P. 1
Probleme de Fizica-Evrika-Mihail Sandu

Probleme de Fizica-Evrika-Mihail Sandu

3.0

|Views: 6,336|Likes:
Published by Sorin Marian
titlu spune tot
titlu spune tot

More info:

Published by: Sorin Marian on Oct 06, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/07/2015

pdf

text

original

CUPRlNS

1. MECANICA

Enunturi , 3

Rezolvari 102

2. TERMODINAMICA

Enunturi 477

Rezolvari 501

III

-

1. MECANICA

ENUNTURI

1.1. Doua automobile, considerate puncte materiale, se deplaseaza uniform, in acelasi sens, unul in spatele celuilalt, pe 0 sosea rectilinie, cu vitezele VI = 10 mls (automobiluI din fata) respectiv V2 = 4,0 m/s (automobilul din spate). Atunci cand distanta dintre automobile este D .d 330 m, de pe autornobilul din spate se emite un semnal sonar care a fost eceptionat pe automobilul din fata atunci cand distanta dintre automobile a venit d = 300 m.

a) Sa se determine durata propaga 'ii sernnalului sonar de la emisia sa pana

la receptia sa, p!ecum si ~iteza su.ne;u ui in aer.. _ . .

b) Dupa cat timp distanja dinrre automobile este egala din nou cu distanta initiala dintre acestea?

c) Cand distanta dintre automobile este egala din nou cu D, automobilul care se deplaseaza cu viteza V2 ajunge sa intre deasupra unui Ian] cu lungimea L = 200 ill, intins de-a lungul soselei, pe marcajul central al acesteia (fig. 1.1), agiWindu-1 de capatul intalnit. Dupa cat timp intregul lant se va deplasa eu viteza V2 si care va fi in acel moment distanta dintre automobile?

-+

,...--------------, V2

'---->-( r -----r( ~) $;0 I : I

L

Fig. 1.1

1.2. Doua automobile (a; b) cu lungimi identice (!) se deplaseaza in acelasi sens, pe doua directii paralele foarte apropiate, cu vitezele VI si respeetiv V2 > VI, astfel incat la un anum it moment ele se afla in pozitiile (aD; bo) reprezentate in figura 1.2. Atunei cand automobilele au ajuns In pozitiile (a.; b.), depasindu-se complet, vitezele lor se schimba bruse, devenind V2 si respectiv VI, sehimbare care se va repeta ori de cate ori automobilele se vor fi depasit complet.

ao -+ al _"..

----------------~----------------~---------------

bo bl

_hh{ ).!.. mm m h { )l---_+- .. .

vj

Fig. 1.2

a) Sa se determine timpul dupa care automobilele revin pentru a n-a oara in pozitiile relative corespunzatoare momentului initial, precum si distantele parcurse de fie care dintre acestea In tot acest timp.

b) Pe 0 autostrada liniara se deplaseaza, in acelasi sens, in coloana, n automobile, eu vitezele constante V, astfel incat distanta dintre oricare doua automobile veeine este permanent aceeasi, d. Din ultimul automobil (automobilul An), trebuie transmis un semnal sonor pe care sa-l receptioneze soferul automobilului din capul coloanei (automobilul AI). Lungimea coloanei este insa foarte mare si transmisia nu este posibila.

3

De aceea, se procedeaza astfel: din ultimul automobil (automobilul All) se emite un semnal sonor scurt, Auzindu-l, soferul automobilului din fata sa (automobilul An_I) actioneaza pentru scurt timp claxonul masinii sale, emitand un nou semnal sonor scurt s.a.m.d., fiecare sofer facand apoi acelasi 1ucru atunci cand receptioneaza semnalul sonor ernis de pe masina din spatele sau.

Raportat 1a momentul emiterii primului semnal sonor, sa se determine timpul dupa care soferul automobi1ului AI receptioneaza semnalul sonor primit, daca timpul de reactie al fiecarui sofer este t; Automobilele se considera puncte materiale. Se stie ca viteza sunetu1ui In aer este v. '

c) Sa se determine distanta dintre locul un de s-a aflat automobilul Aj, in momentul emiterii primului semnal sonor (de pe automobilul All) si locul unde s-a aflat automobilul AI, In momentul receptiei ultimului semnal sonor.

a) Dupa cat timp s-a ata~at si ultimul cub si ee distants a . . A •

t patCUlS III acest DIn

fiecare cub? S Ii' - - . p

. e neg jeaza frecanle. Sqtie ca: 1 + 2 + 3 + ... + (N -1) = NeN -I)

b) Sa se evalueze variatia ener iei '. . .. ', 2

grafieuI dependentei de timp it g, cinence a slstemulul ~1 sa se traseze

d a VI ezei ansamblului 8 ti

este ata de: E; = mv2/2, . e ~ ie ca energia einetiea

c),Dupa fonnarea sa, paralelipipedul intra intr A •

paralehplpedului pentru a iesi din tunel d _ 1 . -~n tunel. Cat timp ii trebuie

, aea ungirnile lor sunt egale?

, !:6. Doi observa"tori, A si B, se afla -

pozitiile mdieate de figura I 5 D _ ~ ,fara de un perete plan vertical In

durata foarte scurta fieeare dl:nt' aC~dl11, punetul A se p.roduee un sunet e~ 0

di , re eel OJ observator' v '

irect, cat si ecoul. .1 a reeeptlOna atat sunetul

IO--------~1~ ~~

1.3.1n timp ee este urnflat eu aer un balon de cauciuc, care 1';;i mentine forma sferica, W1 punet de pe suprafata sa avanseaza uniform eu viteza v, de-a lungul razei.

Daca la momentul initial raza balonului este Ro, sa se determine dupa cat timp se dubleaza: raza. balonului; aria suprafetei balonului. Se stie ca aria suprafetei unei sfere eu raza R este S = 4nR2,

Fig. 1.5

Care dintre cei doi observatori va rece " "

va considera ea AB = OA, ptiona eeoul mai tarziu? Discutie. Se

1.4. Pe linia sa, un tramvai se deplaseaza eu viteza v. Un pasager din tramvai, a carui casa (locuinta) C se afla foarte aproape de linia tramvaiului, intre statiile 81 §i S2 (fig, 1.3) trebuiesa coboare pentru a ajunge cat mai repede acasa.

Ce conditii trebuie sa indeplineasca viteza u a omului, ea pieton, astfel incat:

a) sa-i fie indiferenta statia la care coboara;

b) sa fie avantajoasa coborarea la statia Sl; e) sa fie avantajoasa coborarea la statia 82, Se vor considera variantele:ci~1 > d2• Tramvaiul a ajuns in statia SI la ora to = O.

1.7. Un turboreactor In zbor orizontal rectilini , ,

h == 2000 rn, avand viteza egala cu vit ' I,1I1m ~l uniform, fa i'na1timea

V- d VI eza sunerului ill aer -

azut e un observator atunei cand avi I ( , I, V - Vs = 340 m/s, este

aeeea~j verticars. ionu A) ~l observatorul (0) se.afla pe

L.a ee distanta de observator (BO) se afla avi , A

r~ceptlOnat zgomotul produs de moto a a:VIOnu1. a~meI cand observatoruI a vireza luminii in aer este foa t .arele avionului in pozipa A? Se stie ca

dr' r e male (c = 300 000 k / "

eptunghle patratul ipotenuzei este ega] _ ill s). Intr-un triunghi

ell surna patratelor eatetelor.

. 1.8. Un .cibservator prive~te de la dis _

eLI topomI ~I constars eu sllrprind ~anta mare spre un om care taie lemne

lOvitur! abia In lTIOrnen~l observarii :ie, ea all de .de .~eeare data zgomotul unei

Sa se determine distanta di h. ~al,e a lovlturu unnatoare,

obse t" tntre eel doi oarne ' d - '

rva orul mregistreaza ca lovitu .'1 DJ, aea, dID eonstatare vizuala

tJ.1 = 3" I 11 e se succed I '. '

s, stund ca viteza SLIDe" I ' A a mtervale ega1e de timp

aer e t Ii ,.1 til In aer este v - 340 .1 . '

s e oarte mare (c= 300 000 la .1 ) S - rn/s, iar viteza Iuminii In

111 s ,

( ( ( ) II
81 C S2
ODD DO
t d] I d2 J
Fig. 1.3 1.5. Pe un suport orizontal, aliniate In coloana la distanta I unul fata de a1tul, se afla N cuburi identiee, fieeare eu lungirnea laturii I ~i eu masa m (fig, 1.4). Lansand primul cub eu viteza Va spre coloana, euburile se vor atasa succesiv, forrnand un paralelipiped, viteza ansamblului fiind ID orice moment voln, unde n este nurnarul cuburilor atasate.

1.9. Intr-o colo - 1 -

ell vircza ana a earga 4 spmiivi la distanta d A

bruse it v, La un anumit moment uItimul alergat . :;nUl In spatele celuilalr, coloa VI ez~ la val.oarea u si alearga prin lateral d 01 111 coloana lili mare~te

vitezan: ~a.nd el aJunge In fala primului alergato~ I:r d:otane aproap.e, depa!?ind pi!' 'lmu~tan, alergatoruJ ramas ultimul ~ ; I~ anta d, reVJne bruse 1a

51rca eoloanel s.e.m.d. m .... epe, In aeeea~j rnaniera, de-

Fig. 1.4

a) Dupa cat timp s-a refacut eoloana si ce distante au parcurs In acest timp fiecare alerg~tor din coloana?

b) Cat timp a alergat fiecare sportiv cu viteza v si cat timp a alergat fiecare

sportiv eu viteza u?

c) Sa se propuna 0 metoda de schimbare, din mers, a ordinii sportivilor ill

eoloana ~i sa se determine durata aeestei actiuni, preeum si distantele parcurse de fiecare alergator. Sportivii pot alerga numai cu vitezele v sau u, iar distantele

dintre doi sportivi alaturati nu pot fi mal mari decat d.

posibilitatea. ca lID obse.rvator, aflat la celalalt capat al sin ei,

ta _ '{ avand a ureehe in

can ct eu sma, sa recepponeze trei semnale sonore consecutive.

1.10. Pe un cere eu raza ROI sunt prinsi in hora, linandu-se de mana, n baieti, iar pe un cere interior, eLL raza R02, concentric cu primul, sunt prinse 'in bora n fete. Baietii se apropie de eentrul eercului, pe directiile razelor, CLL vitezele vj, iar fetele se departeaza de centrul cercului, pe directiile razelor, cu vitezele V2·

a) Cum variaza in timp raza fiedirui cere? Sa se traseze grafieul fiecarei

dependente R =: fit).

b) Dupa cat timp baietii ~i fetele formcaza 0 singura hora si care este raza

aeesteia?

c) Cum variaza in timp lungimea arcu1ui dintre doi baie]i vecini ~i dintre

doua fete veeine? Se stie ell. lungimea unui cere este L = 6,28R, un de R este

lungimea razei cercu1ui.

1.11. Dep1asfmdu-se pe 0 sosea reetilinie ~i orizontala cu viteza v, un automobil claxoneaza scurt, de doua ori, la momentele tl ~i respectiv t2'

a) La ce interval de timp vor fi receptionate cele doua semnale sonore de un pieton care stationeaza pe aceeasi sosea? Se vor considera variantele: automobilul se apropie de pieton; automobilu~e depfuteaza de pieton, Viteza

sunetuJui 111 aer este VS'

.._,__

b) Sa se raspunda la aceeasi mtrebare, daca autornobilul stationeaza si pietonul se deplaseaza pe sosea, apropiindu-se, sau depart:andu-se de automobi1, eu viteza v.

e) Unul dill eapetele unei sine metaliee rectilinii, ell lungimea I, este lovit 0 singura data eu un eiocan C, asa cum indica figura 1.6. Un observator, aflat la celalalt capat a1 sinei, avand 0 ureche in contact eu capatul sinei, receptioneaza

doua sunete consecutive la un interval de timp I1t.

Sa se explice aceasta posibilitate si sa se determine viteza de propagare a

sunetului prin sina metalica, daca viteza sunetului prin aer este Yo·

I

Fig. 1.7

1.12.~ Pe 0 sosea reetilinie orizontala, intr-o coloana cu lungimea I se

deplaseaza, eu vrteza constanta v automobile albe i t bi '

alternan~, 1a dist~nta d unul fata de' cealalalt. La 0 anu~itit~o:ao k~~m~;r~ coloana .mcepe sa se separe, automobilele albe deplasandu-se e 0 b _ .c~ automobll~le lle~e deplasandu-se pe 0 banda paralela foarte ap~opiata a;~:, a~a~ scrumb) ~vlte_zel:. I.n momentu1 separarii complete .incepe refacerea coloan~i initiale si

a ~pa cat timp ~oloana d~ masini s-a refacut complet? .

b) .Sa se de~ennme lungimea coloanei automobilelor albe ~i lun im cOl~aJ,let~ aut~mobllel~r neg!'e, d~ca fiecare masina este considerata un ~un~~ rna ena in miscare umfonna cu viteza v. Discutie.

e) _ Cum _se poate re~ace coloana, schimbandu-se ordinea ma inilor eoloana, dar pastrandu-se distantele dintre acestea? ~ in

ori201.t131: Sistemul mecanic reprezentat in figura 1.8 este format dintr-o scandura

na a cu masa ml = 20 ks avand u -t .... C:<

pI - ~ '1' _ . _ . b' n eapa spnjimt lara frecare pe platforma

.c;, ~a me mala a unui carucior cu masa m2 = 40 kg aflat pe un t ori I lara frecare si trei rturi 1 . .. ' sup or onzonta de elasticitate k = 2~e~1 1. e as1tlce. identice, foarte usoare, fiecare cu constanta

a) Sa '. . ~ ~l~ eu ungunea 10 = 20 em in stare nedeformata.

e~em~ntelo~.e ~je~~~~~l~~~ ~~;:s~~e~~~(~~,:~!!o~:~~re ~ezulta din1int~racp.unea

caruciorului res turil . ,10m, suportu onzontal al

t?ta~ al inte;acti~~1il:re;t~~:~~~et~~:fr:~lor, taneta Parnan_t), !ndidlnd f!-umaru1

truni si sa se precizeze felu1 d fot _.. ort~ o~ care rezulta din aceste ~nteracdaca elementele sistemului su te~ ormaru fiecarui resort (cornprimare/intindere),

. n mrepaus.

Fig. 1.6

Acelasi capat al sinei, considerata suficient de lunga, este lovit apoi simultan eu ajutorul cioeanelor Cl §1 C2, asa cum indica figura 1.7.: lovitura c~ocanului C, este de-a lungul sinei, iar lovitura eiocanului C2 este perpendicularl't pe sina, Sa se explice

Fig. 1.8

b) Sa se determine: greutatile scandurii ~i caruciorului, cunoscand acceleratia gravitationala terestra, g == 9,81 N/kg; lungimile resorturilor in stare deformata, stiind ca valorile deformarilor lor sunt identice, y ee 5 em.

e) Suprafata de contact dintre capatul scandurii ~i platforma plana inclinata a caruciorului are forma unui dreptunghi ale carui laturi au dimensiunile L = 20 em $i respectiv I = 1 0 em. Sa se determine valoarea fortei eu care caruciorul actioneaza asupra scandurii, stiind ea presiunea exercitata de scandura asupra caruciorului este p = 20 N/em2.

1.14. Intr-un vas eu apa fierbinte se afla einci bile sferiee cu dimensiuni geometrice identice, facute din metale diferite, avand masele: 19, 2g, 3g, 4g, 5g. a) Cum pot fi identificate bilele, printr-un numar minim de incercari, daca dispunem de 0 balanta cu brate egale, Tara etaloane marcate 9i de 0 penseta metalica cu masa de peste 100 g7

b) Intr-o cutie se afla 9 bile sferice eu dimensiuni geometrice identiee. Dintre aeestea 8 bile au masele identice, iar una are masa eu putin mai mare decat masa uneia dintre eelelalte bile. Sa se identifice bila rnai grea, dintr-un numar minim de incercari dispunand de 0 balanta cu brate egale, rara etaloane marcate.

c) Cum ar putea fi identificata eea de-a 9-a bila daca masa ei ar fi eu putin mai mica dec at masa oricareia dintre eele 8 bile identice, dispunand de aceeasi balanta Tara etaloane de masa?

1.15. Un vas gol cantareste ml = 250 g, iar plin. eli apa eJ cantareste m2 = 300 g.

Vasul fiind plin, se introduce In apa un corp solid, masiv, eu masa ms = 4 g. Cantarit din nou, masa obtinuta pentru intregul vas este m4 = 302 g.

a) Sa se determine densitatea eorpului scufundat in apa din vas, daca densitatea apei este Po = 1 g/crrr'.

b) Vasul este apoi go lit §i urnplut eu un liehid necunoscut. Acum rnasa sa este m = 450 g. Sa se determine densitatea lichidului necunoscut.

c) Intr-un pahar eilindrie cu inaltimea h si aria se2pu~i transversale S au loc rno kg de apa, Cam apa dezlocuieste paharul scufundat mapa, daca'densitatea apei este Po 7

1.16. 0 scandura paralelipipedica, omogena, eu greutatea G, este sprijinita In eehilibru pe un suport orizontal, asa cum indica. In sectiune longitudinala desenul a din figura 1.9. Capetele hasurate pot :fi taiate ~i atasate apoi in sistem asa cum indica desenele b, c, d, e.f, g.

a) Care dintre variantele indicate reprezinta stari de eehilibru ale sistemului?

b) Ce ar trebui facut pentru ea ~i celelalte variante sa reprezinte stari de echilibru7 c) Daca scandura din desenul a este inlocuita eu 0 lumanare cilindrica

aprinsa la un capat, ce ar trebui facut pentru ea echilibrul luminarii in pozitie orizontala sa se rnentina, stiind ca viteza de ardere (seurtare) a lurnanarii este v?

1.17. Un capat al unei tij e rigide, eu lungimea ! si masa neglijabila este prins intr-o articulatio mobila lara freeare, jar la celalalt capat al tijei este fixat un vas paralelipipedic cu baza un patrat avind lungimea laturii a (fig 1.10).

a) Sa se determine valoarea fortei F, ell punctul de aplicatie In A (la distanta d [aFi de articulatia mob; lEi 0) pentru care tija ramine orizontala, greutatea vasului go] fiind Go·

. b) In vas se introduce apa (ell densitatea p) in asa fel lncit nivelul apei Urea uOlf~rm cu viteza v. Cum trebuie sa varieze In timp moduluI fortei F (pa tr~

du-si P tul d ]. . . d' . t as an-

-'I un__e . e ap icaue ~l irecjia) astfel incit tija sa ramana orizontalav

c) Sa se traseze grafieul dependentei F == fit), stiind ca inaltimea vasului t

h Se e t I' ." t 1 es e

. unoa~ e aece eratia gravitationala, g.

1.. 114 ~: ~ 114 ,; ~ 114 ".. 114 .,

I I I ' I

a t;//!//~ ± b/?//A

I I I I

, "

I I I I

I I • I

bF~T/4

, , '

, ,

I i I

, , '

, I '

, : ~//1

p/fl/f'/1 ~ c

I I I I

: I ~

,

d

-.

F

, ,

,

, ,

, , '

~ I • I

9%1 r/Z/Zj g

,

h

A

Fig. 1.9

Fig. 1.10

1.18. Un corp cu greutatea G este suspendat de doua resorturi asa cum indica figura 1.11. Resortul (1), deformat prin comprirnare, are constanta de elastieitate k.1> iar resortul (2), deforrnat prin intindere, are constanta de elasticitate k2.

a) Sa se determine comprimarea ~i respectiv alungirea fiecarui resort, stiind ca acestea (deformarile) sunt egale intre ele.

b) Daca lungimile resorturilor in stare nedeformata sunt 101 si respectiv 102 sa /se determine lungimea fiecarui resort in stare deformata. Se considera ca resorturile sunt verticale.

c) Cu ce forte FI si respectiv F2 trebuie actionat pe directie verticala asupra corpului suspendat, pentru a anula mai intai comprimarea primului resort si apoi pentru a anula intinderea celui de-al doilea resort?

3 em sub actiunea unei forte d. e 1 N Se trage din A pe vern' 1- ~ . c:

tf I ~ A' • .' ca am JOS cu 0 torta F

as re mcat unghiul dintre RI ~i R2 devine 90°. Sa se detenm',' r

) 1 " ne.

a a ungirile resorturilor:

b) valorile fortelor elast/ce din resorturi la echilibru:

