential unei benzi metalice de lungime crests. Varianta corecte este:
prin circuit; 4. unuia dintre rezis- individuala este direct proporttonala 20 cm ;;i latlme 1 cm este 1 o. A. 1,2,3,4;
toare, deterrnina aceeasi cadere de cu rezistenta Individuata: 4. rezis- Rezistenta benzii metalice din B. numai 1, 2 ~i 3 C. numai 1, 3 ~i 4;
tensiune. Varianta corecte este: tenta totala creste atunci cand fig. 99, care este taiata din acelasi D. numai 1 ~i 2; E. numai 3 9i 4.
= =

~.
A. 1,2,3,4; B. numai 1 ~i 3; creste rezistenta individuala. Va- tip de placa ;;i are ~ 10 ern, d
102. Alegeti va rianta corects. Un
C. numai 1 ~i 2; D. numai 3; rianta corects este: 2 cm ~i d' =
3 em, este de:
conductor de sectiune constanta are
E. numai 2 ~i 4. A. 1, 2, 3, 4; B. numai 1 ~i 2;

94. Rezistenta echivalenta a unui

C. numai 3 ~i 4; D. numai 1 ;;i 4;
•
~ . ;
~,.. ~
(1'- 'rezistenta egala cu 36 0 ~i trebuie
talat in parti egale, care legate in
E. numai 2 ~i 3. paralel sa dea un rezistor Cl:J
sistem de rezistoare grupate in
Fig. 99 rezistenta de 1 O. Nurnarul acestor
serie: 1. este egala cu suma alge- 96. Prin gruparea in serie a unor
brica a rezistentalor ace lor rezis- rezistoare de aceeasi natura ~i cu A. 0,250; B. 0,420; parti este egal cu:
toare; 2. este mai mica decat cea aceeasi lunqirne, rezistenta C.0,50; D. 0,750; A.36; B:6; C.12; D.18; E.9.
E. 0,21 n.

-------~-------
l'· ~~ __ JI_.j:\',-------....:...---~~~ I
103. A/agar/ varianta COrBcUJ. Rezlstenta 10 0 ~I R, are r lstenta agal u. II k
chlvalent~ a grup~rii paralel, formate nslunlle la
A.300; B. 6,660;
din 3 rezistoare identice care au rezis- urse au valorile:
C.700; D.500;
tenta egal~ cu 6 0 fiecare, este: E.250.
A. 180; B. 0,50;
C. z o: D. 6,33 0; 107. Alegelf varian- ~
ta corects. Daca r1
.90. U
U = 100 V, r1 = . Fig. 111
104. n rezistoare au aceeasi natura ~i, 0,4 n, r2 = 0,6 0,
lungime. Rezistenta echivalenta la A.9V; B. 6 V;
iar voltmetrul
gruparea lor inserie este eqala cu 30 C.27V; D.8V;
indica U1 =
cea la gruparea in paralel 1] 34,8 V (fig. 107), Fig. 110 E. 17V.
_1 _ n 1 atunci prin voltmetru trece un curent A. U1 = 54 V, U2 = 0 V; .112. A/egeri varianta corects. Daca
deoarece 2]
~S - ~-S 3]. cu intensitatea de: B. = =
U1 52,67 V, U2 7,33 V; UAS = 120 V, R4 = 2 R3 ~i Uix: = 20 V
L...; I_I; A. 0 A; B. 87 A; C. = =
U1 52,67 V, U2 -1,33 V; (fig. 112), atunci raportul R2 1 R1 are
;:1 C. 108,6 A; D. 21,6 A; D. U1 = 54 V, U2 = 12 V; valoarea:
Varianta corectti este: E. 5 A. E. U1 = 53,25 V, U2 = 12,75 V. ~
R1 o R2
A. 1,2,3; B. numai 1 ~i 3;
. numai 1; D. numai 3;
108. A/egeri varianta corects. Bateria 111. A/egeri varianta corecis. In A R3 c R4 8
cu t.e.m. E = 20 V determina la schema din fig. 111, lampa arde la
. nici una.
bornele unui rezistor tensiunea fel, fie tntrerupatorul k este fie Fig.112
105. A/egeri varianta corects. Daca =
U1 18 V, la bornele altui rezistor, inchis, fje deschis. Tensiunea de A. 2; B.4; C. 5; D. 3; E. 6.
rezistenta electrlca a fiecarei laturi tensiunea U2 = 16 V, iar la bornele alimentare este U = 54 V, iar cea de
este R (fig. 105), atunci rezistenta gruparii paralel a celor doua la bornele lampii este:
echivalenta intre punctele A si B rezistoare tensiunea:
este egala cu: =
A. U 10 V; B. U 17 V;= Gruparea generatoa'relor "
C. U==14,7V; D. U=18,5V;
113. Gruparea in serie a mai multor rezistor de rezistenta R. Nu este 0
E. U= 12 V.
8 generatoare electrice: 1. tnsearnna relatie corecta:
109. A/egeri varianta corects. Daca "
intre punctele A §ii B se conecteaza
. conectarea bornei negative a unuia
cu borna pozitlva a urrnatorului ge-
LE j

in serie doua rezistoare, intensitatea nerator; 2. este avantajoasa atunci A.I= nE 6.I=~ /1

Fig. 105
curentului este de 1 A. Daca se
lnloculeste unul dintre rezistoare cu
cand rezistenta interioara a fiecarui
nr+R' Ir; +R
generator este mica; 3. este posibila j:1

altul, confectionat din acelasi material, numai atunci cand generatoarele n n

A. (5/11) R;
C. (13/29)R;
B. (8/13)
D. (13/17)R;
R; cu aceeasi lungime, dar de diametru sunt identice; 4. cu rezistenta inte- C. ».: = IE -fIr; j

dublu, atunci intensitatea devine 2,5 rioara mare furnizeaza 0 tensiune la j:1 j:1
E. (5/21)R.
A. $tiind faptul ca tensiunea intre borne mica. verient« coreetti este: n E.'
106. A/egeri varianta punctele A si B a fost rnentinuta A. 1, 2, 3, 4; B. numai 2 §ii4; D. Isc = I-I;
eoreetti. Rezis- A ~ R constants ~i egala cu 20 V, rezis- C. numai 1 §ii 3; D. numai 1;
j:1 r;
tenta intre punc- R toarele initiate au rezistentele in n: E. numai 2 §ii 3. E. Ubome =n(E-Ir). .
tele A, Bale A. 4, 16; B. 4.,4;
8 114. A/egeri varianta corecte. Un 115. Generatorul echivalent cu un sistem
circuitului din C. 20; 8; D. 20, 32; ,
E. 12, 16. nurnar de n generatoare electrice, de n generatoare electrice conectate
fig. 106 este 9 0 Fig. 106
conectate in serie, anrnenteaza un
atunci cand R = in serie prezi nta urrnatoarele
 caracterlstlci: 1. tensiunea electro- A. 3; 'B. 2; C.4, • G, E.6 . nWllQI :I, 4, 124. Alegefi varianta corects. Trei
1111111111/,3,
motoare este egala cu suma t.e.m. surse caracterizate de parametrii:
119. Alegeti varianta cotects. U uurnnl 1 !?I4.
ale generatoarelor conectate; 2. (E, r), (2E, 2r), (3E, 3r) sunt legate
rezistor de rezistenta R este con Polul pozitiv al unui element, tn paralel. Intensitatea curentului de
rezistenta interna este eqala cu
tat la 0 baterie alcatuita din (:i1racterizat prin t.e.m. 1,1 V ~i scurtcircuit al sursei echivalente
suma rezistentelor interne ale gene-
elemente galvanice, fiecare cara Illzisten\a interioara 1,9 0, este
ratoarelor; 3. curentul de scurtcircuit este eqala cu:
terizat prin t.e.m. E ~i rezistent .onectat cu polul negativ al ele- B. 6E I r,
este egal cu suma curentilor de A. E I r,
interioara r, grupate in serie sau r mentului cu t.e.m. 2, 1V ~i rezistenta D. E I 3r,
scurtcircuit ai generatoarelor conec- C. 3E t r.
paralel. Intensitatea curentului ele mterioara 0, 1 ~. Un rezistor cu
tate. Varianta corecte este: E. E I 6r.
tric care strabate rezistorul est, rezistenta de 2 Oeste legat la
A. 1,2,3; B. numai 1 ~i 2; 125. Nu este recomandabil sa se
aceeasi daca: bornele bateriei obtinute. Se poate
C. numai 2 ~i 3; O. numai 1 ~i 3;
E. numai 3.
=
A. R nr, B. r= nR; firma ca: 1. circuitul este parcurs
utilizeze gruparea tn serie a genera-
toarelor electrice cu t.e.rn. diferite 1]
C. R = r, D. R = r,J";;; de un curent cu intensitatea de
deoarece 2] intensitatea maxima a
116. Un numar de n generatoare elec- 0,8 A; 2. diferenta de potential la
trice identice, conectate In para lei, E. r = RFn,. curentului debitat de grupare nu
bornele rezistorului este eqala cu
alirnenteaza un rezistor de rezis- trebuie sa depa~easca intensitatea
120. Doua surse identice, caracterizate 2 V; 3. diferenta de potential la
tenta R. Stabiliti, pentru fiecare afir- maxima care are valoarea cea mai
metie, daca este adevarata sau falsa.
prin E =
2 V ~i r 0,3 a, = bornele unuia dintre elemente este
mica a curentului pe care-I poate
alimenteaza un rezistor de rezis- 2,02 V. Varianta corecte este:
debita unul dintre generatoare 3].
nE nEr tents variabita. Se po ate afirma ca: A. 1,2,3; B. numai 1 ~i 2;
A. I = ; B. u=E- ; Varianta corecta este:
r+nR r+ nR 1. atunci cane R =
0,2 0, curentul C. numai 1 ~i 3; D. numai 2 ~i 3;
A. 1,2,3; B. numai 1 ~i 3;
Er furnizat de baterie este mai mare . numai 1.
C. numai 1; D. numai 3;
C. Ubol1lc = E ---
r+nR
daca sursele sunt conectate tn 123. Doua surse electrice cu E1 = 2 V E. nici una.
paralel; 2. atunci cane R= 16 0, si E2 = 1 V, respectiv r1 = tz 1 a =
O. Isc =n!:...· nER curentul furnizat de baterie este mal
126. Daca generatoarele electrice conec-
sunt conectate tn paralel ~i ali-
r ' E,Ubol1le=r+nR tate ln paralel care alimenteaza un
mare daca elernentele sunt grupate rnenteaza un rezistor de rezistenta
consumator electric nu sunt
tn serie; 3. atunci cand rezistenta variabila. Se afirrna ca: 1. daca
117. Alegeti varianta corecte. Doua identice, atunci: 1. unele dintre ele
surse electrice identice sunt utilizate
circuitului exterior este eqala cu =
R 0,5 a, ambele surse furnizeaza
pot fi parcurse de curent electric Tn
rezistenta uneia jintre surse, cu~ energie electrica circuitului exterior;
pentru alimentarea unui rezistor sensul scaderii potentialului electric;
rentul are aceeasi intensitate indife- =
2. daca R 1 0, prin sursa cu E2 nu
care are rezistenta de 4 ori mai 2. unele pot sa devina consumatori;
rent de modul de conectare al
mare decat rezistenta interioara a trece curent electric; 3. daca 3. pot fi parcurse de curent electric
surselor. Varianta corecis este:
unui element. Raportul intensitatilor =
R 2 0, sursa cu E2 devine consu- chiar daca circuitul exterior este
A, 1,2,3; B. numai 1 ~i 2;
curentilor ce strabat rezistorul atunci mater. Varianta corecte este: deschis. Varianta cotecte este:
C. numai 3; D. numai 1 ~i 3;
cane sursele sunt conectate In serie, A. 1,2,3; B. numai 1 ~i 2; A. 1,2,3; B. numai 1 ~i 2;
E. numai 2 ~i 3.
respectiv in paralel este egal cu: C. numai 2 ~i 3; D. numai 1 ~i 3; C. numai 1 ~i 3; D. numai 2 ~i 3;
A. 2; B. 2,5; C.3; 0.1,5; E. 1,6. 121. Doua surse identice (E' = 12 V, E. numai 1. E. nici una.
118. Alegeti vetienie corecte. Un
=
r' 1 0) sunt conectate In serie. Ge-
neratorul echivalent se caracterizeaza Energia ~i puterea curentului electric
rezistor cu rezistenta R = 49 Oeste
parcurs de un curent electric cu
prin: 1. E =
12 V; 2. r 2 0; = 127. Efectele curentului electric au la A. 1, 2, 3; B. numai 1 ~i 3;
intensitatea 1 =
2 A daca gruparea
3. ecuatia caracteristicii 1 12 - 0,5 = origine aceea~i cauza - campul elec- C. numai 1; O. numai 3;·
Uborne; 4. ecuatia caracteristicii
paralel fermata din surse electrice tric 1] deoarece 2] se atribuie energie E. nici una.
identice, caracterizate prin e 100 V = Uborne =
24 - 4 I. Varianta corecte
potentlala de interactiune oricarui
este: 128. Energia surselor electrice poate fi
~i 2 acontine un numar de ele- sistem alcatuit din doua corpuri transtormata de catre consumatori
A. 1,2,3,4; B. numai 1 ~i 2;
mente egal cu: electrizate 3]. Varianta corects este:
 in: 1. lucru mecanic; 2. energle a V", 11111111 C. ambele graflce daca pe absctsa se
pornunea de circuit
carnpulu! magnetic; 3. caldura; 4. noteaza intensitatea curentului elec-
generatorului tn sensul sc
energie chimica; 5. energie a carnpului B. nurnal 2 ~i 3; tric;
potentialului electric, 2] are 10
electric. Varianta corecta este: D. numai 3; D. ambele grafice daca pe abscisa se
mic~orare a energiei potential
A. 1,2,3,4,5; B. numai 1,3,4; noteaza patratul intensitatii curen-
acestora de-a lungul portlu
C. numal 2, 5; D. numai 1, 3; tului electric;
parcurse 3]. Varianta corecie est. • Contactele electrice imperfecte
E. numai 4 ~i 5.
A. 1,2,3; B. numai 2 ~i 3, Irobuie evitate 1] deoarece 2] in . E. nici un raspuns nu este corect.
129. Alegeti varianta corecte, Nu este C. numai 2; D. numai 3; icestea, pierderile prin efect Joule 140. Alegeti varianta corects. Se da
expresia energiei e/ectrice transfe- E. nici una. unt mari 3]. Varianta corect« este: circuitul electric reprezentat in
rate de curentul electric cu intensi- 1,2,3; B. numai 1 ~i 3; fig. 140. 0 c~ldura mai mare se
133. Alegeti varianta corects. Pen
tatea I unui consumator oarecare, la numai 1; D. numai 3; degaja in rezistorul:
deplasarea purtatornor Incarcatl
borne Ie caruia exista. diferen~a de . nici una.
sarcina electrica q = 20 C printr- R1 = 40 R2 = 20
potential VA - VB:
rezistor de rezlstenta R = 0,5 Q 8. Daca R1 = 3R2 (fig. 138), atunci
A. W=q(VA-VB);
B. W= It (VA - VB);
C. 0 = qUAB;
=
efectueaza un lucru mecanic L
100 J atunci cane deplasarea a dun
A. 1 s; B. 0,5 s;
caldunte degajate in cele 3 montaje
se afl~ in relatia: .G,=~n:R·=l
-D mR:
Fig. 140
D. W NeUAB, N - nurnarut purtatoruor
de sarcina electrica liberi;
E. W= UABlt.
C. 2 s;
E. 3 s.
D. 2,5 s;
R: CJR103R2 A. R1; B. R2; C. R3; D. R4; E. R1 ~i R4.
+-
--e +- .+- 141. Alegeti varianta corecte. Puterile
134. Conductoarele 'metalice parcurs
130. Expresia W = Nqo( VA - VB) nu are U U L disipate in circ ....:-
de curent .electric se Incalzesc 1 '''- , ~
caracter general 1] deoerece 2] Fig. 138 tul din fig. 141.se
deoarece 2] camput electric di R ,
exista conductoare In care curtatcrn
de sarclna electrica fiberi nu au
conductor accelereaza electronii 3}.1
Varianta corects este:
A. 01 >O2 > 03;
C.03>02>01:
B.02>03>01;
D. O2 > 01 > Q3;
aM in relatia:
A. P1 > P2;
B. P1 = P2;
ROP, P2 ~:u
sarcina egal~ cu sarcina electnca ele-
A. 1,2,3; B. numai 1 ~i 3; E. 01 > 03 > O2. R J
rnentara 3]. Varianta corecta este: C. P2 = 2 P1;
C. numai 1; D. numai 3;
A. 1,2,3; B. numai 1 ~i 3; E. nici una.
139. Intr-un calorim,etru cu apa este D. P1 = 4 P2; Fig. 141
C. numai 1; D. numai 3; introdus un rezistor conectat la 0 E. P1 < P2.
E. nici una. 135. Efectul termic al curentului electric sursa electrica. Variatia temperaturii
142. Alegeti varianta corects. 0 p.lit~
depinde de propriet~tile conduc- sistemului poate sa depinda de' inten-
131. Deoarece 1] viteza medie de electrica de putere P este alcatuita
torului considerat 1] deoarece 2] sitatea curentului conform graficelor