c) deplasarile pe verticals ale punctelor 03 si A. '

~~~--- 03rx~~~~

Fig. 1.13

1.~1. In figura 1.14 este repreze~tat un resOli elastic, cu un capat liber (A) si un capat ~x (B), nedef?rmat, cu Iungimea 10• In interiorul unui ghidaj orizontal,

. a) ~a se dete~~n~ vitezele punc~elor e, D si E, plasate de-a lungul leso~lUl asa cum. indica desenul, atunci cand capatul A se deplaseaza uniform cu viteza VA de-a l~ngul axului ghidajului, alungind sau comprimand resortul Deformarea este uniforma si nelimitata, .

b) Dupa cat timp, considerat din momentul initial trece prin fata reperului ~ fiecare .dmtre punctele A, C, D, E $i care este lungin~ea resortului atunci cand iecare dmtre ~ceste ~uncte trece prin fata lui R? Sa se reprezinte grafic depend~n1a de tlln~ a distantei dintre punctele: A _ C; C _ D; D - E; E .; B. Se va considera numai cazul alungirii resortului.

c) Sa se determi~e. vitezele punctelor C $1 D daca la un anumit moment punctul Ese blocheaza, iar capatul A l$i continua deplasarea cu viteza VA.

10 /4 '0/4 i. 14 I /4

" 0 to / 4

A

Fig. 1.11

1.19. Plutind pe suprafata plana $i orizontala a unui lichid omogen cu densitatea Po, aflat in repaus intr-un bazin, doua cuburi omogene, cu lungimile laturilor a ~i respectiv b, indeplinesc rolul a doua pontoane plutitoare, pe care se sprijina 0 scandura paralelipipedica, omogena, eu lungimea L, latimea I, grosimea d si densitatea p, asa cum indica figura 1.12.

a) Sa se determine densitatile celor doua cuburi, astfel incat aceasta stare de echilibru sa fie posibila si sa se compare cele doua densitaji, stiind ca a > b.

p;L

Po

B

R

Fig.I.12

b) Cu ce forta suplimentara, orientata pe verticals In jos, trebuie actionat asupra scandurii, si ce punct de aplicatie trebuie sa aiba aceasta, pentru a asigura seufundarea completa in lichid si a scandurii?

c) Ce se intampla eu echilibrul sistemului dat, daca lichidul, din bazinul unde pluteste sistemuI, este evaeuat lent? Raspuns calitativ. Fundul bazinului este plan $i orizontal.

1.20. Trei resorturi foarte usoare sunt montate in plan vertical, asa cum indica figura 1.13, unde 0102 = 20 em. Resortu.rile RJ si R2 au lungimile de cate 10 em ill stare nedeformata $1 se alungese eu cate 1 cm atunci cand sunt actionate de care 0 forta de 1 N, iar R3 are lungimea de 15 em in stare nedcformata si se alungeste eli

Fig. 1.14

1.22. Pe fie-care din tiiel ., d I .

poate aluneca lara free~e lJC~t: ~g~:a a ; ~n~l cadru patrat, ~~ezat In plan orizontal,

resorturi identice nedefo s errca c~ masa m pnnsa de capetele a doua Celalalt capat al fi - rmate, fiecare eu lungimea lo si constants de elastieitate k d ecarui resort este fixat ill vfu-ful atr tul . (fi ' c~te~1ine lungimile laturilor patrulaterului care are P~a aVih~ ;' 1.15). Sa. se

nSlderate puncte materiale, atunci dud cadrul se afla: ele patru bile,

a) in plan vertical, cu doua laturi orizontale si celelalte doua laturi ver~lcale;

b) in plan vertical, cu 0 diagonala orizontala :;;i c~alalta diagonala .~e.rhcala~

c) Cu ce forta trebuie actionat asupra ?eCarel bile, d~-a.lllnguL. nje: sal~, 111 variantele anterioare, pentru a 0 mentine La jurnatatea lung nIDI laturn cadrului?

1.24. Un resort elastic liniar, foarte usor, cu constanta de elasticitate k :;;1 cu lungimea 10 in stare nedeformata, este suspendat, in pozitie verticals, asa cum indica desenul a din figura 1.17. in punctul Ao de la mijlocul san si In punctul inferior Bo se suspenda doua corpuri punctifonne, identice.

\

a

Fig. 1.15

Fjg.1.17

1.23. Pe 0 masa plana, orizontala, lara frecari, se afla un sistem de scripeti identici si resorturi elastice identice, foarte usoare, nedeformate, fiecare Cll constanta de elasticitate k, totul montat asa cum indica, in vedere de deasupra, figura 1.16.

a) Sa se determine masa fiecarui corp suspendat, stiind ca, atunci cand to ate elementele sistemului sunt in repaus, resortul si-a dublat lungimea. Se cunoaste acceleratia gravitationala, g.

b) Sa se determine lungimea finala a resortului daca cele doua corpuri se suspenda apoi ill acelasi punct: Ao; Bo. (in conditiile cerintelor a) si b), resortul rarnane vertical.)

c) Cu ajutorul aceluiasi resort, 'in pozitie orizontala, se realizeaza deplasarea uniforms a unui corp cu masa m pe un suport orizontal (desenul b), coeficientul de frecare prin alunecare fiind )..l.

Sa se determine alungirea resortului, in timpul miscarii unifonne a sistemului, daca actionarea sa se face mal intai in punctul Bo si apoi in punctul Ao-

Se stie ca un segment cu lungimea x, dintr-un resort care, nedeformat fiind, are lungimea 10 si constanta de elasticitate k, insemneaza un resort nou, nedeformat, eu lungimea x si cu constanta de elasticitate k; = klo/x.

1.25. Doua resorturi elastice identice, foarte usoare, fiecare cu constanta de elastieitate k $i CLl lungimea to in stare nedeformata se ails. pe un suport orizontal, capetele lor fiind coneetate prin doua tije omogene, identice, fieeare ell mas a rn, asa cum indica figura 1.18.

Fig. 1.16

a) Sa se determine deplasarea_ capatului liber A al ultimului resort, daca acolo actioneaza 0 forta constants F, pe directie orizontala, de-a lungul resortu-

lui. Se neglijeaza frecarile, . I

b) Distanta initials dintre liniile centrelor scrip~t!~or (XX I !';.l Y_Y ) este do~ Sa se determine deplasarea fiecareia dintre aceste linii pre cum $1 distanta [mala

dintre eJe.

Fig. 1.18

a) Cu ce forte (F~i respeetiv -F), trebuie sa se actioneze asupra carligelor K, si respectiv K2, fixate in mijloacele 01 ~i respectiv O2 ale celor doua tije, pentru a dubla lungimea fiecarui resort, admitand ca resorturile i~i pastreaza proprietatile elastice?

b) Unde trebuie conectata, pe resorturi, 0 a treia tija, identica cu primele doua, astfel incat, atunci cand sistemul este In pozitie verticala, suspendat de carligul Kl, cele trei tije sa fie orizontale, paralele ~i echidistante? Se cunoaste acceleratia gravitational a terestra, g. Se stie ca till segment eu lungimea x, dintr-un resort care, nedeformat fiind, are lungimea to si constanta de elastieitate!e, insemneaza un resort nou, nedeformat, eu lungimea x ~i eu constanta de elasticitate k; = ktc! x.

c) Pe 0 bara orizontala, fixa si rigida, prindem, la distanta le. carligele KI si K2 ale sistemului de resorturi descris la punctul a), iar tija a treia este conectata acum pe mijloacele celor doua resorturi. Sa se determine lungimea finala a fiecarui resort, daca unghiurile formate de eele doua brate liniare ale fiecarui resort defonnat sunt egale eu 120°, toate cele trei tije conectate de resorturi fiind orizontale ~i paralele. Se neglijeaza dimensiunile carligelor.

1.26.. Pe un suport orizontal (desenul a, fig. 1.19), sau pe un suport inclinat (variantele b ~i c din aceeasi figura) se afla in repaus un eorp eu mas a m, prins de un cui, infipt in suport, prin intermediul unui resort elastie foart~ usor, eu constanta de elastieitate k si lungimea 10 in stare nedeformata. In absenta resortului corpul de pe suportul inclinat este in repaus.

Sa se determine, in fiecare caz, lungimea segmentului de pe suport, unde corpul ramane in repaus si distanta de la acest segment pana la cuiul infipt in suport. Forta de frecare dintre eorp si suport este direct proportionala eu forta de reactie normala a suportului, constanta de directa proportionalitate fiind J..L. Se cunoaste acceleratia gravitationala, g. Se cunosc: L si H

Se stie ca intr-un triunghi dreptunghic patratul lungimii ipotenuzei este egal cu suma patratelor lungimilor catetelor.

a

b

Fig. 1.19

Fig. 1.20

a) Sa se determine lungimea fiecarui resort, dupa deblocarea segmentelor antenei, in stare de echilibru ~i variajia energiei potentiale gravitation ale a sistemului antena - Pamant, daca Intre segm.ente nu exista frecare ~i daca resorturile raman liniare. Se cunoaste g. Fiecare segment al antenei este un cilindru oruogen,' care poate fi considerat un punct material plasat in centrul de simetrie (centrul de greutate) al cilindrului.

b) In absenta resorturilor, dar existand free are intre segmentele antenei l~cepe pl~ere~ (strangerea) antenei, prin coborarea uniforma a tijei superioare e~ viteza v ~l pnn deblocarea succesiva a fiecarei perechi de segmente.

. Dupa cat tirnp se va plia antena si care va fi lungimea ei finala, daca dupa pherea fieearei perechi de segmente viteza de coborare se reduce la jumatate?

. c) ~a. se det~nnine lucrul mecanic care trebuie efectuat pentru plierea u~lforma ~1 succesrva a seetoarelor antenei daca in timpul plierii forta de frecare dl11tre oricara doua segrnente este direct proportionala eu lungimea sectorului de seg~ent pliat, constanta de proportionalitats fiind p. Se stie ca lucrul mecanic al Line! ~stfel de. forte variabile este egaJ eu lucrul mecanic a1 valorii medii (calcUlata ca medie aritmetica) a fortei respective. Se neglijeaza greutatea.

1.~8. Pe planul inclinat reprezentat In figura 1.2] se afla in repaus doua ~Orpun paraJelipipedice, fiecare cu masa m, coneetate printr-un resort elastic oalt_e user, .Cll constanta de elasticitate k. Forta de frecare dintre fiecare corp ~i panta ~te direct proportionala Cll reactia normala a pantei, constantele de directa propoqlOnalHate fiind /-tl = 0 si respectiv jJ.z ;;t:. o.

H

c

1.27. 0 antena telescopica, fixata in pozitie verticala (fig. 1.20), este formata din patru perechi de segmente. Un segment are lungimea to si masa m. Fiecare pereche de segmente este consolidate In partea superioara printr-o tija rigida, orizontala, foarte subtire, cu masa m, iar intre tije se afla care un resort vertical, foarte U!jOT, ell constanta de elasticitate k. nedeformat.

Fig. 1.21

1.30. Dintr-un turn cu inaltimea H. situat pe un platou orizontal, se lanseaza, pe 0 directie oarecare, un corp eu masa m si cu viteza Vo. Se cunoaste accelerajia gravitationala, g. Se neglijeaza rezistenta intampinata de corp din partea aerului. Sa se determine:

a) viteza eorpului :;;i inaltimea sa deasupra solului, unde energia cinetica a eorpului in raport eu solul este egala cu energia potentials gravitationala a sistemului corp - Pamant;

b) viteza corpului la inaltimea HI2 si raportul dintre energia cinetica si energia potentiala ale sistemului la aceasta inaltime, preeum :;;i viteza corpului in momentul atingerii solului,

c) Considerand ca lansarea eorpului s-a facut pe directie verticals (in sus ~i apoi in jos) si ca la fieeare eioenire eu solul raportul dintre energia cinetica imediat dupil. ciocnire (Ec') si energia cinetica imediat inaintea cioenirii (Ec) este intotdeauna acelasi, a < 1, sa se determine distanta totala parcursa de corp pana la producerea eelei de a patra eiocniri eu solul.

1.31. Doua bile sferiee identiee, fiecare eu masa m, sprijinindu-se pe doua resorturi elastice identiee, foarte usoare, fieeare ell constanta de elastieitate 1<, pot eulisa mra frecare pe tijele verticale 1 si 2, fixate intr-un suport orizontal, asa cum indica figura 1.23, Sferele sunt coneetate printr-un resort identic cu primele doua, In stare nedeformata lungimea fiecarui resort este La.

a) Sa se determine inaltimea pantei ~i deformarea resortului, daca lungimea pantei este I,

b) Ce se intampla daca se inverseaza locurile celor doua corpuri pe panta,

iar resortul ramane liniar?

c) In fiecare din variantele anterioare se inlatura resortul, iar corpurile se aduc in contact. Ce se intampla cu fiecare corp dupa eliberarea sistemului?

Se cunoaste acceleratia gravitationala, g.

1.29. Pe un suport plan fix (AB) cu lungimea L, sunt asezate, asa cum indica figura 1.22, trei corpuri paralelipipedice identice, fiecare eu masa m, conectate prin resorturi elastiee identice, foarte usoare, nedefonnate, fiecare eu constanta de elasticitate k ~i eu lungimea lo.

Sa se determine modulul F al unei forte F, cu punctul de aplicatie In 0, a carei directie este coliniaril. eu resorturile, sub actiunea cil.reia sisternul se deplaseaza rectiliniu si uniform, precum si lungimea fiecarui resort, stiind ea forta de frecare dintre fiecare corp ~i suportul plan este direct proportionala Cli modulul reactiei normale N a suportului, FJ = !IN. unde eoefieientul de proportionalitate fl., eunoseut, este acelasi pentru toate corpurile, 'in urmatoarele variante:

a) suportul este orizontal si sistemul se deplaseaza, fiind tras spre stanga;

b) suportul este inclinat [at a de solul orizontal, avan~ capatul A la inaltimea h ~i capatul B pe sol, iar sistemul urea, fiind tras spre varful pantei;

c) suportul este inclinat fata de solul orizontaL, avand eapil.tul B la inaltimea h si capatul A pe sol, iar sistemul, ramanand liniar, coboara, fiind tras spre baza pantei. Ce conditie indeplineste, in acest ultim caz, eoefieientul de proportionalitate u? Se cunoaste acceleratia gravitationala, go,

1 2

~.-l-~a 'MMtJ~_b ___L_:....__:_~__;___,.:____V0J-l---c----'----1~

Fig. 1.23

Ramanand in acelasi plan vertical, cele doua tije se pot inclina eu unghiuri egale spre ,interior, ast:ellneat capetele lor superioare sa. se afle La distants d, sau s~ pot mehna ~u unghiuri egale spre exterior, astfel incat eapetele lor superioare sa Be afle la distanta D, In timp ce capetele inferioare l~i pastreaza pozitiile. Se cunoa~te acceleratia gravitationala, go si inaltimea h a fiecarei tije,

Sa se determine lungimea fiecarui resort pentru variantele:

a) tijele sunt verticale;

b) tijele sunt inclinate spre interior;

c) tijele sunt inclinate spre exterior.

Fig. 1.22

1.32. Pe un suport orizontal se afla in repaus un corp cu masa m prins de un perete vertical printr-un resort cu constanta de elasticitate k (fig. 1.24). Forta de frecare dintre corp si suportul orizontaJ este direct proportionala cu reactia normala a suportului, coeficientul de proportionalitate fiind u.

a) Sa se determine lungimea sectorului de pe suportul orizontal In care corpul se poate afla In repaus daca asupra sa actioneaza 0 forta constanta F, orientata permanent pe verticala In j os. Se cunoaste acceleratia gravitationala, g. Resortul ramane permanent liniar.

Sa se determine lungimea aceluiasi sector de pe suportul orizontal, cand corpuJ este legat de peretele vertical printr-un resort orizontal, avand lungimea egala cu:

b) 112 din lungimea resortului initial;

c) 1/4 din lungimea resortului initial.

Se stie ca doua resorturi eu eonstantele de elasticitate k, si respectiv k2, conectate In serie, sunt echivalente cu un singur resort a carui constanta de elasticitate, ks, se determina din relatia ilk, = 11k] + l/k2•

Ji

Fig. 1.24

1.33. Aflate pe solul orizontal, in diferite aranj amente, trei cararmzi identice (fiecare cu masa m ~i grosimea d) trebuie ridicate uniform pe 0 scandura orizontala la inaltimea h si puse in diferite aranjamente (fig. 1.25).

a) Sa se grupeze, prin calcul, variantele care necesita efecfuarea ____________ aceluiasi lucru mecanie. Se cunoaste acceleratia gravitationala g.

b) Sa se identifiee, prin calcul, variantele in care presiunile exercitate de cele trei caramizi asnpra solului sunt egale. Aria suprafetei bazei unei caramizi este S.

c) Sa se determine forta orizontala minima necesara deplasarii uniforrne a celor trei caramizi, in fiecare v arianta , stiind ca forta de frecare este direct proportionala eu reactia norrnala a solului, coeficientul de proportionalitate

fiind fl.-

ill lli_
2 I 3
h if if
Jii ill if
2 3
a b c
1 f !
1 I 2 1 I l
I 3 I
if if
ill if
1 I 1
2 3
d e f
Fig. 1.25 1.3~. 0 bara omogena cu Iungirnea L este suspendata cu ajutorul a doua resortun, asa cum indica figura 1.26. In stare nedeformata cele doua resorturi au lungimile ega le. ,.

1

2

Fig. 1.26

sa se ~ Cun~Sdind ~ista.nta d si stiind ca bam este in echilibru in pozitie orizontala

b etennllle r~la~a din~e coeficientii de elasticitate ai celor doua resorturi. '

a e- .! Bara.' a carer densitats este p, se scufunda complet intr-un lichid orne en

ann densltate este Po < p. g

eel dSa ~e de~ennine raportul dintre alungirile care corespund fiecarui re t ~

e oua vananre. SOl' 111

cjAceeasi bara, cu aria sectiunii transversale S, desprinsa din resorturi, pluteste in echilibru, in pozitie verticala, intr-un lichid omogen cu densitatea Po > p.

Cum trebuie sa varieze in timp 0 forta F care, actionand pe verticals in jos asupra barei va determina scufundarea uniforms a barei cu viteza v? Sa se traseze graficuL dependentei F =f(t). Se cunoaste g. Se neglijeaza rezistenta lichidului.

1.35. Doua carucioare identice, conectate printr-un resort elastic cu constanta de elasticitate k, se afla in repaus pe un suport orizontal in variantele din figura 1.27. In varianta (a) pe carucioare se sprijina, In pozitie orizontala, 0 scandura paralelipipedica ornogena, eli masa m. In varianta (b), la eapetele unui fir trecut peste doi scripeti ficsi sunt suspendate doua corpuri identice, fiecare eu masa m_In varianta (c), pe suprafata fiecarui carucior aluneca un corp eu masa m.

Sa se determine deformarea resortului in fiecare varianta daca se neglijeaza toate frecarile si daca acceleratia gravitationala este g_ Pentru fiecare carucior se cunoaste lungimea I :;;i inaltimea h. Intr-un triunghi dreptunghic, patratul ipotenuzei este egal eu suma patratelor catetelor.

1.36.'Pe fiecare dintre cele doua maluri ale unui canal eu Iatimea D se afla cate un om, fiecare eu masa rna si cate 0 scandura, fiecare cu masa m si cu jungimea necunoscuta, lx, indeplinind conditiile: D/2 < l, < D.

a) Cum au folosit cei doi oameni scandurile pentru a trece fiecare de pe un mal pe celalalt? Pentru ce valoare minima a lui Ix traversarea este posibila? Diferen1a de nivel dintre cele doua maluri este egala cu grosimea unei scanduri. b) Trei scanduri identiee, fiecare ell mas a m si lungirnea I, sprijinite pe doua suporturi identice, trebuie sa ramana ill echilibru asa eum indica figura 1.28, unde se cunoaste distanta d.

-

F

I

I

I

I

F

, ,

I I

~ «;

h

Fig. 1.28

Pentru ce valoare minima fortele identice F mentin echilibrul eelor trei scanduri? Se cunoaste g.

c) 0 scandura omogena, ell un capat sprijinit pe un suport orizontal si eu celalalt capat suspendat de un fir, este In echilibru asa cum indica figura 1.29, unde se cunosc 1 si h.

Stiind ca forta de frecare, Fi, ~i reactia suportului, N, sunt direct propertionale, Fr= )J.N, sa se determine, faetorul de proportionalitate ~.

h

a

,

ih

, , ,

N

b

Fig_ 1.29

. _ l.37. a) 0 bani de otel ~i 0 teava de otel, cu lungimi si diametre identice, utilizate ca parghii, sunt folosite pentru a ridica uniform, la inaltimea h, cate un corp ell greutatea G, asa cum indica variantele din figura 1.30. Sa se compare randamentele celor doua parghii.

a

b

c

Fig. 1.27

Fig. 1.30

. . . '·1' ~rghii a<:a cum indica

C doua bare metalice identice, uti izate ca pa '( ~ _ .

dese~~le ~n figura 1.31, se poate ridica c_ate. un corp cu greutatea G, la inaltirnea

h. Sa se compare randamentele celor doua parghll. IS

b) Considerand ca bagheta este fermata numai din doua sectoare, care din variantele reprezentate in figura 1.34 reprezinta bagheta sprijinita pe un suport, in pozitie orizontala de echilibru? Pentru varianta corecta sa se determine valoarea lui x, stiind ca sectorul exterior are masa m, iar eel interior are masa m - 11m.

-+

r

b

b

Fig. 1.34

c) Bagheta f01111ata din cele doua sectoare se pune in pozitie vertical a, sprijinita pe sol. Sa se determine energia potentials gravitationala a sistemului bagheta - Pamant, daca se cunoaste g.

1.39. Un cub de lemn, cu iungirnea laturii L, pluteste pe suprafata apei dintr-un vas, a carei densitate este p,

a) Ce se intampla cu cubul in timp ce peste apa din vas se toarna treptat ulei? Sa se determine masa cubului, stiind ca acesta pluteste Ia suprafata de separare a celor doua lichide, astfel incat portiunea de latura scufundata in apa are inaltirnea h (fig. 1.35). Se cunoaste densitatea uleiului, Pu < p,

b) Sa se determine diferenta presiunilor hidrostatice exercitate pe fetele inferioara si superioara ale cubului, precum si forta de presiune hidrostatica totala exercitata pe una din fetele laterale ale cubului. Se cunoaste acceleratia gravitationala, g si inaltimea coloanei de ulei deasupra fetei superioare a cubului,H.

c) Ce volum trebuie sa aiba 0 sfera de plumb, suspendata sub cub, pentru a-I introduce complet in apa? Se cunoaste densitatea plumbului, PPb. Sfera de plumb nu atinge baza vasului. Ce volum trebuie sa aiba un glob sferic, foarte usor, cu densitatea medie Pg < Pu> suspendat deasupra cubului, pentru a-l scoate cornplet din apa. GlobU1€:~ufundat complet in ulei,

Fig. 1.31

c) Cu sistemul de scripeti reprezentat in flllgUra~.312 f~u~:~~d~.~~~~~~~~ un corp Cll greutatea G. Sa se determme va oarea 01 e ,

sistemului este 11 = 20%.

a

G

Fig. 1.32

y • - ~ ti - (antena

1 38 In figura 1 33 este reprezentata 0 bagheta teles~oplca III msa 1 ..

. .' _ . . 1) tare cilindrice coaxiale, fiecare cu ungl~

telescopica), fermata din (2n + se~ 0 sa pe capatul liber al sectorului

mea I. Mentinfmd fix sectorul exterior, se. apa _

cental, astfel incat acesta se deplaseaza cu viteza const~a~n"...ta_v_. --...._

aer

--

g

Fig. 1.33

_ " . ste com let liata (stransa) ~i care este lung~mea

a) Dupa cat tunp bagheta e. ~ d P 1 sandu-l in sens invers cu viteza

ei finala? se trage_ ar:Ol .de acel~~t~~~~a :~de complet ~i care va fi lungime~ constanta vl2. Dup~ cat tl~P bag_ I toarelor mobile (interioare) se blocheaza ei finala, daca Jumatate din numaru sec

1a jurnatatea lungimii lor?

Fig. 1.35

1.40 .. Pe platfonna plana inclinata a caruciorului reprezentat in figura 1.36 urea sau coboara uniform un alt carucior eu masa m, actionandu-I printr-un fir paralel eu platforrna.

~) In pozitiile BOI, B~2 si respeetiv B03 din figura J .37, trei bile rnetal.ice

mentinute, pnn mtermediul unor fire identice la cap t 1 '. sunt

. 1 . . ,. e e e supenoale ale un

resortun e astice Identice, nedefonnate fiecare c t d '. or

. . '" ,u cons anta e elastrcltate k

Bilele ~1 resorturile se pot deplasa tara freeare pe t . tOO • ". . .

. I ..... ret IJe verticale, dlspuse In

acelasi pan vertical la disrantele d. Sa se determin 1 tiil di "

. bil d - -' e re a t1 r e intre masele celor

tre: "1 e, aca, dupa ehberarea lor in pozitiile finale de hilib

B B .." } ec I I ru unghi I

BI 2 3 ~ste un .un?hl drept, Jar bilele lateraJe sunt la acelasi nivel S' IU acceleratia gravitajionala, g. . e cunoasrs

Fig. 1.36

a) Sa se determine, corespunzator fiecarui caz, deformarea resortului R, considerand ca acesta ramane orizontal si liniar, precizand felul deformarii sale (alungire/comprimare),constanta sa de elasticitate fiind k. Se cunosc dimensiunile h si L, notate In desen, precum si acceleratia gravitationala, g. Se neglijeaza frecarile dintre rotile fiecarui carucior ~i suportul sau.

Se stie ca intr-un triunghi dreptunghic suma patratelor lungimilor catetelor este egala cu patratul lungimii ipotenuzei iteorema lui Pitagoray.

b) Se inlatura rotitele caruciorului superior. Paralelipipedul ramas astfel aluneca, urcand uniform de-a lungul platformei plane inclinate a caruciorului inferior, actionandu-I prin intermediul aceluiasi fir para Iel cu panta.

Sa se determine deform area resortului, daca forta de frecare prin alunecare dintre paralelipiped si platfonna inclinata este direct proportionala cu reactia normala a platformei, coeficientul de proportionalitate fiind f.l.

c) Sa se determine defonnarea resortului, considerand ca paralelipipedul aluneca uniform, coborand de-a lungul platformei plane inclinate a carueiorului inferior, in conditiile precizate anterior.

d
Bm
B3 19
" '"
, '"
" '"
" '"
" '"
'" Fig. 1.37

1.42. Un cub foarte mic c

repaus, fie pe 0 panta plana ~e~e~~.as~ mli po~te a~uneca ~ra frecare, plecand din desenul a din figura 1.3-8 fi a, inc _ nata fata de onzontala, asa cum indica. indica desenul b IntaJ~i ~~ d~e-e panta_neteda, cu un profil oarecare, asa cum constanta de ela~ticitate ~ 'p e eC~lrde ~ata, un :eso~t elastic liniar nedefonnat, cu , e cmre I erormeazs pnn comprimare.

m

1.41. Sub actiunea greutatii unui corp cu masa m, un resort elastic, eu lungimea 10 in stare nedeformata, se alungeste dobandind lungimea finals t. Se taie resortul in doua bucati, ell lungimile, in stare nedeformata, 101 = 10/3 si respeetiv 102 = 2/0 13.

a) Sa se determine masele corpurilor care trebuie suspendate la capetele libere ale eelor doua resorturi, astfel incat lungimile aeestora, In stare deformata, sa fie egale cu lungimea resortulu:i initial in stare deformata. Se cunoaste acceleratia gravitationala, g.

b) Sa consideram acum di resortul initial a fost sectionat in asa fel incat Iungimile celor doua bucati sa fie egale, loI2. Cele doua resorturi, astfel obtinute, asezate foarte aproape unul de celalalt, se suspenda de un suport in acelasi punct, iar la capatul comun inferior se suspenda corpul eu masa m. Sa se determine alungirea sistemului format din ceJe doua resorturi grupate .,111 paralel",

a

H

R

b

c

Fig. 1.38

a) Sa se determ' 1" .

defo. me re ana dmtre dlferenlele de nivel h '. .

ac Irmal.ea resortului R2 este dubli:i fata de defor I ~l l~speetlY h2, daca

ce erarla gray't' - . marea resorrutu: RI Se CUn

reSOrt I' I anonala, g. Se sne ca energia potentiala d d fi . caste

e astle este E = lr.,2/2 d d . e e ormare a unui

r "-) . un e y este eforrnarea resortului.

I I I

, b) Sa se determine viteza initiala necesara cubului de pe suportul plan inclinat, orientata paralel eu panta, spre baza acesteia, astfel incat deformarile eelor doua resorturi sa fie identiee, considerand cunoseute valorile h, si respectiv ha.

c) In vasul eilindric vertical, prezentat in desenul c din figura 1.38, se afla in eehilibru, 0 bila sferica conectata la capatul superior al unui resort elastic !iniar R. Se toarna un lichid In vas pana cand sfera este acoperita in intregime. Sa se determine relatia dintre densitatea sferei si densitatea liehidului turnat in vas, stiind ca dupa adaugarea liehidului alungirea resortului este egala eu comprimarea initiala a resortului. Capatul inferior al resortului este legat de baza tubului.

1.44. De un inel eu raza R fixat in plan orizontal sunt prinse 1 di ega1e, 2n fire identice, imponderabile si inextensibile Capetele l' '+,~. Istante

" .' . n!euoare ale

frrelor sunt pnnse, la distante egale de un mel eu raza 2R Firele t .

. . ' . . . Tec pnntr-un

al rreilea ~neJ, cu raz~R (fig. 1.41): Inelele sunt facute din acelasi material.

a) Sa se deternune distanta dintre centrele inelelor 2 si 3 daca s' t I

ilib ' f -'1 I" 'I IS emu este

in echili ru ~l recan e se neg ijeaza.

b) Sis.temu1 s: deplaseaza pe directie verticala eu acceleratia a. Cum se modifica distanta dintre eentrele inelelor 2 si 3?

c) ?a?il ~nelu,l 2 urea u.niform pe verticals cu viteza v, iar inelul 1 rarnane fix, dupa cat tnnp melele 2 ~I 3 se vor afla ill acelasi plan orizontal?

1.43. In conditii de imponderabilitate 0 bila cu mas a m oscileaza pe directie verticala eu ampl itudinea A, Bind suspendata de un resort elastic suficient de lung eu constanta de elasticitate k. La mmnentul initial bila se afla 111 pozitia extrema inferioara, Cand bila trece prin pozitia de echilibru se blocheaza spira de 1a mijlocul resortului, eveniment care se repeta eu spira de la mijloeul jumatatii inferioare cind bila revine in pozitia de echilibru.

a) Dupa cit timp ajunge bila 111 noua pozitie extrema inferioara si la ce distanta fata de prima pozitie extrema inferioara?

b) Suportul pendulului dublu reprezentat In figura 1.39 oscileaza arrnonic pe directie orizontala. Sa se determine lungimea firului CD dacaIn timpul oscilatiilor find AB ramane vertical, iar oscilatiile unghiulare ale firului CD sunt

foarte mici, perioada lor fiind T

c) Sa se determine perioada oscilatiilor verticale ale sistemului reprezentat

in figura 1.40, cunoscand: m - mas a corpului uspendat, k, si k2 - constantele de elasticitate ale resorturilor.

Se neglijeaza masele scripetelui $i resorturilor. Se da g.

+---------

-------- ..

A

B

M

2

Fig.IAI

1.45. Fiind suspe~dat. de un resort cu constanta de elasticitate k un 'cilindru ~:~~en eu n:asa m ~l ana sectiunii transversale S, pluteste scufu~dat intr-un I cu densitatea Po, asa cum indica figura 1.42.

In

Fig. lAO

--_

------

Fig. 1.42

a) Sa se demonstre -' -'1 "

echilib . ". ze ca rmscan e cllmdrului, deasupra si sub 't' d

b ro," sunt ml~ca~ armonice. 'I poziua e

graVit~t~a Se detennme perioada oscilatiilor cilindrului Se cunoasr I'

tlOnalii, g. ' 'i e acce eratia

Fig. 1.39

a) Sa se determine acceleratiile relative (module si orientari) ale celor dona corpuri paralelipipedice in raport cu platforma caruciorului, preeum si acce. iera}iile absolute (module si orientari) ale elementelor sistemului in raport cu suportulorizontal. Se cunoaste acceleratia gravitationala terestra, g.

b) Sa se determine elementele vectorului acceleratie relativa a corpului I in raport cu corpul 2.

c) Pentru ce valoare a raportului (m + m-)Imt, corpul 2 aluneca uniform in raport cu platforma caruciorului?

d) Pentru ce valoare a lui m corpul 2 paraseste caruciorul atunci cand corpul 1 ajunge la baza sectorului inclinat al platformei, daca se neglijeaza frecarile? Elementele sistemului au fost eliberate simultan.