transport a purt~torilor de sarcina
electrica fiberi dintr-un conductor de
sectiune constanta, la bornele caruia
tensiunea este constanta, este aceeasl
de-a lungul acestuia 2] energia
cinetica de transport a acestora
duce la cresterea energiei interne a
retelei 3]. Varianta corects este:
A. 1,2,3; B. numai 2 ~i 3;
C. nurnat 2; D. numai 3;
E. nici una.
132. Deoarece 1] purtatorf de sarcina
electrica fiberi se deplaseaz~ tn
rL to;
din doua rezistoare conectate in
conductibifitatea electrica poate fi din fi~. 139. Varianta core eta este:
paralel, ale carer rezistente se aM
doar electroruca 3]. Varianta corecu
este: in relatia R1 =
2 R2. Daca aceste
rezistoare vor fi conectate in serie,
A. 1,2,3; B. numai 1 ~i 3;
iar plita va fi sub aceeasl tensiune,
C. numai 1; D. numai 3;
E. nici una. o o~ noua ei putere va fi egal~ cu:
Fig. 139 A. 3 P; B. 9 P;
136: Deoarece 1] scaderea energlel A. graficul (1) daca pe abscisa se C. PI 9; D. P;
potentia Ie a purtatorilor de sarcina noteaza patratul intensitatii curen- E. 2 PI 9.
ce traverseaza un conductor men- tului electric;
143. Alegeti varianta corecte. 0 sursa
tinut sub tensiune constanta nu
determina cresterea. energiei cine-
B. graficul (2) daca pe abscisa se no- electrica, parcursa de curentul /1 2 =
teaza intensitatea curentului electric; A, dezvolta in circoitul exterior P1 ='
tice a acestora 2] lnseamna ca, tn
acest caz, nu se respecta legea
24 W, iar cand este parcursa de 12 =

~~fb~b
o A. 0 B.
b A, dezvolta In circuitul exterior P2
30 W. Intensitatea curentului de
curtcircuit pentru aceasta sursa
ste egala cu:
A. 12 A; B. 8 A; C. 7 A; D. 4 A; E. 16 A.
144. A/egeti varianta corects. 0 baterie
disipa 0 putere P = 16 W Tntr-un
=
rezistor de rezistenta R 4 n. Daca
=
se mareste de n 2,5 ori rezistenta
rezistorului, intensitatea curentului din
circuit scade de doua ori. Caracteris-
uclle bateriei sunt date de varianta:
A. F = 11 V, r = 1 0;
=12V,r=20;
C. E = 12 V,r= 0,5 d;
=
D. E 23 V, r= 1,50;
=
E. E 15 V, r = 0,2 O.
145. A/ege(i varianta corecte. 0 baterie
alcatuita din n elemente identice,
fiecare caracterizat prin t.e.m. 5,5 V
5 n, conectate tn
~i rezistenta
paralel, asiqura In circuitul exterior
un curent de 2 A. Daca puterea
dezvoltata ln circuitul exterior este
7 W, atunci n este egal cu:
A. 5; B.4; C.7; D.10; E.3.
146. A/ege(i varianta corectii. Pentru a
asigura functioriarea norrnala a unei
lanterne cu parametrii nominali Uo
120 V ~i P9 = 60 W, se utilizeaza
elemente cu parametrii E =
4 V si
r = 2 n lntr-un nurnar de:
A. 30; B. 20; C. 40; D. 25; E. 35.
147. A/egeti varianta corectii. Puterea
dezvoltata Intr-un rezistor de rezis-
" n · VI I.''''''W'~.''w••• = ..
I •..
1. 0 Burfln ell t.o.m. E • 10 V rezlstorul de reztstenta R puterea
= maxima P = 9 W la un curent / =
rozlstenta lntertoara r 1 1l debl-
tuaza in circuitul exterior 0 putere 3 A. Parametrii sursei sunt:
II .: 9 W daca tensiunea la bornele A. E = 3 V, r = 1 0;
1.11 este eqala cu: 1. 9 V; 2. 1 V; B. E = 6 V, r = 1 0;
0 C. 0 D. 0 E.
=
C. E = 36 V,.r 3 0;
3. 3 V; 4. 6 V. Varianta corecte este:
Fig. 147
ft.. 1, 2. 3. 4; B. numai 1 ~i 2; D. E =
9 V, r = 0,5 0;
tenta constanta depinde de tensiun , numai 3 ~i 4; D. numai 1; E. E = 9 V, r = 1 O.
aphcata la bornele acestuia confon , numai 4. ••
155. A/egeti varianta corects. Curentul
graficului din fig. 147, varianta: de scurtcircuit al unei baterii are
. Doua elemente galvanice cu
=
148. A/egeti varianta corecie. Putere aceleasi caracteristici, E ~i r= 0,8 n, intensitatea lee 50 A. Daca la
bornele bateriei se conecteaza un
cezvoltata lntr-un reostat rnentinu alirnenteaza doua rezistoare de
sub tensiune constanta depinde d rezistente R, =
4 n, respectiv R2.= 6 rezistor caruia bateria li furnizeaza
rezistenta acestuia conform grafi n, conectate In paralel. In functie de puterea maxima, atunci tensiunea la
cului din fig. 147, varianta: modul de conectare al elementelor, =
bomele bateriei este U 12 V. Bateria
randamentul circuitului electric prezinta urmatoarele caracteristici:
149. Se considera un circuit simplu
poate fi: 1. 0; 2. 0,6; 3. 0.75; 4. 6/7. =
A. E 12 V, r = 0,24 0;
alcatuit dintr-o sursa cu t.e.m. E B. E = 36 V, r= 3,6 0;
Varianta corects este:
rezistenta interna r ~i un rezistor
A. 1, 2, 3; B. numai 2; = =
C. E 24 V, r 0,48 0;
carui rezistenta R poate fi modi D. E = 36 V, r = 0,72 0;
. numai 4; D. numai 1 ~i 3;
ficata. Stabili(i, pentru fiecare afi,. E. E = 96 V, r= 1,92 O.
. numai 1,2,4.
metie, dece este adevarata sa
156. A/ageti varianta corecte. Bateria,
fa/sa. Se afirrna ca: 153. 0 sursa electrica de rezistenta
A. la scurtcircuit intensitatea curentulu =
interioara r 2,5 n este conectata la care la scurtcircuit disipa puterea
=
Pe 600 W, poate debita 0 putere
are valoare maxima; un rezistor de rezistenta R, 10 n. =
B. la scurtcircuit tensiunea la born maxima In circuitul exterior eqala, In
Se afirma ca: 1. sursa furnizeaza
este nula, iar la mersul In gol est W, cu:
altui circuit exterior aceeasi putere
eqala cu t.e.m. a sursei; A.600; B. 300;
ca tn R, daca acesta are rezistenta
C. la scurtcircuit puterea furnizata cir· C.150; D. 1200;
R2 = 8 o: 2. cand circuitul exterior
E.950 .
. cuitului exterior este. nula; contine rezistorul R" randamentul
D. la mersul In gol puterea furnizata
• circuitului este 11, =0,8; 3. cand 157. A/egeri varianta corecte. 0 baterie
circuitului exterior este maxima; circuitul extericr confine rezistorul furnizeaza aceeasi putere circuitului
E. la mersul In gol intensitatea curen .• R2, pentru care acesta dezvolta exterior pentru doua valori ale
tului este nula. aceeasi putere ca In R" randamentul rezistentei acestuia: R, =0,1 n,
150. A/egeti varianta corects. Puterea =
este 112 0,2; 4. tntre cele doua respectiv R2 = 6,4 n, Daca bateria
electrlca dezvoltata de 0 sursa de randamente exista relatia 11, = 1/ rj2. debiteaza ln circuitul exterior 0
= tensiune continua cu E 100 V ~i = Varianta corecte este: \ putere maxima Pmax =
5 W, atunci
=
r 4 n, atunci cand este scurt- A. 1,2,3,4; B. numai 1 si 2; ea prezinta urmatoarele caracteristici:
circuitata, are valoarea: C. numai 3 ~i 4; D. nurnai 2 si 3; A. E = 12,65 V, r= 8 0;
A. P 0; = B. P 625 W; = E. numai 1 ~i 4. B. = =
E 4 V, r 0,8 0;
=
• C. P 2500 W; D. P 10000 W; = 154. A/egeti varianta corectii. Sursa, C. E = 1,25 V, r= 0,156 0;
E. P= 1250 W. caracterizata prin t.e.rn. E ~i D. E = 3,57 V, r= 0,64 0;
E. E=4,47V,r=20.
rezistenta interioara r, dezvolta tn
t'" .
 MECANICA
1. De ce locomotivele nu se confectioneaza din materiale USOfll
dur ill umlnlu)
. Expllca\1 de ce toate corpurile cad la fel In vid, cu to ate c
ictloueaza asupra lor din partea Parnantului (greutatea lor) difera d
In ultul.
J. Un corp este deplasat, pe distanta d, pe 0 suprafata orlzontala,
ilutoru' unei forte constante F care face un unghi a, cu directia orizontal
I xpllcati de ce lucrul mecanic efectuat de forta este egal 'cu lucrul mecan
foctuat de componenta orizontala a fortei pe aceeasi distanta.
••. Ce se lntampla daca umflarn un balon de cauciuc cu aer §i, fara a-II
la capat, Ii dam drumul cu orificiul ln jos? Cum explicati?
~. Doua corpuri din acelasi material,cu mase diferite, se oeplaseaza
aceeasi suprafata orizontala, avand initial aceeasi viteza Vo. Explicati de
dlstanta parcursa de cele doua corpuri pana la oprire este aceeasi, desi fort
de frecare sunt diferite. . m=50 Kg, cu viteza v=9 m/s fata de primul vagon, orizontala si perpendiculara
(I. Un corp de rnasa m coboara pe un plan Inclinat de unghi ,a, care s
continua cu un plan orizontal. Miscarea are loc cu frecare atat pe plan
lnclinat, cat §i pe planul orizontal. Daca masa corpului crests de doua ori, can
va fi raportul deplasarilor pe suprafata orizontala pana la oprire? Explicati.
7. Un corp de masa m este aruncat vertical In sus cu 0 viteza v. De cate or:
reste inalttmea la care corpul se ridica daca: a. masa se rnicsoreaza de 3 ori I
b. viteza cu care este aruncat corpul creste de 3 ori? Explicati.
H. Un corp e!?te atarnat de 0 sfoara suficient de lunga §i groasa pentru a-I
1\. \)()W) C(IIIHIII tdentice sunt aruncate cu aceeasl vlteza initiala de la 0
ununlta iualtlme: unul vertical In sus, iar celalalt vertical In jos. Care dintre ele
.1 .wea 0 viteza mai mare la suprafata Parnantului? Se neqlijeaza frecarile cu
uuul. Explicati,
i.1, De ce la tragerea cu arma patul armei trebuie apasat bine In urnar?
I xornplul 1. Doua vagoane pornesc sirnultan §i se deplaseaza pe sine orizontale
.ipropiate, paralele, In sensuri opuse. Vitezele initiate ale celor doua vagoane
lint V01=22 m/s si, respectiv, v02=15 m/s. Fortele de rezistenta ce actioneaza
.rsupra vagoanelor sunt direct proportionale cu masele lor, coeficientul de
prcportionatitate fiind 1J=0,01., a. Sa se reprezinte pe aceeasi diaqrarna
.Iopendenta de timp a vitezelor celor doua vagoane pana In momentul t=220 s
!ldca In rniscarea lor nu intervine nici 0 schimbare. b. Sa se calculeze distants
Ilitiala dintre cele doua vagoane daca dupa 100 s cele doua vagoane trec unul
pe langa altul. c. In momentul cand cele doua vagoane trec unul pe langa
iltul, din primul vagon este aruncat In cel de-al doilea un pachet cu masa
pe directia rniscarii vagoanelor. Sa se calculeze energia cinetica a pachetului.
d. Sa se calculeze viteza celui de-al doilea vagon dupa ciocnirea plastica cu
pachetul. Masa celui de-a I doilea vagon este m2=200 Kg (g=1 0 rn/s").
Rezotvete
a. Calcularn acceleratlile celor doua vagoane tinand cont de sistemul de
referinta ales (Fig. 1a) :
YL 22
v (m/s)

ustine fara sa se rupa. Daca ridicarn corpul suficient de sus §i " lasarn apoi s
o ~
cada, sfoara se poate rupe. Cum explicati?
F -+ V01
t (s)
,,~
.
9. Nu putem §terg,e cu radiera scrisul de pe 0 foaie de hartie asezata pe ~
A, ~
rnasa decat daca tinern hartia cu mana. Explicati de ce. . , 'V02 III 0 Ff2
::I", ;:'1", ;:.'1 B
10. Un om poate ajunge de la parterul unui bloc la etajul 5 In trei modurl 1, did
1. 2 ,
diferite: 1) foloseste liftul; 2) rnerqe pe scan: 3) pana la etajul 2 merge pe scari, , 1 Fig,1b

poi ia liftul. In care dintre cele trei situatii, lucrul mecanic efectuat de greutatea
,
:'" d
>:.
omului este mai mare? Justificati raspunsul.
Fig,1a
11. Unui corp i se imprirna acceasi viteza lnitiala pentru a se deplasa pe trei
suprafete orizontale din materiale diferite: 1) din sticla: 2) din lemn; 3) din beton -F; - =I11,a,::::>-F/o = 111,
a, ::::>-PI11,g=I11,a,::::>a, =-pg=-O,II11/s
2

neslefuit. Notarn cu L1, L2 §i L3 lucrul mecanic efectuat de forta de frecare pana Analog:
18 oprirea corpului In cele trei situatii. Ce relatie exista lntre valorile L1, L2 §i Lg?
12. Descrieti transtorrnarile de energie care au loc atunci cand 0 minge de
- -
F/2 =1112a2::::> FJ2 =1112G2::::>pm2g=1112({,::::>G2=pg=O,lm/s
l

cauciuc cade de la 0 anumita Inaltime, ajunqe la Parnant §i se ridica din nou. Legile vitezelor celor doua mobile sunt:
Se neglijeaza frecarea cu aerul. v, = vo, + a.t
V2 = V"l + a2l
TInand cont de sistemul de referinta ales: V'II = 22 111I s
 '., ••••.• '''' •• 11..1''

l.lucl
(1) v, ,: (22- 0,11) 11/ /.1' ~i V'" = -I 5 11/ 1 ,I'
(2) v, =(-15+0,11) I11ls
Helatlile (1) ~i (2) se reprezinta grafic sub forma unor drepte, Determln
punctele in care aceste drepte taie axele:
Pentru V1: t=o v1=22 m/s ~i t=220 S V1=0 m/s
Pentru V2: t=O v2=-15 m/s si t=150 s V2=0 m/s (fig, b)
., I" ~I '>'7 7'57',.,., Ti, -------------'- '
b. Considerarn originea sistemului de axe In A (Fiq.t.a). Ecuatiile de mili ..
puntru eele doua vagoane sunt: Fig. 2
I' . t 2