1.48. Sa se determine acceleratiile calaretului C si a prisrnei P, care aluneca, asa cum indica desenele a si b din figura 1.45, pe un ghidaj simetric fata de verticals (desenul a), cu fete exterioare plane, formand unghiul diedru 2~, a carui muchie este inclinata fala de orizontala cu unghiul a ~i respectiv intr-un jgheab simetric fata de verticala (desenul b), eu fete interioare plane, formand unghiul diedru 2~, a carui muehie este inclinata fata de orizontala cu unghiul a. Nu exista contact intre muchia interioara a calaretului si muchia superioara a ghidajului si nici intre muchia inferioara a prismei si muchia interioara a jgheabului. Toate interactiunile se fac numai prin contacte pe suprafete plane, acolo unde coeficientul de freeare prin alunecare este acelasi, !l. Se cunoaste acceleratia gravitationala terestra, g. Caz particular: 2~ = 180°. (Calaretul C si respectiv prisma P sunt omogene si simetrice fata de planul vertical al muchiei ghidajului 1?i -respectiv fata de planul vertical a] muchiei jgheabului.)

Fig. 1.45

~.49. Ansamblul reprezentat in desenul a din figura 1.46 format dintr-un camClOr eu masa M. si un cub mic cu masa m, este 1n repaus pe un suport orizontal.

. c) Daea in momentul treeerii p~n .~oziti.a.de eeh~libru viteza eilindrului este v sa se determine amplitudinea oseIlatlllor cll~ndr:ul~L .- 1 I 1" hidului din

, Se neglijeaza rezistenta la deplasarea prm lichid, iar mve u ic .

vas nu variaza.

1 43 osc: masele eelor

1.46. Pentru sistemul reprezentat in figura .. ~~ cu_n .

doua corpuri (m] si m2) si unghiul <X, iar frecarile se neghJeaza.

Fig. 1.43

a) Sa se determine acceleralii1e absolute ale corpurilor si acceleratia relative

a corpului (1) in raport cu corpul (2). .. . ~ lul

b) Sa se stabileasca forma traiectonel cor~ulU1 ~l).m r~port eu so .

c) Sa se determine forta de reactie a axului fiecarm scnpete.

1 47 Pe cele doua portiuni plane (inclinata fata de orizon~ala eu unghiuld~ . . . _ - lui cu masa m 10

ires eetiv orizontala) ale suprafetei platformei cayuc~o~ u .

~guraP 1.44, pot aluneea, eu freeare, doua eorpu~i par~lehplpedl~e, cu ma:~~~

- tiv m coeficientul de frecare cinetica fiind acelasi pentru 1

~J respee 1 2, . . fa ~ fr un suport P an

corpuri (u), in timp ce carueiorul se poate deplasa ara . ecare pe .

si orizontal.

(1)

a

m

b

m m
M _q Q.) M
_2.J v V
II II
(-) (.)
a b
Fig. 1.46 d

Fig. 1.44

a) Sa se determine viteza minima, v, care trebuie comunicata caruciorului, printr-un mic impuls, astfel ineat acesta sa iasa de sub cub. Se cunosc: L - lungimea caruciorului, f.1- coeficientul de frecare prin alunecare dintre fata inferioara a cubului si platfonna plana orizontala a caruciorului, g- acceleratia gravitationala terestra,

b) Ansamblul reprezentat in desenul b din aceeasi figura se deplaseaza rectiliniu si uniform cu viteza v, pe un suport orizontal, spre un obstacol vertical.

Sa se determine viteza minima, v, cu care trebuie sa se deplaseze ansamblul, astfel incat, dupa ce caruciorul ciocneste perfect elastic obstacolul, cubul sa cada de pe carucior. Ciocnirea perfect elastica schimba numai sensul vectorului viteza,

c) Sa se determine viteza minima, v, cu care trebuie sa se deplaseze ansamblul, astfel incat, dupa ce caruciorul ciocneste plastic obstacolul, anulandu-si viteza, cubul sa atinga obstacolul.

1.50. Intr-un vas cilindric, aflat in repaus pe un suport orizontal, exista un licbid In repaus, avand densitatea Po, acoperit cu un piston fix, foarte usor, In interiorul vasului, de baza acestuia, este prins un capat al unui fir foarte subtire, inextcnsibil si foarte usor, cu lungimea I, purtand la celalalt capat 0 sfera cu volumul foarte mic, V si cu densitatea P < po. Acceleratia gravitational a este g.

a) Sa se determine pozitia de echilibru a firului in raport cu vasul, dupa stabilizarea acesteia si tensiunea din fir, atunci cand vasul se deplaseaza prin translatie pe suportu1 orizontal cu acceleratia orizontala constanta a (desenul a din figura 1.47). Cum se schimba pozitia de echilibru a firului daca miscarea vasului devine rectilinie uniform incetinita eu acceleratia a?

b) Sa se determine pozitia de echilibru a firului in raport cu vasul, dupa stabilizarea acesteia si tensiunea din fir, atunci cand vasul se roteste In jurul axei sale verticale cu viteza unghiulara constants ill (desenul b). Firul este prins de baza vasului la distanta r fata de axul vertical al aeestuia.

c) Folosind conc1uziile de la punctele anterioare, sa se faca 0 descriere calitativa a miscarilor bulelor de gaz din lichidul care fierbe intr-un vas, atunci cand vasul este: in repaus; se deplaseaza rectiliniu ~i uniform; se deplaseaza rcctiliniu uniform accelerat; se deplaseaza rectiliniu uniform incetinit; se roteste uniform in jurul axei sale verticale.

a

a _..

Fig. 1,47

-

ro

1.51. Prin deschiderea circulars orizontala cu r . R . , .

o inalpme sufic~ent de mare deasupra solului 'curg:zaa .: a U~UI robmet, afl~t]a orientata pe verticala In jos. ' pa cu viteza constanta v()

a) Sa se indice (scruteze) forma geometrica a ietului _ .

justifice calitativ aceasta forma. J UI contmuu de apa ~1 sa se

b) ~a se determine raza sectiunii circulare orizontale . I' .

apa la distanta 1 fata de deschiderea circulara a robin tul . a jetu ~l contmuu ~e gravitationala terestra, g. e ui, cunoscand accelerapa

. c) Sa ~~ ~et~nnine di~ta~ta hp fata de deschiderea circulars a robine . .

jetul de apa l~l pierde continuitatea si se rupe In picaturi . tifi ~ d tului, unde

S . densi . . ,JUS 1 lean acest fenomen e cunosc. p - ensitatea apet ~l (J - coeficientul tensiunii S rfici I . .

S I" _. upe icia e a ape!

e ~~~ ujeaza influenta frecarii jetului de apa cu aerul t· [,.'

desfasurarii mtregului proces, amos enc asupra

.1.5_2. 0 picatura de~ apa parase~te un nor la 0 inal 'me ill .

verticala, In momentul rn care acceleratia icaturii . ti . are ~I. cade pe Ajungand aproape de sol, cand viteza icatnrii . I este a, vltez~ ei = v. geamul. vertical lateral al unui autobuz ~n mi deja eti~t.l~ ?on~tanta, ea atinge

scare rec IDle ~l uniforma ~.

scur~e)p;asusPerdafatt:a g~amu~ui pe 0 directie care formeaza unghiu18 cu vertica~ase

e ernnne vrteza autobuzului In tul . .

de apa, daca forta de rezisten a 0 _. mome? Imp~c_tul~~ cu picatura

propoqionala cu patratul vitez~i a~~::' de ;er la cade.rea plcaturll este direct picatun] de apa sunt constante . e to el_a. e va ~ons~~era ca. forma ~i masa

acceleratia gravitationalii. g. p am durata eadem acestera. Se cunoaste

b) 0 rata s81batica zboara directi .

vanator neexperimentat a . _ pe 0 r~ctIe onzontala ~u viteza constants v. Un

astfel Incdt pe dire t' 1 ,n:nc~ spre rata, de pe sol, 0 piatra ell viteza initiala Vo

cpa UI Vo tormand unghiul ex '·1 . '

momentul aruncarh pietrei ' . . CU onzonta a, se at1a si rata in

el,

La. ce inaltime zbura t d - .

sunt A • . rata, aca piatra "a cazut pe rata"? V t .. - '-

in acelasi plan vertical. Se cunoaste g . ec orn v ~l Vo

c) Dupa cat tirnp de la lansare . tr . . . .

care este distanta dintrs O"atr-' _p~a a a ajuns pe aceeasi onzontala cu rata si

. -=! a sr rata in acel moment? .

~.S3. 0 bila eu masa ~st~l ta d ._

de onzontalii. Ajungilnd la l~altim::' . e pe ~ol c~ viteza AVO sub unghiul 0:. fata ;u masa m2 ~i lungimea l. aflataIn r 8X1ma, blla pa~de intr-o teava orizontala In planul vertical al traiectori . b .illl .repaus pe ~ ~uport onzontal. '[eava este dispusa

et I er, asa cum indica figura 1.48.

Fig. 1.48

I.

'a) Stiind ca bila, alunecand in interiorul tevii, s-a oprit la mijlocul acesteia, sa se determine forta de frecare prin alunecare dintre bila ~i teava, daca intre teava si suportul sau orizontal nu exists frecare.

b) Sa se determine distantele parcurse de hila si teava In raport cu suportul fix, pana in momentul opririi bilei la mijlocul tevii si viteza ansamblului in momentul opririi bilei in raport cu tea va.

c) Dupa oprirea bilei la mijlocul tevii, ansamblul i~i continua miscarea, intrand pe un sector plan orizcntal unde exista frecare, coeficientul de frecare prin aluneeare fiind J.1. Sa se determine dependenta vitezei ansamblului de distanta x parcursa in sectorul eu frecare. Sa se determine distanta X pe care a patruns sistemul in sectorul eu frecare, daca X < I. Ansamblul teava-bila se va eonsidera un corp omogen. Se cunoaste acceleratia gravitationala, g.

1.54. 0 sfera eu masa m = 2g este lasata sa cada intr-o teava cilindrica eu mas a ml = mlkunde k = 0,1 si lungimea 1= 1,1 m, suspendata in pozitie verticala de capatul unui fir inextensibil ~i imponderabil, trecut peste un scripete fix ideal. La celalalt capat al firului este suspendat un corp cu masa m2 = m + mI. Elementele sistemului sunt tinute in repaus, bila aflandu-se la capatul superior al tevii.

a) Stiind ca dupa timpul t = ..fii s de la eliberarea simultana a tuturor

2

elementelor sistemului, bila a ajuns la capatul inferior al tevii, sa se determine acceleratiile elementelor sistemului si forta de frecare care actioneaza asupra tevii. Acceleratia gravitationala este g = 10 m/s'',

b) Un corp punctiform se deplaseaza pe un eerc eu raza R numai sub actiunea unei forte a carei direetie trece printr-un punct A fix at pe cere. Cand corpul se afla la distanta 2R fata de punctul A, avea viteza Yo. Sa se demonstreze ca produsul vr' este constant (vr2 = C), unde v este modulul vitezei corpului atunci cand acesta se afla la distanta r fata de punctul A. Sa se determine valoarea constantei C.

1.55. 0 garnitura de tren fermata dintr-o Iocomotiva si trei vagoane identice se deplaseaza rectiliniu si uniform, pe un sector orizontal, cu viteza v = 20 m/s. La fiecare interval de timp tJ.t = 10 s se desprinde cate un vagon, astfel ineat, de fiecare data, imediat dupa desprinderea fiecarui vagon, viteza garniturii de tren creste instantaneu cu t\..v = 5 mls.

a) Sa se determine viteza finala a locomotivei ~i sa se traseze graficul dependentei de timp a vitezei sale, daca prima desprindere s-a realizat dupa un

timp T = 20 s. , ~ .. A-

b) Dupa desprindere, fiecare vagon se deplaseaza umfo.rrn incetimt 'palla !a

oprire, durata mi~carii sale incetinite fiind direct pr.oporylOnala ACU viteza III momentul desprinderii (constanta de directa proportJOnaht~te a:and val?area k = 0,25 s2/m), iar distants maxima parcursa de fiecare vagon m rruscare unJ~or;,n incetinita pana Ia oprire fiind direct propoI1ionala eu patratul vitezei 10 momentul desprinderii (constanta de directa proportionalitate fiind kl2).

Sa se determine durata intregii miscari a fiecarui vagon si distanta totals parcursa de fiecare vagon.

c) Locomotiva se intoarce apoi din drum, pe 0 linie paralela cu linia pe care au fost abandonate vagoanele, Fiecare vagon, ca si garnitura intreaga se considera puncte materiale.

In cat timp va parcurge locomotiva distanta dintre primul vagon si ultimul vagon, daca viteza ei, la intoarcere, este egala cu viteza dobandita dupa desprinderea ultimului vagon.

1.56. Primul vagon, al unui tren plecat din repaus, intr-o miscare rectilinie uniform accelerata trece, foarte aproape de un observator, aflat in repaus pe sol, in timpul t), iar ultimul vagon al aceluiasi tren trece prin fata aceluiasi observator in timpul In'

a) Sa se determine numarul de vagoane ale trenului si durata trecerii tntregului tren prin fata observatorului. Se stie ca vagoanele sunt identice,

Pe doua cai ferate circulare concentrice, cu raze1e R, ~i respectiv R2 > RI, se deplaseaza doua trenuri, in miscari uniforme. Din centrul cercurilor cele doua trenuri se vad sub unghiuri egale, ct. Raza fiecarei cai ferate este raza medie a razelor cercurilor eelor doua sine ale sale. Se neglijeaza latimea fiecarui tren.

Sa se determine timpul dupa care cele doua trenuri se depasesc complet, in urmatoarele cazuri:

b) trenurile se deplaseaza in acelasi sens; (din momentul in care partea frontala a locomotivei trenului care depaseste se afla pe 0 aceeasi raza cu partea ~nala a ultimului vagon al trenului depasit ~i pana in momentul in care se vor situa pe 0 alta raza comuns partea finala a ultimului vagon al trenuiui care depa~e~te cu partea frontala a locomotivei trenului depasit);

c) trenurile se deplaseaza 'in sensuri opuse; (din momentul in care partile ~ontale ale celor doua locomotive se afla pe 0 aceeasi raza si pana in momentul m care partile finale ale ultimelor vagoane ale celor doua trenuri se vor afla pe 0

alta raza cornuna), .

. 10 fiecare caz se v6r analiza urmatoarele variante: 1) trenurile se deplaseaza cu VJ.teze egale, v; 2) trenurile ~"'deplaseaza eu viteze unghiulare egale co: 3) trenurile

se d 1 - . . . , ,

ep aseaza cu acceleratii centripete egaLe, aCp"

I _1.~7, ~tr-un jgheab cu sectiunea transversals dreptunghiulara si cu baza p a~a~~ onzontaja se afla un bloc prismatic cu masa M si in contact eu el 0

pana prism ti - 'I',

O . . a ica eu masa m, asa cum, in vedere de deasupra jgheaburui (sectiune

nzontal-) . d" - fi ~

a Cu. III rca ~a 1.49 . La momentul initial sistemul este in repaus.

. ) u ce acceleratie se deplaseaza blocul, daca asupra sa actioneaza 0 forta

onZOntala canst t- F- di . 1 '1 . .

entu. an a, , pe irectia axu Ul ongitudinal al jgheabului coefici-

ve / d~ ~~care prin alunecare dintre bloc ~i pana fiind J.l. Frecarile ~u peretii c r lcab~l jgheabului, pre cum ~i cu baza acestuia se neglijeaza. Fetele plane de ;:,~ct .dlUtre bloc ~i pana sunt verticale. Se cunoaste unghiula si acceteratia

1tatlonala terestra, g.

b) Daca fl = 0, sa se determine acceleratiile absolute ale blocului si a penei ~i acceleratia relativa a penei in raport cu blocul, precum si durata traversarii jgheabului de catre pana (considerata punct material), daca la momentul initial ea se afla la marginea jgheabului. Latimea jgheabului este L .

c) Pentru ce valoare a lui a, distanta parcursa de pana in raport cu blocul este egala cu distanta parcursa de bloc in raport cu jgheabul? Sa se stabileasca ecuatia traiectoriei penei in raport cu jgheabul.

-

F

a) Dupa dh timp iese haltera din spatele ultimului paravan (n)?

b) Iesind din spatele ultimului paravan, haltera patrunde pe un sector orizontal unde coeficientul de frecare prin alunecare creste direct proportional cu distanta parcursa. Dupa cat timp si unde se va opri haltera? Se stie ca Ia distanta x() coeficientul de frecare este /-4J, iar acceleratia gravitationala este g.

c) Haltera trebuie dusa apoi pe suprafata planetei Marte. Sa se determine lucrul mecanic minim necesar acestui transport cunoscand masele ~i razele celor doua planete (M!, M2, R], R2), masa fiecarei sfere a halterei (m), constanta atractiei gravitaponale (K). Distanta P - M este foarte mare in comparatie cu razele planetelor.

1.60. 0 prisma cu sectiunea un triunghi dreptunghic si masa ml este sprijinita cu a fata pe muchia unui cub cu masa m2 aflat pe un suport orizontal si cu alta fata pe un perete plan vertical (fig. 1.51).

a) Sa se determine acceleratiile elementelor sistemului, prisma raman and in contact permanent cu peretele, coeficientul de frecare avand aceeasi valoare (u) pentru toate zonele de contact. Se cunoaste unghiul a ~i acceleratia gravitationala (g). Caz particular, j..t = O.

b) Sa se analizeze miscarea centrului de masa al prismei ill raport cu centrul de masa al cubului ~i miscarea centrului de mas a al cubului in raport cu centrul de mas a al prismei.

c) Sa se determine valoarea minima a unei forte orizontale F care, actionand asupra cubului, in absents frecarilor, ar schimba sensul miscarii fiecarui element al.sistemului.

Fig. 1.49

1.58. La capatul liber 'al unui resort elastic liniar, nedefonnat, cu lungimea Zo, deviat fata de verticala, este prins un corp cu masa m. Se elibereaza corpul. in momentul trecerii resortului prin pozitia verticala corespunzatoare punctului de suspensie, corpul se afla ill pozitie inferioara, iar forta elastica din resort este Fe. Constanta de elasticitate a resortului fiind k, iar acceleratia gravitational a g, sa se determine:

a) inclinatia initiala a resortului;

b) viteza corpului In punctul inferior al traiectoriei.

c) Cand resortul trece prin pozitia verticala, mijlocul san se blocheaza, iar viteza corpului se anuleaza, La ce inaltime va ajunge corpul suspendat ~i care va fi vi teza sa maxima in cursul ascensi unii?

1.59. 0 halters, constituita dintr-o tija subtire si foarte usoara, cu lungimea I, avand fixate la capete doua sfere masive, cu dimensiuni neglijabi1e, se deplaseaza prin translatie, ell viteza constanta v pe un suport orizontal suficient de lung (fig. 1.50), patrunzand in spatele unor paravane dreptunghiulare identice, asezate orizontal deasupra suportului. Lungimea unui paravan este L > l, iar distants dintre doua para vane vecine este d. In spatele fiecarui para van, haltera ~iocne§t~ perfect elastic un obstaco1 fix, auzindu-se dona pocnituri (ciocniri) consecutive, duP! care haltera iese de sub paravan cu viteza v, pe aceeasi traiectorie, rotita fusa cu 180 fata de pozitia sa la intrarea sub paravan.

f 2 f f [JIr
.. ~".,.,.,,,,,,,.,., .. ,
d L d L d L
Fig. 1.50 Fig. 1.51

1.61: 0 10comotiva eu lungimea I, deplasandu-se recti1iniu si uniform pe un

sector onz t l' '. '

b _ on a, eu viteza Vo. se apropie de mtrarea lntr-un tunel, Mecanicul

o erva de . _ .. ~ tun 1 . tra

r _' asupra intraru ill e , a pta a care l§i incepe caderea libera verticala

~e lnga ?eretele ~ertical s~ncos. E1 apreciaza ~apid ca daca ar incerca Sa franeze o ~~.(franare ~ll1f?~la), Pl~tr~ ar IOVI ~artea ~1n fata a l~comotivei in. momentul 1 P ~rlI locomotJveJ, iar daca si-ar continua ill1i?carea uniforrna, atunci 'piatr

OVI partea din spate a locomotivei, Pentru a evita accidentuI, mecan~c:-

hotaraste sa accelereze brusc (accelerare uniforma), Stiind ca piatra a cazut la distanta din urrna locomotivei sa se ealculeze:

a) de la ce inaltime a cazut liber piatra ~i la ce distanta fata de intrarea in tunel se afla locomotiva in momentul observarii pietrei;

b) acceleratia locomotivei;

c) la ce inaltime se afla piatra in momentul trecerii loeomotivei (partii din spate a acesteia) prin verticala de cadere a pietrei. Se cunoaste acceleratia gravitationala, g. Se neglijeaza rezistenta aerului si timpii de reactie ai mecanicului.

b) Daca balanta este deblocata, ce masa trebuie sa aiba un corp pus pe ceHilalt taler al balantei pentru ea balanta sa ramana in echilibru?

Caz particular: m[ »m2·

1.62. Un observator, in repaus pe sol (punctul 0, figura 1.52), urrnareste cu privirea un avian care zboara pe directie orizontala cu viteza constanta v §i receptioneaza auditiv, la un anumit moment, zgomotul produs la lansarea unui proiectil de pe avion.

a) Unde se afla avionul in momentul lansarii proiectilului (de pe ce directie OA a fost receptionat zgomotul), daca receptia zgomotului s-a facut 'in rnomentul in care observatorul vede avionul pe 0 directie (OB) care formeaza unghiul <p cu verticala punctului de observare? Viteza sunetului in aer este u > v.

b) Sa se determine modulele vectorilor care localizeaza avionul in punctele A si B fata de 0, daca durata propagarii zgomotului pe distanta AO este t.

c) Un alt observator, 0', aflat pe directia XX', receptioneaza acelasi zgomot, simultan eu observatorul 0. La ce distanta se afla el fata de avion in momentul receptionarii zgomotului?

Avionul, considerat punct material, este 0 sursa sonora de la care sunetul se propaga in mod uniform pe toate directiile,

m

Fig. 1.53

A B

1.64. Doua avioane care zboara pe orizontala, la aceeasi altitudine, unul spre celalalt, avand fata de sol viteze identice (v) se pot detecta reciproc atunci cand distanta dintre ele este L. Dupa timpul t de la detectare unul dintre avioane efectueaza un viraj orizontal in forma de semicerc, eu acceleratia centripeta a si viteza v.

a) Pentru ee valoare a lui '"(; distanta dintre avioane la incheierea virajului este minima?

b) Dupa terminarea virajului, in conditiile precizate anterior, avionul care a efectuat virajul se deplaseaza uniform in jurul celuilalt avion pe 0 spirala cilindrica orizontala, cu perioada T, distanta dintre avioane ramanand constanta, Sa se determine viteza relativa a avionului de pe traiectoria spirala in raport eu avionul de pe traiectoria rectilinie, precum si pasul spiralei.

c) Unul dintre avioane se deplaseaza apoi pe un cerc cu raza R, In plan verti~al (looping).

In ce punct al traiectoriei circulare a avionului a cazut un corp din avion, d~ca traiectoria corpului intersecteaza cercul in punctul sau inferior. Se stie ca vlteza avionului in momentul desprinderii corpului este Va. Se cunoaste g. Se neglijeaza rezistenta aerului. ~

I "

I "

I "

"

I I"

-g ,/ ",,"

I <p I "

~,,"

1 I"

I I"

I r r

I"

OJ"

X'

1.65. Un sistem meeanic este alcatuit din patru puncte materiale, fiecare eu rna a m, situate, in conditii de imponderabilitate, In varfurile unui tetraedru regular, ale carui muchii sunt resorturi usoare identice fiecare cu constanta de

clasticitate k. ' ,

_ a) Sa se demonstreze ca oseilatiile simetrice ale sistemului (oscilatii care pastreaza forma geometrica a sistemului) sunt oscilatii arrnonice.

b) Sa se determine perioada oscilatiilor simetrice ale sistemului.

c) Ce lucru mecanic trebuie efeetuat pentru ea sistemul sa dobandeasca 0 ~eotnetrie plana, simetrica in raport eu dreapta pcrpendiculara pe aeel plan daca

In stare '.. .'

t a ll1i!lala. resorturile sunt nedeformate, iar lungirnea fiecarei rnuchii a

etraedrului este [a?

Se va admire ca resorturile raman permanent liniare.

Fig. 1.52

1.63. Pe unul din talerele unei balante cu brate egale se ami un carucior eu masa mz, pe a carui platforms plana, inclinata fata de orizontala ell unghiul c,

poate aluneca liber un corp eu masa m I (fig. 1 .. 53). .

a) Sa se determine acceleratiile elementelor sistemului daca balanta este blocata si se neglijeaza frecarile, Se cunoaste g.

1.67. Spre 0 pana mobila, cu ungbiul de la baza a, aflata in repaus pe un suport orizontal, se deplaseaza un carucior cu viteza Yo, asa cum indica figura 1.54. Trecerea caruciorului (considerat punet material) pe suprafata penei se face rapid §i foarte lin. Sa se determine:

a) acceleratiile caruciorului si penei imediat dupa intrarea caruciorului pe suprafata penei;

b) timpul dupa care caruciorul revine la baza penei;

c) distanta parcursa de pana in acest timp. Se cunoaste g ~i k - raportul dintre masa penei si masa caruciorului. Se neglijeaza frecarile.

1.68. Un cilindru vertical, avand planul bazei inferioare inclinat fata de verticaUi cu unghiul a, poate aluneca rara frecare intr-un ghidaj vertical, sprijinindu-se pe un cilin~ orizontal, cu aceeasi masa, m, aflat pe un suport orizontal (fig. 1.55), coeficientul de freeare prin alunecare dintre cei doi cilindri

fiind 11·

a) Sa se determine acceleratiile celor doi cilindri ~i coeficientul de free are

dintre cilindrul orizontal si suportul sau, precum §i acceleratia unuia dintre punctele de tangents dintre cei doi cilindri in raport cu cilindrul vertical, daca cilindrul orizontal nu se rostogoleste, Se cunoaste g. La momentul initial, elementele sistemului sunt in repaus.

b) Dupa parcurgerea unei distante d, cilindrul vertical intalneste un obstacol. In acel moment, cilindrul orizontal intra pe platforma orizontala a unui carucior cu masa M, aflat in repaus, iar 0 tija rigida, omogena, foarte subtire, se cupleaza cu eilindrul orizontal de-a lungul generatoarei pe care a existat contactul eu cilindrul vertical.

Sa se determine masa tijei si lungimea platformei caruciorului daca pe intregul traseu cilindrul s-a deplasat lara rostogolire si s-a oprit la capatul opus al platformei. Coeficientul de frecare pe platforma este eel determinat anterior. Deplasarea caruciorului pe suportul sau se face lara frecare.

c) Ajuns la capatul platformei, cilindrul se fixeaza, iar tija de pe generatoarea acestuia se decupleaza :;;i incepe sa alunece, prin translatie, rara frecare, pe suprafata cilindrului.

Sa se determine viteza tijei in rap art cu cilindrul in momentul separarii acestora, daca deplasarea verticala a tijei pana 'in momentul separarii a fost Sh. Se cunoaste R - raza cilindrului. Caz particular: M + m > mlija.

1.66. Dintr-un avian care zboara pe directie orizontala cu viteza constanta v, un observator priveste cu ajutorul unui "tub-vizor" spre un obiectiv fix, aflat in planul vertical al traiectoriei pe solul orizontal. La momentul primei vizari, unghiul dintre directia tubului :;;i verticala locului este 0.1, iar dupa timpul t valoarea aceluiasi unghi este 0.2.

a) Sa se determine inaltimea la care zboara avionul.

b) Parcurgand distanta dintre doua aeroporturi, avionul zboara in prima jumatate din durata intregului zbor cu viteza constanta V[, iar in cealalta jumatate zboara cu viteza constants V2. La intoarcerea avionului, prima jumatate a lungimii intregului traseu este parcursa cu viteza constanta V2, iar a dona jumatate a lungimii traseului este parcursa cu viteza constanta V I.

Sa se determine elementele vectorului viteza medie corespunzand celor doua sensuri de zbor, daca in ambe1e cazuri <J:(Vl> v2) = 9.

c) In raport cu un sistem de referinta legat de sol vectorii pozitiilor initiale pentru doua mobile care se deplaseaza cu vitezele VI = constant si respectiv V2 = constant sunt rOI si respectiv r02.

Stiind ca la momentul t exista relatia r 2 = r I, sa se demonstreze ca:

(rOI - r02) II V2, [,

unde \72,1 - viteza relativa a mobilului 2 in raport cu mobilul l .

M

Fig. 1.54

Fig.I.55

1.69. 0 bani cilindrica de ole! cu lungimea 11, aria sectiunii transversale SI si modulul lui Young E[, introdusa si mentinuta intr-un dispozitiv special de intindere dobandeste lungimea [2. In aceasta stare, bara este incorporata intr-un manson cilindric de beton, de-a lungul axului acestuia, aria sectiunii transversale inelare a mansonului fiind S2' Dupa solidificarea betonului, bara de otel este eliberata din dispozitivul de intindere, S-a obtinut astfel 0 grinda de "beton armat precomprimat" .

Sa se determine:

a) lungimea grinzii de beton armat precomprimat, daca modulul lui Young pentru beton solid este E2;

b) modulullui Young al grinzii de beton arm at precomprimat;

c) modulul lui Young al grinzii de beton armat, daca ea ar fi fost realizata tara tensionarea prealabila a miezului de otel, Sa se compare rezultatele si sa se precizeze avantajul folosirii In constructii a grinzilor de beton armat precomprimat.

b) Sa se traseze graficul dependentei de timp a distantei dintre cele doua puncte materiale ~i sa se analizeze miscarea punctului material lansat de pe sol in raport cu punctul material superior.

c) Daca inclinatia a, masurata fata de orizontala, sub care trebuie sa se faca lansarea unui punct material de pe solul orizontal este afectata de eroarea absoluta Aa, sa se determine eroarea absoluta care afecteaza bataia lansarii.

Sa se compare erorile bataii pentru ungbiurile de lansare 0.1 ~ 15° ~i 0.2 = 22,50.

. . b 2' a-b a=b

Se da: sin a - sin = sm-2- cos -2-' Se stie ca sinao, ;::: Aa si

cos(2a + Aa) ~ cos 2a,'daca Aa este foarte mic.

1.72.0 bila sferica eu masa m, asezata pe un suport orizontal, este prinsa de doua resorturi elastice identice, fiecare cu constanta de elasticitate k, foarte usoare, asa cum indica. figura 1.57. In starea initiala resorturile sunt nedeformate ~i fiecare are lung~n~ea L.(). Bila .este ridicata pe verticala pana la inaltimea h deasupra suportului ~l apoi este eliberata din repaus.

a). Sa se dete~ine acceleratia initiala a bile] si impulsul pe care bila il transmlt~ sup01~I~l In timpul ciocnirii perfect elastice a acestuia. Se cunoaste acceleratia gravitationala, g.

b) Suportul bilei ramane orizontal, dar se roteste uniform, cu viteza unghi~lara 0), In jurul axei verticale care trece prin unul din capetele suportului, .~a s~ detemlIn~ pozitia de echilibru a bilei In raport cu axul de rotatie. Se neghJeaza freearea dintre bila ~i suportul sau.

c)_ Suportul bilei se inclina fata de orizontala cu unghiul constant a.'

Sa s~ determine pozitia de echilibru a bilei In raport cu capatul superior al SUPOrtulU1, daca se neglijeaza frecarea dintre bila si suport.

o

gl L ~:h~ .

o I Lo

~

1.70. Doua prisme identice, fiecare eu masa m, aluneca pe un suport orizontal, iar deasupra lor aluneca 0 alta prisma, cu masa mo, prismele fiind asezate asa cum, In sectiune transverala, indica figura 1.56, coeficientul de frecare fiind acelasi pentru toate suprafetele in contact, ).L.

a) Sa se reprezinte fortele care actioneaza asupra fiecarei prisme.

b) Sa se determine acceleratia fiecarei prisme cunoscand unghiul a ~l acceleratia gravitationala, g.

c) Una dintre prismele inferioareeste fixa, Neglijand frecarile, sa se determine acceleratiile miscarilor de translatie ale celorlalte doua prisme.

Fig. 1.56

1.71. De pe solul orizontal se lanseaza un punet material si, simultan, de pe aceeasi verticala, de la inaltimea h, se lanseaza pe orizontala, un alt punct

material. . d

a) Stiind ca cele doua puncte materiale au cazut simultan In acelasi loc ~

pe sol si ca unghiul dintre tangentele la traiecto~i ill ?ullc~l de pe sol este 8, sa se calculeze vitezele initiale ale punetelor matenale ~1 unghiul sub care s-a Tacut lansarea de pe sol. Se cunoaste g.

Fig. 1.57

1.73. Doi satehn e I - ~ lasi .

copl .} vo .ueaza Ill.. ace a~l sens pe doua orbite circumterestre

anare cu vitez I . .

~i acCele ' . . e ~ VI §I respectiv V2 < VI· Se eunosc: raza planetei Pamant, Rp

) raua gravltatlOnala terestra la sol, go- Sa se determine'

a razeIe orbit I . ul .

ungh' I -. ~ e or CITe are pe care se deplaseaza fiecare satelit· viteza

blu) ~a relauva a fiecarui satelit In raport eu celalalt satelit (co 'co )'.

. dlstantel .. _. . . _ .. .. .12, 21,

tlJl1p du . t e nuruma. ~l respectiv m~x]ma dintre satelin ~I intervalele de

pa care fiecare dintre aceste stan se repeta; viteza relativa a fiecarui

satelit ~n raport cu celalalt satelit in punctele care eorespund unei apropieri minime si respectiv unei departari maxime (VI2; V21);

c) distanta parcursa de fieeare satelit §i unghiul descris de raza vectoare a fiecarui satelit din momentul apropierii minime §i pana in momentul urmatoarei departari maxime dintre sateliti; viteza relativa a fiecarui satelit in raport cu celalat sate1it daca unghiul dintre razele lor vectoare este a.

1.74. Pentru elementele sistemului reprezentat in figura 1.58 se cunosc: ml - masa penei mobile, in forma. de plan inclinat eu unghiul e fata de orizontala, pe un suport orizontal; m: - masa unui corp aflat pe pana; F - forta orizontala care actioneaza asupra eorpului de pe panta prin intermediul unui fir treeut peste un scripete fix; g - acceleratia gravitationala, Toate frecarile, masa firului §i masa scripetelui se neglijeaza, Sa se determine:

a) acceleratiile absolute ale elementelor sistemului;

b) acceleratia relativa a corpului In raport eu pana;

c) valorile lui F pentru care se asigura urearea corpului spre varful penei.

-

F

b) Sa se determine perioada oscilatiilor liniare verticale foarte mici efectuate de corpul suspendat Injur~l pozitiei de echilibru ..

c) Din firul dat se confectioneaza un resort elastic, la al carui capat inferior oseileaza, cu amplitudinea A, un platan cu masa M, capatul superior al resortului fiind fix. Cand platanul ajunge in pozitia corespunzatoare Iimitei inferioare a oseilatiilor, peel se asaza (tara soc) lll1 corp eu masa m, avand ea rezultat incetes a oseilatiilor. Care era perioada oscilatiilor vertieale ale sistemului initial?

B

m

Fig. 1.59

1.77. Pe doua tije rigide, fixate in acelasi plan vertical, avand inclinatii identiee fata de orizontala (a), pot aluneea rara frecare doua sfere identiee, fieeare ell masa m, conectate printr-un resort foarte usor, eu constanta de elasticitate k. Starea initial a a sistemului (resort nedefonnat, sfere in repaus) este reprezentata in figura J .60.

a) Dupa eliberarea sistemului, resortul ramane orizontal. Sa se determine ~stanta parcursa de fiecare sfera pana cand viteza sa devine maxima, precum ~i distanta parcursa de fieeare sfera pana cand alungirea resortului devine maxima. Sa se determine viteza maxima a fiecarei sfere si alungirea maxima a resortului.

. b). Sa se stabileasca pozitia de echilibru a sistemului §i sa se demonstreze ca ml~canle sistemului, deasupra si sub po ziti a de echilibru, sunt miscari annonice. c). ~a se determine perioada oscilatiilor sistemului. Cum se modifica nivelul de ee~!hb!'u, perioada si amplitudinea oscilatiilor sistemnlui, daca in momentul trecem pnn pozitia de echilibru tremiea~ie a resortului se rigidizeaza?

gj

Fig.I.58

1.75. Pe 0 sosea rectilinie orizontala, intr-un punct A, se afla in repaus un automobil. El trebuie sa ajunga in punctul B, situat la distanta L intr-un timp T. Pentru aeeasta automobilul se poate deplasa In oriee sens (mers inainte sau mel'S inapoi apropiindu-se sau departandu-se de B), fie uniform aceelerat eu acceleratia +a, fie uniform incetinit eu acceleratia -a. Sa se determine:

a) viteza maxima eu care automobilul poate ajunge in B, daca T> .J2LI a;

b) viteza minima eu care automobilul poate ajunge m B daca T< .J2LI a '. e) Sa se traseze graficele dependentelor x = fit) ~i v = fit) pentru fiecare din

variantele anterioare.

1.76. Un fir cilindric de otel, eu raza r. lungimea l~i modulul de elastici~te E, foarte usor, este asezat orizontal (lara a fi tensionat) intre doua puncte, A ~l B (fig. 1.59). La mijlocul firului este fixat un corp pu.r:chform eu mas~ m._

a) Sa se determine distanta pe. care coboara .. centr:;lI firului (sageata s), corespunzatoare echilibrului COIpUlUl suspendat, l}bmd ca s « l. Se cunoaste acceleratia gravitationala terestra, g.

Fig. 1.60

. 1. 78. Un cilindru eu raza R este fixat in pozitie orizontala, De pe genera~ toarea superioara a acestuia se elibereaza simultan un cilindru masiv, omogen si o sfera masiva, omogena, cu masele egale ~i eu razele egal~,. r < R .(fig. 1.~1)~ Considerand ca ee1e doua piese se rostogolese pe suprafata cilindrului fix fara sa alunece sa se determine Iocul unde fiecare dintre aeestea va parasi suprafata cilindrului, Caz particular: r = O. Corespunzator momentului desprind.erii sa se identifice punctul sau punctele, apartinand pieselor mobile, ale carer viteze sunt maxime si sa se determine aceste viteze maxime. Se cunoaste g.

Fig. 1.61

1.79. Un dispozitiv orizontal automat trimite/piese finite pe ban~a orizontala rulanta cu asperitati a unui transportor, asa cum indica figura 1.62. Vltezafieear~l piese, inaintea intrarii pe banda este vo. Daca viteza benzii tr~sportoar~ este v, atunci piesele se oprese pe banda la distanta d = D/3 fata de mar~e"a ac~stela. _ e

a) Sa se determine viteza benzii transportoare, astfel meat piesele sa s

opreasca la mijlocul benzii.. ".." " . le

b) Sa se determine viteza minima a benzii transportoare, astfel meat piese

sa depaseasca latimea benzii. _ ' _

c) Pe suprafata orizontala a unei mese eu perna de aer aluneea, cu .vlte:a _v, o bara rigida eu lungimea d, rotindu-se in aee~a§i timp, :u viteza u~g~u~~~~ in jurul axei verticale care trece pnn eentrul sau de masa, asa cum indica t I

1 63 La momentul initial bara se afla la distanta L fata de un peret~, ver ~ea , . , ) . lui t tija atmze

fiind paralela eu acesta. Sa se determine valorile Ul ill pen ru care '"

pereteie pe toata lungimea ei.

I I I I

________ - -- - ...... ---'r,:-- -- -- -- -- - --1

I I

./

-

v

L

Fig. 1.63

Fig. 1.62

1.80. 0 bila mica, eu masa m, este suspendata de un fir subtire ~i

, rensibil cu lungimea L, aflat in pozitie verticala.

mex a) Sa se determine viteza vo, orientata pe directie orizontala, care 1rebuie sa-i fie

imprimata bilei, ~tf~l meat, a~ci cand ~evi~tia ~ghiul~ra ~ frrului va ~ a, ve~tqull accelerafie a a1 bilei sa fie onentat pe directie orizontala, Sa se determme tenslUU' din fir eorespunzatoare aeestei deviatii a bilei. Se cunoaste acceleratia gravitaponala, g.

Se stie ca, In oriee moment, viteza bilei suspendata de fir este: v = ~ v~ - 2g6.h , unde M este diferenta de nivel dintre eele dow pozitii ale bilei.

b) 0 bucata de sapun cu masa m aluneca intr -0 cada orizontala, a1 carei profil vertical transversal este eel reprezentat in figura 1.64, in pozitia initiala bucata de sapun fiind In repaus.

Sii se traseze graficul dependentei F,,(y) unde F" este forta de apasare normals exercitata de bueata de sapun pe peretele bazinului, Se neglijeaza frecarile. Se cunoaste acceleratia gravitationala, g.

;n-------r~--------- ,Iii"

I

: X--

o _ .. g

, ,

I yt

Fig. 1.64

Fig. 1.65

c) Intr-un punct de pe generatoarea....supe110ara a unui cilindru orizontal fix se ana I'n repaus, in echilibru instabiI, un ~-TIltceu masa m, asa cum indica fi,g.ura 1.65. In urrna unui mic impuls, corpul incepe sa alunece pe suprafata

clhndrul . S- b' - .

"": a se sta ileasca dependenta fortei de apasare normals pe care corpul

o eXerClta asupra cilindrulu], F", de unghiul a dintre raza vectoare instantanee a ~OrpUIUi ~i veliieala pozitiei initiale a acestuia, FnCa). Sa se traseze graficu1 freePC~n?lentei FI1(eos o). Se cunoasts accclerana gravitationala, g Se neglijeaza

an e.

1.81 Fe trei co ' I I" di ene identi

dis '. rpun para e ipipe ce omogene 1 entice, fieeare cu masa m,

cu!U. e l,a ~lstante egale, pe 0 panta plana eu i'nclinatia a fata de orizontala, asa rna a ~lca figur~ 1.,66, ~e spri!ina 0 seandur: ,t:aralelipipedica ornogena, ell spr ~,aSUpra careia acnoneaza forta constants F, paralela ell panta orientata

e varful '. , . '

ale pantel. Coeficlentul de frecare prm alunecare dmtre fetele superioare

COe~e~or trei COl-pUri paralelipipediee ~i fata inferioars a scandurii este Ml, iar Par Ilcl~,tul de free are prin alunecare dintre fetele inferioare ale celor trei corpuri

a ehplp di . .

e ICe sr panta plana este J..l2. Se cunoaste aceeleratla gravitalionala, g.

. Sa se determine acceleratiile absolute si relative ale elementelor sisternuln] in momentul cand apasarile exereitate de scandura asupra celor trei eorpuri paralelipipedice sunt identice, considerand posibile urmatoarele cazuri:

a) scandura Urea, iar cele trei corpuri paralelipipedice coboara:

b) toate elementele sistemuluiurca, dar eu acceleratii diferite;

c) toate elemente1e sistemului coboara, dar eu acceleratii diferite.

i

: I

Fig. 1.66

1.82. Un automobil, care poate intrebuinta pentru tractiune fie rotile din fata, fie rotile din spate, remorcheaza printr-un cablu orizontaI, intins de-a lungul axului longitudinal al automobilului, un alt automobil ramas In pana pe un drum orizontal.

a) Sa se determine forta de tractiune maxima pe care 0 poate dezvolta automobilul din fata (tara smucituri), cunoscand: distanta d dintre centrele roti1or de pe aceeasi parte, raza r a unei roti, masa m a automobilului, eoeficientul de frecare 11 dintre cauciucul rotilor §i asfalt si acceleratia gravitationala, g. Sa se argumenteze care dintre roti trebuie sa fie roti de tractiune? Se stie ca centrul de masa al automobilului se afla pe axul lungitudinal al acestuia, in planul orizontal al axelor rotilor si al cablului de tractiune, la jumatatea distantei dintre axele rotiler.

b) Sa se determine forta de tractiune transmisa prin cab1u la ma~in~ remorcata, daoa forta cu care automobilul din fata actioneaza asupra eablulUl este FIe. Deplasarea ansamblului se face rectiliniu, uniform accelerat, eu acc~" Ieratia a, iar masa cablului este me. Caz particular: deplasare rectilinie §i urnforma en viteza v.. Sa se traseze graficul dependentei tensiunii din punctele cablului de tractiune In functie de distanta pana la automobilul din fala, T = j(x),

Lungimea cablului, considerat omogen, este I. ,

c) Considerand ca automobilul este un punet material, sa se deten111ne viteza maxima cu care acesta poate intra intr-o curba, avand forma unui arc de cere eu raza R, de pe un sector de drum plan orizontal, aeoperit cu gheata, dwd coeficientul de frecare dintre cauciuc si gheata. este J.Lo.

1.83. Pe 0 01aSa orizontala cu perna de aer se deplaseaza, unul spre celalalt, . translalii pe directii paralele, doua discuri circulare identice, fiecare eu raza ~r;f cu masa m, cu viteze identice (v), asa cum indica, ill vedere de deasupra,

figura 1.67, . _. .. . .

a) Sa se stablleasca directiile pe care se vor deplasa cele doua discuri dupa

ciocnirea perfect elastica a acestora si sa se determine valorile vitezel discurilor dupa ciocnire. Pe durata ciocnirii, cele dona discuri nu aluneca unul fata de ceHilalt. Se neglijeaza free area la contactul discurilor, Sa se analizeze rni~carea centrului de masa a1 sistemului inainte de ciocnire cat ~i dupa ciocnirea

discurilor.

Fig. 1.67

b) Pe fiecare din noile directii de deplasare, discurile intalnesc cate un perete plan vertical fix, perpendicular pe directia deplasarii, pe care 11 ciocnesc perfect elastic. Ciocnirile fiind simultane, sa. se analizeze posibilitatea celor doua discuri de a se mai Intalni §i de a se mai ciocni perfect elastic, stabilind rezultatul

acestel noi ciocniri. '

e) .Sa se determine variatia energiei cinetice corespunzatoare miscarilor de translatle ale elementelor sistemului, daea la ciocnirea discurilor acestea raman cuplate, lara. sa alunece unul in raport eu celalalt.

I 1.84.0 al?u:a se deplaseaza pe suprafata unui balon sferic de cauciuc, de-a

bungul cercului situat In planul orizontal al centrului fix al balonului in timp ce

alonul se urnflafa - ti M' Ibi A ' . ,

lara a se ro 1. iscarea a. mel ill raport cu centrul balonului

este rectilini . . £ . _. - ..

f _, e ~I uru orma, eu viteza v, pe'~lreCjle ce corespunde tangentei la

s etra m punctul reprezentand pozitia initiala a lbinei atunci cand raza balonului

es e I' '

0, ........__

arc la~ Sa se stabileasca dependents de timp a razei balonului si a lungimii

u ui de cere d f to;> b 1 . 1· .

albina ra e p_e. s~P.r~ a_t'" a ?n~ ui, de-a lungul caruia se deplaseaza

b) l portat la poz~11.a.lmtlala a albinei pe suprafata balonului.

balonulut mo~entullmy~l, 0A a ?OU~ albina a~ata. pe a~ela~i cere de pe suprafata dist sfe:,c, pleaca 111 mtampma.rea primer albine, In conditii identice, a~l_a unghiulara dintre pozitiile initiale ale acestora fiind a..

lungi a Se determine timpul dupa care s-au intalnit cele doua albine precum §i in.it; m1 ea arcului de cere de pe balon, cuprins Intre punctele In care s-au aflat

l"a eel doua lbi C di . bui - ~ d li

eclor d _ . a ~ne. e C~)T~ itie tre me sa 111 ep ineasca a pentru ca intalnirea

Qua albme sa fie posibila?

II II

c) La momentul initial, din centrul balonului pleaca In zbor reetiliniu ~i uniform 0 a treia albina, Sa se stabileasca directia zborului sau, precum ~i valoarea vitezei sale, daca ea a ajuns simultan eu eelelalte doua albine in punctu] de intalnire al acestora.

1.85, Un proiectil, lansat de pe sol sub un unghi a. fata de orizontalj explodeaza In punctul superior al traiectoriei, rupandu-se in trei fragmente identice. Unul dintre fragmente (fl) se deplaseaza pe verticala si ajunge pe solu] orizontal dupa un timp t[ de la explozie, iar cele!alte doua fragmente (f2 si [3) ating solul simultan, dupa un timp t: de la explozie.

a) Sa se determine inaltimea la care a avut lac explozia si viteza initiala a proiectilului, daca t2 > tl. Se cunoaste acceleratia gravitational a, g. Sa se compare distantele de pe sol dintre fragrnentele: f2 si f si respectiv f3 ~i fl. Sa se precizeze orientarile vitezelor celor trei fragmente identice rezultate din explozie daca 12 < tl

b) Cand ajunge pe sol, fragmentul care s-a deplasat pe verticala, ([I), asimilat cu 0 sfera, loveste perfect elastic 0 placa metalica plana. Sa se stabileasca ce orientare a avut plaea plana, daca distanta dintre locul exploziei proiectilului si locul unde acest fragment a ajuns pe sol este maxima. Sa se determine valoarea acestei distante maxime.

c) Sa se determine acceleratiile normala ~i tangentiala ale fragmentului cazut pe verticala, (f1), dupa lovirea placii plane, atunci cand acesta se afla la lnaltimea h deasupra solului.

1.86, Pe platforma orizontala a unui carucior, care se deplaseaza pe un suport orizonta1 cu acceleratia gil, se afla 'in echilibru 0 scandura omogena, rigida, foarte subtire, foarte usoara, cu lungimea 21, sprijinita la mijlocul sau, asa cum indica. figura 1.68. La capetele scandurii se afla doua cuburi cu laturi identice, a, in repaus unul in raport cu celalalt,

a

21

a

Fig. 1.68

a) Sa se determine raportul densitatilor materialelor c~lor doua cuburi, dacii

echilibrul scandurii se mentine in timpul miscarii sistemului- .

b) Plecand din repaus, pe 0 sosea orizontala §i accelerand, un auto~obl1. ~~ aiunae la viteza v dupa timpul t. Centrul de greutate al automobilulu-

masa m J to 0 eli ttl d . t' aJa

fl- 1 ~ altimea h deasupra solului orizontal, rar s ante e e la ver IC

a a a rna ~l 1 di f t- . . di ate

centrului de greutate pana la axele (puntile) roti or n a a §l respectiv n sp

sunt d, si respectiv d2.

Sa se determine forta eu care fiecare roata a automobilului apasa pe sol In t acest timp. Se cunoaste acceleratia gravitationala terestra, g.

to c) Sa se determi~e masa unu~ c~rp daca, utilizand 0 balanta, s-au obtinut [orile m I ~i respectiv n12, atunci cand corpul a fost mutat de pe un taler al ~:lanlei pe celalalt. taler al aceleiasi balante. Sa se justifice rezultatele diferite obpnute prin cantanre.

1.87. Balanta cu brate egale reprezentata in figura 1.69 este in echilibru, atunci cand pe talerul sau T) este un vas VI eu apa, iar pe talerul T2 se afla un vas cilindric gol V2 ~i un suport rigid, la capatul caruia este suspendata 0 sfera metalica eu vo1umul cunoscut V Se elibereaza firul f pana cand sfera intra complet in apa, Distanta dintre tal ere (lungimea parghiei balantei) este mica.

a) Sa se justifice dezechilibrarea balantei dupa seufundarea sferei. Sa se propuna trei variante pentru refacerea echilibrului balantei, utilizand numai dispozitivele si elementele prezentate In desen.

f suport rigid

Fig .. 1.69

b) Un cub omogen eu lungimea 1aturii a si eu densitatea p pluteste scut:un~~t partial in apa eu densitatea Po dintr-un vas cilindric vertical cu aria seepUllU transversale S.

Sa se determine variatia presiunii hidrostatice de la baza vasului ca urmare ah· prez~nlei cubului plutitor. Cata apa este in vas, daca variali~ presiunii

Idrostree la baz I' 1 I - ." -' - . .

h'dr' a vasu ui, ea eu ata antenor, este egala cu jumatate din presiunea

I ~s~tlCii. la baza vasului in absenta cubului plutitor? Se cunoaste acceleratia gravltarlon~la terestra, g. Se stie ca. P < Po.

li hi c) In slstemul de vase comunicante din figura 1.70 se afla in echilibru doua

Ie Ide nemisc'b'L densi - . "

a c I d _ roue, CU ensitatile PI ~l respectiv P2 > PI· La suprafata de contact

ju;- Or OUa eoloane de lichid pluteste In echilibru un cub omogen, astfel incat e te ~tate d_lll volumul sau este intr-un lichid si cealalta jumatate din volumul sau

In celalalt lichid.

Iota s~ _se de~ennine densitatea cubului scufundat in cele doua lichide. Ce se

O t·~p ~ ~u dlferenla de nivel a lichidelordin cele doua coloane daca folosind

l]a rig d- f , ,

1 a, oarte subtire, impingem lent cubul, scufundandu-l cornplet in

lichidul inferior, sau 11 agalam,. ridicandu-l complet in lichidul superior din coloana respectiva? Ce se intampla cu suprafata de separare a lichidelor?

Fig. 1.70

1.88. 0 tija rigida, foarte usoara, cu lungimea L, suspendata in pozitie verticals, asa cum indica figura 1.71, are prinsa la capatul inferior 0 sfera cu masa In ~i raza foarte mica. La distanta 2L13 fata de capatul superior a1 tijei, in punctul A, este prins de tija un capat al unui resortelastie, foarte usor, eu constanta de elasticitate k, nedefonnat, in pozitie orizontala,

a) Sa se determine perioada oscilatiilor foarte mici ale pendulului, efectuate 'in planul vertical comun al tijei ~i al resortului. Se cunoaste acceleratia gravitationala, g. in timpul oscilatiilor resortul ramane liniar, Se neglijeaza frecarile,

b) Sa se determine perioada oscilatiilor foarte mici ale aceluiasi sistem, efectuate in planul vertical comun a1 tijei si a1 resortului, dupa ce sistemul a fast asezat asa cum indica figura 1.72 unde, 'in pozitia de echilibru, tija este orizontala, iar resortul este vertical.

c) Sa se stabileasca valoarea lui m pentru care perioada oscilatiilor este aceeasi in ambele variante.

2L 3

L

o

2L 3

L

Fig. 1.71

Fig. 1.72

1 89 Pe suprafata unei mese cu perna de aer se afla, in repaus, 0 multime de

. . .' ~are identice, fiecare cu masa m, grupate cate doua (un disc negru si un ~SCUI1'~~i a§ezate asa cum indica figura 1,73. Discul negru a, deplasandu-se cu vi teza <!!SC .gnn~te perfect elastic §i simetric grupul discurilor negre 1. Fieeare disc negru 1 ~, el~e perfect elastic §i simetric cele doua discuri din fiecare grup 2. Apoi, discul ciocn din grupul2 ciocneste perfect elastic grupul discurilor 3 s.a.m.d.

negru. , I

I I

... '..... I:

.. \......... I,

----- -----_._-"" \, !

3 -, , \ !

;'.\

, ,

, \

Fig. 1.73

a) Sa se determine modulele §i orientarile vitezelor discurilor negre a si 1 dupa ciocnirea perfect elastica a acestora.

b) Sa se determine modulele si orientarile vitezelor diseurilor negre din fiecare grup 2, 3 §i respectiv 4, dupa ciocnirea perfect elastica eu discul negru din grupurile 1, 2 si respectiv 3.

c) Sa se identifice grupurile de discuri ale carer discuri negre se deplaseaza, d~pli. .ciocnirea cu discul negro al grupului anterior, pe directii paralele cu d1rectla deplasarii discului negro a.

1:90. At1andu-se in pozitie verticala, pe 0 suprafata plana ~i orizontala acopenta eu gheata, un om cu masa m incearca sa dep1aseze din repaus 0 sanie grea, cu masa M.. tragaud de aceasta printr-o sfoara. Coeficientii de frecare eu ghea1a, p~ntru sanie §i am, sunt ).11 ~i 'respectiv ).12'

f - a) S~ se determine valoarea minka a unghiului pe care sfoara trebuie sa-l aea~) onzontala? pentru ca sania s~ se ae.~laseze; iar omul sa ramana in repaus.

Co . c Pe aceea§l. suprafata a~openta eu gheata .se deplaseaza, '0ra frecare, un .. Il? u rnasa m §l cu viteza vo. De la un anumit moment, considerat moment

Initial asupra ului " -' .,. -' - -

direct~ .._?orp UI mcepe sa actioneze ° 1.o11a orizontala, constanta, F, pe 0

ne dIfenta de directia lui vo.

car Sa se determine deplasarea Iii a corpului realizata pana in momentul in -{ ~vve:to~l vit~z~ v at acestuia si-a redoban~it valo~rea initiala, v = Vo l?j cand Co ,va) - ex. §l sa se demonstreze, pe baze cinematice, ea acceleratia medie a

rpUIUl este constanra a = a

ace c~ Sa se stabilea;ca foro1; traiectoriei corpului §i sa se determine durata stul proces mecanic,

1.91. 0 sfera omoaena se rostogole~te uniform, Tara alunecare, cu viteza orizontala v de-a lungul unui jgheab dreptungbiular orizontal, sprijinindu-se pe muchiile orizontale ale fetelor laterale ale acestuia, asa cum indica figur~ l.74, astfel incat punctele de sprijin A ~i B se afla pe aceeasi orizont~la, lao 0 dl~t~nta egala cu raza sferei, iar bisectoarea unghiu1ui drept al jgheabului este identica ell

verticala centrului sferei.

muchia

" orizontala a jgheabului

c

Fig. 1.74

a) Sa se determine viteza unghiulare a sferei precum f?i vitezele liniare ale punctelor superior ~i respectiv inferior ale sferei, 'i~ raport cu centrul sferei,

precum si 'in raport cu suportul. Se cunoaste raza sferei, R. d

b) Vagonul unui tren se deplaseaza uriiform, eu viteza v, pe un sector e

cale ferata rectiliniu si orizontaL

[I

Fig. 1.75

Sa se identifiee punctele rotilor, ale caror viteze In raport eu solul sunt: mile: orizontale ~i orientate in sens invers fatii de sensul miscarii vagonului; orizontale. orientate in aeela§i sens cu mersul vagonului ~i ale carer valori sunt maxime. ' c) Pe un suport plan cu inclinatia a fata de orizontala se afla in repaus un disc cu masa m, asa cum indica figura l.75.

Sa se determine forta orizontala minima, necesara deplasarii discului. Se cunosc: 11- coeficientul de freeare prin alunecare, g- acceleratia gravitationala terestra,

1.92. Pe 0 suprafata orizontala neteda se afla in repaus un corp de care este prins un fir usor ~i inextensibil, trecut peste un scripete fix, cu raza foarte mica, aflat la 'inaLtimea h deasupra suportului corpului, asa cum indica figura 1.76. La celalalt capat al firu1ui actioneaza 0 forta orizontala constants, astfel incat, 1a momentul initial, cand directia firului formeaza cu verticala corpului un unghi a corpul are viteza vo si acceleratia ao, '

a) Sa se ~etermine viteza corpului atunci cand acesta a ajuns sub scripete, lara a se desprinde de pe suportul orizontal. Se neglijeaza frecarile.

Fig. 1.76

orizo~aC~Ci ~and corpul a. ajuns sub scripete inceteaza actiunea fortei lin: ~ ~l capatul C al firului se conecteaza de capatul liber R al unui resort

miar toarte uso . 1 d ~ -,

Sa se Of r, o.nzon~a ,ne ~lo.~at, avand constanta de elasticitate k.

scrip t determine viteza mmrma eu care corpul trebuie sa treaca pe sub

e e, pentru ca el sa d . d- d .

corpului' . se ~sp.nn a e suportul orizontal, Se cunoaste masa

) U' In ~l acceleratia gravitationala, g. Se neglijeaza frecarile.

c n corp eu masa fl t ~

Intre d _ . m, a a III repaus pe un suport plan orizontal este prins

Qua reso turi ori le i . '

fir . . . r onzonta e identice, fiecare cu constanta de elasticitate k si un

Inextenslbll . di - fi . . 'f

Di tant d' ' asa cum 10 rca igura 1.77, unde unghiul a este cunoscut

ta intre t 1 A . B' .

este 1- punc e e ~l ,unde sunt pnnse capetele celor doua resorturi

~~a a cu dub~ullungjrnii unui resort in stare nedeforrnata, '

lU.orn a se detelmme viteza maxima dobandita de corp. dupa ruperea firului daca ~

enml rupe ii firului Ierati ul . ' a. 111

TIl UI acce eratia corp UI este a. Se neglijeaza frecarile.

A

B

Fig. 1.77

1.93.0 stea cu masa m cade liber spre 0 alta stea cu mas a M La momentul initial cele doua stele erau in repaus una fatA de cealalta, distanta ~intre centrele lor fiind roo Dupa cat timp se intalnesc cele doua stele, considerate puncte materiale? Se cunoaste constanta atractiei universale, K. Se stie ca:

J~ x dx= -~x(l-x) + .!..arcsin(2x-l).

I-x 2

1.94. Sa se stabileasca deosebirea dintre forma traiectoriei unei rachete balistice intercontinentale (proiectil balistic intercontinental) §i traiectoria unui proiectil de tun. In ambele cazuri se neglijeaza rezistenta aerului atmosferic.

1.95. 0 planeta sferica eu raza R, de curand descoperita, este acoperita

uniform de apa unui ocean planetar. . .

Sa se determine acceleratia gravitationala la suprafata oceanului planetaI,

stiind ca valoarea ei ramane practic aceeasi §i la adfmeimi mici, x «R. Se cunosc: p - densitatea apei; K - constanta atractiei gravitauonale

1.96. Un satelit special S evolueaza pe a elipsa, in planul ecuatonllui terestrU, avand Pamantul in unul din focare. Atunci cand satelitul se afla la pengeu,. ~stanl.a

~. . . d ., - d 1 se lanseaza un mIDlsatelit

dintre el ~i eentrul Pamantului fiin mmima, r,nin, e pe e ~

special So pentru a evolua pe 0 parabola, avand P~~m..li~ focarul s~u.. .

Intr-un punet oarecare de pe traiectoria sa ehphca viteza satehtulm este.

_ d . ortul maselor celor doi sateliti, daca dupa expulzarea

a) Sa se eternune rap . . _. -". 1 .. litul S ""1 continua miscarca pe 0 orbita circulara in Juru

satelttulm So, sate 1 . 1.,. . .

. . e a elipsei a

Pamantului Se cunoaste semlaxa mar ..". . '. ~ e

_ d . durata vizibiliUi1ll satehtulU1 specl.al S, evoluand P

b) Sa se etermme . . - .. S

. . 1 - tru bservator terestru aflat La ecuator, la nivelul marn. e

orbita ClfCU ara, pen un 0

sc' viteza unghiu1ara corespunzatoare rotatiei proprii a Pamantului, COo si cuno .

raza Pamantului, R.

c) De pe orbita sa circulara, satelitul S trebuie transferat pe 0 alta orbita

eireulara eoneentriea exterioara cu raza R;

Sa se determine corectiile vitezei satelitului S necesare acestui transfer, preeizand pozitiile satelitului S cand se realizeaza aceste corectii, pre cum si durata transferului satelitului, daca orbita de transfer gravitational este tangenta cu cele doua orbite circulate concentrice. Se cunosc: mas a Pamantului, M ~i constanta atractiei universale, K.

1.97. Intr-o regiune terestra din emisfera nordica, eu latitudinea geografica <p unde acceleratia gravitational a este g, curge un fluviu de la Sud spre Nord si, pe 0 cale ferata alaturata, se deplaseaza 0 locomotiva de la Sud spre Nord, de-a lungul unui acelasi meridian, vitezele lor relative in raport cu Pamantul fiind egale ~i constante, v. Se neglijeaza influenta rotatiei Pamantului asupra accelera[iei gravitationale terestre.

a) Sa se determine diferenta de nivel a apei intre cele doua maLuri ale fluviului, Se cunosc: latimea fluviului (!) ~i viteza unghiulara a miscarii de rotatie a Pamantului (co). Viteza apei este aceeasi in orice punct al sectiunii transversale a fluviului,

Sa se determine raportul reactiilor normale vertieale ale celor doua ine asupra locomotivei. Se stie ca distanta dintre cele doua sine este egala cu distanta de la centrul de masa al locomotivei pana la planul sinelor.

b) Pe 0 tija omogena orizontala, aflata in repaus pe directia Est-Vest, ~i care se poate roti numai in jurul axului vertical ce trece prin centrul sau de masa, fiind ~uspendata de un fir inextensibil, se afia ill repaus, ill pozitii simetrice, doua corpuri l~entice, fiecare un punct material eu masa m, la distantele b fata de axul vertical. Un dJSp~zitiv special de pe tija lanseaza simultan eele doua corpuri spre axul de rotatie, eu ~lteze egale, ele oprindu-se apoi simul~. ,13 la distantele a fata de axul vertical, dupa un parcurs simetric, prin alunecare, fatA. de'sentrul de masa al tijei.

_ Sa se determine viteza unghiulara dobandita de intregul sistem In raport eu

PaOla. tul '

n . Se cunosc: 10 - momentul de inertie al tijei In raport cu axul vertical'

(J,) . ,

I - v.lteza unghiulara de rotatie a Parnantului; <p - latitudinea geografica a

oeulu! Se va ad . t - tOO - ~ ~ ~ .

.' rm e ca IJ a ramane in repaus cat ti mp cele doua corpuri sunt in

rnl~care de-a lungul tijei.

1 c) Sa se detrermine amplitudinea unghiulara a escilatiilor tijei efectuate in ~ a~ orizontal, daca firul elastic de suspensie are constanta de torsi~ne C si sa se