\', vll,I+a'2 ~lx2=d+vII,t+a22

b. In ciocnirea plastlca dintre bila ~i taler se conserve impulsul sistemului:
In momentul lntalnirii X1=X2' - - - n1V
12 t' ' t2 P.ibila. + p. i.talcr
:! p..~I.\·lclII ::::> mv I = (m + 111)v
I
::::> v = --'
( )

1'",/1 Cl'2=d+v",t+a'2::::>d=(v,"-v"JI+(a,-a,) 2 ::::> d=2700m 111 + 111,

v este viteza sistemului dupa ciocnire.

rs;J
C. Viteza pachetului fata de Pamant este suma vectoriala a vitezei pachetulu Apllcarn legea conservarii energiei mecanice tinand cont ca sistemul are
In\ade vagon ~i a vitezei vagonului fata de Parnant (fig. 1c). ~
atat energie potentials qravitationala, cat ~i energie potentiala determinate de
• - - ~.. V1
v. - v, +v::::> v, +v =cv. fortele elastice. In 'fig, 2 sunt aratate nivelurile pentru care energia potentials
unde: v, = v," -llg! = 12ml s \ 1 este nula.
docl: v" = 15mJ s -: : V; Einifial = Efinal ::::>
(m + m )v2
0
ky2
+ _0 + (m + mo )gd =-
ky2
• 2 222
nergia cinetica a paohetului este E(. = m;" = 5625 j Fig. 1c unde y = y" + d ,
2
d. Calcularn viteza celui de-a I doilea vagon in momentul Intalnirii : -In I'd'
ocum ~I v d'm re It'd
ana e mal' sus, 0 bti
pnem: v,,(I11+m,,)(kd
= , --2gd J
, v 2 = v"' + a 2 t = (-1 5 + 0,1 . 100) 1111 s = -5 In 1 s m 1111
Aplicarn legea conservarii impulsului sistemului format din pachet ~i vagonul 2:

I) I pocnet
-
+ Pi vagon 2 =
-
P final
Relatia dintre lnaltimea

v,z =2 g h deci
eel:
de la care cade bila ~i viteza ei langa taler este:

h =-=
v,' (111+111,,)(kd
--
2
2 gd) 0975
= v, In
Proiectam aceasta relatie vectoriala dupa directia miscarii vagoanelor (OX) 2g 2111g 111

~i obtinern:
I17V,+I17,V, C. Sp (
mv
= 111\1 -I11V, = 111--'- - v,
J = ---'mm,v = -0,58 Ns
tuv, +I11,V, = (m+I11,)v'::::>v'= - =-1,61111 s 111+111" m+m;
111+111,

xemplul 2, a bila de masa m=O,4 Kg cade liber de la lnaltimea h fata de 15. Un om cu masa m1=80 Kg se afla ln repaus, tntr-o barca de rnasa
talerul de masa mo=O,2 Kg, fixat la capatul superior al resortului de constants m2=40 Kg ~i lungime 1=3 m, Omul Tncepe sa alerge de la capatul A al barcii cu
lastica k=600 Nrm. In urma ciocnirii, bila se lipeste de taler, iar distants acceleratia a1=2 m/s2 fata de Pamant spre celalalt capat B, a. Ce torta de
maxima, pe vertlcata, pe care se deplaseaza talerul rata de pozitia initiala este tractiune dezvolta omul? b. Ce acceleratie capata barca fata de Parnant? c. In
d=O,1 m. Determinati: a. deformarea resortului lhainte de ciocnire; b. inaltimea h de cat timp ajunge omul In B? d. Care sunt impulsul total ~i enerqia totala ale
la care cade bila; c.varlatia impulsului bilei prin ciocnirea cu talerul (g=10 rn/s"). sistemului om-bares atunci cane omul a ajuns tn B?
Rezolvare . 16. Doua mobile de rnasa m1= ,6 kg, respectiv m2=2 kg se afla la distanta
a. Talerul este in echilibru: d = 120 m unul de celalalt. Un resort orizontal, de constanta elastica K=600 N/m,
este prins de corpul rn-. Mobilele se deplaseaza unul spre celalalt pe 0
/-. "+ -G,,= 0 ::::> F,- G ,,= 0' ::::> ky " - m"g =0 ::::> m"g
Y" = -k-'= 0 ,,),)
"" em
suprafata orizontala, cu trecare, coeficientul de trecare fiind ~=0,2, Se irnprima
mobilelor simultan vitezele initiale v1=12 rn/s ~i v2=20 m/s. Sa se afle: a. timpul
 re mobileIe se clocnesc (Iungimea resortului este neglljabila Tncom
ell d); b. vlteza mobllului de rnasa m2 in momentul ciocnirii; c. com prim
mnxlrna a resortului (g =10 m/s2). Se neglijeaza lucrul mecanic efectuat
lor\ole de frecare in timpul ciocnirii corpurilor.
17. Un tren cu masa de 1000 t i§i rnareste viteza de la v1=54 Km/h la V2=
ntr-un mlnut !?i40 secunde. Forta de tractiune dezvoltata de locomotiv
I "'80 KN. Sa se calculeze: a. acceleratia trenului; b. lucrul mecanic efectuat
lor\o de rezlstenta in timpul t; c. puterea medie dezvoltata de motorul
locomotlvei in intervalul de timp considerat.
IH. Un corp este lasat sa cada liber de la lnaltlmea h.
11 acelasi moment, pe aceeasi verticala, este aruncat de
la sol, vertical in sus, un al doilea corp cu viteza initiala 60
VU~I cu masa egala cu jumatate din masa primului corp.
raflcul din fig. 18 arata dependenta distantei dintre
Ie doua corpuri in functie de timp. Calculati: a. dis-
tanta parcursa de primul corp pana la ciocnire; b. viteza
Inltlala a celui de-al doilea corp; c. marimile §i sensurile
vltezelor celor doua corpuri dupa ciocnirea perfect Fig. 18
lastlca (g =10 rn/s").
1I). Un corp cu rnasa M=50 kg este urcat cu viteza
onstanta, v=20 mIs, pe un plan inclinat, care face
unghlul a = 30° cu orizontala, folosind sistemul din
fig. 19. Coeficientul de frecare intre corp §i plan fiind
11=0,2, sa se determine: a. masa corpului, m, folosit Fig. 19
pentru ridicarea corpului M; b. lucrul mecanic efectuat
de greutate asupra sistemului in fiecare secunda; c. puterea rnecanica pierduta
a urmare a frecarii (g=10 rn/s').
20. Un corp eu masa M=50 g este aruncat de jos in sus pe un plan inclinat
u viteza initiala vo=40 m/s. Se cunosc: coeficientul de frecare dintre corp §i
plan ~L=O,2,unghiul planului a=30o§i g=1 0 m/s2. a. Dupacat timp ajunge corpul
la distanta maxima fata de locul lansarii? b. Puterea medie dezvoltata de forta
de frecare la urcarea corpului pe plan. c. Momentul revenirii la locul lansarll,
daca se considera originea timpului momentul Tn care incepe miscarea
corpului. d. Variatia impulsului corpului din rnornentul lansarii pana la revenirea
Tnlocul de lansare. ' afle: a. forta cu care primul corp apasa pe suprafata
21. Experimental se realizeaza sistemul din fig. 21. ~ Fig. 26
Se mascara unghiul planului, a, §i se observe ca M fortei de contact dintre m2 §i suprafata orizontala in prima secunda §i unqhlul
pentru rn=rn-, respectiv m=nrn, sistemul are 0 miscare
uniforrna. a. Exprirnati coeficientul de frecare in functie
de a §i n. b. Calculati acceleratia sistemului pentru: Fig. 21
o
a=30 , ~=0,2, M=4 Kg, m=2,5 Kg.
. Pineo AU do IlInnllll" I 4 III ~I rnasa M=20 Kg
'10 dcplaseaza fara trec.u U pe 0 suprafata orizon- A M m~
toll~1.Corpul de rnasa m=10 Kg aflat initial in B (fig. 22) W}//////////H///; ~
';0 deplaseaza cu frecare pe placa, ~L=O,1,Siste- Fig,22
mul, initial in repaus, este pus in rniscare sub actiunea unei forte F=70 N.
Aflati: a. in cat timp corpul de rnasa m ajunge in A; b. impulsul sistemului cand
corpul m a ajuns in A; c. lucrul mecanic efectuat de forta F pe durata de la
punctul a) (g =10 rn/s").
23. Peste un scripete ideal este trecut un fir fara rnasa, de capetele caruia
sunt legate doua corpuri de mase m1=2,5 Kg §i m2=1,5 Kg. Initial corpurile sunt
tinute astfel lncat distanta dintre ele, masurata pe verticala, sa fie d=1 m
(corpul de masa rn, este deasupra celui de rnasa m2). Se lasa sistemul liber.
Sa se calculeze: a. acceleratia corpurilor; b. dupa cat timp corpurile se afla la
aceeasi lnaltirne; c. modulul impulsului sistemului in momentul in care cele
doua corpuri se afla la aceeasi tnaltirne (g =10 rn/s").
24. 0 bila de biliard, cu masa m1=O,1Kg, se deplaseaza cu viteza v1=10 m/s
pe . 0 suprafata orizontala fara frecari §i ciocneste perfect elastic 0 alta bila
identica aflata in repaus. Ciocnirea nu este central a §i din acest motiv vitezele
bilelor dupa ciocnire au directii diferite. Marirnea vitezei primei bile dupa
ciocnire este u1=8 m/s. Calculati: a. energia cinetica a sistemului celor doua
bile dupa ciocnire; b. marimea vitezei celei de-a doua bile dupa ciocnire;
c. unghiul dintre vitezele celor doua bile dupa ciocnire.
25. Un corp cu masa m=2 Kg este tras in sus, fara
frecare, pe un plan inclinat ce face unghiul a cu planul
orizontal. Cablul se rupe dupa t=2s. Graficul din fig. 25 5
reprezinta cependenta vitezei corpului de timp
(g=10 m/s"). a. Determinati acceleratiile corpului §i un-
ghiul a. b. Ce distanta a strabatut corpul in urcare; 2 3 t (5)
c. Calculati tensiunea in cablu. Fig. 25
26. Pentru sistemul din fig. 26 se cunosc: m1=6 Kg,
m2=5 Kg, F1=60 N, a=30o, q=tOm/s" §i coeficientul
de frecare dintre corpuri §i suprafata orizontala pe ~
F,
care se afla, ~L=0,46.Initial sistemul este in repaus. .m? ~.
Dupa t1=4 5, firul care leaga corpurile se rupe, Sa se 7Q7777~ ~
orizontala in timpul actiunii fortei F1.; b. rnarimea
m facut de aceasta cu verticala; c. viteza maxima a corpurilor; d. distanta dintre
corpuri lei rnornentul t'=5 6, stiind ca lungimea firului este 1=1m. '
27. Un corp cu masa rn, ciocneste central §i elastic un alt corp de rnasa
m2=O,5 Kg, aflat in repaus. Tn urma ciocnirii, corpul de rnasa rn, transfers
corpulul Ill;. enerqla clnetlca Ec=4 J. Calculatl: a. impulsu! celui de-al doll .U. Un oorp eu masa m=100 9 este aruncat de [os tn sus pe verticala eu
corp dupa clocnlre; b. variatia impulsului corpului rn- prin ciocnire; c. Ior] vrtoza inl~lala vo=200 m/s. In punetul de lnaltime maxima la care poate ajunge
ictloneaza asupra lui m, daca ciocnirea dureaza 0,1 s. .orpul, are loe 0 explozie tn urma careia se obtin doua fragmente de mase rn,
H. Pe un drum ABCD (fig. 28) se de- I m2 care se vor misca In sensuri opuse pe directie verticala (m, porneste ln
plaseaza un mic corp de rnasa m=0,2 ~g. [os). Raportul maselor este m1/m2=2/3, iar energia de explozie este E=5000 J
Porllunlle AB ~i CD nu sunt suprafete h1 !?i se distribuie integral sub forma de energie cinetica a celor doua fragmente.
plane ~i freearea pe aeeste portiuni este sa se calculeze: a. lnaltirnea, , maxima pe care 0 atinge corpul; b. energiile
Iloglljabila. Portiunea BC este plana si mecanice ale celor doua fragmente imediat dupa explozie; c. intervalul de timp
orlzontala, iar eoefieientul de frecare este Fig. 28 lntre momentele atingerii Parnantului de catre cele doua fragmente (g=1 0 m/s2) ,
p=0,2. Cunoscand tnaltlrnea h1=1,25 m, 33. Locomotiva unui tren de 600 t dezvolta 0 putere constanta de 10 MW.
I3C=40 em ~i g=10 rn/s", se cere sa se determine: a. viteza eorpului tn WI Trenul are 0 miscare rectilinie ~i uniforrna. La un moment dat, se desprinde un
. lucrul meeanic al fortei de frecare pe portiunea BC; c. inaltirnea maxima h2 I vagon cu masa de 60 t. Dupa un timp de la desprinderea vagonului, trenul
re urea eorpul pe portiunea CD dupa lansarea din A; d. de cate ori strabat capata 0 viteza constants de 40 Km/h. Se considera toate fortele de rezistenta
rpul portiunea BC pana la oprire si la ce distanta de B se opreste eorpul. proportionale cu qreutatile. a. Calculati raportul dintre forta de rezistenta ~i
I). Un elev urea Tn lift pentru a se F (N)
greutate. b. Care a fost viteza trenului Tnainte de desprinderea vagonului?
deplasa tntre doua etaje ale unui bloc. EI 1,4 ,- c. Ce distanta a parcurs vagonul pana la oprire (g=10 rn/s')?
urrnareste indicatiile unui dinamometru de ': 34. Un avion cu rnasa m=2,5 t cu motorul oprit planeaza cu viteza v=144 Km/h,
re a atarnat un corp de 100 9 lncepand 1 -- : : coborand de la tnaltirnea h1=2 Km la h2=1 Km ~i parcurqand 0 distanta d=10 Km.
I

din momentul pornirii liftului (t=O) pana: : Calculatl: a. energia totala a avionului la Tnceputul coborarii: b. lucrul mecanic
04 I I
efectuat de fortele de rezistenta in timpul coborarii avionului; c. puterea pe care
;And aeesta se opreste. Pe baza deter- ' ----: : t (5)
mlnarilor facute, el traseaza grafieul din 0 1 5 trebuie sa 0 dezvolte motorul avionului pentru a se Tntoarce cu aceeasi viteza
fig. 29. a. Calculati acceleratiile liftului ~i Fig. 29 (g=10 rn/s").
precizati sensu I de miscare Tntre cele 35. De tavanul unui vagon este legat un fir de lungime 1=7,3 cm ce are prins
doua etaje; b. Care este diferenta de nivel Tntre etajele tntre care s-a deplasat la celalalt capat un mic corp greu. a. Vagonul este tn repaus. Atunci cand firul
IIftul? c. Pe podeaua liftului este un pachet cu masa m'=2 Kg. Cu ce forta face cu verticala un unghi 0=30°, i se tmprlma corpului 0 viteza v» perpen-
pasa pachetul pe podea tn momentul 1'=5,1 s (g=1 0 m/s")? diculara pe fir pentru -ca acesta sa faca un unghi P;::600 cu verticala. Calcu-
30. Pe 0 suprafata orizontala, neteda, fara frecari, se afla doua corpuri de lati v». b. Vagonul este lasat sa alunece liber, fara frecari, pe 0 panta de unghi
masa m1=1 Kg ~i m2=2 Kg leqate la capetele unui resort. Resortul este tinut 8=10°, Cu ce unghi fata de verticals deviaza firul tn pozitia de echilibru relativ
omprimat cu ajutorul unui fir. Energia potentlala a
resortului este Ep=12J. Se al corpului fa,a de vagon (g=10 m/s2)?
rde firul ~i cele doua corpuri capata vitezele V1 si V2 atunci cand se desprind 36. 0 sanie de rnasa m ~i lungime I intra la un moment dat (t=O), cu viteza v«
de resort. a. Aplicand legea conservarii impulsului pentru sistemul descris, de pe zapada cu coefieientul de frecare la alunecare ~l1pe asfalt cu coeficientul
deterrninaf raportul vitezelor celor doua corpuri ln momentul desprinderii lor de de frecare la alunecare ~2 (~2>~1)' a. Ce lucru mecanic etectueaza forta de
resort. b. Care sunt vitezele celor doua corpuri dupa desprinderea de resort? c. frecare tn timpul trecerii de la 0 portiune la alta a saniei? b. Ce vlteza v are
Oupa cat timp distanta dintre corpuri este de 24,3 m daca In momentul sania dupa ee a intrat pe portiunea de . Ec (J) ,
desprinderii ele se aflau la 30 cm unul de altul? asfalt? c. Ce conditie trebuie sa Tndepli-
31. Un corp cu masa m se afla pe 0 supratata orizontala pe care se poate deplasa neasca Vo pentru ca sania sa nu poata trece 4
fara frecare. Corpul este leg at de un resort orizontal de constanta elastica k. Ini~ial In .Tntregime pe asfalt?
resortul este nedeformat ~i are lungimea xc. lncepand cu momentul 10=0, cand lun- 37. Un corp cu masa m =1 Kg, aflat tn
gimea resortului este xc, asupra corpului actioneaza 0 forta F. Sa se calculeze: repaus, este tras pe un plan orizontal de 0 V • , x(m)
a. lungimea maxima a resortului daca forta F este constanta; b. lungimea ~
maxima a resortului daca torta F creste foarte Tncet de la zero la valoarea F.
forta constanta F
paralela cu planul, care 0 05 2,5
se anuleaza la un moment dat. Graficul ' Fig. 37
 IZlcA MOLECULARA
ndentel energlei cinetice a corpului de pozitla sa este dat in fI_.
Calculatl: a. vlteza maxima a eorpului in timpul frecarii: b. timpul in car Metoda ecuatlel de stare
Metoda ecuatiel de stare se aplica in problemele in care sistemul ee evolueaza
paroursa dlstanta de 0,5 m, masurat din momentul plecarii corpului; c. coeficlent
ste un gaz ideal, aflat in stare de echilibru termodinamic.
do frecare cu planul; d. forta de tractiune (g=10 rn/s").
Metoda are la baza ecuatia de stare a qazelor idea Ie, aplicata pentru a stare
JH. Ooua bile de mase m1=0,4 Kg ~i m2=0,6 Kg sunt suspend ate de fI sau pentru doua/mal multe start de echilibru suceesive.
pmalele de lungime 1=1~astfel lncat bilele se ating. Prima bila este deviata cu U in aceasta metoda se utilizeaza marirnlte fiziee ~i relatiile notate in fig. 1.
unch: (x,1=600~i lasata liber. Cu ee unghiuri deviaza bilele daca ciocnirea lor estl
. elastlca; b. plastica c. cata caldura se degaja in eioenirea plastlca (g=10 m/s2) con stante de material con stante universale parametrii de stare
JI). Un automobil urea 0 pants de unghi neeunoscut a«50) eu vite R .- m
v,=3 m/s. Coborand aceeasi panta, la aceeasi putere dezvoltata de motor, ,I
He vlteza V2=7m/s. Atlati ce viteza .v va avea automobilul pe un drum orizontal
daca puterea motorului rarnane neschirnbata. In toate eele trei situatil, forta d
~ » I
N
rezlstenta tntarnplnata de automobileste proportionala cu greutatea acestui ••,
v2
coeficientul de proportionalitate rarnananc nesehimbat. (Pentru unghiuri a<So
fae aproximatiile: sin«=« ~i eosa=1.) p
40. 0 bila grea suspendata de un fir ideal de lungime L=80 cm
te deviata de la verticala pana cand firul a devenit orizontal
(fig. 40) ~i apoi este lasata libera. Cand firul face un unghi
,
,,I,
,-1
L/,a
f'

Iii
B=q
r
Q)
(1=30° cu orizontala, bila ciocneste perfect elastic un. perete o U
vertical. Atlati lnaltimea h la care se ridica bila dupa cioenire.
e
c.
Q)
n
41. 0 eprubeta de rnasa M=100 g, inchisa au un dop de rnasa '0
'iij.
m =10 g, este suspendata in 0 eu ajutorul unei tije de masa Fig. 40 '0
c:
neglijabila ~i lungime L=1 rn (fig. 41). Daca se lncalzeste '0.
prubeta, dopul zboara sub actiunea presiunii vaporilor de eter o Q)
'0

din interiorul ei. Cu ee viteza minima v trebuie sa zboare dopul Pl.l

pentru ca tija sa efectueze 0 rotatle cornpleta in jurul punc- p= RT
tului 0 (g=9,8 m/s")? ' [ p = knT )
42. Trei barci de rnasa M=90 Kg fiecare aluneca una dupa M I ' I I
~
alta pe suprafata unui lac eu viteza vo=10 m/s fiecare. La un m m
[ p=inmo~ ) pV =-RT
moment dat, din barca din mijloe se arunca simultan in barea Fig. 41 ~ IJ
din fata ~i in cea din spate cate un sac de masa m=10 Kg cu
( p =~n~ ) pV= SRT
viteza u=2 m/s fata de barea din mijloc. Aflati vitezele barcilor dupa ce sacii au
\
ajuns in barea din fata, respectiv in eea din spate,
Fig. 1 [ U=~SRT
2
lJ
Programul metodei:
• se identifica sistemul/sistemele deserise in problema;
• se identifica/se noteaza, pentru fieeare sistem ~i fiecare stare ale acestora,
parametrii de stare;
• se stabileste ce se tntarnpla eu cantitatea de substanta ce intra in
alcatuirea flecarui sistem pe parcursul evolutiei acestora:
• se aplica ecuatia de stare pentru fieeare dintre startle specificate in text;

____ '1tr4
 nallzeaza slstemul de ecuatll obtinut cornparand num xomplul _
necunoscutelor ~I nurnarul ecuatlilor;
Un clllndru vmllcul de inaltime 2h ~i aria sectiunii S este trnpartit in doua
oornpartlrnente de catre un piston mobii fara frecare ~i de masa m. Oeasupra
ompleteaza sistemul de ecuatli cu relatii generate de inforrnattl d
pistonului se gase~te heliu ia presiunea p, iar sub piston - oxigen. In momentul
marlml fizice specificate in textul problemei;
Initial, pistonul, fiind in echilibru, imparte cilindrul in parti egale. La un moment
rezolva sistemul de ecuatii, urmarind aflarea raspunsurilor la cerlnt
dat pistonul devine permeabil pentru heliu. Considerand temperatura constants.
din textul problemei.
sa se afie cu cat s-a deplasat pistonul.
/OclztJri:
Rezolvare
masa sistemului se modifica atunci cand sistemul este deschis, in timp I. II.
nurnarul de moli se poate schirnba ~i datorita unor fenomene chimice cu 2h, S, m, p 31, Sh, p, T 3'1, S(h -X), p', T
r fi disociatia sau reactia de combinare a constituentilor din vas; x=?
• Tn cazul in care volumul sistemuluilsistemelor nu rarnane constant, un 32, Sh, P2, T F21 3"1+32, S(h +x), P'2, T
dlntre relatii este cea care reda conditia de echilibru mecanic a par1ii mobll
lnvelisului, care poate fi: .
a. piston ce sedeplaseaza liber, cu frecare sau fara frecare; _ ecuatia de stare pentru fiecare dintre cele patru stan de echilibru termodinamic:
b. piston legat la capatut unui resort fixat la celalalt capat de restul vasului; heliu: pSh = S1RT oxigen: P2Sh = 32RT (1)
c. 0 coloana de lichid; p'S(h - x) = S'1RT; P2S(h + x) = (S"1+S2)RT
• uneori, doua sisteme sunt separate printr-o membrana perrneabila pentru
_ conditia de echilibru mecanic pentru piston in cele doua start
un anumit tip de molecule; in acest caz, difuzia prin membrana are loc
pana cand concentratia acelui tip de molecule este aceeasi in ambele starea I. F1+ G + F2 = 0 =>pS + mg = P2S ;
(2)
compartirnente. starea II. F{ + G + F;+ F2 = 0 =>p'S + mg = p'S + P2S ;
xomplul1. Intr-un recipient de volum V =' 48 ~ se gase~te oxigen molecular la
_ heliul trece prin piston pana cand ajunge sa fie uniform distribuit in tot cilindrui;
preslunea p = 24 atm ~i temperatura 9 =
15°C. Pentru 0 sudura se consurna
ea urmare:
(= 40% din cantitatea de oxigen, dupa care recipientul se inch ide ~i se aduce • presiunea lui va fi aceeasi in ambele compartimente: p' pOI; =
(3)
la temperatura 91 = 37°C. Sa se afle: a. masa oxigenului consumat; b. pre- • nurnarul de moli de heliu va fi proportional eu volumul compartimentului:
lunea din recipient la temperatura 9; c. densitatea oxigenului la temperatura 91•
- (\ h - x SOl - S h + x
S' 1-~1--- (4)
Rezolvare •
.h '
1- 1---'
h '
V= 48 ~ a. - sistemul: oxigenul din recipient _ rezolvand sistemul format din relatiile (1), (2), (3) ;;i (4). se obtine expresia
P = 24 atm starea initiala starea interrnediara starea finala ... I . pSh
dep Iasarf pistonu UI x =-.
9 = 15°C V, T, p, m1 ~ V, T, p', m2 V, T1, P1 , m2 mg
f= 40% m :f canst. m = cons . Metoda transformarilor de stare
91 = 37°C Metoda se aplica atunci cand un sistem format din gaze ideale trece dintr-o
- se aplica ecuatia de stare pentru starea initiala ~i se afla m,
a. tsm =? m1 pV~ stare de echilibru termodinamic in alta stare de echilibru ~i se bazeaza pe
b. p' ==? pV =-RT =>m1=- aplicarea legilor transforrnarilor de stare (fig. 2).
f.1 RT
C. P1 =? Programul metodei:
Sm=tm --+6. V
= f~=0424' 105p a·48·10 -3 m3 '32kg/kmol:::
.
062k • se identifica sistemul/sistemele descrise in problema;
1 m RT' 8310(J/K'kmol)'288K ,g
• se identifica/se noteaza, pentru fiecare sistem ~i fiecare stare a acestora,
b. - se aplica ecuatia de stare pentru primele doua start
parametrii de stare;
pV =!!!.lRT • se stabileste ce se tntarnpla cu cantitatea de substanta ce intra in
~ m _fm prin lmpartirea lor =>P1 p(1- f) 14,4 atm = = alcatuirea tiecarui sistem pe parcursul evolutiei acestora pentru a se
P1V=_2 RT= 1 1 RT verifica daca este tndeplinita cerinta m = const. (3 = const.),
~ ~ • se reprezinta startle de echilibru ale slster.iulul in coordonate p, V;
C.- se utilizeaza una dintre formulele dinsinteza reprezentata in fig. 1
• in functie de evolutia celorlalf parametri de stare, se stabileste tipul de
P1~ 14,4'105Pa'32kg/mol 3 transformare de stare si se cornpleteaza diagrama p, V cu graficele
p = RT1 = 8,31(J/mol'K)'310K = 17,8 kg/m transformarilor respective;
 • lpllctlleglle transform~rilor identificate;

---Vl,
• taro pentru flecare stare flind
uiallzeaza sistemul de ecuatii obtinut - cornparand numarut P 2
necunoscutelor §i numarut ecuatiilor;
I legile proceselor, graficul se
2
P
f
r 3
• se completeaza sistemul de ecuatii cu relatii generate de informatil
• I
I
I
despre rnartm' fizice/situatii specificate in textul problemei; Metoda energetica P1t----'11 :
• se rezolva sistemul obtinut, urmarlno gasirea raspunsurilor la cerintels Aceasta metoda este utilizata la toate cate- . I
;/ I
I
I
I
din textul problemei. I I . I V.
goriile de fenornene : fizice. Ea lnsearnna ~I I I I \ I
a Va 4Vo
starea ini{ia
~
( ttenstormeree ) starea fina/a
analiza starii energetice a sistemului pentru
doua/mai multe stari de echilibru termodinamic Fig. 3
.9
m,3 = const. P1Vl
--:::--
P2V2
f
s ~i a interactiunilor sistemului cu rnediut exterior
m T, pe parcursul trecerii acestuia Tntre starile respective (fig. 4).
T2 m
m,3 = const. 'Plvl::: P2V ! ( m, 3 = const. Q izobar= 3Cp(T2 - T1) ]

m,3 = const. E1.::: P2

V; V2 ( m, 3 = const. Q izocor = 3Cy(T2 - T1) ]
m,3 - const. p-a+bV,
a ~i b constante
--
( m, 3 = const. Q adiabatic = 0 ]

~ G,9 "const. p, "p,~ *"r,. J ~

starea initiala
p-; V1, T1

*.
,
(m, 3, C = const. Q = SC(T2 - T1) J
o
~[ m, 3 = const. Vl =V2 -+ r;:::
P1P21~r; 0 .... .x.,~ J!,,~~Hactiuneterrnica
.g /1;-·if"·~"'·"'I":J '
Q) •• ' 1"/ r'• .!..... -------------.,

(3J [m, 9 "const. T," T,~ p, V, = p,V, 1 [3J ~

'0
Q)
:~ *. .'
~~ sistem ( m, S = const.