cne lcgea '1 tiil . 1'"

OSCl atu Or armonice a e tijer.

.1.98. Tubul cilindric orizontal din figura 1.78 se roteste uniform, in jurul axei verticale OZ, eu viteza unghiulara m, in el aflandu-se, la distanta d fata de 0, 0 bila sferica, cu masa m, considerata punet material, avand viteza Vo fata de tub, orientate asa cum indica desenul.

a) Sa se determine viteza absoluta l?i acceleratia absoluta ale bilei, la un moment oareeare, t, inainte de iesirea ei din tub, precum si reactia normals a tubului asupra bilei, daca se neglijeaza greutatea bilei l?i frecarile,

z

- OJ

x

y

Fig. 1.78

b) Trei sfere omogene (S), S2, S3), cu raze identice, foarte mici, dar cu mase diferite (m to m-, m3) sunt suspendate (in ordinea precizata) de fire cu lungimi identice (l) in asa fel incat firele lor de suspensie se afla in acelasi plan vertical, iar eeotrele sferelor se afla pe aceeasi directie orizontala, fara ca sferele sa fie in contact (distantele dintre sfere fiind foarte mici). Sfera SI este deplasata din pozitia sa de eehilibru, astfel incat firul sau de suspensie, ramanand intins 10 planul vertical al celorlalte fire, sa fonneze cu verticala punctului sau de suspensie un unghi ex, dupa care sfera SI este eliberata fara viteza initiala.

Sa se determine viteza dobandita de sfera S3. Pentru ce valoare a masei sferei S2 viteza dobandita de sfera S3 este maxima? Sa se determine valoarea acestei viteze maxime.

Pentru cioenirile S 1 ~ S2 ~i respectiv S2 ~ S) coeficientii de restituire sunt en

~i respectiv e23. Se cunoaste acceleratia gravitajionala, g

Caz particular: masele sferelor sunt identice, iar ciocnirile lor sunt perfect elastice. Caz general: n sfere CD raze identice l?i CD mase diferite, suspendate de fire coplanare cu lungimi identice, l, centrele lor fiind coliniare, iar coeficientul de restituire dintre doua sfere alaturate, (i, i+ 1), fiind ei; ;+1,

1.99. Pe unsupert plan orizontal, In conditii de imponderabilitate, se afla in repaus, in pozitie verticala, un inel circular omogen, rigid, eu masa M, Un pUDet material ell masa In, zburand pe directie orizontala ell viteza vo, ill planul

rtical al inelului, deasupra suportului orizontal, Ioveste inelul si ramane atasat

ve ...,

de acesta. Sa se deterrmne viteza inelului dupa ciocnire.

Discujie, Se neglljeaza frecarile,

1.100. Momentele sosirilor undelor seismice directe longitudinale (primare) la stapile seisnlice de la Bucuresti si Focsani, ca urmare a producerii unui cutremur, CD epicentrul (E) loealizat in punctul ale carui coordonate geografice sunt: c:p = 37°,8 l?i "A = 23°, sunt precizate in tabelul alaturat, indicandu-se si coordonateLe geografice ale statiilor de inregistrare.

Statia seismica <Pi,} Ai.) tp• i,j
Bucuresti 44°24' 26°06' 16"17miI122' 7
,
Focsani 45°42' 27°12' 16"17mlIl25',3 Sa se determine:

~) ~101l1entul Hal producerii cutremurului in focarul (F) al aeestuia, situat la adancime foarte mica (h = 30 km);

"b) ~no~entele sosirilor undelor directe transversale (seeundare) in cele doua statu seisrruce de inregistrare, daca raportul vitezelor celor doua tipuri de unde

este vp / V5 = .J3 .

Se va considera ca propagarea undeLor seismice direete intre foearul cutremurului ~i statiile seismice de inregistrare este rectilinie si uniforrna.

fi ,1.101. Pe generatoarea superiqara a conului reprezentat in desenul a din

19ura 1. 79 se afla ~ , b'l~ .(p. .. " •

. .: a III repaus 0 1 a\ unet material) pnnsa de varful conului

pnntr-un fir .cu lungimea l. \

a) Ce dlstanta a pare . bil \ f '

ea a fast depla _ di ~r~ I, a pe supra\. ala conului daca printr-un rnic impuls

. sara ill pozrtia de echilibru?'>.

b) Pe generatoare . +' " - .' - .. ,-

figu - a Inlet ioara a cavrtatn comce reprezentata in desenul b din

ra se a£1- .. .

Oscilat"l +,a un pendul rnatematic eu lungime I. Sa se determine perioada

tll Or lOarte "1 . .

c) C. rruct a e pendulului efectuate in raport cu pozitia de echilibru.

and conul se £1-'. . , .

sau sp'" . a a III pozitie verticals (desenul c) ). bila se roteste in jurul

..' rlJlnlOdu-se pe c' - - .

ndlcat "fi. on, cu viteza constanta Vo· Capatul supenor al firului este

Saum orm, fo~e lent, printr-un inel aflat 1a varful conului.

. Se detennme . teza Hl ' '. . .

JUllIatat . VI eza 1 ei atunci eand lungimea firului s-a redus la

e, precum 0;,1 lunci fi 1 ' "~ d bi

conului. .,. , ngunea ru Ul atune! can ria S-a desprins de pe suprafata

Se cUoosc: g, ex, 13. Se neglijeaza frecarile,

v

v

b Fig. 1.79

1.102. De pe suprafata Pamantului, dintr-un punct eu latitudinea geografica e, se lanseaza, cu ajutorul unei rachete purtatoare, un satelit cu masa m, pentru a fi plasat pe 0 orbita circumterestra la altitudinea h.

a) Sa se determine energia necesara plasarii (injectiei) sate1itului pe orbita circumterestra, Pentru ce puncte de pe suprafata Pamantului, energia cheltuita In scopul plasarii satelitului este minima? Se cunosc: M - masa Pamantului, R - raza Pamantului, m - viteza unghiulara a Pamantului, K - constanta atractiei gravitationale. Se neglijeaza rezistenta aerului atmosferic.

b) Daca evolutia In jurul Pamantului trebuie sa se faca pe 0 elipsa, atunci trecerea de pe orbita activa pe orbita de baza se poate face, de exemplu, asa cum indica figura 1.80, la perigeul P al traiectoriei, imprimandu-i acolo satclitului viteza vp, sau la apogeul A al traieetoriei, imprirnandu-i acolo satelitului viteza v A, astfel Indl.t VA < Vp.In practica, injectia (trecrea de pe orbita activa pe orbita de baza) se realizeaza nu la apogeu, cum poate ne-am astepta, ci la perigeu. sa. se justifice din punet de vedere energetic, alegerea punctului de injectie.

c) Sa se determine energia totala a sistemului satelit-Pamant, momentul cinetic orbital al satelitului, vitezele minima ~i maxima ale satelitului p~ traiectoria eliptica, daca Pamantul este fix, iar semiaxele elipsei sunt a ~I

respectiv b. .

. di -'1 . 1 tmosfen::J•

d) Datorita frecarilor eu aeruI rarefiat III patun e supenoare a ea· J

energia mecanica totala a sistemului satelit-Pamant evolueaza in tirnp d~P: legea: E = Eo(1 + at), unde Eo - energia mecanica totala a sisteD1Ulu1 1

momentul initial, iar 0 < a < 1 s " . . " . .. .. . . . Lllui,

Sa se stabileasca legile de variatie III timp ale altitudinii ~t vitezei sateht .

. ~ \,IS'

Sa se traseze graficele dependentelor: E = fit), h = /! (t) ~l V = h(t). Sa se J .

tifice denumirea de "paradox a1 satelitilor" data legii vitezei stabilita anterior ~1

a

c

sa se interpr~teze rezultatul. Se cunoaste ho - altitudinea orbitei initiate. In oriee rnoIIlent, orbita poate fi aproximata eu un cere.

e) l!n cosmonaut en masa rna evolueaza in afara satelitului, fiind legat de acesta pnntr-un cablu eu lungirnea d, plasat pe directia razei orbitei.

Sa se stabileasca Iegea de varia lie in timp a tensiunii din cablu, daca raza orbitei evolueaza in timp dupa legea stabilita anterior.

orbita de

____ .. _ /. baza

_--- ------

p

------~-,------- ...

Fig. 1.80

a 1.10~. Cu ajutor:uI~ unei rachete purtatoare, un satelit este transportat in afara

tmosferei :erestre ~I, mtr-un punet Q, la distanta r fata de centrul Parnantului este Ia~sat, in asa fel lncat miscarea lui in raport cu Pamantul (considerat fix) s~ !C faca pe un arc de parabola (fig. 1.81) cu parametrul p, avand Pamantw in !Ocarul parabolei,

Fig. 1.81

a) Sa se d t ' 1

in fa e ermine e ementele vectorului, reprezentand viteza vat litul .

POrt eli Pa " tul A ,. , sa e I Ul

1(_ C man, m punctul de injectie pe traiectoria parabolica S' .

este fiO~s~nta atractiei universale, M - masa Pamantului. Direetia' , e ellllbos1c:

lXil, ~l cunoscuta, t" axel para 0 ei

b) Sa se scrie ecuatiile care permit stabilirea dependentelor de tirnp ale coordonatelor polare plane e ~i r ale satelitului, stiind ca traiectoria unui punct material In carnpul fortei centrale gravitationale, in general, este 0 conic a a carei

ecuatie, In coordonate polare plane, este r

p . , unde e = 1 este excenj-;

1 + eeose

citatea numerica a conieei.

c) Considerand ca satelitul a fost injectat pe traiectorie in punctul A, reprezentand varful parabolei, sa se determine distanta parcursa de acesta palla in punetul Q, pentru care e = 2rr/3. Se stie ca:

f~ "" sin x + _!.In tg(rr + ~) I; tg 5121r = 2 +.J3; In(2+.J3) ee 1,3.

cos' x 2 cos" X 2 4 2

1.104. 0 bila sferica masiva (I), omogena si neteda, avand raza R, aflata pe un suport orizontal rigid, se roteste in jurul diametrului sau vertical cu viteza unghiulara 0)0, fara sa alunece, 0 a doua bila (2), identica eu prima, se apropie de aceasta eu viteza Vo, prin translatie rara rostogolire, pe directia centrelor, asa cum indica figura 1.82, realizand 0 ciocnire perfect elastica.

a) Sa se determine unghiul a dintre axa instantanee de rotatie a bilei 1 ~i directia verticala a centrului acesteia, dupa tirnpul t de la ciocnirea bilelor, cand alunecarea bilei 1 nu a incetat, Coeficientul de frecare prin alunecare al acestei bile pe suportul orizontal este f..!. ~i el nu depinde de viteza.

b) Sa se determine inclinatia maxima, fata de verticala, a axei instantanee de rotatie a bilei 1.

2

Fig. 1.82

1.105. Un disc circular subtire, cu raza r, masiv si omogen (0 Ploned-a). rotindu-se in jurul propriei axe cu viteza unghiulara 0), se rostogolestc lara aluneeare, sprijinindu-se pe un suport plan orizontal rigid. Planul discului este Inclinat permanent eu un unghi constant ex. [ala de planul suport si descrie pe aeest plan un eere eu raza muIt mai mare decat r.

_ determine raza cercului deseris de disc pe suportul orizontal precun1 si

Sa se . 1" .' ala

, gerii aeestui cerc de carre disc. Se cunoaste acce eratia gravitation a, g.

durata pareur

06 Un satelit artificial evolueaza In jurul Pamantului (considerat punct 1:1 fix) in afara atmosferei, pe 0 orbits in forma de elipsa asa cum indica

ll1atenal IX, A" , fi 1 A A

1 83 Pamantul aflandu-se in unul din focarele elipsei, ast e meat

fjQUIa ' , .. _..

eo, d otatiei satelitului este T, tar viteza areolara a satelitului este O. penoa art

P b2 g2 . I I' '(

S tie ca: r = , unde p = - si e = 1- -2 ,semiaxe e e ipsei a

e ~ 1 + e eos e a a

. b) fii d necunoscute' r2 = de ~ pKM , unde K - constanta atractiei universale

~l un , dt

~i M - mas a Pamantului sunt cunoscute., '.. .

a) Sa se detertnine dependenta de timp a elementelor vectorului de pozitie al

satelitului in raport eu Pamantul, r =j(t) ~i e = get), daca la momentul to satelitul

. l~.

trece la perigeu. Se vor utiliza substitutiile: a - r = aecosu si n = - --. a a

b) Sa se determine semnificatia unghiului u In cereul cu centrul ill centrul elipsei $i cu raza egala cu semiaxa mare a elipsei,

c) Orice satelit se introduce pe orbita eliptica dorita "injectandu-l" intr-un punet al aeesteia, fiind necesar doar ca satelitul sa fie ridicat la altitudinea punctului ales si sa i se irnprime acolo viteza necesara, pe directia tangentei La traiectorie in acel punct.

Pentru a fi ajuns pe orbita eliptica "de baza" prezentata, despre care se stie ca are perigeulla 0 altitudine mare, satelitul a fost ridicat mai intai pana intr-un anumit punct al unei orbite eliptiee "de parcare" al carei apogeu are 0 altitudine mica §i apoi, dupa eateva rotatii pe aceasta orbita, satelitul este treeut pe orbita "de baza".

Sa se propuna varianta optima, din punct de vedere energetic, 10 alegerea punctului de injectie pe orbita "de parcare" si a punctului de transfer de pe orbita "de pareare" pe orbita "de baza". Justifiear,calitativa.

-.

A

r I I

a I

-------------------------+-----------_#_~-~-----

I I I

:

lb

• ,

I I

Fig,I.83

p

1.107. Demarand cu acceleratie constanta maxima posibila, pe un sector rectiliniu si orizontal al unei sosele, viteza unui automobil creste de la valoarea VI, pfma la 0 valoare V2 foarte apropiata, intr-un timp iltl'

a) Sa se determine timpul dupa care se va realiza aceeasi crestere a vitezei daca automobilul se afla pe un sector de pe aceeasi sosea, in aceleasi condiPi: avand forma unui arc de cere cu raza R, situ at intr-un plan orizontal.

b) Sa se determine valoarea razei arcului de cere al soselei pentru care, In conditiile date, este imposibila cresterea vitezei automobilului peste valoarea VI,

c) La distanta r fata de centrul cercului din care face parte sectorul de drum pe care se deplaseaza automobilul se afla in repaus un observator. Automobilul se deplaseaza uniform cu viteza v, in asa fel incat distanta dintre el si observator este din ce in ce mal mica.

Sa se stabileasca pozitia automobilului pentru care viteza de apropiere a Sa fata de observator este maxima $i sa se determine valoarea acestei viteze rnaxime. Sa se determine timpul dupa care se realizeaza aceasta conditie, daca la momentul initial distanta dintre automobilul aflat pe sectorul circular al soselei ~i observator avea valoarea maxima posibila.

1.108. Pe suprafata plana orizontala a unei mese eu perna de aer se afla, In repaus, un inel subtire, cu raza R si masa M, In pozitie orizontala. In interiorul inelului, in contact cu acesta, se afla in repaus un mic corp cu masa m, care poate fi considerat punct material. Ca urmare a unui impuls exterior, corpul din interiorul inelului dobandeste viteza Vo pe directia tangentei la inel in punctul de contact al acestora.

a) Sa se analizeze miscarea fiecarui element al sistemului in raport~ll eentrul de masa al acestuia ~i sa se determine modulul fortei pe care corpul din interior 0 exereita permanent asupra inelului in procesul miscarilor tara free are ale elementelor sistemului.

b) Din aceeasi pozitie initials corpul, aflat in interiorul inelului, dobande~te

viteza Vo orientata spre centrul inelului. ,

Sa se determine vitezele celor doua elemente ale sistemului dupa prima ~l

respectiv dupa a doua ciocnire perfect elastica a acestora. •

c) Sa consideram acum ca inelul este in repaus pe suportul san orizontel- In

'_,c' di . teri Li elulm de

pozitie verticala, iar corpul este in punctul mrenor ill ill erioru III •

- . - ' I '. tfel inca!

unde i se imprima viteza Yo . orientata, pe vertica m sus, as

ve > ~5Rg . _. .' rnfJ,.J,

Sa se determine raportul maselor celor doua elemente ale slste,mulul, _ e . - d' tr ' I" corp sa S

astfel incat cea de a doua ciocnire perfect elastica III e me .,.1 . .' -:I

. .. d - d - rima ClOCnJre S

realizeze atunci cand inelul, in urcare, s-a oprit, stun ca upa P I tin

.. . .. . Li I 1 . S noaste acee era)"

schirnbat sensul miscarii corpului dill mtenoru me u ui. e cu .,. . . "3

1· I . d - ClOCDlr ...

gravitationala, g.. Sa se determine vitezele elemente or sistemu ill upa

a doua.

Doua corpuri cu dimensiuni foarte mid (puncte material e), eu

1.1~:- tice sunt suspendate la capetele unor fire verticale, subtiri, foarte mase1e l, .en xte~sjbile, eu lungimile II si respeetiv 12, asa cum indica figura 1.84. u~oare ~l me erioare ale firelot sunt legate de un suport orizontal. Corpurile sunt

Capetele sup ..' 'd- b . . +: - rintr-o tija liniara, ngi a, su tire ~1 toarte usoara.

cooe~~a~else determine perioada oscilaJiilor f?art~ mici ale~ist~mului efec~~te • I firelor de suspensie. Se sne ca III timpul oscilatiilor, deplasanle

In planu J • "1 d hilib identi S

, ] ale corpurilor fata de pozitn e e ec 1 I ru, sunt 1 entice. e cunoaste

orJzonta e '

It' gravitationala g. Se va accepta ~ "" 1 - z12, daca z « 1. Caz

acce erarla . t ,

particular: 11 == 12,

2

Fig. 1.84

s

lI2

ra:

21 '

Fig. 1.85

tara ~e:e 0 tija_lin~ru:a orizontala, foarte su?tire, cu .lungimea 21, pot aluneca up .are doua lIDCl sfere, cu masele m ~1 respectrv 2m, conectate de doua i r~rtutJ ~aterale verticale prin resorturi elastice eu eonstantele de elasticitate 2k 1'hornspectiv k: Lungimile resorturilor, in stare nedeformata, sunt identice I. La

·'1 entul'" ., '

separ l111tlal cele doua COrpUTI sunt mentmute in repaus eu ajutorul unui

ator S, asa CUm indica figura 1.85.

Sa se determine viteza ansamblului obtinut din cioenirea plastica a celor doua sfere, dupa inlaturarea separatorului S. Se neglijeaza frecarile.

e) Sa se determine viteza maxima a ansamblului celor doua sfere, ln procesul oscilatoriu stabilit dupa eioenirea sferelor.

1.110. Pe 0 suprafata lucioasa, plana si orizontala, eu gheata, se afla in repalls, doua COrpUl1 mici, unul cu masa m ~i celalalt eu masa 2m, conectate printr-un fir subtire, inextensibil, a carui lungime, l, este egala eu distanta dintre corpuri, Corpu, lui eu mas a 2m i se imprima viteza orizontala v, perpendiculara pe directia frrului.

a) Sa se determine vitezele celor doua corpuri in momentu1 cand direqia firului va forma cu directia initiala a acestuia un unghi ex, daca se neglijeaza frecarile, Cazuri particulare: ex = 30°; ex = 90°; ex = 120°. Sa se determine timpul dupa care corpurile revin in pozitiile initiale, pe 0 directie paralela cu directia initiala a firului si tensiunea din fir.

b) Pe aceeasi suprafata a ghetii se afla, in pozitie orizontala, 0 tija cilindrics omogena subtire, cu masa m ~i eu lungimea l, rotindu-se cu viteza unghiulara Cll in jurul verticalei centrului sau, In timp ee acesta avanseaza pe gheata cu viteza constants v . Sa se determine tensiunea din sectiunea tijei aflata la distanta x fata de eentrul acesteia si sa se .traseze graficul dependentei T= T(x). Caz particular: v = O.

c) Aceeasi tija este in repaus pe suprafata ghetii. Asupra ei actioneaza doua forte orizontale, perpendiculare pe tija ~i de sens contrar, eu modu1ele ega1e, F Una dintre eele dona forte are punctul de aplicatie 1a un capat al tijei, iar cealalta forta are punctul de aplicatie in centrul tijei, Sa se identifice, prin justificare, punctul tijei fala de care aceasta incepe sa se roteasca.

1.111. In figura 1.86 sunt reprezentate doua inele, cu masele ml ~i respectiv m-, aflate ill repaus pe 0 tija liniara orizontala la distanta 2d. Inelele, coneetate printr-un fir orizonta1 eu lungimea 2d, foarte usor si inextensibil, pot aluneca Tara frecare de-a lungul tijei. Firul trece printr-un al treilea inel, cu masa m, aflat in repaus la mijlocul firului. Se elibereaza simultan cele trei inele.

. . . di A • t • taln irii ioelelor

a) Sa se determine vitezele celor tret inele ime iat maw ea m a I .

laterale, daca inelul central aluneca fara frecare pe fir. Se cunoaste accelerapa

gravitationala g. Inelele se considera puncte materiale. . e

' .. 1 di t I firulu1

b) Dupa cioenirea plastics a inelelor laterale, unu n cape e e . I

desprinde iar inelul central aluneca pe fir, ramanand cuplat 1a capatul hbcr ~In

' . ." 1 d 1 - tu a este

firului. Sa se determine vitezele inelelor atunci cand firu e ega r

pozitie verticala.

gIll- ~~l=======t~t=d =======[~2~

Fig. 1.86

) Se inlatura din sistem inelul central si firul de legatura, iar pe tija, intre .. edoUii inele se introduce un resort elastic,. nedeformat, foarte usor, eu cele ranta de elasticitale k. Daca ine1ele se deplaseaza unul spre celalalt eu

cons . - determi . .

. le v si respectiv V2, sa se etermine compnmarea maxima a resortului si

vlteze I, y y

. le finale ale celor doua inele.

vlteze

1.112. Pe 0 pants plana neteda, eu inclinatia ex fata de orizontala, poate aluneca 0 pana cu masa ml, in t~m~ ce pe fata superioara orizontala a penei se afla un cub eli masa m2, asa cum indica figura 1.87.

a) Se elibereaza simultan elementele sistemului. Sa se determine acceleratii1e absolute ale acestora, precum ~i acceleratia relativa a cubului in raport eu pana, neglijand frecarea dintre toate suprafetele in contact. Se cunoaste aceeleralia gravitationala, g.

b) Sa se analizeze posibilitatea unei acceleratii maxime a penei si sa se

determine aceasta valoare maxima. .

Se stie ca 0 expresie de forma (x + lIx) are 0 valoare minima daca x = l/x.

c) Sa se determine forta suplimentara minima, paralela cu panta, care ar trebui sa actioneze asupra penei, astfel incat cubul sa cada liber pe verticala.

Fig. 1.87

~.113. Pendulul matematic reprezentat in desenul a din figura 1.88 constttui t dintr tii - . . da f ~. ' su . . . -0 IJa ngi a oarte u~oara~rt!culata rara frecare In punctul sau

m Pten.or ~l purt and 1a capatul inferior 0 bila 'sferica cu raza foarte mica (punet

rna ~nal), efeetueaza oscilatii annonice in plan vertical deviatia sa unghiulara

aXnn- fii , ro.

a lInd cx",RlI = a.o '< 40.

a) Sa se demonstre -" d't"] . •

ze ca, ill con un e precizate, exista relatia:

2n:

Wmax = - cxmax,

T

:~e aCl);;:r -: viteza un~hiul~a ~axima.~ .tij:i in. mi~carea de rotatie a acesteia Ptrioad el. de 1a capatul inferior al tijei, m miscarea circulara a sferei) T ~

a OscIlaliilor arrnonice ale pendulului considerat. '

b) Cand sfera a ajuns intr-una din pozitiile sale extreme laterale, i se comunica sferei, printr-un mic impuls perpendicular pe planul oscilatiilor, viteza vo, egala eu viteza maxima din timpul oscilatiilor sale armonice.

Sa se stabileasca forma traiectoriei viitoare a sferei, fOTI1m suprafelei descrisa de tija pendulului si sa se determine tirnpul dupa care sfera revine in pozitia extrema initiala, Se cunoaste acceleratia gravitationala, g.

c) Pendulul fizic reprezentat in desenul b din figura 1.88, constituit dintr-o tija rigida, foarte usoara, articulata fara freeare in capatul sau superior si pe care sunt fixate trei sfere (puncte material e) , in conditiile precizate, efectueaza oscilatii mici In plan vertical.

--

g

a

b

Fig. 1.88

Sa se demonstreze ca oscilatiile pendulului sunt armonice si sa se determine perioada lor. Se cunoaste acceleratia gravitationala, g.

1.114. Pe un suport orizontal, de-a lungul dreptei XX' (fig. 1..89) se afla trei sf ere (1, 2, 3), eu mase1e: m (in miscare cu viteza v ), M> m si respeetiv 2M (ambele in repaus). Ca unnare, intre sfere se produc ciocniri centrice, perfect elastice.

a) Sa se determine raportul maselor m/M pentru care intre sferele I ~i 2 sunt posibile doua ciocniri,

m v M 2M

X ------- -- .... .__ ... ----.----------.-- ------ -- X' 123

Fig. 1.89

b) Pe suprafata orizontala a unei mese eu perna de aer se afla In repau~ ,0 haltera, constituita dintr-o tija rigida foarte usoara, eli lungimea I (tn pOZ1P~ orizontala), la capetele careia exista doua discuri circulare (1 ~i 2) foarte rol:l (punete material e) eu masele m si respeetiv m/2. Spre diseu 1 cu rnasa m, In, planul orizontal almesei, perpendicular pe directia tijei, vine UTI alt disc circl.t1aI

(3), foarte mic, ell masa M> m si viteza v 0 .

,

_ se stabileasea elementele miscarii halterei dupa ciocmrea frontala,

Sa "1 1 . 3

.J'. lastica a dlScun or $1 .

Pe].lect e ,

) Sa se detenntne valoarea raportului maselor mlM pentru care este

c '3

'b'lii si ciocnirea 2 §I . pOSl 1 'f

1.115. intr-un tub cilindric subtire, cu lungimea I, inchis la ambele capete si plin cu un lichid, asezat asa cum indica figura 1.90, pluteste, in partea superioara

tnbului, un corp foarte usor (de exemplu, 0 bula de aer).

a a) Sa se [ustifice sensu! descendent al miscarii corpului in raport cu tubul

daca acesta incepe sa se roteasca in jurul verticalei ZZ' a capatului sau inferior, Sa se determine viteza unghiulara eu care trebuie sa se roteasca tubul, astfel Incat corpul sa se stabilizeze la mijlocul tubului. Se cunosc: g - acceleratia gravitaponala; ex - inclinatia tubului fata de verticals.

®

I

Z',

I I I I I ,

I

--

g

z

Z

Fig. 1.90.

Z'1

Fig. 1.91.

b) Intr-un tub cili d . fici d A •

a~a CUm' '_ 1 In ric, su icient e mgust, eu sectiunea constanta, indoit

caror d l~dl~a figura 1.91, se afla in echilibru doua lichide nemiscibile ale

enS1UitI sunt' ~ , '

sePara ceJe _, ~I ~1 P2 > p., Cat timp tubul este In repaus, granita care

Sa dou,a lichide se afla pe axul de simetrie ZZ' al tub ului ,

se dete Se _preclZeze sensul deplasarii granitei care separa cele doua lichide si sa rmlIle deplasarea acestei granite, daca tubul se roteste in jurul axei

verticale ZZI cu viteza unghiulara co = constant. Se cunosc: lungimea sectorului orizontal a1 tubului, 2r; acceleratia gravitationala, g.

c) In doua tuburi cilindrice orizontale, identice, la mijlocul fiecaruia, se afla cate 0 sfera cu masa m ~i volumul V, intre dow resorturi identice nedeformate, fiecare cu constanta de elasticitate k, asa cum indica desenele din figura 1.92. Unul dintre tubUri este plin cu apa, a carei densitate este Po. Ambe1e tuburi se rotese uniform In jurul vertiealei unuia dintre capetele sale, cu viteza unghiulara co = ct.

Sa se preeizeze care resort se va deform a in fiecare tub si sa se determine valoarea deformarii sale. Lungimea fiecarui tub este I.

a

b

Fig. 1.92

1.116. Peste un seripete fix, foarte usor (cu masa neglijabila), estetrecut un fir imponderabil $i inextensibil, avand 1a capete1e sale suspendate eorpurile 1 §i 2 eu masele M $i respectiv m < M Scripetele se roteste in jurul unui ax central acolo unde forta de frecare este direct proportionala cu apasarea pe ax, Cand sistemul este eliberat corpull coboara pe verticala eu acceleratia a,

a) Sa se determine valorile masei unui corp suplimentar, 3, care trebuie suspendat sub eorpul 2 astfel incat miscarea sistemului sa devina uniformii. Deoarece masa scripetelui este neglijabila, se va admite ca momentul rezultant al fortelor care actioneaza asupra scripetelui este nul. Se cunoaste accelera~ja gravitationala, g.

b) Centrul de masa al unui auto mobil se afia pe axul Iongitudinal orizontal de simetrie al acestuia, 1a distante egale fata de cele doua punti (axele rotilor), Daca la franarea automobilului se blocheaza numai rotile din spate, distant~ parcursa de automobil pana la oprire este db iar daca la franarea automobilu~Ul se blocheaza numai rotile din fata, distanta parcursa de automobil parra la oprtre

este d2. . - J8

Sa se determine distanta parcursa de automobil pana la opnre, da~a

, bilul . D f data vlteVL

franarea acestuia se blocheaza toate rotile automo Ul. e iecare ,

automobilului In momentul inceperii franarii este aceeasi. -ru.ri

c) Un corp cu masa m este suspendat intr-un lift cu ajutoru1 a trei reso~ ra elastice identice verticale foarte usoare, Unul dintre resorturi, aflat deas Pub corpului, este prins deta~an~l lif~lui, iar. c~lelal~e doua :esorturi, af1:!~;e8 corp, sunt prinse de podeaua liftului. Atunci cand liftul este III repau~, te

din cele doua resorturi inferioare, deformate prin alungire, este aceeast, Fo- - ell Sa se determine tensiunea din fiecare resort, atunci cand liftul urea acceleratia a. Se cunoaste accelerajia gravitajionala, g.

1117. Un inel circular foarte subtire cu raza R

. . . },. , se rostogole$te lara

alunecare pe un supo. rt plan. onzontaI, ramanand intr-un acelasi pIa rti l

. 1- t 1 . . '. '( n ve lca,

viteza onzonta a a cen ru UI inelului fiind constanta, v ,

a) Sa se determine viteza absoluta instantanee aproxim ti ._ _,

. .' ...' . a Iva a unui puncr P

allllelulul,. la .un interval de timp foarte nne "C considerat di 1 ~

_ . ' , n momentu III care

viteza sa absoluta mstantanee fusese nula.

b) Pe un sector rectiliniu si orizontal al unei sosels ]' +'. t . b .

_ ~ , "i, nlata unel anere de

cale ferata, asteptand trecerea unur tren a ajuns un om cu _. _.

_ . _,' un carucior, a carui

masa este m. Omul trebuie sa ajunga cu marfa din caruci ,~ .

. . '. _ clOr, cat mal repede

posibil, la un depozit aflat de cealalta parte a barierei la distanta D d _ .

. - ~ ~ hi - ' } ,ar banera

mal ramane inc isa un timp "C,

Stiind ca forta orizontala maxima cu care omul p t t'

_., . _ " oa e acnona asupra

caruciorului este F §I ca vrteza maxima pe care 0 poate suport - . 1

F a cerucioru este

Vn1 ex > -.(Ji. -1), sa se determine durata parcurgerii drurnului ~ - 1 d .

m pana a epozit,

considera~ imediat ~n mome~t.u~ ridicarii barierei. Se neglijeaza frecarile.

d c) Sa se_ ~a~lze~e Pos,lbilltatea existentei unei alte variante, astfel incat i:~~~ deplasan~ c~Clorul~l, de.1a bariera pana la depozit, sa fie mai mica decat

ianta antenoaIa. Este interzisa trecerea pe sub bariera]

1.118. De la marginea 1 tf ' .

locuinte di tr p a ormei supenoare orizontale a unui bloc de

t, n -un punct 0 a fost aru t

orizontala asa cum ' di - fi nca un corp sub un anumit unghi [afa de

, y. mica igura 1 93 D t 't- . ,

corpului pana 1 ~ -It' " , a on a rezlsten!el aern. lui durata urcarii

a rna prnea maxima in t 1 Ac dif -

corpului . ' punc u , hera de durata revenirii

pe onzontala punctului d 1 ~

B Componenta orizont 1- . ~ ansare, III punctul B, cu timpul T, In puncrul

. a a a vrtezei corpulu] t .

Vltezei este cu A " _ ~ 1 es e v;r, iar componenta verticala a

ILl. V y mal mica decat com t '

ansare (.6v Ii·' ponen a verticala a vitezei in punctul de

y - oalte mic),

I a) Sa se determine com 0 ta '. _ . ,

ansarii daca. di t . P_ nen verticala a vrtezei corpului in momentul

Co . ~ s anta maxIma, fatii de v rti 1 .

rpul, tnainte de ij' ernca a punctulnj B, la care ajunge

S' a a nge solul este d

e sue ~.., 'rna,,'

• ca torta de rezistenlii" ~ '_ .

are, rn orice mOment . l~tarnpmata de corp din partea aerului atmosferic

Va!oarea constantei ca ' m?du~ul dITe~t proportional cu modulul vitezei corpului, onentarile celor doi re as.lgura aceasta directs propoIiionalitate fiind foarte mica jar