"''fJ. •.~.,......... .
=
t:J.U SCy(T2 - T1) )

Fig. 2 E • ·~·i~t;racliu~e mecanica

Exemplul 3. 0 anurnita cantitate de gaz are parametrii Po, V;, To. Gazul este
lncalzit la volum constant pana T§i dubleaza temperatura 2To, apoi se destinde starea finala
• (
m, S = const. L izoterm = 2.3SRT In tV
la presiune constanta pana la volumul 4 Vo. Din aceasta stare, gazul revine la P2, V2, T2 .
starea initiala printr-o transformare pe parcursul careia p V n = const. Sa se afle ·(m,s=const. Llzobar=p(V2-V1) J
n !?i sa se reprezinte procesele in coordonate p, V. \
Rezolvare
Po, Vo, To 1. inc 2. 3. [ m, S = const. L izocor =0 ]
V = const., T, 2To = 3
inc fn 1.
o
U
3 0 3 c
o 3
P = const., V2 = 4 Vo Po II P1
U U 'L= aria delimitate de gf. P =f(V), ordonatele '
Pl
=
pv " const. Vo
II /I Po P1 :::f(V1), P2 =f(V2) ~i axa 0 V.
n=? To ~
E Vo
2To I~
4Vo
T2 ~
E I Tov,
Fig. 4
- se aplica legile transformaruor
Exemplul 4. Un mol de heliu trece din starea 1 In starea 3
transformarea 1-+2: ~~ ::: ;;'0 ' prin doua procese (fig. 5). In primul proces, 1-2, destinderea
p

transformarea

transformarea
2-+3:
2'0
\.I,
~ = TO,
'2
4\.1,

3->1: Pl(4Vo)n :::povon.

prelucrate, ceu. P1 = 2 Po
T2 = 8To
2An = 1
n
1
= - 2"
are loc la caldura rnolara constanta §i egala cu % R, iar ln al
doilea proces, presiunea variaza direct proportional cu
volumul. Temperatura initiala (1) este egala cu cea finala (3).
Sa se afle lucrul mecanic efectuat de fortele de presiune ln
C5
Y
,," 2
Fig. 5
v•

\.
 , stllnd ca In procesul 2-3 acestea etectuaza lucrul mecanl lImO/la,
- se scrlu parametril de stare tn startle 1, 2 ~I 3 ~i se stablleste In • atuncl ut'llld Iuerul mecanie efectuat pe intregul proces cielic poate fi
,,' ~w I in care sistemul interactioneaza cu mediul exterior (fig. 6); evaluat prln intermediul ariei delimitate de cictu, randamentul se afla
•.· •.·· •.•. ·•.•. ·•.1 ••.•.•.•............
1. i m = canst. ! 2.' m = canst. 3. utilizand relatia 11 = _0 L ;
9- ! face schimb de ! 9- ! fac,: schimb de 9- primit P 2
I caldura 012 i i caldura 023 • cand exista lnforrnatii despre combustibilul utilizat

3::~f1Jv
iP1! 2>!P2, ~P3
!' V 1 j
'
>."" j
,
V2' j > :r'· V3 de motorul term ie, caldura primita de fluidul de
I l 1 1 lucru trebuie sa fie exprimata Oprimit = mcombustibilq.
,! u
T1 i f ace
! himbd I
sc 1m? e ucru!
!
uT2 ! f h' b d I
! ace sc 1m. e ucru i
I T1
U Exemplul5.
! 1! rnecaruc L12 j 2! rnecaruc b3 ! 1
~""' j i .1 t. . Un gaz ideal monoatomic (9- = const.) efectueaza
,. j . I .~
Fig. 6 procesul ciclic din fig. 6. Se considers cunoscuti :
,------ a
I 6U0 V1 3V1.
e aplica primul principiu al termo-
dlnamicii pentru transformarea
tnlocuteste expresia variatiei
nterne pentru gazul monoatomic ~i a
1-2, se
energiei

Idurii schimbate cu mediul exterior:

~l" 12= L12 + 6U12
12 = 1,5 RS(T2
- T1)
012 = % R9-(T2 - T1)
L12=
}

_ % R9-(T2 - T1) (1,

.
-.

I
parametrii din starea 1. Sa se afle: 1. variatia
temperaturii gazului in procesul 1-2; 2. lucrul rnecanic
primit de gaz; 3. randamentul ciclului.
Rezo/vare
S, P1, V1, T1 a. T2 se afla utilizand legea transforrnarii generale pentru procesul
Fig. 7

-- --.....~-.-- ~ -
,', .,.- 1. 6T12 =? 1-2 r--
se exprirna lucrul mecanic efectuat de 2.L231 = ? P1 V1 _ 3P13V1 -, -g' fiT - T T I 6T12= 8 T1 '_'.
tortelede presiune In procesul 2-3, se 2-3: Ln = P2; P3 (V3 - V2) 3. r] = ? -:;:---r.- -0"2- '1 - £..1 12- 2- 1-
'1 2
3P1
utluzeaza legea acestui proces. ~: = ~: ~ . 1 b. L231 = Ln + L31 = U23BC2 + U31AB3 = P1+2 (2V1- 3V1) + P1(V~- 2V1) - L231 =
- L23 = 2' SR(T1 - T2) (2)
i ecuatiile de stare pentru starite 2 ~i 3: - 3p1 V1 - L231 = - 3SRT1
- lmpartind relatiile (1) ~i (2), se obtine ~
lucrul mecanic In procesul 1-2: L12 = 1,5 L23 c. gazul prirneste caldura tn procesul 1-2 ~i cedeaza tn procesele 2-3, respectiv
3-1; procesul cielic delirniteaza 0 suprafata a carei arie poate fi evaluata relativ
Randamentul motoarelor term ice user, pentru calcularea randamentului se va folosi relatia
Principiul metodei: L
11 =..In.1..
• se identifica fluidul de lucru, parametrii de stare pentru fiecare dintre stante 012 '
specificate ~i transformarlle lor de stare; 012 = 9-CdT2 - T1) = 9- 2R 8T1 = 16 SRT,;
• se noteaza startle de echilibru in diaqrarna p, V ~i se traseaza graficele 3P1
transforrnarltor ce au loc; L1231 = L12 + L231 = P1 +2 (3V1 - V~.~ L::.1_~~.2 V1 - 3p1 V1 = P1 V1 = SRT1;
, '
• se stabilesc transtormartte in care sistemul primeste caldura, respectiv cele I r] = 6,25%
in care cedeaza:
1. Aflati densitatea unui arnestec format din m, = 50 9 oxigen molecular ~i
• se aplica formula caldurli schimbate de sistem cu mediul exterior, specifica
fiecarui tip de proces;
m2 = 0
=
20 9 hidrogen molecular la temperatura 8 20 C ~i presiunea P 0,9 atm. =
2. Balonul de volum V = 20,5 i confine un amestee de hidrogen molecular ~i
• se calculeaza Oprimit = L O~rimit' respectiv Ocedat = L O~edat ~i heliu. Masa amestecului este de 13 g, temperatura 270C ~i presiunea 5,4 atm.

10cedat I = L 10~edat I; Sa se afle masele celor doua gaze.

3. In vasul in care se gase~te oxigen se produce 0 descarcare electrica. Ca
• pentru aflarea temperaturilor ~i a .relatiilor dintre ele se aplica legile urmare, tot oxigenul se transforms in ozon, iar temperatura creste de doua ori.
transforrnartlor ee alcatuiesc proeesul ciclic: Cum s-a schimbat presiunea gazului? Volumul vasului se considera constant.
4. In vas se afla un amestec de azot si hidrogen. La temperatura T, cand tot
• se aplica formula randamentului unui motor termic r] = 1_I~cedat I . azotul este disociat in atomi si mai exista doar molecule de hidrogen, pre-
primit siunea amestecului este p. La temperatura 2 T, cand ambele gaze sunt
disociate, presiunea in vas devine 3p. Sa se afle raportul numarului de moli de
azot ~i hidrogen in starea finala. .
 5. In vas se afla m1 = 16 9 de oxigen atomic !?I III;
cate ori se schirnba presiunea din vas daca tot oxlgenul se combln
hidrogenul necesar forrnarii apei? Temperatura in vas se mentine constan
Se neglijeaza presiunea vaporilor de apa saturanti ~i volumul ocupat d
care se forrneaza.
6. Balonul, care contine m1 = 1 kg azot, supus lncercarilor explod
temperatura 81 = 350clC. Ce cantitate de hidrogen m2 poate fi intrcdusa ill v
la temperatura 82 = 20°C, pentru a avea un coeficient de siquranta de 50ri
mare?
7. in vas se afla un amestec de heliu ~i oxigen. La temperatura 8 = - 2°
presiunea P = 0,9 atm, densitatea amestecului este p = 0,44 kg/m3. Cat devl
presiunea in vas daca din el se lndeparteaza jurnatate din nurnarul
molecule de oxigen?
8. Un piston greu, ce aluneca fara frecare in interiorul unui cilindru inchis
asezat vertical, este situat la baza acestuia. Sub piston se introduce 0 anumlt
cantitate dintr-un amestec de hidrogen atomic ~i heliu. Ca urmare, pistonul
ajunge la jumatatea cilindrului. Cu timpul, pistonul coboara, deoarece materialul
din care este alcatuit este permeabil pentru heliu. in final, pistoriul rarnane Tn
echilibru la 0 treime din lnaltimea cilindrului. Temperatura se rnentine constant
. Sa se afle raportul dintre rnasa heliului ~i cea a hidrogenului din amestec.
9. Prin destindere izoterrna, presiunea gazului variaza cu I1p = 5.104 Pa, ia
densitatea, cu I1p
5
= 0,5 kg/m3. Stiind ca in starea finala presiunea est
P2 = 1,5'10 Pa, sa se afle densitatea gazului in starea finala.
10. Vasul cilindric de arie a bazei S = 10 cm2 este lnchis cu un piston masiv.
Sub piston se afla gaz. Vasul lncepe sa urce cu acceleratia 2g. Daca
temperatura gazului este rnentinuta la valoarea ini~iala, volumul de sub piston
scade de 1,5 ori. Presiunea exterioara este 105 Pa. Sa se afle masa pistonului.
11. in diagrama P- V (fig. 11) este data destinderea
gazului, in cadrul careia el trece din starea 1 de presiune P 1
Po ~i volum Vo in starea 2 de parametrii de stare Po/2 ~i pOf-----~ I
I.
2 Va. Sa se transpuna acest proces in coordonate P - T, po/2r----~---I
~i V - T. Sa se stabileasca legea transforrnarii. I I V
12. in cilindrul vertical, sub piston, se afla m = 160 9 o
I
VO 2Vo
oxigen atomic. Pistonul este suspendat de un resort.
Fig. 11
Inaltirnea coloanei de oxigen de sub piston este h = 60 cm
atunci cand 8 = 17°C, resortul fiind nedeformat. Prin
tncalzlrea oxigenului cu 118 = 100°C, pistonul urea cu I1h = 20 cm. Sa se afle
constanta elastica a resortului.
13. Pistonul termoizolator imparte un cilindru orizontalinchis Ie capete in doua
pa~i egale, de lungimi i = 144 mm. Pistonul s~ deplaseaza fara ~ Apoi, pistonul este lasat liber ~i, dupa cateva oscilatii, ajunge in stare d
trecare. Compartimentele contin gaz la temperatura 5°C. Un p 1
compartiment este Incalzit cu 18bC, iar celalalt cu 2°C. Cu cat s-a ~ T = const.
deplasat pistonul in timpul schirnbariitemperaturii cilindrului? ~ sferica este Po. Sistemul este izolat termic.
14. in fig. 14 este dat graficul variatiei starii unui gaz ideal in 0 3
coordonate p, V. Sa se transpuna acest proces in coordo- Fi.g.14
nate V, T.
16. lntr-un cilindru vertical d811GIlIsIII un capat, sub plstonul usor,
nnurnlta cantitate de gaz monoalomlc. Sistemul este tncalzlt lent,
nstlel tncat, atunci cand caldura cedata de gaz este de n = 4 orl mal ml
decat cea prirnita prin tncalzire, pistonul in cepe sa coboare. Raportul dint
volumul maxim ocupat de gaz ~i cel de dinainte de tncalzire este k
fie raportul dintre forta de frecare ~i forta exercltata de atmosf
pistonului.
16. intr-un proces izoterm, in care gazul monoatomic primeste caldura, fOI'\&1
=
de presiune efectueaza lucrul mecanic L 1 kJ. in continuare, gazul prim
caldura Q = 1 kJ intr-un proces izobar. Cu cat s-a modificat energia intern
gazului pe parcusul proceselor enumerate?
17. 0 cantitate de gaz ideal se destinde asttel tncat volumul sau creste dlreot
=
proportional cu presiunea V ap. Pe parcursul acestui proces, gazul primln
caldura Q, i!?i rnareste presiunea de la P1 ·Ia P2·, Sa se determine expresl
coeficientului de proportionalitate a, stiind caldura molars la volum constant.
18. lntr-un vas vertical de volum V, sub pistonul greu, se afla gaz la temperatur
Pistonul are masa M !?iaria sectiunii S. Pentru ridicarea temperaturii gazulul
11T trebuie sa i se dea caldura Q. Sa se calculeze variatia energiei intern
gazului. Presiunea atmosferica este Po. Se neglijeaza fre-
carile. P B
19. Daca gazul ideal efectueaza procesul ABC, primeste P2t---r-l
caldura Q (fig. 19). Ce caldura va primi gazul pe parcursul P1--tA-c'1
procesului ADC? I
I
I_V
=
20. Cata caldura trebuie data m 0,1 kg de neon pentru a o V1
=
se tncatzi cu 118 5°C, daca prin tncalzire presiunea varlaza Fig. 1
direct proportional cu volumul?
21. Cilindrul orizontal termoizolator de volum V confine heliu in cele d
compartimente separate printr-un piston termoconductor care se poate depi
fara frecare. Gazul, aflat in compartimentul stanq, primeste caldura Q. S
afle variatia presiunii heliului.
22. In ciltndru, sub pistonul user de arie a sectiunti transversale S, se am~ear
I.
2
I
la presiunea atmosferica Po !?itemperatura Ts: Cilindrul este irnpartlt in dou
compartimente egale de un perete orizontal !?ifix ce prezinta un mic orificiu.
piston se asaza un corp de rnasa m. Ca urmare, pistonul ajunge la perete. S
se afle temperatura T1 a aerului din cilindru considerand ca acesta !?ipistonul
-nu conduc caldura.
23. in cilindrul vertical se atla 3- moli de gaz ideal monoatomic. Cilindrul est
inch is la partea superioara cu un piston de masa m !?isectiune S. La inceput,
pistonul este tlnut fix, gazul din cilindru avand volumul Vo ~i temperatura To
echilibru. Se neqlijeaza frecarile, capacitatea calorica a vasului sl a pistonulul.
Sa se afle temperatura ~i volumul gazului in starea ftnala. Presiunea atm
2 V 24. Intr-un vas cilindric tnchis la 'arnbele capete poate aluneca fara frecare un
piston prins de baza cilindrului prin intermediul unui resort. Resortul est
nedeformat daca pistonul se gase!?te la capatul stanq al vasului. in part
 • 1-1·'~'y',"I'" .-..., •....., •.

plstonulul Introduoe gaz CS ocupa volumul V la presiun (;nldurilor primite de gaz in aoeste procese; c. pentru procesul b. raportul dintre
rul mecanl fectuat de Iortele de presiune atunci cand volumul oeuelr cf\ldura prlrnlta de gaz in timpul lncalzirii §i eea prirnita in !P
dubl tlrnpul raeirii. 2
33. Temperatura heliului scade de k = 3 ori intr-un proces 5P1 ....................•
· Un mol de gaz Ideal este supus procesului ciclic
Indlcat In fig. 25. sa se afle lucrul mecanic total descris de legea pV2 =
const. Prin aceasta, energia interna
3
toctuat pe parcursul acestui proces clclic, a gazului variaza cu 50 J. Presiunea minima atinsa de gaz 3P1
5
· Un mol de gaz ideal este supus unei transformari in acest proces este Pmin = 10 Pa. Sa se afle: a. presiunea
1
lice alcatuite din doua procese izobare §i doua P11· ·i~3 maxima atinsa de heliu in aeest proces; b. volumul gazului P11 j
procese Izocore. Raportul presiunilor la care au loc I
I
/
~.
in starea tinala. .
:V
I
I ~
~
34. Gazul ideal diatomic (S = const.) efectueaza
o V1 3V1
procesele izobare este egal cu 5/4, iar raportul ~
I ~

volumelor la care au loc procesele izocore este 6/5. o T1 procesul ciclie din fig. 34. Sa se afle: a. in care proces Fig. 34
Dlferen1a dintre temperatura maxima §i cea minima Fig. 25 variatia energiei interne este cea mai mare; b. raportul
te 100 K. Cerinte: a. reprezentarea transformarii L1->2 / L1~3; c. randamentul eielului.
35. Un mol de gaz ideal este utllizat ea fluid de lueru P
Icilce in coordonate p, V; b. lucrul mecanic efectuat pe parcursul acestui ciclu.
· Un mol de gaz ideal monoatomic, aflat in starea initiala 1, V pentru un motor termic ce funcnoneaza dupa un proces 2P1l----~1;j2
Junge in starea finala 4 prin procesele redate in fig. 27.
Dlferen1a dintre temperatura initiala §i cea finala este de
102
: :
eiclic format din: transformarea lzobara 1-2, pe parcursul
careia temperatura creste eu 50 K, transformarea izocora ~;/
~1 1
P1 ----;.
1
3
: V

100 K. Cerinte: a. reprezentarea procesului in coordonate V, p; ~ 1 : 4 2-3, pe parcursul careia temperatura scade cu 80 K, §i o V1 2V1
leularea caldurf totale schimbate de gaz cu mediul /: 1 transformarea adiabatica 3-1. Sa se afle randarnentul Fig. 36
rlor. . 0 Fig. 27 T motorului termie.
Un mol de heliu treee din starea caracterizata prin 36. Un motor termic functloneaza dupa eiclul reprezentat in
proslunea 150 kPa §i volumul 20 r in alta stare de presiune 50 kPa §i volum
100 t Destinderea gazului se produce la inceput adiabatic. §i in continuare
lzobar. Pe parcursul acestei transforrnari, gazul primeste caldura Q
se afle: a. temperatura minima atinsa de gaz in acest proces; b. lucrul
mecanic efectuat de fortele de presiune pe intregul proces.
= 7700 J.
fig. 36. Sa se afle randamentul aeestui motor termic.
37. Procesul ciclic de functionare a unui motor termic este
redat in fig. 37, fiind format din transformarea
1-2, transformarea izoterma 2-3 §i transformarea
adiabatica

3-1. Randamentul motorului este 11 = 20%. Fluidul de lucru

izocora
Pl2 v
9. 0 anurnita cantitate de gaz monoatomic se destinde astfel incat volumul este un mol de gaz monoatomic. Pe parcursul procesului 0 "

Fig. 37
u creste de la 1 r la 2 r, iar presiunea seade liniar cu volumul de la 1000 kPa izoterm, fortele exterioare efectueaza lucrul mecanic L = 25 J.
In 400 kPa. Sa se caleuleze: a. caldura prim ita de gaz; Sa se afle cu cat difera temperatura maxima atinsa de gaz
b. variatia energiei interne a gazului.
30. Un gaz ideal monoatomic ocupa volumul V = 5 m3 la
5
presiunea p = 2'10 Pa §i temperatura
.