~~~~~tala ~i res:;c~~~t~:~:~l:~~se, ~~ca:~e proi~cPilor corpului pe directiile

II constante c 1 ., p~ cons: era uruform variate, cu acceleratii

cUnoa~te acceie;at~ cUlat~ c~ medii antmetice ale unor accelera~ii instantanee Se

Se 1'1a graVltatlOnala, g. .

va accept ~. ( -1

a ca. 1 + x) =] -x; (I -xrl = 1 + x; x« 1.

,
,
-+ \
g \
\
I
, dmax ' .'
I "C
: ..
I I
I
I
I D
I Fig. 1.93

b) Sa se determine inaltimea maxima, hmax, la care ajunge corpul fata de orizontala punctului de lansare.

c) Sa se determine elementele vectorului viteza, vo, cu care a fost aruncat

corpul de pe bloc. _

1.119. In figura 1.94 este reprezentata, in sectiune transversala, 0 pana prismatica triunghiulara omogena, eu masa M, in repaus pe .un suport ~lan orizontal. Unghiurile diedre pe care fetele plane laterale ale penei le forrneaza cu fata plana orizontala a penei sunt ex. ~i respeetiv 13 > a. Pe fetele laterale, 111.n~a muchia superioara a penei, in apropierea aceleiasi verticale (in varful penei), sunt mentinute in repaus doua corpuri mici (puncte materiale), identic~, fiecare cu masa m. Inallimea muchiei superioare a penei fata de suportul onzontal a1

penei este h. .'

a) Se elibereaza simultan cele doua corpuri. Sa se determine deplasar~a. pnn translatie a penei pana in momentul cand corpurile s-au oprit in diSPOZIOVele

t' '1 - ferele

speciale de la baze1e fetelor laterale ale penei. Corpurile se dep aseaza ~e al

. 1 - """ - fr e suportul onzont .

laterale ale penei rara frecare, iar pana a uneca lara ecare p

Fig. 1.94

b) Sa se determine acceleratia orizontala minima pe care ar trebui sa 0 aiba pana, astfel f~dit corpuI ~n drea~ta_ sa. cada liber pe verticals. Care vor n, in aeeasta situatle, acceleratiile relativa si absoluta ale corpului din stanga? Se cunoa~te aec~leratia gravitajionala, g.

c) Pe ewe dintre cele doua fete laterale ale penei ar trebui Sa se manifeste forte de fre.9are prin alunecare ~i ce valoare ar trebui sa aiba coeficientul de frecare prin alunecare, astfel incat cele doua corpuri sa ajunga simultan la bazele orizontale ale eel or doua fete laterale, considerand ca pana este fixa.

1.120:- Pe un sector rectiliniu ~i orizontal al unei cai ferate se afla In repaus un vagonet cu platforms orizontala, rara obloane laterale, de care este legat unul din capetele unui cablu elastic nedeformat, foarte user. Celalalt capat al cablului este legar de braul unui om care alearga eu viteza constanta va de-a Iungul caii ferate, plecand de langa vagonet, fua Sa priveasca inapoi. La un anumit moment ornul (care nu aude bine) este surprins de lovitura pe care, din spate, i-o da platforma (oare, de ce?) ~i cade speriat pe aceasta. Cand el l~i revine, viteza platformei era u .

a) Sa se determine raportul dintre masa platformei si mas a omului daca atunci cand cablul a fost tensionat el era orizontal. Se neglijeaza frec~ile ~i eventualele alunecari,

b~ Sa se determine durata t a actiunii omului asupra vagonetului ~i luerul mecamc efectuat de om, pentru deplasarea vagonetului, pana la momentul '[/4. Se cunosc: M ~ masa vagonetului; k ~ constanta de elasticitate a cablului.

. c) Unui corp cu masa m, aflat pe un suport orizontal, In originea axei OX, i

se nnprn a vit - .

na VI eza Vo de-a lungul axel OX, In sensul pozitiv al acesteia. Graficul

dependentei vitezei corpului de coordonata de pozitie v = j(x) fiind eel

reprezentat in figura 1 95 - determi ' ,

t· .' , sa se etermine dependenta fortei de frecare ce

ac loneaza asupra co I' .' ~ rI . .

c. rpu UI, micsoranqu-i viteza, de coordonata de pozitie a

OrpUlUl, PI' = g(x). \

v

o~--------------~--~ x

Fig. 1.95

1.121. Trei benzi rulante identice, inguste, paralele alaturate, aflate In acelasi plan orizontal se deplaseaza in acelasi sens eu viteze diferite. Pe mijlocul benzii din interior merge un om cu viteza v, avand dona sacose, cate una in fiecare mana, pe care le elibereaza simultan, de la foarte mica inaltime, in stanga ~i In dreapta sa, la mijlocul fiecarei benzi vecine.

a) Sa se determine relatiile dintre vitezele celor trei benzi astfel incat, dupa timpul t, sacosele si omul sa se afle: In varfurile unui triungbi echilateral; pe 0 dreapta eu inclinatia ex. = 30° fata de directia benzilor. Se cunoaste latimea unei benzi, d. Sacosele nu aluneca pe benzi in momentul eliberarii lor.

b) Pe banda din mijloc, care se deplaseaza eu viteza v, la marginile sale, de-a lungul unui acelasi sector al benzii, sunt desfasurate doua lanturi identice, Capetele opuse ale celor doua lanturi sunt acrosate simultan de cate un cui eu carlig de pe platfonna vecina.

Sa se determine relatia dintre vitezele platformelor vecine, daca cele doua lanturi au fost transferate pe acestea, de-a lungul lor, intr-un acelasi interval de timp, daca in final orientarea fiecarui Ian] s-a inversat.

e) Pe mijlocul benzii laterale din stanga (banda 1), la distante egale, d, sunt aliniate In adancime popicele PII, P12, PI], ... ; pe mijlocul benzii centrale (banda 2), la distante egale, 2d, sunt aliniate in adancime popieele P2b P22, P23, ...• ; pe mijlocul benzii din dreapta (banda 3), la distante egale, 3d, sunt aliniate 10 adancime popicele P31> P]2, PD, ... .La momentul initial, popicele frontale (aliniate lateral) sunt PI], P2), P31. Benzile se deplaseaza In acelasi sens, eu vitezele VI = V, V2 = 2v ~i respctiv V3 = 3v.

Sa se identifice popicele de pe banda intai, care, la momentul initial: nu au vecini laterali: au un singur vecin lateral; au doi vecini laterali. Sa se identifice primele patru linii de front (alinieri laterale de cate trei popice) la momentele: t = 0; t = 1:; t = 21:; t = 31:; t = 41: , unde 1: = dlv.

1.122. Doua barci cu motor, identice, de mici dimensiuni, orientate perm~.en: perpendicular pe maluri, traverseaza doua canale navigabile alaturate, cu latl~u identice, dar eu sectiuni transversale ale caror forme diferite sunt reprez~ntat~ rn desenele din figura 1 .96. Latimile celor trei benzi ale fiecarui canal sunt Identlce. Adancimile apei In benzile de acelasi fel ale celor doua canale sunt aceleasi

a

b

Fig. 1.96

a

b

d

Fig, 1.97

b) Sa se determj't " \

acesteia . . ne VI eza apel din fiecare banda a canalului 1a suprafata

~l viteza fie - . b - . A" 't

eVidentiate A f carer arci rn rap art cu apa.-daca se cunosc unghiurile a ~i i3 Se . In lecare desen.

traiectof]:'?til~ .ca~ La trecerea barcii dintr-o banda In alta a acelu.asi canal,

a lUlara a b-" fra Y

arcn "se re CUi", respectand Jegea refractiei:

sin o; v:

Unde V . sin ~ ::: ~ ,

do Q ~l Vfl sunt vit 1 b 1 ba .. A

IIi unghi . eze e a so ute ale arcn ill benzile corespunzatoare celor

un, Se cunosc. , -lalimea fiecarui canal; 1: - durata traversarii uneia din

benzile adanci ale oricarui canal. Se neglijeaza fenomenele petrecute la granitele dintre benzile alaturate ale canalelor,

c) Sa se determine deplasarea fiecarei barci, de-a lungul malurilor, pe durata traversarii fiecarui canal.

1.123. in figura 1.98 este reprezentat un scripete fix cu raza R, 0 tija liniara omcgena, sprijinita pe discul scripetelui si un corp suspendat de capatul superior al tijei, printr-un fIT sprijinit pe discul scripetelui, Atunei cand ,sist~mul este \'n stare de echilibru stabil, inclinatia tijei fata de orizontala este c, iar distants de la capatul superior al tijei pana la punctul de tangenta al tijei eu discul scripetelUi

este RI.J2 Se cunoaste acceleratia gravitationala, g.

Rlfi

M

--

g

- Fig. 1.98 , - e

Daca se neglijeaza orice forte de frecare intre e1ementele sistemului, sa S

determine: ., , ' 'endat de

a) lungimea tijei si raportul dintre masa tijei §1 masa corpului susp

fir, mlM; . . , ' ". ~ tul lor eoroun,

b) unghiul dintre directia firului §l directia tijei III pun~ rtu1 dintre

lungimea sectorului din fir, aflat In co~~et eu disc~~, ~reeum ~1 rape

apasarea exercita de tija asupra discului ~I greut~tea njei, ," _ e 0 sferD

e) 0 scandura omogena, eu lungimea I §l masa m_, se spflJ1na p iudicii

fl - . u ort on zontal a~a cum "

omogena cu raza r f;li masa M, a ata pe un s p.. _ " al scalldufl1

figura 1.99, elementele sistemului fii~d in =epaus, Capatul supenor

este prins intr-o articulatie mobila, rara frecari. ,~ _, ectiv dinlrJ

Sa se determine fortele de freeare dintre sfera f;ll seandura, §I r1esp are diut# f - "I suportul orizontal precum si coeficientii de frecare ~nn a ~neSc CllnOsc:

sera y , " rtul izontal "1 sfera. e II'

scandura si sfera §i respectrv dintre supo ,on, y ~ " fa a de S

1 t-i vitajionala g' inaltimea capatului supenor al scandufll 1 'or (j.

acce era)-'a gra , , . _' _ pen'

portul orizontal, h; inclinatia scandmii falii de verticala capatului san su

Fig. 1.99

1.124. Daca viteza cu care trebuie lansata 0 racheta balistica inrercontinectala, de la polul Nord geografie al Pamantului, pentru a ajunge Intr-un punet de pe Eeuatorul terestru, trebuie sa aiba valoarea minima, atunci traiectoria sa trebuie sa fie un sector al elipsei pe care am reprezentat-o in de enul a din figura 1.100, avand centrul Parnantului (0) in unul din focarele acesteia (F2), iar celalalt focar (F 1) sa se afle la mijloeul distantei dintre .punctul de lansare ~i punctul de aterizare ale rachetei.

a) Sa se determine elementele vectorului, reprezentand viteza initials ~ecesara acestei lansari. Se cunosc: raza Pamantului, R; acceleratia gravitatlonala terestra la sol, go,

d - Se stie ca: I) suma distantelor de la orice punet al unei elipse pana la cele ~u::oc~e este constanta, 2~, :eprezentand l:mgimea ax~i mari a elipse~; 2~ f g ta m~r-un punct la 0 elipsa este perpendiculara pe bisectoarea unghiului o~::t :e <!irec.1i,ile care tr~e prin ~eel· ~unct f;li ~rin focarele elip~ei (prop~et~tea tach elipsel), 3) energia totala a sistemului racheta - Pamant, atunci cand

eta evolueaza pe 0 elipsa eu semiaxa mare a, avand Pamantul in unul din

focate este E mM

, = -K-2-, unde K ~ constanta atractiei universale, m - masa

rachete' M a

b)l' _ - rnasa Pamantulur.

Sa se dete·' hetei A

orbitei r' , rmme viteza rae etei In punctul A, reprezentand apogeul

c) e ~Phee :;;1 altitudinea sa in acel moment.

Cind ra~~e~e stu~~z~, ~ub aeel~a§i aspecte, §~ varia~ta reprezentata In desenul b, at Pam' a ~al!stlca mtercontmentala trebuie sa ajunga la polul geografic Sud "ltnan~n~lUI, evoluand pe un sector al unei aIte elipse, avand centrul UI (0) in unul din focare (F2),

I I ,

I

+

I

,

E

a

~-

..... ,

,,;

,; I

I

I I

I

r ..

r .... "'\300

j\ ~---------~-----"--------

1 F E

I 1

\ \

,

,

, ,

"

..

..

'._

~ S

~_-

-~-

b

Fig. 1.100 cO

. .. id 0' f arte usoare fiecare 1

1.125. La capetele a doua resortun .liniare 1 ~n ee, 0 . -Yo a fi a 1.10 .

constanta de elasticitate k, asezate in acelasi plan vertical asa e~ indic ~i1asa!fl.. sunt fixate doua bile sferice identice, considerate ?Ullcte ma~nale, fi~~'le fOfll~

O tii li . - cu Iungim ea I riaida si foarte usoara conecteaza eele doua 1 , ~a lTIlara, , 0' . "tul 0

astfel 0 halters. Capetele libere ale resortunlor sunt fixate 1D punc .

- e determine lungimile celor doua resorturi in stare a de echilibru a a) lsa s Se cunoa~te accelerajia gravitationala, g. Se neglijeaza frecarile .

. teII1U U1. . .

51 ile raman Iiniare.

ResOrtun . I F- bui bil . I ~ 1 1

Cu ce forta onzonta a 0 tre uie actionat asupra 1 ei ,10 P anu

turil r pentru ca In starea de echilibru a sistemului, lungimea resortului Rio res or . °aiate din cea corespunzatoare starii nedeformate?

'8 fieJum _

c) Cu ce fort a verticala Fy, trebuie actionat asupra bilei 2, pentru ca in

de echilibru a sistemului, lungimea resortului R2 sa fie jumatate din cea

tare a _ .. ?

punziitoare stam nedefonnate. core

-

g

tij a rigida foarte usoara, p.nutli in pozitia initiala, cand resorturile nu sunt deformate

Fig. 1.101

.1.126. Patru bile sferice identice se deplaseaza in acelasi sens, de-a lungul ~~UI tub orizontal fix, sufieient de ingust, cu viteze egale, v, distantele initiate mtre centre1e sferelor fiind cele notate ID figura 1.102. Ciocnirile dintre sfere, b~curn ~ ciocnirea bilei 1 eu capatul inchis al tubuIui sunt perfect elastice.

nee frecare se neglijeaza. \

dup- a) Sa se localizeze sferele In tub, iiroicand distantele dintre centrele lor, \~e t~ate ciocnirile rnceteaza, precizand viteza final a a fiecarei sfere.

c) ~~ se detennine ~umaru1 de ciocniri In care se va implica fiecare sfera,

in car a ~se compare distantele parcurse de cele patru sfere p§na in momentuI e au Incetat toate ciocnirile.

:,~ d3 ~l" d2 ~i"iI dl .. : .. d .. :

i 3 :2 :1:

.,' ¢E, , )til ''''j

:I,

Fig. 1,102

1.127. Sistemul rnecanic reprezentat in desenu1 a din figura 1.103 este surprins 1a momentul initial, cand cele doua cabluri elastice identice, 1 ~i 2 foarte usoare, fiecare cu constanta de elasticitate k, sunt orizontale ~i nedeformate si cand viteza caruciorului este v 0 .

a) Stiind ca cei doi oarneni se deplaseaza uniform, in sensuri opuse, fiecare cu viteza v > vo sa se dovedeasca felul miscarii caruciorului cu masa m, ~i sa se scrie legile miscarii sale.

b) In situatia reprezentata in desenul b din aceeasi figura, capatul din stanga al eablului 2 a fost legat de un perete vertical, iar la momentul initial earuciOllll este In repaus si cele doua cabluri orizonta1e nu sunt deformate. Singurul om rarnas se deplaseaza uniform cu viteza v.

Sa se precizeze care dintre cele doua cabluri se va rupe, daca ruperea unui cablu se realizeaza la 0 alungire critics absoluta, 111cn considerand variantele:

_!_ {2k 211ler < v < _!_ (2k 2!J.lcr ; _!_ p 2!J.ler < v <_!_ (2k 2f!.lcr ;

3 ~-;; TC 2 V-;;; TC 5 V·-;;; TC 4 ~-;; TC

_!_ {2k 2!J.lcr < v < _!_ (2k 21ller ; _!_ (2k 2Mcr < v < _!_ (2k 2Mcr .

4 V-;;; TC 3 ~-;;; TC 6 V-;;; TC 5 ~-;;; TC

c) Sa se precizeze care dintre cele doua cabluri se va rupe, daca: v > (2k!J. ler .

V-;;; TC

a

k

2

b

Fig.!. 103

1.128. Pe supraf~~a plana §i orizontala _ a gh~~ii. un~i p~tinoar aluneca cu . I 0 fata §i un baiat, Fata se deplaseaza rectiliniu §1 uniform cu viteza E ,

patlDe e ·1 . . . bai .

lunW diametru U1 unui cere, iar aiatul trebuie sa se deplaseze pe

d~~a 1ferin!a aceIuia§i cere, in asa fel inei'it distanta dintre cei doi patinatori Sa c~rc~na_ constanta. Pozitiile §i starile initiale ale celor doi patinatori sunt cele raman

rcprezentate in figura 1. 104.

, , , , ,

R!

, , , ,

-------------il~t----~~~

Fo: u

, , , , ,

I ,

, ,

, ,

Fig. 1.104

a) Sa se determine viteza initiala a baiatului (v 0)' timpul dit regula jocului a putut fi respectata, viteza baiatului la sfarsitul acestui timp (v f) ;;i distantele p~curse de cei doi patinatori In acest timp. Se cunosc: R ~ raza cercului; I.l ~ coeficiectut de frecare al patinelor baiatului cu gheata; g ~ acceleratia gravitationala, .

A B

, I ,

: R 0.------------ C

I

",!

-, I

D

Fig. 1.105

~~) Dn patinator tr bui -' -' ~

:-""CUl ori e we sa ajunga dintr-un punct A, pana intr-un punct D urmand

liniar al ~ntal. reprezentat In figura 1.105, plecand din repaus. Lungimea s~ctorului 1taseu accel eUl~1 = L, iar raza sectorului semicircular al traseului este R Pe intregul

SA s eratJa P~tmatorului are valoarea constanta a.

Dat:_ e detcrmme d t· •. ~ gului .

:""'"""IIltofUl d ura a p~curg~n.l mtre UI traseu, in conditiile in care

ore§te ca aceasta sa fie rrnmma.

_ c) Pe suprafata ghetii .p~tinuarului este trasat un patrat eu lungimea latutii d Sa se determine timpul rmmm neeesar unui patinator pentru a pareurge int ' eontur al patratului, daca acceleratia sa nu poate depasi valoarea a, regul

1.129. Pe suprafata unui liehid omogen eu densitatea Po, pluteste in re

b 1 ' 1 .. . palls

un ~~ o~ogen eu ungimea aturu a §l eu densitatea P < Po, pozitia sa d

echilibru fimd aeeea reprezentata in figura 1.106. e

Fl

~============~B

A

Fig. 1.106

a) Sa se determine forta orizontala minima necesara deplasarii lente a cubului, dupa ce scandura orizontala AB a fost coborata si a seufundat cubul reducand Ia jumatate inaltimea sectorului din aer al cubului. Se stie ca forta de freeare pe care scandura 0 exercita asupra cubului, in timpul miscarii acestuia 10 raport eu scandura, este direct proportionala cu forta de reactie normala a scandurii asupra cubului, coeficientul care asigura aceasta directs proportiooa' litate fiind cunoscut, u, Se cunoaste acceleratia gravitationala, g.

b) In lichidulomogen eu densitatea Po, existent intr-un cilindru vertical, se afia in echilibru, asa cum indica figura L 107, 0 sfera omogena si un cub omogen, diametrul sferei §i latura cubului avand lungimi identiee (a) si ale carof densitati sunt PI < Po §i respeetiv P2 > Po,

Sfera si cubul sunt conectate printr-un resort elastic foarte u§or,. c~ constanta de elasticitate k, diametrul firului din care este realizat resortul flIP

foarte mic (oare, de ce?). _

Sa se ~etemlin~ .deformarea ~esortului si ap~sarea e~ercita~a de sferai~ baza. vas.ul.Ul, daca liniaritatea vert1cala_ a resortu!Ul este aSlgurat~ de un gl~ata special liniar, foarte usor, Iegat de sfera, care strapunge cubul Tara frecare. dill inferioara a cubului se afla in lichid la 0 adancime egala eu un procent <1: se lungimea Iaturii cubului. Se cunoaste acceleratia gravitationalii, g. S8_ tie determine' conditiile pe care trebuie sa Ie indeplineasca P2, astfel incat s~era; s~ ·11 in contact eu baza cilindrului, atilt in conditiile precizate, cat si atunci can I cilindru se adauga lichid pana la acoperirea completa a cubului.

-+

g

Fig. 1.107

c) Sa se determine forta cu care trebuie actionat asupra cubului pentru a-I seoate complet din lichid ~i a-I mentine in contact cu lichidul. Se stie ca in momentul iesirii cubului din lichid, distanta dintre baza sa si baza vasului este 10 + a, unde lo este Iungimea resortului ncdcformat. 1n aceste conditii, sa se determine lungimea resorului si apasarea exercitata de sfera pe baza vasului.

1.130. 0 cutie sferica, asezata pe un suport plan si orizontal, se roteste uniform in jurul verticalei centrului sau, 'in timp ce un corp foarte mio (punct ~a~e~al) oscileaza In interiorul sau, trecand prin punctul inferior al sferei si care, ndicandu-se apoi 'in raport cu acesta, se opreste la 0 inaltime mult mai mica decat. raza interioara R a cutiei sferice, dupa care procesul se repeta, corpul revenmd spre punctul inferior al sferei, in absenta frecarilor. La un anumit ~~~ent, In limp ce urea pe suprafata interioara a sferei, corpul se afla la 0 lOalpme ~e pori mai mica decat inaltimea maxima la care el poate ajunge.

~ti. ;) Sa se determine. perioada :;;i viteza unghiulara cu care se roteste sfera, PI' m. c~ punctul matenal (corpul din .interiorul cutiei) a revenit la inaltimea gr:zat.a an:erior, dupa n rotatii ale cutiei sferice. Se cunoaste acceleratia supr ~llo~ala, !S' La momentul initial, t = b, corpul din cutie a ajuns, urcand pe alUn:c~la ~nten~ara a. sferei, intr-una din pozitiile extreme superioare. Corpul

pnn cutla sferica fara rostogolire.

SCrip~~ Pe u~ fir neted, foarte usor ~r inextensibil se afla santul discului unui fi&Ura ; ~Obl!, de al carui ax orizontal este suspendat un corp, a~a cum indica C8.petel . ~8. ~apetele celor doua sectoare verticale ale firului sunt prinse de COnstan~el~nf~rlOare . a~e . unor .resOlturi. elastice v~rticale, foarte ,":§oare, cu . SUspen_dat e elaS,tlCl!ate. k, §l respecl1v k2' ale ,c~ro: capete supenoare sunt MaSa t e _de 0 grinds orizontala. In aceste conditii sistemul este in echilibru, otala a scripetelui si a corpului suspendat de acesta este m. Corpul sub SCripcte este tras pe vertical a 'in jos :;;i apoi este eliberat brusc,

-

g

Fig. 1.108

Sa se determine amp1itudinea verticala pentru care oscilatiile corpului suspendat sunt annonice. Se cunoaste acceleratia gravitationala, g. Se neglijeaza frecarile,

c) In interiorul unei cavitati semisferice, eu raza R, dintr-un punct A (fig. 1.109), se elibereaza simultan doua corpuri identiee, asimilate eu doua puncte materiale, Unul dintre corpuri se deplaseaza spre baza cavitatii de-a lungul arcului de cere AB (alunecand pe suprafata cavitatii, pe traseul a), iar celalalt corp de deplaseaza de-a lungu1 corzii AB (alunecand spre baza pe tija b).

Sa se determine intervalul de timp care separa sosirile celor doua corpuri in punctul inferior al sferei (B), stiind ca punetul A este foarte aproape de punctul B. Se cunoaste acceleratia gravitationala, g. Se neglijeaza frecarile.

Fig.I.109

1.131. Pe 0 autostrada rectilinie ~i orizontala se deplaseaza unifor.rll, ~~

bil tf I ~ cat distant

aceeasi banda, in acelasi sens, ~ coloan~ ~e automom _e, as re in _ ata se

dintre oricare doua automobile alaturate ramane constanta. Pe banda alaro.: 'd deplaseaza uniform, In acelasi sens, 0 masina a politiei ~tiere .. AtunCl c~a viteza masinii politiei este v., ea este depasita de autornobjlele din coloana -til fiecare interval de limp "tt, iar daca viteza masinii politiei este v2, atunci acea~ depaseste automobilcle din coloana la fiecare interval de tirnp 1'2·

s- se detemine intervalele de timp la care automobilele din coloana _ a) ~a~ina politiei, daca aeeasta stationeaza.

depa~)s~in sens invers, deasupra autostrazii, in planul vertical a1 acesteia, zboara

.t· ~i uniform un eli copter al politiei, ell viteza u, pe 0 directie ascendenta rectl~m~eaza un unghi de 30°cu autostrada. Sa se determine intervalele de timp care 0 elieopterul se afla pe vertic ale le automobilelor din coloana. Se stie ca, ~~:_: triunghi dt:epn:nghie~ lung~1ea U?ei eatet~ care se opune unui unghi de

00 este egaJa eUJumatate din lungimea ipotenuzei,

3 , c) Sa se determine lnalt~mea 1a care ~e a~a eli~opterul. fata de autostrada atunei cand el a ajU?s pe verticala ~utom?bll.?lU1 al ~mellea din c~loa.na, daca in momentul prezentel:a~e _pe aceeasi verticals cu primul automobil din coloana, elicopterul se afla la inaltimea hi.

1.132. Pe 0 scandura omogena, eu lungimea L ~i masa m, sprijinita in pozitie orizontala asa cum indica figura 1. 110 se afla In echilibru doi lucratori eu masele ml ~i respeetiv m2·

gj m[
B
, d .. :
:4
I J
L Fig. 1.110

ca a1) S~ se determine tensiunea din firul treeut peste cei doi scripeti ~i forta eu

re ucratorul de la atul Ad"

grav't' _ eapa scan urn apasa pe aeeasta. Se cunoaste acceleratia

inca: a~~fala, s: Sa se s~bileasca ce conditie trebuie sa indeplineasca m2 astfel b)c I b_:uI s~~temulul sa fie posibil. -.

si respe~?U~ cutn cubice, eu lungimile laturilor a si respectiv 2a ~i eu masele m apci d' ~ IV m, ell peretii laterali §i eu bazele foarte subtiri, se pun pe suprafata In r-un vas, asa Cum indica figura 1.11].

Iml 1-+

al£J 2m g

2a

Fig.I.Ill

. sa se stabileasca in care cutie trebuie pusa apa si sa se determine cantita}ile de apa care trebuie puse in aceasta, astfel incat, mai intai bazele cutiilor sa fie scufundate la acelasi nivel, iar in final gurile cutiilor sa se afle in acelasi plan orizontal. Se cunosc: densitatea apei, Po; acceleratia gravitationala, g

c) Sa se determine si sa se compare cantitatile de apa care trebuie puss in cele doua cutii, astfel lncat gurile acestora sa ajunga la nivelul suprafetei ape! din vas. in acest caz, sa se determine si sa se compare volumele sectoarelor lara apB. din fiecare cutie.

1.133. Masa apei din vasul cilindric reprezentat in figura 1. 112, asezat pe talerul unui cantar eu arc (dinamometru), este mo. In apa din vas se introduce, asa cum indica desenul, un sacule] confectionat din tifon, in interiorul caruia se afla 0 bucata dintr-un drob de sare in care sunt Incorporate si elemente solide insolubile in apa, Dupa ce toata sarea din saculet s-a dizolvat, si firul de suspensie ramane tensionat, indicatia dinamometrului inregistreaza 0 variatie totala M, fata de ceea ce indica acesta inainte de introducerea saculetului in apa din vas.

Fig. 1.112

'. ._ .~. - ule] dupa

a) Sa se determine volumul elementelor insolubile ramase 10 sa. c ~ t re

. . densitat ~,. pUfe 10 s a

dizolvarea sarii. Se eunosc: Po- densitatea apei; P. - ensitatea sam . 1 rap!!

, . l' hid din vas' g -acee e

solida; p - densitatea finala a solutiei ic 1 e omogene ,

gravitalionala, , .,~ iroediat durn

b) Sa se determine variatia indicatiei dinamametrul ill real!za:a _. dizol\'e,

introducerea saculetului in apa din vas, cand sarea n-a inceput mea ~a s~ p ana in

. di .. di trului reahzata I

c) Sft se determine variatia in icatiei mamome d' sacult:1

momentul cand numai jumatate din sarea existents in drobul de sare in

s-a dizolvat,

1.134. Pe 0 scandura o~o?:na, cu lungimea L ~i. masa M, asezata pe .un

J1'zontal fix a§a cum indica figura 1.113, se afla un corp cu masa m pnns suport atul din dreapta al scandurii printr-un resort elastic nedeformat, a carui

de capa . . k

tanta de elasticltate este .

cons . M;L m k

g

Fig. 1.113

a) Sa se determine masa minima a corpului C, care trebuie suspendat de capatul liber al firului (mx), astfelincat, dupa ruperea brusca a firului, sectorul OA al scandurii sa se ridice de pe suportul orizontal, datorita rotirii scandurii in jural muchiei orizontale superioare din dreapta suportului, Se cunoaste acceleratia gravitationala, g. Se neglijeaza frecarile, Resortul ramane tot timpul liniar. In procesul descris nu se face translatia scandurii de-a lungul suportului.

• b) Sa se determine forta F, reprezentand actiunea exercitata de capatul din stanga al scandurii asupra opritoruLui 0 de pe suportuL orizontal, inainte de ruperea firului de care este suspendat corpul C.

c) Discul foarte user al unui scripetc mobil se sprijina pe lID fir inextensibil ~i f~art~ usor, asa cum indica figura 1.114, firul fiind legat de capetele a doua resorturi e astice v~rticale, foarte usoare, avand constantele de elasticitate kJ §i respectiv k2' Sa se determme deplasarea pe verticals a centrului discului dupa ce corpul cu masa m este suspendat de axul discului. Se cuno~te~cceleratia gravitationala, g.

m

Fig, U14

1.135. De-a lungul unui diametru al unui asteroid sferic, omogen, cu raza R ~i masa M, exista un tunel ingust,

a) Sa se determine energia potentiala de interactiune gravitationag a sistemului format din asteroid si un corp cu masa m, aflat in tunel la distan!a r fata de centrul asteroidului, Se cunoaste constanta atractiei universale, K.

b) Sa se determine viteza minima ce trebuie comunicata unui corp, cu masa foarte mica, aflat ill centrul asteriodului, pentru ca el sa iasa din asteriod si sa poata ajunge undeva foarte departe de acesta.

1.138. Pe durata un~i an anotimpurile terestre se sueced, astfel incat, intr-un acela~i moment, r~p.a~l1a lor pe ceIe doua emisfere ale Pamantulu] este asimetrlea (,,'in OP.ozlpe ).

a) Sa se preelzeze cauzele astronomice si fiziee ale acestui mod de rep rtiti

c. t P ~ ~ lui a1 L! te

notimpurilor pe suprarata amantu ui, .

a a b) Sa se precizeze conditiile pe care ar trebui sa le indeplineasca 0 pi Hi

1 d - . fi aneta,

astfeI ineM, pe ce e oua erms ere ale acesteia, anotimpurile sa se sue d~

. t . . cea a,

evidentiind 'in onee momen 0 repartme simetrica.