81 = 27°C. Gazul
PI~
T2
fata de cea minima.
38. 0 anumlta cantitate de heliu este supusa procesului
ciclic din fig. 38. Tn transformarea 1-2, fortele de presiune
1
/3
V 2

=
te lncalzit izobar cu t:. T 100 K. Sa se afle: a. nurnarul de .......
( T1 etectueaza lucrul mecanic L12, iar in transforrnarea 2-3, 0 /. .. V
moli de gaz; b. lucrul mecanic efectuat de fortele de 01.. ' .. ' ~ tortele exterioare efectueaza lucrul mecanic L23. In Fig. 38
presiune; c. variatia energiei interne. .- V transformarea 3-1, gazul nu face sehimb de catdura .• p
31. Un mol de gaz monoatomic treee din starea Fig. 31 cu mediul exterior. Sa se afle lucrul mecanie efeetuat ___ B C
caracterizata prin temperatura T1 in starea de tern- p in timpul comprirnarii adiabatice. 2po
perature h 0 data prin procesul a §i alta data prin 2p1 1~ 39. In fig. 39 sunt red ate doua procese clclice: ABCA
po~---0
§i ACDA. In ambele cazuri, fluidul de lucru este gaz IA 011
procesul b (fig'. 31). Pentru procesele date, sa se afle:
. raportul variatiilor
h. raportul caldurilor
energiei interne ale gazului;
molare ale gazului; c. raportul p
1
:

1
+! b

1
2 ideal monoatomic. Sa se afle raportul randamentelor
a 2 motoare ce ar functiona dupa aceste procese.
o
1
1

Vo 3Vo
V

1 1 Fig. 39
lucrurilor mecanice efeetuate de fortele de presiune. :: v
32. Un mol de gaz monoatomie trece din starea 1 in 0 V 2V
starea 2, 0 data prin proeesul a §i alta data prin procesul Fig 132 1

b (fig. 32). Sa se calculeze: a. raportul lucrurilor .

mecanice efectuate de fortele de presiune in cele doua procese; b. raportul
 Moto

qu Aceasta metoda se utilizeaza atunei cand schema circuitului electric poate fi

slmptiflcata treptat prin lnlocuirea gruparilor de rezistoare si/sau qeneratoare
NA R lectrice cu rezistorul, respectiv generatorul echivalent Metoda are ca baza de
Icul relatiile stabilite pentru parametrii elernentului de circuit echivalent
[p = Po(1+?J]
,----~-"
Gj n
/fi
"
.0 l
S CD (fig, 1), Exemplul 1. Rezistoarele care intra in alcatuirea circuitului electric din
fig, 2 au rezistentele de valori: R1 15 kO, R2 =
10 kO, R3 10 kO, R4 = 10 kO, = =
",
Fiecare dintre sursele electrice are parametrii: E 5 V !?i r 0, Sa se afle: = =
I
, I m "'''',
,/"
d =_ ',/'" ",,,,.'" /"
I
9
a. intensitatea curentului electric ce trece prin surse; b. tensiunea la bornele
" V '........ ,I N rezistorului 2; c. puterea electrica disipata in rezistorul 4.
I 1

;
:'
,/ n=~

,R- P
sJ f. ~
\
//'('--q-=-N-q-O~)
1~
GJ
rn ~ CD
Rezolvare
=
R1 15 kG,
=
R2 10 kG,
=
R3 10 kG,
=
R2
R1

3R3 4 R2 R3,4
, R1

2R3,4,2 4
R"

!
I (
R = Ro(1 + as) I1 r I,' 'Q;~ R4 10 kG, t=e
1

\,
\
\
\
n:
R, = zp;
1=1,

L-
n 1
"
'J
/
,
'/
.'
1
1
/
i}'~
,/
'ffi '- U
1t1~
t>
Q)
_
L
L = qU
= UI f1t
=
n 3, E= 5 V,
r= 0
a. I ; b. U2; c. P4
~~I
Fig. 2
"4 I I-H-il
Fig.2a

a. - se inlocuiesc treptat qruparile serie !?icele paralel cu elementele echivalente,

1
~~
Fig.2b Fig.2c

\,
' R
1
-=
R
1
------
'w 1
Q)
Q
E
calculandu-se parametrii acestora (fig, 2abc):
'\ P i=1 i /~;,--- -"'_1 \ <(IJ R3R4 R1R342
....•..•------;,
...
",~~'
n n
/
(
\
o L, = qE R3,4 = R + R
3 4,
= 5 kG, R3,4,2 = R2 + R:J,4 = 15 kG, Re = R R "
1 3,4,2
= 7,5 kG

I
/ e, = ai, rs = L '\ \
i, = EI fJ.t Ee nE = =
15 V, re 0;
- se apllca legea lui Ohm
=
!?i se aM intensitatea curentului prin surse
" i=1 i=1 \
J \ E
' \ 1=-_e_=2 mA-
'/ r" Q=6W re +Re '
1
Ep = E, rp = -n I
1
E
1
1
1
1 Q = ,UI f1t b. U24 = E; ~ J'=~
3,4,2
= 1 mA ~ U2 = I'R2 = ,
10 V;
: /'" n \:
\ ~Ei : Q = I<R 6t
. U2
\

\\ 1-_-r;
E __ '-1
~

1
r. =-- J
"
I
C. U34 = U24 - U2 = 5 V ~ P4 = ;~4 = 2,5 mW.
\ p- n p n 1 I

"\ ~1
~- ~_
£..:. I
/ Metoda legilor lui Kirchhoff
' n r;
GJ , .~ ..
1

\'\ i=1 1 i=1 ./,/

~.... "" "
Pentru calcularea intensitatii curentilor dintr-o retea se apeleaza la legile
" .••..... _---------, " Kirchhoff atunci cand schema circuitului electric nu poate fi transpusa in
scheme echivalente mai simple.
n n u Legile Kirchhoff pot fi aplicate !?i pentru calcularea rezistentei rezistorului
echivalent. In acest scop, se conecteaza la bornele circuitului 0 sursa electrica
~±)Ek = ~±)/kRJ< 11 = E
k=1 k=1
fictiva, care va determina trecerea unor curenti prin retea, Trebuie rnentionat
R faptul ca in acest caz tensiunea la bornele circuitului este egala cu cea
Fig,1 III = ~r rezultata din adunarea caderilor de tensiune pe laturile ce alcatuiesc drumul
Exista diferite metode de rezolvare a circuitelor electrice alcatuite din surse ales arbitrar lntre capetele circuitului.
electrice §i consumatoare, Exemplul 2. Rezistoarele din circuitul reprezentat in fig. 3 au aceeasi
rezistenta: R1 = = =
R2 R3 R. Tensiunile electromotoare sunt egale cu: E1 E, =
 ,PU\4II,.,' ,'I VI I.'M~I"'I", '.'WI

prima lege a lul Kirchhoff:

4 E, lar rezlstenteie lor Interloare sunt
fie tntensltatlle curentilor ce strabat I R, fnod =
F: I, 13 + '4; (1)
clrcuitului. • lnod =
D: 12 + 14 15;

- se aplica legea lui Ohm pentru fiecare latura (2) l?i se calculeaza intensitatile
R3 curentilor (3):

A 12 Fig. 3
VA-VF=/1r.
'V F-V -I B- 3r.
{U-V1=/1r.
V 1 -I
- 3r.
{U-'1V=--;
1 U-V2
• r '2 =--;
r
It~, - se noteaza curentii electrici l?i sensurile lor (fig. 3a), VA - VD = '2r. (2)_.... U - V2 l2r.= ..••~ (3)
- se identifica nodurile: reteaua are 4 noduri (A,B,C,D) { VF - Vo = 14r. V1 - V2 4r. =' V1 V1 - V2 V2
~ - prin aplicarea primei legi a lui Kirchhoff se obtln Vo - VB = IsR; V2 = IsR; '3 =-;:-: '4 =-r-: 's =Fi'
I-
r D relatii independente:
- prin Inlocuirea relatiilor (3) in (1) l?i 3R + r 4R
II~E2 nod B: I'" =
I, +/3, efectuarea calculelor se obtin expre- •..••. V, = U 5R + 3r' V2 = U 5R + 3r
CiiI' {
nod A: I, +/' 12,= (1) siile potentialelor:
f" nod D: 12 = /''' +f'; - se aplica legea I a lui Kirchhoff in nodul P l?i legea lui Ohm pentru 0 portiune
de circuit, se inlocuiesc expresiile potentialelor l?ise calculeaza rezistenta RAB:
E3 - se ldentifica ochiurile de retea: sunt 3 ochiurl
Fig.3a fundamentale; = 13 +/5 = ,v1 + V2
r R
-
U V V
~
_
-----1,
r 5R + 3r
I
lege un sens de parcurgere pentru fiecare ochi de retea:
plica legea a II-a a lui Kirchhoff: { ,=_R
U

AB
.
•.••.•••• -=
RAB
...1+---1.
r R
••.•••••
L
RAB -
3R+5r
-
J

I: E1 = - I,R, + '3R3;
{ II: E1 + E2 2R2; = , (2) 1. Un rezistor este parcurs de curent electric a carui intensitate creste in mod
III: E3 - E2 = '3R3; uniform de la zero la I 2A In llt, = =
10 s, apoi de la Iia 21 in urrnatorul interval
e continua cu rezolvarea sistemului de ecuatli format din relatiile (1) l?i (2) prin de timp II t2 = 40 s, iar In ultimele llt3 =
10 s scade uniform de la 2/1a zero. Sa"
Tnlocuirea datelor din problema l?iefectuarea calculelor: se afle sarcina electrica a electronilor de conductie ce au traversat sectiunea
." r------.-- ":";-- ..-- ..- ....
'', conductorului in cele 60 s .
f = I, +/3, ! /1 = EIR 2. Firul de wolfram al unei lampi are lungimea t = 20 cm !?i rezistenta R = 200 0
I, +/' = 1 2, I 12 = 3EIR '1 la temperatura e = 2500oC. Sa se afle diametrul firului.
I2 = I" +f" , I I3-- 2EIR
<••••••• ~
3. Rezistenta unui conductor din cupru este de doua ori mai mare decat a unui
E= -I,R + '3R; =
I I' 2EIR I
conductor din aluminiu, iar masa, de patru ori mai mica. De cate ori este mai
E + 2E= '2R; i I" = a . I
4E - 2E = R; '3 l...c.~ 3EI!! J ' lung un conductor tata de celalalt?
4. La capetele unui'rezistor liniar din cupru, aflat la temperatura de OOC, se
o
Metoda tensiunii dintre noduri aplica 0 tensiune de 5 V. Atunci cand rezistorul este lncalzit la 100 C,
intensitatea curentului prin acesta variaza cu 0,5 A. Certnte: a. rezistenta
xemplul 3. Sa se calculeze rezistenta electrica a qruparll reprezentate tn
rezistorului la DoC; b. reprezentarea qrafica a functiei R = f(9).
fig. 4 atunci cand este conectata la retea tntre punctele A l?i B.
5. La 0 sursa electrica cu t.e.m E !?i rezlstenta interioara r se conecteaza un
Rezolvare conductor metalic de rezlstenta R. Conductorul are aria sectiunli transversale
- considerarn ca generatorul conectat F
S. Sa se afle: a. viteza medie a miscarii ordonate a electronilor de conductie
Tntre A l?i B asiqura la bornele qruparii
tensiunea U l?i este parcurs de curentul I
- .: ',--" --"'3 prin conductor; b. masa conductorului. Se va considera ca fiecare atom de

(flg.4a);
r R +'4--"'5 P
metal da un singur electron de conductie. Masa atomica a metalului este A,
densitatea d, nurnarul lui Avogadro NA, sarcina electrlca elernentara qo, iar
- se considera borna B conectata la ~A B
rezistivitatea metalului este p.
parnant, deci VB = 0; A B .•.
- se noteaza potentialele in purrctele A, Fig.4a
6. Bateria, conectata la un rezistor de rezistenta R1 = 3 0, este parcursa de
Fig. 4
=
0, F: VA U, Vo = V" VF == V2; curentul I, = 2' A. Cand este conectata la rezistorul de rezistenta R2 = 6 0,
- se noteaza curentii prin ramuri;
 nn:rrclr;ITATr "1 MI\uNr '111M

de curentul Il c 1,25 A. S~ se caloul rezlsten\1 unu: voltmetru ~i rezistenta rezistorului; c. indlcatla volmetrului care
interloara ale bateriei. iarnane Tn circuit atunci cand celalalt se deconecteaza. .
ste dat graficul dependentei tensiunii la 18. In fig. 18, graficul 1 reprezinta caracteristica curent - +/
(A)
i surse electr1ce de intensitatea curentului 4 tensiune a unui rezistor de rezistenta R1, iar graficul 2, 0,6
circuitul alimentat de catre aceasta. Sa gruparii serie a primului rezistor cu un alt rezistor de
sea: a. t.e.m. a sursei; b. rezistenta 3 rezistenta R2. Cerinte: a. rezistenta R2; b. caracteristica
tntcrloara a sursei; c. expresia functlei Uborne = f (I). 2 curent - tensiune pentru cel de al doilea rezistor.
· l enslunea la bornele sursei electrice este 5 V, iar 19. La bornele bateriei cu rezistenta interna· necu-
prln cresterea rezlstentei exterioare de 6 ori aceasta noscuta ~i t.e.m. 9 V se conecteaza in serieun volt- U(V)
cteste de 2 ori. Sa se afle t.e.m a sursei. metru ~i un ampermetru ale carer rezistente sunt
0,5 2,5
· 8ateria cu t.e.m. de 4,5 V asiqura printr-un rezistor necunoscute. Oacatn paralel cu voltmetrul se leaga un
do rezlstenta R = 7,5 0 un curent cu intensitatea rezistor de rezistenta necunoscuta, indicatia am- Fig, 18
I :: 0,5 A. Sa se calculeze curentul de scurtcircuit al bateriei. permetrului se dubleaza, iar a voltmetrului scade de
=

f]:~
10. Caracteristica unui generator electric este Uborne 1,5 - 0,8 I (in unitatl S,I doua ori. Sa se afle indicatia voltmetrului dupa conectarea
'M. se afle: a. t.e.m. a generatorului; b. rezistenta tnterna a generatorul rezistorului.
· curentul de scurtcircuit al generatorului. 20. in schema din fig. 20, vottmetrul indica tensiunea la
11. Cand sursa electrica este parcursa de curentul electric de intensitate 11 = 4 bornele rezistorulul de rezistenta R = 300 kO. Cat trebuie sa
tensiunea la bornele ei este U1 = 26 V. Curentul de scurtcircuit al sursei e fie rezistenta voltmetrului pentru ca prin conectarea lui Fig. 20
10 =: 30 A. Sa se afle tensiunea la bornele sursei electrice atunci cand e indicatia sa difere cu 2% tata de valoarea reala a tensiunii UR?
=
purcursa de curentul 12 6 A. r-r:=J-
Se neglijeaza rezistenta sursei electrice, iar R1 = 100 kG.
12. sa se afle rezistenta circuitului redat in 21. in fig. 21, grafic~11 1 reprezinta caracteristica curent - tensiune aunui
fig 12. Fiecare rezistor are rezistenta egala rezistor de rezistenta R1, iar graficul 2, a gruparii
u 2 O. paralel a primului rezistor cu un alt rezistor de /(A)
13. Doua rezistoare, prin legarea in paralel, rezistenta R2. Cerlnte: a. rezistenta R2; b. carac- 0,6
dau un rezistor echivalent de rezistenta teristica curent - tensiune pentru cel de al doilea
3,43 0, iar prin conectarea in serie, unul de rezistor.
rezistenta 14 O. Sa se afle rezistentele celor doua rezistoare. 22. Doua elemente cu rezistenta tnterioara
14. Sa se calculeze rezistenta rezistorului echivalent intre ...--c:::::J--- = =
r1 0,2 0 ~i r2 0,4 0 se conecteaza intre ele cu
bornele A ~i Bale circuitului din fig. 13, in care toate bornele de aceeasi polaritate. Tensiunea la bor- U(V)
rezistoarele au aceeasi rezistenta R = 3 O.
15. 0 sursa electrica cu t.e.m. E = 2,1 Y se afla la distanta
=
t 20 m de un consumator de rezistenta R =
2 O. Circuitul
.A
Fig. 13
nele elernentelor este de 1,5 V. Unul dintre
elerrrente are t.e.m. de 1,2 V. Sa se afle t.e.m. a Fig. 21
6

celuilalt element. .
ste parcurs de un curent cu intensitatea 1= 0,7 A. Firelede 23. Bateria este fermata din m =,3 gr,upari paralel, fiecare qrupa conti nand
legatura sunt din cupru si au diametrul 0 = 1,2 mm. Sa se afle: a. rezistenta =
-n 20 elemente identice legate in serie. Un element are E = 1,35 V ~i r 0,3 0, =
interioara a sursei; b. tensiunea electrica la bornele sursei. Bateria alirnenteaza un consumator de rezistenta R = 2,5 G. Sa se afle:
=
16. 0 sursa electrica cu rezistenta interioara r 0,2 0 alirnenteaza un grup de a. intensitatea curentului eleotric prin consumator; b. lntensitatea curentului
ece becuri conectate in paralel. Fiecare bee are rezistenta R = 250 O. Firele de electric printr-un element; c. tensiunea electrica la bornele bateriei.
legatura au sectiunea transversale de 0,1 rnm", lungimea fiecaruia este i = 2,35 24. Doua elemente ce au t.e.m. E1 = 2 V !i'i E2 = 1,5 V ~i rezistentele interioare
m si sunt confectionate din cupru. Curentul electric din fiecare larnpa are inten- r1 = 0,3 0 !i'i rz = 0,2 0 sunt legate in paralel ~i conectate la un rezistor de
=
sitatea 11 0,5 A. Sa se determine t.e.m. a sursei. , rezistenta R = 2 O. Sa se afle: a. intensitatea curentului in rezistor; b. inten-
17. Doua voltmetre identice legate in serie se conec- sitatea curentului prin fiecare element; s: tensiunea la bornele surselor.
teaza la 0 sursa electrlcaCand in paralel cu unul dintre 25. Daca la bornele unei surse cu tensiunea electromotoare E = 1,44 V ~i
voltmetre se leaqa un rezistor, voltmetrele indica 1,4 V, =
rezlstenta interioara r 0,2 0 se conecteaza un ampermetru, acesta indica un
respectiv 3,1 V (fig. 17). Se consldera ca rezistenta curent de intensitate 1 = 4,8 A. Ce va lndica arnpermetruldaca i se adauqa un
sursei este neglijabil de mica. Cerinte: a. tensiunea sunt de rezistenta R; = 0,15 O?
electromotoare a sursei electrice; b:
raportul dintre Fig. 17
 =
I '.Illn, cuouttul olm:hl" dill IIg. 36 se dau: R, 2 0, ~
n, H~ • 0 D, , .• 0,0 o sl lntensttatea curentului Rl R2
=
Inc\r lc prln rezlstorul 2, I'] 3 A. S~ se afle: a. inten- E, r R
IIn\lIu ourentllor prln ceilaltl rezistori; b. t.e.m. a sursei; ~
putorea dezvoltata de sursa. ' Ig.
o sursa electrica lucreaza cu un randament 111 = 80% atunci cand are
cunoctat la borne rezistorul de rezistenta R, = 40 a. Sa se afle: a. rezistenta
lJ1tlHn~ a sursei; b. randamentul cu care ar lucra sursa daca la borne s-ar
«onecta rezistorul de rezistenta R2 = 400 a; c. raportul puterilor debitate de
1115<1 in cele doua cazuri.
. Ooua elemente identice legate in paralel, cu rezistenta intertoara de r = 1 a

1~
tlucare, alimenteaza un rezistor de rezistenta R = 1 a. Sa se afle de cate ori se
;l1imb~ raportul dintre puterea disipata in rezistor ~i cea totala daca
lernentele vor fi conectate in serie la acelasi rezistor.
9. Pentru alimentarea de la reteaua de 220 V a unei
lampi calculate pentru tensiunea de 110 V se utllizeaza un .'
roostat. Lampa are rezistenta de 1000 a, iar reostatul, de
000 a. Modalitatile de conectare sunt red ate in fig. 39.
~ se afle randamentele celor doua procedee de conec- a. b.
tare. . Fig. 39
40. Puterea electrica pierduta pe linia de transport
reprezinta 5% din puterea obtinuta la consumator. Cum trebuie schimbata
tensiunea la inceputul liniei !?i rezistenta consumatorului pentru ca, la aceeasi
putere obtinuta la consumator, puterea pierduta pe linie sa scads la 1%?
41. Tensiunea electrica la bornele unui rezistor de rezistenta R = 100 a variaza
in timp conform legii U :;: k~t, unde k = 2 daca tensiunea e~te exprirnata in volti
!?itimpul in secunde. Sa se afle caldura disipata in rezistor in primele 100 s.
42. Sursa electrica cu t.e.m. E !?i rezistenta interioara r este conectata la un
consumator aflat la distants f de sursa. Consumatorul, care are tensiunea de
functionare U, trebuie sa dezvolte puterea P. Sectiunea firelor de legatura este
aceeasi pe toata linia. Sa se afle rezistenta unitatii de lungime a conductorului
ce intra in alcatuirea liniei.
43. In doua conductoare conectate in paralel la 0 sursa electrica se dezvolta
aceeasi putere. Primul conductor are lungimea de 3 ori mai mare !?i aria
sectiunii de 15 ori mal mare decat ale celui de-al doilea. Sa se afle raportul
rezistivitatilor materialelor din care sunt confectionate rezistoarele.
44. La un element galvanic se conecteaza in serie doua rezistoare, unul dintre
ele avand rezistenta de n = 2 ori mai mica decat rezistenta interloara a sursei
electrice. AI doilea rezistor are rezistenta astfel tncat in el se disipa 0 putere
electrica maxima. De cate ori se schimba intensitatea curentului prin elementul
galvanic atunci cand rezistoarele se conecteaza in paralel?
45. Puterea utila data de 0 sursa electrica este 6 W atunci cand este parcursa
de curentul de 2 A sau de 6 A. Sa se afle puterea utila maxima a acestei surse
electrice.
-,
 molecular,
M ~/.mtmt
140.8; 177.A, A, A, F,
41..1.6; 95.E;
1. C; 46. 91. _, 13:1 I), 141.0; A;
96.A. A. A, F. F;
8', 47. 8 92. 0; W (~: 49.0;
97.B; 142. F, A. A. A, 178. E;
3. E; L, 50.C; 179.8;
48. 0 93. 8; I~Ir' 98.C; A;
A,A,A,A, F; 51. E; 180. F. F, A, F, A;
4. 8 49. A. 94. A 1~1 99.0; 143.C;
5. A; 50. C; 95. B; 1[I I' , 52.~;
144.0; 181. E;
53.0; 100.A;
6. 0; 51. 8; 96. A 1:111, II. 11, F. F. F, F; 145.C; 182.B;
54.0; 101.C;
7. A 52. 8; 97. C; 1:111, II; 146. F. F. A. A, 183.C;
55. A, A, F, A, F; 102.A,A.F.A.F;
8. 0; 53. C. 98. E; 14 o, I", I, C; A; 184.C;
103.A;
9. 8; 54. C. 99. C; 141. A, j r, A, F, A, F; 56.C;
147.A •. F, A. F. 185. F,A,A. F,A;
57.A, F, F, A, A; 104.8;
10. 8; 55. E; 100. E; , 142, Ill. C; A; 186.8;
58.A, A, A, F, A; 105.A;
11. E; 56. 9; 101. C; 14~1. 1 t. F, F. A. A. A; 148.A; 187. E;
59.C; 106.C;
12. o. 57. 0 102. E; 144. 1).0;
107.0; 149. F, F. F. F, A; . 188.A,A,A.F,F;
I:\. F, A, A. F. A; 60. A, A, A, F, A; 189. A,A,F,F,A;
13. 8; 58. A. 103. B. 145. 150.C;
61. B; 108. E;
14. A; 59. E; 104. A; 146. 14.8; 151.A. A. A. A. 190.C;
62.C; 109.8;
15. 0; 60. 8; 105. 0; 14 Ib.B; F' 191.A;
53.8; 110. C;
16. 0; 61. E; 106. 0; 148. IO.A; 152.A. A. F. A. 192.C;
.
v,
64.E; 111. F, F.A.A.A;
17. C; 62. C; 107. A; 149. 0; 17. E; A' 193. F, F. A, F, F;
55.C; 112. E;
18. A;. 63. B; 108. A; 150. A; IB.O; 153.C; 194.0;
56.A; 113.8;
19. C; 64. B; 109. E; 151. 0; 19.C; 154.E; 195.A;
67.0; 114. F, A. A. A.
20. A; 65. A; 110. A; 152. 0.0; 155.A; 196. A.F.A,A,A;
68.B; F',
21. 0; 66. B; 111. 0; 153. E; 1. A, A. A. A. F; 156. E; 197. A,A,F,A,A;
59.A; 115. A;
22. 8; 67. E; 112. E; 154. A; 2.A. A. F. F. A; 157.A; 198. A,A,F,A,A;
70.C; 116.oE;
23. E; 68. 8 1.13. B; 155. 8; 3.8; 158.C; 199.A;
71. E; 117. F. F.A. A, A;
24. 0; 69. C; \ 114. B; 156. C; 24.0; 159.0; 00. F, F, A,I , ' ,

72.0; 118.0;
25. 8; 70. B. 115. A; 157. C; 25.C; 160.8; 01.8;
73. A. A, A, A, A; 119.8;
26. E;. 71. C. 116. A. a; B. a; 158. C; 26.E; 161.F. F,A, F. F; 02.0;
74.A;, . 120.C;
27. E; 72. A; C. a ; O. f; E. a; 159. A; 27.C; 162.F. A. A, F. 03. A, F, F, A, A,
75. F, F, F.,A, F; 121. E;
28. C; 73. C; 117. A.. f ; B. a; 160. E; 28. F.J ..A, F. F; , A; 04.0:
76. F, F, F, A, F; 122. E;
29. 8; 74. 8. C. a; O. a ; E. f; 161. 8; 29. A. F, A. F. F; 163.8; 05.C:
77.A, A,A,A, F; 123.C;
30. 0 75. A; 118. A; 162. C; 30.A; 164.E; 206.A,A,A,F,A,
78. F, A, A, A, F; 124.A, F, F. F. A;
31. C 76. B. 119. 0; 163. 0; 31.A; 165.A; 207. F, F, A, F, A:
79. A, A, A, A, F; 125.E;
32. 0 77. B; 120. A; 164. A; 32.0; 166.A; 208.A:
80.C; 126.A. F. A. F.
33. 8 78. C; 121. 0; 165. 0; 33.A; 167.8; 209.8;
81.A: A;
34. A 79. A; 122. C; 166. B; 34.0; 168.A. A. F. A. 210.A,F,A,A,.,
127.C;
35.
36.
E
C
80. C;
81. E;
123. A. 167. A; 35. A, F. A. F. F;
36. F. F. F. F. A;
82.0;
83.0; 128.A; A' . 211. A;
212. B;
124. A. 168. E; 129.8; 169.C;
37. C' 82 .: E; 37.8;' 84.A; 213.0;
125. E. 169. O. 130. A. F;A, F, F; 170. A. A. A. F.
38. E 38.0; 85.C; 214. E:
83 .. 0; 126. B. 170. C; 131. F. A, A. F. A; F;
39. 'C 39.C; 86.8; 215.0;
84. C; 127. B. 171. A; 171.8;
87.E; 132.A;
40. E 85. A; 128. 0; 1'72. C; 40.8; 172.0; 216.A:
88.8; 133.8;
41. 8· 86. 0; 129. A; 173. 0; 41.8; . 173.E; 217.C;
89.C; 134.0;
42. 8 87. B; 130. 0; 174. C; 42.A; 174.A. A, F, A, 218. E;
90.E; 135.C;
43. A 88. C; 131. C; 175. 8; 43.E; F; 219.A;
91.A. A. F, A. A; 136.A;
44. A 89. E;, 132. C; 176. A. 44.C; 175.E; 220.0.
92.C; 137. E;
45. C 90. 0; 45.8; 176. F. A. A, A,
93.0; 138. E;
46.0; A;
47.C; 94.A,A,A'r' 139. F, F. F, F. A;

________ .\ ,~ J
 1/J· A, 1\ ~', ~), '0[1,A,
loctrlc/tsto notlsm 111 I): 44 r, IW, A,
(J, I , ~), IJ, "(0, I :
, A, p, A, fl, I;: H, [; 140. t: "I. A, 1'40. A; (1. D:
'1 c: , B; 14/ (;:
, D; 4l. C; 72. D;
, p, P, A, I, A: 100. B; 1411, II, 273. D;
"'''3, 0; 48. A;
, p, P, F, I, A: 101. B; 140, A. A, A, I, 249. D; 274. D;
4. A;
I, I); 1:4. C; 102, B; 1bO, C,
5. B; 250. B; 275, F, F, F, F, A;
n, U: . A; 103, C; 151. B: 6, B; 251. E; 276. A, A, F, F, F;
. A: 6. D; 104. E; 152, t: 227. A, A, A, F, F; 252. B; 277. A;
II, 11: 57. D; 105. C; 153, 0:
253. A; 278, D;
228, B;
'I, A, 58. D; 106. C; 154. B;
229. D; 254. A; 279. A, A, F, A, fl.;
ro, A, A, A, F, A; 59. B; 107. D; 155. C;
255. B; 280. A, A, F, A, F;
230. A;
1'1, C, 60. E; 108. C; 156. C;
231. E; 256. B; 281. A, A, F, A, F;
1:i I : 61. C; 109. A; 157. B;
232. D; 257. D; 282, B;
1:1 A, F, A, A, F; 62. C; 110. D; 158. E;
233. A; 258, A; 283, D;
14, D: 63. B; 111. B; 159. B; 284. D;
234. B; 259. A;
III Ii: 64. D; 112. C; 160. C;
235. A; :260, B; 285. E;
10 I>: 65. C; 113. B; 161. E; 286. D;
236. E; 261. E;
1 r A; 66. E; 114. D; 162. A;
262, A; 287, C;
237. F, F, A, F, A;
111 A, 67, D; 115. B; 163. B; 288. B;
238. B; 263. D;
1 \I A, 68, D; 116. A, F, A, A, A; 164. D;
289. C;
239. B; 264, E;
'II I, A, A, A, A; 69, E; 117. D; 165. D;
240. D; 265. E; 290. C;
I. A; 70. A; 118. B; 166. C;
241. A, A, A, F, F; 266. D; 291. C;
A, A, r, A, F; 71. E; 119. C; 167. E;
292. E;
242, B; 267. A;
J, I I), 72, E; 120, A; 168. E;
293. C;
'4 C, 73. Ay A, F, F, F; 121, C; 169. B;
294. C;
" A, 74, A, A, F, A, A; 122, C; 170. C; 295, A;
D', 75. C; 123, A; 171. B;
296. B;
76. A. A, F, A, A; 124. C; 172, A;
297, C;
77.~; 125. A; 178. F, A, F, F, F; 298. A, A, A, F, F;
78.~; 126. A; 174. C;
299. C;
79. D; 127. B; 175, E; 300, A;
80. E; 128, A; 176. D; 301. D.
81, B; 129. D; 177, A;
82. A, F, F, F, A; 130. A; 178. F. A. F, A, A;
83, A, F, A, F, A; 131. C; 179'. C;
84. A, A, F, A, F; 132. A; 180: E;
85. A, A, A, A, A; 133. C; 181. D;
86. F, A, F, A, A; 134, B; 182. C;
87, A, F, F, A, A; 135, C; 183. A, A, F, A, A;
88. B; 136. C; 184. B;
89. A, A, A, A, A; 137. A; 18,5. E;
90. D; 138, D; 186, E;
91. C; 139, E; 187. A;
, 92. C; 140, A; 188. D;
, 93, D; 141. A; 189. D;
IIG,D: 94, B; 142. E; 190. B;
IHI. f; 95, A; 143. B; 191, B;
4 ( A; 96, D; 144. B; 192. C;
1\11. C; 97, E; 145, A;
 rUo&~r-UNSURI RIcJDL~r-M

I~' 38. B; 74. B', 110, [I:

"'
D: 39. B; 75. A, 111 r,
I, A; 40. D', 76. B; 112. masa unel locomotive s~ fie mare pentru ca torta de frecars sa '1
4, C; 41. A; 77. C; 113.
~)
"
. B; 42. E; 78. B; 114. 0;
torta de tractlune nu poate dep~$1 forta de frecare.
corpurllor este determlnata de acceleratia pe care 0 produce fort
n.
'I..
D;
0:
43.
44.
C;
D',
79.
80.
0;
0;
115.
116.
A: ~ -
II, 0', 45. A; 81. B', 11 onform principlulul fundamental al dinamicii a = F = _ = g = const
I, 0; 46. 0; 82. B; 118. 0; m m
10, D' 47. C; 83. C; 119. B; presupune 9 = const. pentru in~I'imi mici in comparatie eu raza Parnantulul
1'1. B'· 48. E; 84. B' 120. E;
12. C·· 49. 0; 85. 0;· 121. 0;
pentru deplasari mici pe suprafata Pamantului
13. E'· 50. D' 86. 0; 122. 0; J. Lucrul mecanic al fortei F este egal cu suma lucrurilor mecanice efectuate d
14. D'· 51. B'· 87. B; 123. E;
D'·
cele coua componente ale fortei, una orizontala !?i una verticala, pe aceeasl
52. E;· 88. B' 124. B;
A;· 53. D' 89. ·
B', 125. C;
dlstanta d. Cum componenta verticala este perpendiculara pe deplasarea corpulul,
B; 54. ·
D', 90. E; 126. B; lucrul mecanic efectuat de aceasta este nul, deci LF =L F
.
(}"'~0I11111
.

B; 55. B; 91. B; 127. A;

4. Balonul se ridica. Conform legii conservaru impulsului, balonul capata un
E', 56. D', 92. C; 128. A;
impuls egal ~i de sens contrar aerului care iese din balon.
C; 57. A;A; 93. B', 129. 0;
E' 58. C; 94. C; 130. C; 5. Acceleratia deterrninata de forta de freeare in aeest eaz nu depinde de m
A; 59. B; 95. B; 131. A;
B; 60. D', 96. 0; 132. C;
eorpurilor: lal = FJ = !-Img = Itg. Din aeest motiv, nici spatiul pareurs pana la opnr
In m
B; 61. B', 97. 0; 133. C;
nu depinde de rnasa.
A; 62. B', 98. B' 134. A;
B; 63. E; 99. C;· 135. B; 6. In rniscarea descrisa, acceleratiile nu depind de masa corpurilor. Raportul
C; 64. B' 100. B; 136. B; este 1.
E; 65. ·
A', 101. B; 137. C; 7. a. inaltimea nu se rnodiflca, deoareee acceleratia nu depinde de m
C; 66. A; 102. 0; 138. C; b. creste de 9 ori, deoarece lnaltirnea maxima este proportionala eu patratul vit
C; 67. C; 103. B; 139. A; lnitiale.
C·, 68. E; 104. E; 140. B: 8. l.asat sa cada de la 0 lnaltirne H, eorpul va avea la capatul sforii un impul
B; 69. B; 105. C; ·141. 0;
diferit de zero. Apare 0 variatie a impulsului pana la zero intr-un timp foarte scurt,
E', 70. C; 106. 0; 142. A;
A; 71. A; 107. B; 143. 0; eeea ee face ea asupra sforii sa actioneze 0 torta suplirnentara destul de mare ~I
B; 72. B', 108. E; 144. A;
se poate produce ruperea sforii. "-
B', 73. C; 109. C; 145. A; 9. Coeficientul de frecare dintre hartie !?i rnasa este mult mai mic dec
B;. 146.- E; coeficientul de frecare dintre radiera !?i hartie, !?i din acest motiv hartia se mise
147, C; data cu radiera. Deci serisul nu poate fi sters decat daca tinern foaia de hartie fix
148. 0; 10. In toate cele trei sltuatii, lucrul mecanic efectuat de greutate are aceeasl
149. E ..
valoare deoarece greutatea este 0 foria conservative ~i lucrul mecanic efectuat de
ea depinde numai de pozitia initia.la !?ifinala a omului.
11. Conform teoremei de variatie a energiei cinetiee, in aeest eaz lucrul mecanl
fortei de frecare este egal cu variatia enerqiei cinetice a corpului care are ace
valoare tncele trei cazuri, deci L1=L2=L3.
12. 1) In timpul coborarii mingii, energia potentiala se transforma in energl
cinetlca, la suprafata Parnantului energia clnetlca este maxima; 2) cand mingea

(
 locnlrll ell P~mantul, energla clnetl '1. p" O,:l:3 kg/Ill"" 111(/
"'hilI! :; 4,6 g; 1I1'"11hl :;; 8,4 3 2 (Po 1 ~)Vo
formare; 3) cand mingea revine la form 23. T - - To ,1" . . --'"
• fI' 4/3 I>, 5 5 ,9R
IIAI11II HI1It1roUftll = 0,
o

o p' :...8/11 P; V = ~Vo +~ 9RTo

5 5 mg'
· "'~ •• 0,03 k~; Po+-
1I111Hurv · p' = 0,79·10" Pa;
S
24. L = 1,5 pV;
viII 8. mhllilu Imhldrog. 2; =
1·" I )ncO patul armei este blne apasat in urnar, omul ~i arma se comport 9. P2 = 1,5 kg/m3; 25. L =
P2 - PI ( T2 _ Tl ).9R;
IrllJllr corp cu masa mult mai mare decat masa qlontului Conform legll con 10. m= 3,4 kg; 2 P2 PI
Irl1pu1HUIL11, viteza de recul a sistemului orn-arrna va fi mult mai mica (nes
11.P=-Po2Vo
V 3
+'2po;flg.11R;
. =
26. L 83 J;
dud'! In cazul in care patul armei ar fi lasat liber. 27.Q=415J;
I~. B. 140 N; b. 4 m/s2; c. 1 s; d. 0 Ns, 480 J. 28. Tmin=231 K; L=4700J;
12. k = 0,9 kN/m;
111. B. G s: b. 8 m/s; c. 40 em. 13. IJ. x 4 mm; = 29. a. Qprimit= 533 J; b. IJ.U = - 300 J;
6 6
14. fig. 14R; 30. a. & = 0,4 kmoli; b. L == 332 kJ;
17. 0.0,05 rn/s": b. -52,5.10 J; C. 1,4.10 W.
15. FrrlFatm 0,2; = c. IJ.U = 500 kJ;
1H, a. 20 m; b. 30 m/s; c. 0 mis, 30 m/s in jos.
16. IJ.U = 600 J; 31. a. IJ.UalIJ.Ub = 1; b. CalCb = 1,25;
III. B. 33,6 kg; b. 1730 J; c. -1730 W.
Q
c. LalLb 2; = .
'II, 8.6 s: b. 1,73 W; c. 14,5 s; d. 3,4 Ns. 32. a. LalLb = (2/3) In 2;
17. a = C 1
/I I b O' b. QJQb = 32 In2/49; c. Q'JQ"b = 40/9;
· II--tga; .. ( ; +2YP~ -pf)
11 + I
VIJ.T
33. a. Pmax = Pmink2 = 9'105 Pa;
•••• zs; b.; 140 Ns c. 420 j 18. IJ.U = 0 - (Mg + paS) TS ; 2!IJ.U!
· 2,5 m/s"; b.;0,63 s c. 1,58 Ns
19. Ql = Q - (P2-Pl)(V2 - VI);
· 5 j; b. 6 m/s c. a=90o.
2
m
· al=2,5 m/s", a2=-5 m/s a=30o; b. 7,5 m; c. 15 N. 20. Q=2-RLH==41,5J;
IJ
.30 N; b. 55N, a=24,7° c. 5,48 m/s; d. 6,47 m.
20
· 2 Ns; b. -2 Ns; c. 20 N. 21. IJ.P="3v;
H. a. 5 m/s; b. -0,16j; c.1,17 m; d. de 31 ori, 30 cm.
2 mg + paS
I). a. 0,6 m/s", 0 m/s , - 0,4 rn/s": liftul coboara; b. 31,5 m; c. 28 N. 22. T, = To (1 + 5p S
o
);
W. a. 2 ; b. vl=4 mis, v2=2 m/s; c. 4 s. , '

2F F
II. a. x" +- ;b.x" +-
k k
,\2. a. 2 Km ; b. 3800 J, 3200 J; c. 53,6 s. Po :.:~1 2Vo :.:J
JJ. a. 1/6; b. 36 Km/h c. 30 m.
PbI' ~"---:::,-,f 1 2

14. a.
I~. a.

.16. a.-
52 MJ; b. -25 MJ; c. 0,2 MW.

(ILl + f.L2)mgl b
°
0,73 m/s; b. 10 .
r 2 (
.
r
. v=vvu- 111+P2)gl c. v,,>v(PI+f.L2)gl
pcJ2 ---:::,-,{
o T 0
Fig.11R
V,
a/V
T~

Fig.14R
V

2
.n. a. v=2,82 m/s; b. t=2,82 s; c. 11=0,2;d. F=10 N.
JR. a. al=11°29', a2=4709'; b. a'=2304'; c. 1,2 J .
.\1). 4,2 m/s
W. 0,17 m.
41. 62,6 m/s.
n. 10,2 m/s; 10 m/s; 9,8 m/s.
1.I,"1bOC: 37. a. r= 100; b. '1 4T; b. 1= 0,5 A,
". v v
· [) •• 30 IJm: C. P1 IP2 =
10,5;
c. pc 0,15 W;
· t A,lt Gu 38. n 0,5;=
• •. Ro ~ 3 0; b. fig. 4R; 39. '11 •• 0,3, '12 = 0,5; •
U. ~bL(8 - 2d)
-(8 + b)
= 8/3 j..IV', 67. P. = 12~~ = 24cm;
A 52 40. U. ~5 Uo; Rl = 5 R;
R+ r -dS; b. m=dR-; 41. Q = U2t12R = ~fI2R" 200 J, 4. q = 1,25 mC; = mg(sin a - ~cosa)
N AqO p
. a. Eindul = 4 V; b. 1= 0,5 A; 68 . v 2 2
10V;r=20; 42 R = U(E -U)-Pr B e
• 0 2f.P . sans antiorar;
4,5 V; b. r= 1,25 Q;
· Uhtlllli = 4,5 - 1,25 I; 43. n =
5;
· r u 12,5 V; 44. Ip t t, 24/11;= I
45.8W; .•
• III 3 A;
I!:

10. a. E= 1,5 V; b. r= 0,8 0; 46.8= 2 IJT;

!
2,5
i
./0'" 1,875 A; 47.8= 2,1 IJT;
11. U2 24 V; = 48. dreapte paralele cu condu 1,5
toarele ~i in acelasi plan cu ele, 81
12.70; 18(OC)
13. R1 6 0, R2 = = 8 0; tuate fa~a de conductorul 2 la 0,4 m, 0,5
i+
14. RAe = 4RI3 = 40; respectiv la 0,08 m (intre conduc-
16. a. r = 0,4 0; b. Uborne = 1,82 V; toare);
16. £ = 130 V; 49. a. punctele se afla pe drept •.
17. a. 4,5 V; b. 17/14; c. V; 2,47 V; a paralele cu conductoarele, situate Tn
18. R2 8,33 0; = acelasi plan cu ele, de 0 parte ~i d
19. U = 3 V; alta a conductorului din mijloc, ladts-
O. Rv = 3675 kO; =
tanta x ± dl..J3; b. FI! 3IJ/214rrd; =
1. R2 = 6 0; 1./3
2.2,1 V sau 1,65 V; 50. a. 8 = ~ TTd ; b. FI! = IJ/212rrd; Con stante
=
3. a. 1= 6 A; b. U 15 V; c. I' 2 A; = =
51. a. 8 70 j..IT, 8' = 10 j..IT; rezstivltati la OOC:Pw = 5,5'10-8 n'm, PCu = 1,7'10- 8
n'm, PAl 2,8'10- n'm, = 8

4. a. 1== 0,80 A; b. 1== 1,32 A, =

b. 8 50 j..IT; coeficienf termici ai rezlstivitatli: Ow = 0,0048 K"1, oCu = 0,0043 K"1,
12" 0,52 A; c. U = 1,6 V; densitati: dcu = 3
8900 kg/m3, dAI = 2700 kg/ni . ,
=
25.1 3,3 A; 52. B'o=~;
TT8 "
26. Ro 261 0; = 53. 1= 0,8 A;
27. 1= 5,43 A;
28.1= 1,8A;
=
54. 8 0.05 T;
29. a. 1,21 V; b. 0,34 A; c.1,1 A,
55. a 30°;=
5'6. a. a == 6 m/s2;
0,76A;
b. 0,62 N s F S 0,88 N;
=
30. U1 7,2 V, U1 4,8 V; = mg+IBf
=
31. a. 13 = 1 A; 14 4 A; IR = 1 A; =
57. F2 r, mg -IBf;
b. Ram/Rrez. = 0,2;
32. 1= 0,3 A; 58. a. 8'== 7 mT; b. ct> = 70 mWb;
33. a. UAB = 1,5 V; b. lAB = 0,09 A; 59. L = 14 J;
34. E= 2~ V; ~sDI
,60. <t>=4'd;
E ± ,Jr-E-2-- 4-P-r
35. U = 2 ; 61. U=kf2 3(Pl"P2) ;
4(P1 +3P2)
36. a. 11 = 5 A, 13 = 3 A; b. E = 25 V;
c. P= 125 W;
\