1.136. Artistul care a pietat tabloul "Coboriirea cosmonautului pe satelitul lui Saturn" a reprezentat, pe fondul instelat al cerului, discurile Soarelui si al lui Saturn ea avand aceleasi dimensiuni.

Considerand corecta reprezentarea artistuIui, sa se precizeze, la ce distanta de planeta Saturn se am. satelitul acestuia, pe care autorul tabloului l-a avut In vedere atunci cand a realizat luerarea amintita,

Se stie ca: distanta Saturn - Soare este de 9,54 ori mai mare decat distanta Pamant - Soare; diametrul unghiular al discului Soarelui, vazut de pe Paman't, este 32'; diametrul eeuatorial allui Saturn este de 120000 km; eel mai apropiat satelit a1 lui Saturn este Pan, situat la 133570 km fata de Saturn; eel mai departat satelit al lui Saturn este Phoebe, situat 1a 13 000 000 km fata de Saturn.

Se va considera ca distantele pana la Soare, de la Saturn ~i de la satelitul sau, pe care a coborat cosmonautul, sunt aproximativ egale.

Pentru calculul diarnetrului eeuatorial a1 unui astru, d, se va utiliza formula: d = or, unde a este unghiul (exprimat ill radiani; l' = 113438 radiani) sub care se vede discul astrului din punetul de observare (diametrul unghiular al astrului), iar r este distanta de la punetul de observare pana la astru.

1~139 .. S.e .~~e ea Soar~leA are ~ satelit, ~umit Nemesidis, 0 stea foarte slaha ~i deci mV1Z1~11~ de pe Parnant: din a carei or?ita eliptica jumatate se afla In "centum Oort din J urul Soarelui, acolo unde exista numeroase roiuri de co t

. di • fi 1 115 . me e,

asa cum In lea igurai , .

Trecerea lui Nemesidis prin centura Oort perturba miscarile cometel

. p~ ~ f . y or, eeea

ce genereaza pe amant enomenul denurnit ,,ploaie de stele". Durata acestui

fenomen, T:::; 6,2 milioane ani, este egala eu durata calatoriei lui Nem idi A

. . I .. 0 est lS III

mtenoru centum ort.

AS-a sta?ilit, Ade . asemenea, di. disparitia unor specii de vietuitoare de e

Pamant a comers III timp cu "ploaia de stele". P

Sa se determine perioada miscarii lui Nemesidis in jurul Soarel '. .

bi . " . Ul ~l Semlaxa

m~r~ : o~ itei sale eliptice in al carei focar se afla Soarele, Se stie ea distanta

minima dintre Nemesidis si Soare este r . = 0 15 '

S Y min, a.

circul e cun~SC:A perioa~ ~otatiei Pamantului ill jurul Soarelui, Tp = 1 an, raza orbitei are a Parnantulul ill jurul Soarelui, R = 1 ua = 150 milioane km.

1.137. Doua planete (1; 2), se deplaseaza pe orbite circulare concentrice, coplanare, in acelasi sens, in jurul unei stele oarecare, 13, perioadele evolutiiIor lor fiind T, = 3 ani pamanteni ~i respectiv T2 = 4 ani pamanteni. La un anuTlll! moment, considerat moment initial, cele doua planete se afla pe un acela~l

aliniament eu steaua 0", d

a) Sa se precizeze care dintre cele doua planete evolueaza rnai aproape e

steaua 0" si eare dintre planete are viteza mai mare in raport cu steaua cr. .

b) Sa se determine intervalul de timp dupa care cele trei eorpuri cere~tl Sf vor afla din nou pe acelasi aliniament ~i numarul de rotatii efectuat de fiecare pI aneta 'in acel interval de timp. . la~l e) in luna iunie a anului 2004 planeta Venus s-~ aflat pe un ace ere aliniament cu Pamantul si cu Soarele. Perioadele deplasanlor celor doua plan

'in jurul Soarelui sunt: Tv= 0,6 ani si respectiv Tp~= ~ arl.. ~ ". ebarell

Se poate aplica rationamentul pe baza canna att raspuns I~ ]~tr. J1(

anterioara ~i pentru a stabili anu1 revenirii planetei Venus pe acela~.l all111at11~t!i ell Pamantul si cu Soarele? De ce? Se stie ea fenomenul (tranzitul plane Venus) se va repeta In anul 2012.

a

Planete1e

Fig.l.llS

1.140. in acord cu una din ipotezele cosmologice, stelele s-au format dintr-un mediu interstelar (praf cosmic) prin eomprimarea acestuia sub actiunea fortelor

gravitationale. '

Sa se determine durata formarii unei stele dintr-un nor gigant, din praf cosmic eu densitatea p = 2 ' 10-20 g/crrr'.

Se poate eonsidera ea In timpul contractiei particulele de praf cosnUc nu se depasesc unele re altele. Se cunoaste constanta atractiei gravitationale K = 6,67 . 10-11 Nm2/kg ,

1.141. Deoarece inclinatia planului orbitei Lunii fata de planul eclipticii este foarte midi, distanta unghiulara dintre Soare si Luna, apreciata de pe Pamant poate fi acceptata ca fiind egala cu diferenta longitudinilor ecliptice geocentric~ ale acestora O"L - AS), asa cum indica figura 1.116, unde am notat S ~i L proiectiile pe sfera cereasca geocentrica ale Soarelui si respectiv a Lunii, distants unghiulara dintre ele fiind <tSTL, masurat pe arcul SL, iar longitudinile l~r echptice geocentrice masurate pe arcele de ecliptica yS ~i respectiv yLe.

IT

Orbita aparenta a Lunii

E

E'

IT' Ftg.l.116

. . . '. . L a precUJ1l

Sa se precizeze valonle distantelor unghiulare dintre Soare l?1 una,

~i diferentele longitudinilor ecliptice ale acestora, atunci cand:

a) Luna si Soarele sunt in conjunctie fata de Pamant;

b) Luna si Soarele sunt in opozitie fatii de Pamant,

) Luna se afla la patrar;

~) Luna se aila intr-u~ ,~ctant, .'

. - e reprezinte pozitiile relative ale Parnantului, Soarelui -,?1 a Lunii,

~1 sa s y' I'

unzatoare fiecarui caz ana izat. coresp

1.142. Patru planete (PI, P2, P3, P4) evolueaza in jurul Soarelui pe orbite circulare concentrice si eoplanare cu razele R, 2R, 3R si respectiv 4R, asa cum indica figura 1.117, aflandu-se 1a momentul t = 0 pe aceeasi directie eu Soarele.

Sa se mareheze, pe orbiteJe planetelor P2, PJ, P4, arcele care indica pozitiile acestora la momentul t _= Tlo r~rezentand durata unei revolutii complete a planetei Pl.

Sa se marcheze, pe orbitelor planetelor Ph P2, P3, arcele care indica pozitiile acestora Ia momentul t = T4> reprezentand durata unei revolutii complete a planetei P4.

Fig. 1.117

~.143. Doua ] . _ '

~e> se aflii laP ~ete eu n:ase1e m. $.1 respectiv m; < mh considerate puncte CIlre ntodulele dlstanta a. Sa se determme. locu~ geometric al punctelor din spatiu llnuj bi fortel?r de atracpe gravitationala exercitate de cele doua planete o teet COSn11C punctiform Cll masa f11 sunt egale. Se 91ie ca m « m-:

1.144. Daca observatiile directe permit detenninarea diametrelor aparente (sau a razelor aparente) ale astrilor, apoi, cu ajutorul acestora se pot ca1cula dimensillrJile liniare ale astrilor si distantele de la eentrul Pamantului pana la eentrul astrilor.

Raza aparenta a unui astru

Fig. 1.118

in figura 1,118 am reprezentat Pamantul (0 sfera eu raza cunoscuta, R) si un astru o (eu raza liniara~, necunoscuta; eu paralaxa diurna orizontala ecuatoriala P« cunoscuta), distanta dintre centrele lor (r) fiind necunoscuta,

Sa se determine raza liniara necunoscuta a astrului, cunoscand raza unghiulari aparenta a astrului, Par

1.145. Orbita Pamantului imparte planetele in doua grupe: planete interioare (inferioare), ale caror orbite se afla 111 interiorul orbitei terestre (Mercur, Venus); planete exterioare (superioare), ale carer orbite se afla in exteriorul orbitei terestre (Marte, Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun, Pluton).

Considerand di orbitele planetelor ill jurul Soarelui sunt cercuri concentrice, eoplanare, ill figura 1.119 am reprezentat configuratiile unei planete interioare (Venus), iar in figura 1.120 am reprezentat configuratiile unei planete exterioare (Marte).

Orbita P AMANTULUI

Orbita planetei interioare (VENUS)

Orbita planetei exterioare (MARTE)

~

U

~

o u

~

~ ~~~~--~----~ o

~

Fig. 1.120

a) Sa se preciz . 1'1 hi'

pfanetei sunen eze va on e ung ului es = -t:MTS, denurnit elongatie a

rpenoare corespunzatoa nfizuratiil ' , ,

vestic:>; . " re co iguratn or acesteia: opozine cuadratura

.., conJuncpe, cuadratura estica I • ,

b) S~ "

a se preeizeze . ·1 'I hi I ' '

planetei ill" . va on e ung III Ul ei = <t:VTS, denumit elongatie a

,enoare corespu ~t ' fi .. '

oara Con1iun- t' " nza oare con .iguratiilor acesteia: coniunctie inferi-

, ~ Ctle super, - 1 ' .,. •

oara, e ongatie maxima vestica, elongatie maxima. estica.

1.146 s- \

a!unci eXis:'" 11::~ demonstreze ca daca un astru se afla la eulrninatia superioara

La .... uuatoarel 1" A <, "

e re atn mtre coordonatele ceresti ale astrului:

lar da <P = () ± Zmin; <P = () ± 900 + h

ea a trul rna",

Coo S este la c lmi .,.('. _ '.

rdonatele cer ' U napa inrenoara, atunci exista urmatoarejs relatii intre

esti ale astrului: '

Fig. 1.119

llttde <P = 1800 - (8 + Zmin); <P = 90° - 8 + h

tate ~ este latitud'. max,

__ distanta '7 • ~ea locului de observare, 8 este declinatia astrului iar Z '

~~"l' t ~erutala mi . ~ ., , . > . min

"Ill tilnea ,~mma a astrului (distanta zemrala la culrninatie] si h

maXIma a astrului deasupra orizontului. mall

1.147. Sa se stabileasca relatia dintre latitudinea astronomies a Iocului de observare, cp (latitudinea geografica a locului de observare), inaltimea polulu Nord ceresc P deasupra orizontului, h(P) si declinatia zenitala a Iocului d; observare, 8(Z), utilizand desenele din figurile 1.121 si 1.122.

z

s

Fig. 1.121

z

s

Z' Fig,1.122

S dau dow "eutii negre" eubice identice, A $1 B. In interiorul uneia 1:148. '~indru metahc masiv, iar in cealalta cutie se afla un can masiv, se aDa un1 ci doua piese interioare, omogene, confectionate din acelasi metal, M'as~le e~ or (m). Cele doua eorpuri interioare sunt fixate in asa fel meat axele

nt IdentIce . l~ . id 1 1

u . etrie longitudma a coiner eu axe e care unese centre e a doua fete

lor del sun use ale fiecarei cutii cubice si In asa fel lneat eentrele lor de masa

latera e op ~ 1 "1 bi

. id eentrele de masa a e cutn or cu Ice,

comel cu I I I 1 fi ~ ,.. . ]

a) Sa se identifice fet~ e~ter~ e op~se a e lecare~ cutn, ~nn are c~o~ ce~~e

ele de sirnetrie longItudmaia a1e pieselor fixate In interiorul fiecarei cutn, tree ~ Sa se identifice, cutia ill interiorul careia se afla cilindrul si cutia 'in

teriorul careia se afla conul.

III c) Sa se determine dimensiunile geometrice ale celor doua corpuri din

mteriorul eel or doua cutii cubiee.

Materiale aflate la dispozitie: cutie neagra cubica goala, identica cu cele doua cutii negre date; suport metalic; cronometru electronic manual; rigla; fir inextensibil foarte user $i rezistent; flanse metalice; suruburi; cheie pentru suruburi,

Se cunosc: momentul de inertie al unui eilindru ornogen, masiv, fata de axa

sa longitudinala de simetrie, f. = ..!.mR' . momentul de inertie al unui cilin-

DiCIUm)ro 2 tl/lllrJru , •

dru mas iv, ornogen, fata de 0 axa care trece prin centrul sau de masa si este perpendiculara pe axul sau de simetrie longitudinala, lci/indru =_!_ m(3 R2,. I +h2,. I )

12 Cl "UTU Clln(n,

momentul de inertie al unui con omogen, masiv, fata de axa sa longitudinala de

'. 3 '

srmetne, Io;con "= 10 mR;oll momentul de inertie al unui can masiv, omogen, fata

de ° axil care trece prin centrul sau de masa ~i este perpendiculara pe axul sau de simetrie longitudinala 1. == .2_ m (R2 + _!_ h2 )

,0 20 COli 4 COli

Se dau: mas a pe til fi ~. ,. bi ~ .

ata~at' ret or iecarei cutu ell 10e impreuna eu cele doua flanse

gr . e,. mo; diametrut axului pe care este infasurat firul d: acceleratia

aYltalJonala, g. . , . ,

Se ~tie ca' R .. < {3

• cilindru v'S Reoll.

1.149. Stea x v i . . . , ..

ev.olueaza • . ua secundara (1, ~o~pamon) a umn sistem stelar bii.ar vizual

Pl1ncipala_' s ln, ~apo~ cu steaua prineipala (2), pe 0 elipsa, astfel incat steaua Polare plan e fia. a 10 unul din focarele elipsei, ecuatia acesteia in coordonate

e, rind:

r=-----"'p---

a) Sw 1 + ecos(8 - eo) ,

~~~;estabileas.di expresiile elementelor elipsei:p - pararnetrul elipsei; ea numendi a elipsei.

, Dadi. 1: est~ perioada IOt~liei .stelei secundare in raport cu steaua principal' Jar al2 este semiaxa mare a elipsei pe care steaua 1 0 descrie in raport cu 8tea ~

2, sa se demonstreze di: Ua

'(2 4n2

a~2 K(m] + mJ '

unde K - constanta atractiei universale, m)- masa stelei seeundare, m - III

1· . . 1 . 2 C1Sa

ste ei pnnClpa e.

Se stie ca:

p = al2 (1- e2) ~i bl2 = al2 ~1- eZ , uncle b12 este semiaxa mica a elipsei,

b) Unghiul sub care se vede din centrul Soarelui semiaxa mare a elipsei (au) este a (paralaxa Soarelui), iar unghiul sub care se vede din centru1 stelei principale serniaxa mare a elipsei descrisa de Pamant in jurul Soarelui Caps) este p (paralaxa stelei principale).

Cunoscand: m - masa Parnantului, M - masa Soarelui, T - perioada rotatiei Pamantului in jurul Soarelui, 1: - perioada rotatiei stelei seeundare in raport eu steaua principala, precum si unghiurile a ~i p, sa se determine masa totala (ml+ m2) a sistemului stelar binar.

Dad al si respectiv u2 sunt unghiurile sub care se vad, din centrul Soarelui, semiaxele rnari ale elipselor des crise de steaua secundara ~i respectiv de steaua principala, in raport cu centrul de masa al sistemului, sa se determine masa fiecarei componente (ml; m2) a sistemului stelar binar vizual.

c) Sa admitem ca traiectoriile celor doua stele, in raport cu centrul de mas a, sunt cercuri concentrice. Deplasarile unghiulare maxime ale celor doua stele, urmarite de pe Pamant fiind 8) (pentru steaua secundara) si respectiv 62 (pentrU steaua principala), sa se determine distanta (f) de Ia parn.ant pana la sisternu! stelar dublu. Se cunoaste constanta atractiei universale, K.

1.150. Pe 0 panta plana cu inclinatia 8 faFt de orizontala alunece rara frecare, pornind din rep aus , 0 cutie paralelipipedica cu masa M, astfel inca,: directia axului longitudinal de simetrie al cutiei este paralel cu directia pantel maxime, Un corp cu masa m se misca rara frecare ill cutie, alunecand pe ba~ acesteia, de-a lungul axei sale longitudinale de simetrie, pomind cu viteza~'o, din punctul superior al cutiei spre punctul inferior al acesteia, Eliberarea cutiei ~) lansarea eorpului in interiorul acesteia spre baza pantei sunt simuItane, [5I! interactiune intre ele pe directia pantei.

Cunoscand lungirnea cutiei (l) ~i coeficientul de restituire (e) eorespunzator

tuturor ciocnirilor dintre corp ~i peretii frontali ai cutiei, sa se determine viteZele celor doua clemente dupa ciocnirea a n - a,

o tija cilindrica omogena cu raza r ,~i ~~ greutatea fo~e mica,

1.151. atul inferior pe un suport asa cum indica figura 1.123 si care se

sprijir.ti~ ~a ca{axei proprii ell viteza unghiulara constants ill ,este eliberata lent rote¥te In~:prijini~i pe. int~rioru~ ~?~i ir:el, eircu~ar eu raza R ~~ r, fi.xat in pentrU ~. tal cand inehnalla axel tijei fata de verticala punctului mfenor de

Ian onzon . 1". , . v .' •

P sic, aflat pe aceeasi verticala cu centrul melu~~l, are val?~rea a. ,. .

suspenv determine forta de apasare, F, pe care tija 0 exercita asupra inelului,

, Sa se tul In care mi~carea ei pe eonturul interior al inelului este 0 miscare

dIn momen . . . -

. . ollie fara alunecare, cu acelasi co = constant. Se cunoaste momentul de

de roStog . .." I . d' l~ I

. ' 1 tijei in raport cu-axa sa de simetrre ongitu rna a, .

lDer~le a

Fig. 1.123

1.15;2. Doua discuri circulate omogene, cu razele R] si respectiv R2 si cu masele ml si respectiv m2, situate intr-un acelasi plan vertical, se rotesc in acelasi sens, in jurul axelor lor orizontale, fixe ~i paralele, cu vitezele unghiulare constante OJ ~i respectiv Q2' in acest timp, un fir subtire ~I foarte -usor se deruleaza de pe discul 2 ~i se lnfii~oara pe discul 1, asa cum inftiea figura 1 J 24, astfe1,tncat sectorul de fir dintre discuri, cu lungime finita, :fara a fi tensionat, este din ce in ce mai scurt,

Fig,I.124

Sa se precizeze conditia care trebuie indeplinita pentru a fi posibils scurtarea sectorului de fir dintre discuri si sa se estimeze timpul dupa care firul se tensioneaza.

Sa se determine vitezele unghiulare ale celor doua discuri din momenrul j-,

care firul se tensioneaza, considerand ca acesta ramane tensionat. Firul este

inextensibiL

1.153. 0 statie cosmic a (spatiala) a carei masa este M evolueaza, avand cuplat un satelit cu masa ~, pe 0 orbits circulars eu raza 1,25 R, in juru]

Pamantului

(R este raza Pamantului). La un anumit moment satelitul este catapultat de pe

statie pe directia tangentei la cere, in sensul miscarii, satelitul continuandu.s: apoi miscarea pe 0 orbita eliptica, cu apogeul l~ distanta 1 0 ~ fa!ll. de ~entrul Pamantului. Se dau valorile: 10213 = 4,64; 112l~ = 4,94. Statia ~l satehtul se

considers punctele materiale,

Pentru ce valoare a raportului m/M satelitul intalneste stajia dupa 0 rotatie a

satelitului in jurul Pamantului?

1.154. Pe langa masina politiei, aflata in repaus la marginea unei sosele rectilinii trece cu viteza constants Vo = 120 kmJh 0 alta masina condusa de un infracto; periculos. Politistul din masina politiei 11 recunoaste imediat €e infractor si stie ca trebuie sa-l prinda, dar masina politiei nu poate demara l~ urmarirea infraetorului decat dupa un timp 'to = 3 secunde de la trecerea masmn infractorului pe langa masina politiei, Masina politiei se ~eplaseaza cu acceleratie constanta si dupa un timp 1[ = 20 seeunde aeeasta ajunge la ~l~eza maxima Vj max = 200 km/h, continuandu-si apoi miscarea in urman rea infractorului eu aceasta viteza constanta, . .

Infraetorul observa ~i el masina politiei plecata in urrnarirea sa, dar numal

dupa un timp "1:2 = 5 secunde de la startu1 masinii politiei, moment in care

v v . . lade deplasandu-se ell

infractorul accelereaza, astfel ea dupa un timp 1: = secUI~,. . v 'b'la

acceleratie constants, viteza masinii infractoru1ui devine maxima pas1 1

v = 150 km/h ea ramanand in cantinuare constanta. . t~t

2 max' .• . v expnme a ..

. a) Sa se determine acce1~r~tiile~ celor vd?ua masim ~1 sa se '

acceleratiile cat si vitezele masinilor, III umtatt ale SI. ". ' viteze10r

b) Sa se traseze grafice1e dependentelor de timp ale acceleratll10r ~l ~j[1B

. . ~ v ' infr t lui treeut pe langa tJ1a~

eelor dona masini, considerand ca masma I ac OIU Ul a .

politiei la ora zero. .·tje ale edor

c) Sa se stabileasca dependentele ~e timp ~le coordonatel?I de P?z:} era.

doua masini considerand di rnasina politiei statlOn~ la bo:na kilo~e~c~ z . nda diD d) Sa ~e stabileasca. un~e si cand, a reusit rnasma polijiei sa pn

urma (sa depa~easca) masina tnfractorulm. d telar de

e) Sa se traseze gr~fi.cele dependenlelor de timp ale coor ona

pozitie a1edce1~r do~a.mea~p1Dolt·considera puncte materiale.

Cele oua masim s

1.155. Cele .. mai ~ecvente rnanevre executate pe orbite de navele spatiale canstau in vanatu ale vitezei pe directia de zbor (si anume accelerari pentru a atinge orbite ma~ inalte, s~u !r~n~ pentru inilier~a reintrarilor in atmosfera). in aceasta problema se stu~dla~a msa cum se modifica orbita unei nave spatiale atunci cand acpunea de rmpmgere a motorului - racheta al acesteia este aplicata

. pe direcpe radials.

A. Sa considerarn un satelit de comunicatii geostationar, a carui perioada de revolutie este To, avand masa m, care se misca in planul ecuatorial pe 0 orbita circulara (cu raza necunoscuta, ro). Acest satelit are un "motor de apogeu" care 1a funcponare normala, trebuie sa asigure actiunea tangentiala a jetului necesara atingerii orbitei finale. '

a) Sa ~e de.te~ne expresi.ile analitice ale razei orbitei, ro) (in functie de g, Rr ~i To) ~l a vrtezei satelitului, Vo (In functie de g, Rr si ro) ~i sa se calculeze valorile lor numeriee.

b) . Sa se determine expresiile momentului einetic al satelitului (La) ~i a energiei sale mecanice totale (Eo) In functie de Vo, m, g ~j Rr .

. B. Dupa ~e sa:eli~l geovstaponar a fost pIasat in locatia dorita, aflandu-se pe orbita geostationara circulara (fig, 1.125) gata de lucm, 0 eroare a eontrolorilor de la sol produe~ rea~rinderea .motorului de apogeu". Actiunea jetului mo~orulUl (reactia jetului asupra satelitului) este orientata spre Pamant si, desi echipa de controlon de zbor de pe Pamant opreste imediat motoru1 0 variatie nedorita a vitezei, L1 v, este imprimata satelitului. Acest soc mecanic poate fi earaeterizat cu pararnetrul ~ = Llv / Va.

, Durata functionarii accidentale a motorului racheta este foarte mica fata de once _ alta dura~a care caracterizeaza miscarea pe orbita, astfel incat aceasta durata este neghjabila.

., .

I

1

• ,

. , , ,

, ,

I I I

- - .... - .. ~

Fig. 1.125

~.1. Presupunem eli J3 < 1.

) Sa se d termi -"1 . .

Pararn . ,e ermme manrru e caractertstice noii orbite a satelitului:

aceast;~l arbltel (p_) ~j exc~~tric~tatea orbiteiv(e), 'in functie de ra ~i [3. Pentru e pot folosi informatiile din anexa finala.

· b) Sa se ealeuleze unghiul a dintre axa mare a noii orbite a satelitului ~i vectorul de pozitie al satelitului ill momentul aprinderii accidentale a motorului. c) Sa se determine expresia analitica a perigeului rmin ~i a apogeului rmax, distante masurate fata de centrul Pamantului ca functii de r» ~i 13 si sa se ca1culeze valorile numerice corespunzatoare pentru 13 = 1/4.

d) Sa se determine perioada noii orbite T, In functie de To si 13 ~i sa se calculeze valoarea sa numerica pentru 13 = 114.

B.2. Presupunem ca satelitul scapa de atractia Pamantului,

a) Sa se calculeaze valoarea minima a parametrului l3ev, necesara satelitului pentru a scapa de atractia Pamantului,

b) Sa se determine ill acest caz distanta minima r~n ,a satelitului aflat pe

noua sa traiectorie fata de centrul Pamantului, ca functie de 1'0.

B.3. Presupunem ca. p > ~ev.

a) Sa se determine viteza satelitului la infinit VOJ' in functie de "o si ~.

b) Sa se obtina expresia "parametrului de soc", b, pentru directia de evadare asimptotica, in functie de ro ~i ~ (fig. 1.126).

Fig. 1.126.

Sa se determine unghiul $ al directiei asimptotei de evadare ca functie de~· Sa se calculeaze valoarea sa numerics pentru p = % l3ev.

Pentru calculul valorilor numerice, se vor folosi urmatoarele dat:: raza Pamantului, RT = 6,37 . 106 m; acceleratia gravitationa1ii la suprafa]a pamantu1ut• g = 9,81 m/s'; durata unei zile siderale To = 24,0 h.

Anexa

Sub aCtiunea forte lor centrale in concordanta cu legea inverselor patratelor corpurile descriu traiectorii el~pti~e, parabolice sau hiperbolice. In aproximati~ 111 «M, corpuI cu masa gravitationala M se afla ill unul din focarele traiectoriei (conicei). Plasand origi~e_a~ coordonatelor ill acest focar, ecuatia generala a 8cestor curbe poate fi sensa In eoordonate polare astfel (fig. 1.127):

m

Fig.l.127

r(e) = p ,

I+e cosb

unde p. = 0 constanta pozitiva numita parametrul orbitei (conicei) ~i £ este excentncltatea nurnerica a orbitei (conieei). In functie de eonstantele miscsni, se demonstreaza ca:

p= KMm2

unde K este const ta 1 . N " .

am' . ~ ui ewton a atractiei umversale, L este valoarea absoluta

E omentulUl emetic al corpului care se misca pe orbita, In raport cu originea ~i

este enerO'1a me . - t 1-' .

n ]- I' eo: camca ota a a sistemului corp - Pamant eu energia potentiala

u a a mfimt. '.

Se pot intaln] urrnatoarele cazuri:

1) daca 0 < '" <1 ... . b . '-

2 _ - v , aLllTICI cur a este 0 elipsa (cere pentru) E = 0;

3/ ddac_a s = 1, atun~i eurba este 0 parabola;

aca £ > 0, atunci curba este 0 hiperbola.

1.156. Evolu~ d ~. I v ~. . v .

transfie tan. III juru Pamantului pe 0 anumita orbita un satelit trebuie

ra pe alt- bi v ,

satelitul' . a or I.ta, aflata In acelasi plan. Pentru aceasta, motorul reactiv al

Vatiafie u~ ~ctlVat 0 singura .data~ pentru un scurt interval de timp, determina 0 Vectorului l':Dp~lsulul sa~ehtuIUl, care are drept ~onsecint.i'i 0 schimbare a trebui - viteza al satelitului, corespunzatoare nou orbite pe care acesta va

sa evolueze.

Ilustram aceasta manevra, urmarind figura 1.128, cand satelitul evolueaz; pe traiectoria (1), avand in punctul P viteza VI' directia acestui vector fiind tangents la traiectorie. Ca urmare a variatiei impulsului satelitului, realizata in punctul P, viteza acestuia devine ))2' directia acestui vector fiind tangenta la nou.a .traiect~r~e (2) pe ~ar~ va evolua satelitul. Transferul pe noua orbita a fost posibil datonta unei vanatn a vectorului viteza:

_----.-_

<,

\

E\ \

J /

/ /

./

/ »->

avand modulul:

(LwY =v~+V~-2V2Vlcos(82 -8J, si a carui orientare este data de expresia:

tg« 0= v I sin 81 - v 2 sin 82 v1cos81-V2cos82

- - -_--

Fig. 1.129

o

x

_- - - ... ~
" ./ ....
,.- ,
,- "
/ " / ~-, ,
/ / / \ ,
/ r I -,
I I \E \
I
I I \
I T , \
( \ ) t
~C \ " '
\ -)'-" i-;..
'- """', V
\ ..... _ ....
'-.._
\ / S
\ "
, "
" -'
"" /'
./ Fig. 1. 128

Sunt insa situatii cand se impune transferul satelitului pe 0 orbit a coplanara~ care nu are nici un punet comun cu orbita initials. Acurn, transferul satelituJul se face eu doua activari de scurta durata ale motorului reactiv al acestuia, care determina doua variatii ale veetorului viteza, in asa fel incat cea de a doua variatie.. corespunzatoare inscrierii pe orbita finala, sa necesite un conSUll] minim de energie. .

Ilustram aceasta situatie, prezentand variantele din figurile 1.129 ,I respectiv 1.130, cand satelitul trebuie transferat de pe a orbita circulara,. p~ ~ orbita eliptica exterioarii ~i respectiv de pe a orbits circulara, pe 0 orbita el~pt(l~e interioara. Este evident ca, in acest caz, exista a orbita intem1edlara

~~.. ~

Sa se precizeze, in fiecare varianta, punctele de reactivare a motor~

satelitului, forma orbitei de transfer ~i variatiile necesare ale vitezei satelitul1.J1·

Fig. 1.130

REZOLVARI

l.1.r. a) Din figura 1.1.r, unde sunt reprezentate pozitiile automobilelor In momentul emiterii semnalului sonar de pe automobilul din spate si In momentul receptiei aceluiasi semnal sonor pe automobilul din fata, rezulta:

unde Vs - viteza sunetului in aer si to - durata propagarii sernnalului sonar de la emisie si pana la receprie;

B ~ ~ • ~ P,_.1-----Vl ......

Fig.1.1.r

v,ts = D + Vjts; v,t. = V2ts + d;

ts =

D-d

1 s;

b) Daca teste tirnpul dupa care distanta dintre automobile este din nou egala cu distanta initiala, D, asa cum indica figura 1.2.r, rezulta:

D+ d, + D = d2;

t=

2D

= 22 s.

B

--- ......

Fig.1.2.r

c) Daca t" este timpul dupa care Iantul a fost intors din pozitia ab in pozitra ba a~a cUIll indica figura 1.3.r, astfel incat acum viteza intregului lant este egala

en v» rezuWi:

2L

t" = - = 10 s.

v2

D

A' V7' .. B' v;-

lII·.,..--....-'- .. ----------------t .. ----.::...,_ ...

a ._______;L;;;...__---. b

_ I L I

VI ,a V;

A"~ • -----------:r;------------------ ~ B"

Fig.I.3.r

Ca. urmare, distanta dintre automobile in momentul intoarcerii lantului este: d" = D + 2L - Vlt";

1.2.~. a) Din figura 1.4.r, unde este reprezentat .filmui" primei r~veniri a automobIle lor in pozitia relativa initiala, rezulta:

dl

d" . l

Fig.l .. 4.r

2l 1'= ---

daugand timpul de reactie (de intarziere) al soferului automobilului ls care alta jntervalul de timp, raportat la momentul emiterii primului semnal de

AlreZU . 11 d

n-' dupa care se emite semna ur sonor e pe AI/-I;

peAm

d

tl = tl + t, = -- + t;

V -v

s

2/

tIT = ~--

tl = [I + tIT =

41

V2 -VI

reprezentand timpul dupa care automobilele revin pentru prima data. In pozitia relativa initials;

In mod asemiinator rezulta ca intervaluI de timp dintre emiterea semnalului sonor de pe AIJ-I ~i emiterea semnalului sonor de pe AII-2 este:

d

t2 = -- + t, = tl' V -v

,

In aceste condijii, intervalul de timp dintre momentuI emiterii primului semnal onor de pe automobilul An ~i momentul emiterii ultimului semnal sonor de pe automobilul A2 este:

t=Cn-2)(_d- + trJ,

v, -v

reprezentand distantele parcurse de automobile pana in momentui revenirii in pozitia relativa initiala, . .. .. .. ._ Automobilele vor reveni pentru a n-a oara In pozitiile relative initiale dupa

timpul:

iar tim?ul dupa care, raportat la momentul emiterii prirnului semnal sonor de pe Am ultimul semnai sonar ajunge la soferul autornobilului AI, este:

til = nt, =

4nl

parcurgand pana in acel moment distantele:

d=2Iv1+v2

II n .

v2 -VI

b) Utilizand figura 1.5.r, calculam timpuI dupa care semnalul sonor emis de pe automobilul All ajunge la automobilul An-I:

d d

to = t + -. -- = (n- 1) ._-+ (n - 2)t,..

v.>» v,-v

c)

D = (n - I) d + vt«

D- vd

- (n -l)d + (n - 1) -- + (n - 2)vtr;

", -y

d'

D= (n-l)d ~ + (n-2)vtr•

Vs -v

.....

A~""""";"Y--l~ ~.?~_~~ v

--- ... d ~ ...

1.3.r.

R = Ro + vt; R = 2Ro;

R

t= _0;

V

So = 41tR(}2; S = 4nR 2; S = 2So;

R2=2Ri; R= .fiRo;

Ro + vt = J2 Ro;

t= (.J2-1)Ro

v

------- ---------

-------------------~

v

- - -- - - - -- - - - - - -~.------j~~ --- --- -- - ---- - -- --- -- "I.

A' A'~l

n

Fig.1.5.r

d ' d •. = d' + d;

d' = vt'; s = v.t ; .

d

tl=_~_,

V -v

5

1.4.r. Daca pasagerul coboara la statia S h atunei el ajunge acasa la ora: dl

tl= -,

U

iar daca va cobori la statia S2, atunei el va ajunge acasa la ora:

_ dt +d2 d,

t2- +-

V u

Pentru a-i fi indiferent unde coboara, adica tL t2, pietonul trebuie sa

mearga eu viteza:

d -d

u = v 1 2 daca d > d .

d a.' ] 2

1 + z

Pentru a fi avantajoasa coborarea In statia S), adica t] < (2, trebuie ca d, ::; d2, indiferent de relatia dintre u si v. Acelasi avantaj se mentine atunci cand d; > d2, daca:

d -d

u > v 1 2 •

d, +dz

Pentru a fi avantajoasa coborarea in statia S2, adica t2 < tl, trebuie ca d, > d2 §i d -d

u < v 1 2.

d. +dz

1.S.r. a) Urmarind In desenele din figura 1.6.r, primele secvenle ale procesului de atasare a cuburilor, rezulta:

_ durata deplasarii cubului 1 pana la ciocnirea eu cubul 2:

tl = t t v«

_ durata deplasarii ansamblului (1, 2) pana la ciocnirea cu cubu13:

I 21

12= -- =-;

vo/2 vo

_ durata deplasarii ansamblului (1,2,3) pana la ciocnirea cu cubu14:

I 31

t)= -- =-;

Vo /3 Vo

_ durata deplasarii ansamblului (1, 2, 3, 4) palla la ciocnirea cu cubul 5:

I 41

u= -- =-;

vo/4 Vo .. ,

..................................................................... : .... : ..... , . ~~b~l' ;v:

_ durata deplasarii ansamblului (1,2, ... , N - 1) parra la C10cDlIea eli

~0 [J 8 0·············[3 e0 8 0·············[3 [1 1213 ~8 0 .. ·· .. ··[3

1 2 1 314 ~0· ........ · .. ·[3

Fig.l.6.r

Durata proeesului de la startul cubului 1 ~i pana la atasarea cubului Neste:

1

T= - [1 + 2 + 3 + 4 + ... + (N~ 1)];

Vo

I

T = -;- [1 + 2 + 3 + ... + (N - 1) + N - N];

o

T= _I [(l+N)N - Nl;

Vo 2

T= N(N -1)/ 2vo

Distantele .

cub SUnt: parcutse de cele N - 1· cuburi pana in momentul atasarii ultimului

d, = (N - 1)1; d2 = (N - 2)l; d3 = (N- 3)/;

dN-2 = 21; dN-1 = I.

b)

2 N 2

mvO m v N .

Me = -2- - ~2-'

ili " d figura 1.8.r, rezulta: c) Uti izan

2L = VNt;

L = Nl; VN= Vo I N;

2N2/

t=--.

Vo

mv~ mN v~ .

st; = 2 - 2 N2 '

mv~ ( 1 )

Me = -2- 1 - N .

Grafieul dependentei de timp a vitezei ans~mblului rez~ltat din ata~area succesiva a cuburilor din coloana este reprezentat III figura 1. 7.1.

V

L

Fig.1.8.r

1.6.r. Daca OB < 17 m, atunci nici unul dintre cei doi observatori nu receptioneaza ecoul.

Daca OA < 17 m si OB> 17 m, atunci numai observatorul B Inregistreaza ecoul. Daca OA > 17 ill, atunci ambii observatori iregistreaza ecoul; observatorul B va auzi ecoul mai tarziu decat observatorul A.

1.7.r. Deoareee viteza avionului este egala eu viteza sunetului In aer, triunghiul dreptunghic OAR din figura 1.9.1' este un triunghi isoseel. Rezulta:

OB2 = OA2 + AB2; OA = h = AB;

OB =h.J2; OB=2 820 m.

Ar - - - B

I ;';'

I ;'

;'

I .;'

hi ;'

I ;,'"

J ;'

I ;';'

I ;'

o '"

vo ~ __ ~ _

3 :

,

,

~ I ,

4 ---~---:----I

: : i

vo ---+---1----r---

~ t I ~ I

~ ~jiijjjljmmiljj~~~~j~~~~~ "'1"'t''',---,

I l I I I I I ~ , I

• { I I r I I t

It, I I , I

I j I I I I

I I I I I I

L~~J'--41--+'--+'--~I--~-r' ~~'_~-r

o I I t

1 Fig. I.9.r

.8.t A ~

~ato; Vand'In vedere eli c » v. insemneaza ca zgomotele Inregistrate de e sOCced la acelea§:i intervale de timp, f'j,l, astfellncat avem:

d= vs.1t;

Fig. 1.7.T

d= 1020 m.

1.9.r. a) Filmul evenimentelor este eel reprezentat in figura 1.1 O.r.

~ --- -- -- --

....,

~

N

~---- -----------------------------

~_--_-----_---_-_---_-- __ -_--_-_-- __ -

~~-_-_---_- __ -----_-----_-----_----------

Fig.l.10.r

- -~-_---_-_-----_---_--_-_---_-_-----_--_-- __ -

- teste timpul necesar alergatorului 4 pentru a ajunge cap de coloana

Daca 4 ,

rezu1ta:

ut; = 3d+ Vt4 + d;

Dacii t3 este timpul necesar alergatorului 3 pentru a ajunge cap' de coloana, rezulta:

ut; = 3d + vt, + d;

4d

t3=--.

U-y

Asemanator, pentru 12 si tl, rezulta:

4d

t2=tl = --=t3=t4. u-v

Coloana s-a refacut dupa timpul

16d

t=--.

u-v

Distantele parcurse de alergatori sunt:

D = d, = d2 = d3 = d4 = vt4 + d + VI3 + d + Vt2 + d + vtl + d;

D= 4d(u+3v) u-v

b) Fiecare sportiv a alergat, cu viteza u, un timp:

t'=~.

u-y

Fieeare s t'

por IV a alergat, eu viteza V, un timp:

til = 12d . u-v

. c) A.lergatorii 2 3 . 4 ~. _. .

POn lateral " ~l 1~1 rnaresc simultan vitezele Ia valoarea u si alearga

di pentru d -' _. ~ 'f

Istanta d • . epa~lrea alergatorulUl 1. Cand 2 a ajuns in fata lui 1 la

d ...... _. ,1~1 reduce b .

~t'~lrea en . ruse viteza 1a valoarea v, in timp ce 3 si 4 continua

Vile Vltezele u C· d 3 '. . .

za la val . an a ajuns in fata lui 2 la distanta d i:;>i reduce brusc

"'lJ"~ • oarea V " l' • . . _ ,

~I: In fata I' ' ~ Imp ce 4 J§J continua alergarea cu viteza u pana cand

u13 la distanta d. Acum 1:;>i reduce si el brusc viteza la valoarea v.

" I

II 1,1

I

I

r")

-- ---- .... ,--

...... ('i')

J-' r---

:~ 1:' _

. ----------------------------------

~-------------------------------------

Fig.l.11.r

Filmul evenimentelor fiind eel reprezentat ln figura 1.11.r, rezulw.:

Ut2 = d + vtz + d;

2d

t2= --, u-v

reprezentand timpul dupa care 2 devine cap de coloana;

2d

U-v

reprezentand timpul dupa care 3 devine cap de coloana; ut4 = d + vt2 + d;

2d

U-v

reprezentand timpul dupa care 4 devine cap de coloana;

.:»:

,

u-v

1.lO.r. a) R = R - R -

R2(1) fiind r I Ol~ v!t, 2 - R02 + v2t, graficele dependentelor RI(t) ~i

eprezentate m figura 1.12.r.

R

fete -,-----

__ -

R

o~----~-------------t

t

Fig.l.12.r

..,

b)

R -R

t = 01 02 ;

VI +V2

R = vlROI -vZR02 VI +V2

c)

21r

12 = - (R02 + vzt). n

l.11.r. a) Daca automobilul se apropie de pieton si in. pozitiile A:-" respecn, A2 (fig. 1.13.r), claxoneaza scurt la momentele ~}, .respect1: t2, ,atuncl pietonul P va receptiona cele doua semnale la momentele t, ~l respectrv t2 .

P{t'l

Al (tl) v Ail;; v t'

l : J.d, • d2 r

Fig.1.13.r

Rezulta:

dj = v.(t, , - t1); dz = V.(t2' - t2); d = V(t2 - [I); d, = d+ d2;

V -V

t2' - t/ = -' -el2 - t,) < t2 - t,.

v,

d - ator rezuJUi:

Daca automobilul se departeaza de pieton, procedan asemana ,

v +v

t2'-tt'= -' -(t2-t,»t2-tl'

v, . p,',

, . ~ itiil P' §i respectlV .

b) Daca pietonul se apropie de automobil ~l ill pozitn e . 1 toJl1obilul

la momentele tI' si respectiv [2' receptioneaza semnalel~~~~se de au

fix la mornentele tl §i respectiv t2, utilizand figura 14.r, re a.

A{ II P'2(t'2) - Pl'(t'l)
v
r .. ~~ 4 r-
«. d

I

Fig.1.14.r Daca pietonul se departeaza de automobilul fix, procedand asemanato-, rezultii:

c) De Ia capatul barei lovit cu ciocanul pleaca simultan doua sunete: unul prin aer §i altul prin sina. Vitezele. sunetelor pri~ cele d~ua medii fiind ~iferite, observatorul de la capatul opus al smer va receptiona doua sunete, Rezulta:

I I

tI = -; t2 = -; v. > Yo; t, > t2;

Vo v,

1 1

M = tl - t2 = l( -. - - );

Vo v,

Ivo

vs=---

1- v oilt

Sunetele care se propaga prin sina, ca urmare a loviturilor simultaneale celor doua ciocane, au viteze diferite, deoarece au fost determinate de .lovituri aplicate pe direcfii diferite (perpendiculare). Ca urrnare, observatorul de la capatul opus al sinei trebuie sa Inregistreze doua semnale sonore ca urmare a propagarii prin ~ina si inca un semnal care s-a propagat prin aer.

1.12.r. a)

t=

21

v

total b) Daca _?umarul rnasinilor albe este egal cu numarul masinilor negre (In douii lInl numar par de masini) atunci, conform figurii 1.15.T, lungimile celor co 031}e sunt:

l« = In = 1- d.

I

o

o

o

o

Fig,l.lS.r

Da~a numarul ma~in_ilo~ albe este eu ~ ~ai rnar~ decat numarul ma§ini[ negr~ ~m total un_ numar impar de masini) atuncr, conform figurii 1.16°1 lungimile celor doua coloane sunt: .i, fa = I; In = /- 2d.

la
• 0 •
In
Fig.l.16.r o

o

o

o

c) In momentul intrarii pe banda din ramificatie, fiecare masina neagra a.~i dubleze viteza (2v) pe care sa 0 men1i~a paDa cand ajunge la distanta din faJa primei masini albe pe care 0 depaseste. In acel moment, fiecare rnasina neagra sa revina la vi teza v.

l.13.r. a) In conformitate eu principiul actiunilor reciproce, din interacjiunea a doua corpuri rezulta doua forte eu module egale si orientari opuse, asa cum evidentiaza figura 1.17.r, unde avem:

-+

F' I

1

3

F' e2 ------- -~-------~

'----+-----1, FJ. -p.

-+ , ,

G1 : :

-~

F; 2 F'2

, , , ,

" " , ,

I' I'

Rt~

,

~t

Fig.l.17.r

_ _ forta de apasare normala a scandurii asupra caruciorului;

~ nl ~a Dorm ala a caruciorului asupra scandurii;

Nl - reaCt' __

NI =- Fnl;

- _ forta de apasare normala a caruciorului asupra suportului orizontal;

F n2 1 . -' lui

- ctia normala a suportu Ul asupra carucioru ui;

N2 - rea t' .

- -

N2= - F n2;

GI, (}z - fortele de atractie ~avitatio_n~la exercitat~ de pl~eta Parnant scandurii ~i asupra caruciorului (greutatile eelor doua corpuri);

asu~ R2 _ fortele de reactie gravitationala exercitate de scandura si de caruci~; asupra planetei Pamant;

RI=- 01; R2=- Ch;

F I - forta cu care scandura trage de capatul inferior al resortului 1, alungindu-l;

F el - forta de reactie elastica a capatului inferior al resortului 1 asupra candurii;

- -

Fcl=- FI;

F:I - forta elastica cu care capatul superior al resortului 1 actioneaza asupra suportului sau;

F; - forta de reactie a suportului superior asupra capatului superior al resortului 1;

~ =-it;

F 2, F 0)2 - fortele rezultate din interactiunea scandurii eu resortu1 2; Fc2=- F 2;

F.; , F; - fortele rezultate din interactiunea resortului 2 cu suportul lateral dreapta;

F; =-F~;

F), F; - fortele rezultate din interactiunea caruciorului eu resortul 3;

- -

Fe3=- F3;

F' z ,

03 , F 3 - foqele rezultate din interactiunea resortului 3 cu suportullateral stanga;

lIStfeli ~ F3' = - F ~ ,

r:;,cat rezultatul eelor 10 interactiuni se materializeaza In 20 de forte.

~'~Illtilh°rinn""firile celor trei resorturi sunt: 1 - alungire, 2 - comprimare,

b) G, = m-g= 196,2 N; G2 = m-g= 392,4 N.

A vand in vedere felul deformarii fiecarui resort, rezulta: - pentru resortul 1:

11-lo=Y;

11 = 10 + Y = 25 em;

- pentru resortul 2:

to -12 = Y;

l: = 10 - Y = 15 em;

- pentru resortul 3:

c)

10 -t, = Y;

13 = Lo - Y = 15 em; F F

p= f = Ln;; r: =pLI;

N, = Fnl = 4000 N.

1.14.r. a) Prin incercari eliminam bila care permite echilibrarea balantei cu celelalte 4 bile, punand cate 2 bile pe fiecare taler. Sunt posibile cornbinatiile din

figura 1.18.r.

I

zs

II

\0) 81 \ 9
f
ZS
80 \ 1
\ 1
f
LS
Fig.1.19.r II

ill

ill

'--_--"'::~_---'I

Astfel se identifica bilele: I (4g, 5g); II (2 g, 5 g); ill (3 g, 4 g). .

Ultimele doua bile se identifica asa cum indica secventele din figura 1.20.r.

Fig. L1S.r 1\l

'1- de r:

., ., ~:nl' rand fiecare bi a . ~

Pentru identificarea bilei eliminate 1 ?ewm~ pe , r se ridlc .

talere eu bila eliminata. Daca dupa fiecare .ml~cU1re t~lerul respe~ l~ bile, deC! tnsemneaza ca masa bilei eliminate este mat. mica decat masa fiecare1 .

ea este bila de 1 g (1). . _ A - ca bila eU'

Daca dupa fiecare lnlocuire talerul respectiv coboara, msenu:eaza 5 (111)' minata are rnasa mai mare dedit masa fiecarei bile, deci ea este hila de g

I

II

m

Fig.l.20.r

b) Daca avem sansa realizarii situatiei 1 din figura 1.21.r, atunei identifi_ earea bilei mai grele s-a facut din prima incercare.

Daca se realizeaza situatia II, atunei identificarea se face asa cum arata secventele III si IV.

I ,0000/ ,(5) (6) 0) 0/
if ZS f

11 \0(0)0/ \(5)~G)O)
~

ZS
III \ (5) (6) I (j) Q
~ \ /
§
2S ~

IV ,1---Lt-¥_'----....J1

\ .... --~¥P"'_---'/

Fig.l.21.r

c) Se procedeaza asemanator cazului precedent.

116.r. a) b ~if .

. b)· pentru vananta c, desenul a din figura 1.22.r;

F= G / 4;

e

• pentru varianta d, desenul b din figura 1.22.r; F= G/ 8;

• pentru varianta e, desenul c din figura 1.22.r; F= G/ 8;

• pentru varianta g, desenul d din figura 1.22.r; F= G/ 8.

CD0000

17I///I/J

a

b

1.IS.r. a)

-

F

-

F

In ap;'i scursa din vas 2 3 V

V di = = em = corp sClIJuodal;

apa scursa tn vas

Po

m3 g

pcorp:= _- = 2--) .

Vcorp em

b)

mlichitl = m - rn, = 200 g;

c)

m = puSh-mo.

c

d

Fig. 1.22 .r '

. c) Lumanarea tr bui ;- .

"'teza v' == v / 2. e ure sa se deplaseze pe orizontala, spre capatul aprins, cu

1.17.r. a)

Fa = G(l (21 + a) I 2d.

b) F = r; + _p_a '_" v-=g....:.(2_1_+_a~)

t.

C)Grati 2d

leul depe d .

n en!el F=j(t) este reprezentat in figura 1.23.T, unde:

F =F. + pa2g(21 +a)h

max 0 .

2d

F

h/v t

Fig.l.23.r

G a)IJ.J= ~-

k; -k,

G

b)II=lul- ;

kz -k)

G

l2=i02+ ; /1=12,

k2 -k,

C) F, = G k) + k2 , pe verticala in jos; k2 -k,

Gk\ +k2 .

F2 = , pe verticala in sus.

k2 -k\

1.19.r. a) Fortele care actioneaza asupra fiecarui element al sisteroului. asigurand echilibrul la translatie si rotatie al acestora, fiind cele reprezentate In figura 1.24.r, rezulta:

1.iS.r.

- --
N} N2
0 J
L~a L~b b/2J
al2 ~2~ ~2- rl
-
-- FA2
FAl -- -
-- G N2
NI
I
I
I
I
pz I
Po
PI
-
G2
--
G1 Fig.l.24.r N]+FAI+G1=0; NI=FAI-Gj; M = a\po - Pl)g;

N2+ FA2+ 82=0; N2=FA2-G2; N2 = b3(po - P2)g;

- - -

N I + N 2 + G = 0; NI + N2 = pLldg;

a\po - PI) + b3(po - P2) = pLld, reprezentand ecuap.a de echilibru pentru translatie a scandurii,

L -a L-b

NI-' -- =N2--

2 2

reprezentand absenta rotatiei scandurii;

a\po - Pl)(L - a) = b3(po - P2)(L - b).

Din ecuatiile anterioare, rezulta:

_ pLld

PI - Po- ( J;

3 L-a

a 1+---

L-b

P2 = Po- pLld .

b3(1+~J

L-a

Sa presupunem ca PI> Pl. Rezulta:

a3 b3

->_.

L-b L-a'

a' L-b

-->_.

bJ L -a'

L-b

b « a; -- > 1;

L-a

confinna ipoteza.

a>b,

b) Pentru a scufunda ~i scandura, lara ca sistemul sa se roteasca, trebu' actionat asupra scandurii cu 0 forla F orientate In jos pe verticala centrului ~e greutate al scandurii, .astfel !ncat,. asa c~ _indica figura 1.25.r, unde es~ reprezentata ~l forta arhimedica suplimentara, sa avem:

~ +~ +(h + F + FA = 0;

'----.r----' o

[

1

_.

F

o

-

G

Fig.l.25.r

c) Eehilibrul sistemului se pastreaza pana cand fata inferioara a cubului mare se asaza pe fundul plan ~i orizontal al bazinului.

a) MJ = 1)./2 = 1O( fi - 1) em; M3 = 3012 (12 -1) em. b)Fel =Fe2= 10(12 -l)N; Fc3 = 1012 (.fi -1) N.

c) h3 = 10 em; hA = h3 + M3.

1.21.r. a) Indiferent de sensu! deformarii, daca viteza punctului A este v~. atunci vitezele punctelor precizate sunt:

1.20.r.

3 1

vc= -VA; Vn= -VA;

4 2

[Ill

• • _. '. • A a in drep

b) Durata deplasarii fiecaruia dintre punctele preclzate. pan entele

. . . 1 . 'fi dintre room

reperului R, precum ~1 lungimea resortu Ul 10 ecare

determinate sunt date in tabelul urmator.

d Otele de rimp ale distantelor cerute sunt identice:

Depeo e. t

d - d - d - /0 V A

A-C- C-D- D-E- - + -t,

4 4

1 estor dependenle fiind reprezentat in figura 1.26.r.

graficu ac d

. I 14

o

t

Fig.1.26.r

2 1

c)vc= - VA' VD= - V.A'

3 ' . 3

1.22.r. a) Cand pozitia cadrului, in plan vertical, este cea reprezentata in figura 1.27.r, rezulta:

Bl

/ / ,/

,/

I

I

/

Fe /

I I I

r

;

I

I

\

\ , , \

,

\

,

\

,

,

\

\

\ \

Fig. L27.r

mg= 2kx;

[2 + (z + mg)2

o 0 2k

[2 + (z _ m.gJ2

o 0 2k

b) Cand pozitia cadrului, in plan vertical, este cea reprezentata In. fi

1.28.r, rezulta: IDIr;

Fig.l.2S.r

J2

-mg·=2kx;

2 '

2[1~+1..m2~2];

8 k

2(1 + .fi mg]2 = (z + ~ mg]J2;

o 4 k 0 4 k

c) In varianta (a): F, = 0, F2 = F4 = G, F3 = O ..

.fi

In varianta (b): FI =F2 = F3 = F4 = TG.

1.23.r.

F 2F F

a) Y = 7 - + 6 . 2 - = 31- .

k k k

2F 4F

b)Ax= -; d=do--.

k k

) Efectul suspendarii unor corpuri identice in punctele Ao si Bo ale 1.24:r. ~eforrnat, precum ~i fortele care actioneaza asupra fiecarui element resortUlUlulne. asigurand repausul acestuia sunt reprezentate in secventele din . rem Ul,

al SIS 29 r din care rezulta: --

figlll'8 1. ., . Fel

Fig. 1.29.1'

IInde k . Fel = k1yJ,

Ill"'-' I este Constant d 1 " . . .

--~oar4 a a . e e asticitate a resortului reprezentat de jumatatea

resortului dat iar t 1 .. ..

, YI es e a ungirea jumatatn superioare;

k k 10 . _ lo .

1 = -[ = 2k; YI-il - - 02'

2

l

Fe.l = 2k(11 - _2_ ); Fe2 = k2 Y2,

2

Constanta de I .. I .

oo!ll~"".~ elasticitate a resortu U1 reprezentat de jumatatea

dat;

10 , Fe2 = 2k(12 - 2" ),

~~---------- --

Fcl = G+ Fe2, reprezentand conditia de repaus a corpului superior; F"2=G, reprezentand conditia de repaus a corpului inferior; Fe) =2G;

---------
10/2 -
F'
e
10

'0/2 1

2k(h - ....2... ) = 2mg; 2

1

2k(12 - ....2... ) = mg; 2

I 10 )

k(l, - ; ):=: 2k(l2 - 2" ;

to 21 -I =-

2 1 2;

I, + 12 == 210

710 _ 5/0 •

1)=(;;12-(;,

-

G

-

F' e

Fig. 1.30.r

In mod asemanator, daca cele doua corpuri se suspend a In punctul Eo, rezwta:

iu,

m=--,

, 3g tili aAnd secventdt

da A etul A u 1 lZ

b) daca cele doua corpuri se suspen a in pun 0,

din figura 1.30.r, rezulta:

c) Daca Punctul de aplicatie al actiunii exterioare este punetul Bo, utilizand secVentele din figura 1.31.r, unde sunt reprezentate fortele care actioneaza ISUpra elementelor sistemului atunci cand miscarea este uniforms, rezulta:

Fe = - F; Fe = ley) = F;

Fe'= 2G; I

Fe' = 2k(II' - ~ );

I 2k1o ,

k(ll'- ~)=mg=-3-'

71 1/ =-t;

F= Fr= f.lN; N= G= mg;

ley I = ).lmg;

_ ).lmg Yl- --, k

A

_...,.

G

F

Fig. 1.3I.r

Forte1e care actioneaza :supratijelor inferioare, asigurand echilibrul fiind cele reprezentate m figura l.33.r, rezulta,

acestora•

2FeJ = mg + 2Fe2;

2Fc2 = mg;

Fej = mg;

1

Fe2 = -mg; 2

FeJ = kJ(lJ -/01),

unde k, este constanta de elasticitate a sectorului Ale" a carui lungime initiala este 101;

r: r:
Fe2 Fe2
CI 03
~;. iii' C2

Fe2 Fe2
r: - r; gj
G
-
Pe2 Fe2
°2
.: ... -. , Daca punctul de aplicatie al actiunii exterioare este punctul Ao, In mod asemanator, tinand seama ca pentru sectorul de resort dintre corp si punctul Ao, constanta deelasticitate este 2k, rezulta alungirea:

J.l.mg Y2= --. 2k

1.2S.r. a) F= 2klo.

b) Pentru ca, atunci cand sistemul este suspendat In pozitie verticala, ce~e trei tije sa fie orizontale, paralele si echidistante (desenul b, fig. 1.32.1'), trebulC ca, atunci cand sistemul este pe suportul orizontal ~i resorturile nu sun! deformate, tija a treia sa se conecteze pe resorturi, mai aproape de tija AIAz, a~8

cum indica desenul a din figura 1.32.r. KI

~ C2 B2 AI ?

K'l°' lot I '., 0, r K, " " 0,

Al CI B1

I I ,

I I

,

I I ,

+--. ~'OO-OO-000000000W.....__...,.-+~

F

a

Fig. 1.32.1'

b

---

~G

Fig. 1.33.1' k, = k!_P__; tOi

mgl

1 -/ + 01 . L- 01 kI' o

F' + F" = 2k(!_ - ~) + 2k(!_ - ~)

·.'1 ·,'1 2 2 2 2'

f Care jumatate de resort este un resort cu constanta de elasticitate Zk; deoatece ie

F, = 2k(l - to);

unde k2 este constanta de elasticitate a sectorului BICL, a carui lungime inijiah

este 102;

1

k =k_o .

2 i:' 02

F = F' + Fit = 2k(!_. - ~) + 2k(!_ - ~) ,

2 ",'2 C,'l 2 2 2 2'

10 I ) _ 1 .

Fe2 = k- (/2 - 02 - '2 mg,

102

F= PL = P2 = 2k(l-to), deoarece unghiul dintre (1';; F2) = 120°;

F+G=O;

F = G = mg; 1= 10 + mg .

, 2k.

2k/o + mg 2klo + 2mg

I l '/02 = 10---=------

01 = 04kl + 3mg 4klo + 3mg

o ", "1 "d' t a celor doua bra~

c) Fortele care actioneeza asupra njei mij ccn, m par e A figutl

ale fiecarui resort, asigurand echilibrul acesteia, fiind cele reprezentate in

1.34.r, rezulta:

1.26.r. a) Cand resortul este comprimat pana la limita inceperii alunecarii corpului spre stanga, fortele care actioneza asupra sa fiind cele reprezentate in figura 1.35.r, rezulta:

-

N

--.------'---I---.L...---to-------- __ ,

-

G

Fig.l.35,r

ky, = IlJ1'Zg; YL = IlJ1'Zg .

. k

....... Cind resortul este intin ~ - 1 li . ~ "1 .

..... jqC care a . 0 _ s pana a mi ta mcepern a unecarii corpul ui spre dreapta,

ClJ. neaza asupra sa fiind cele reprezentate in figura 1.3 6.r, rezulta:

ky2 = f..IJng;

-

G

Fig.l.34.r

-

N

-

G

-

Ff •• "'" F

..... -I-_+~-I-+ e2

", '

- - -- -- ---'-----1'-=--'- ------ ---- ----- -- - - -- -----

Fig.1.36.r

H R;2 H R;2

kyl + mg--:- = r-ung 1- -2 ; ky2 = mg- + Ilmg 1 - - .

L L L r-" L2 '

Segmentul AB in interiorul caruia trebuie asezat eorpul pe suportul oriZontal pentru a ramane in repaus, este reprezentat in figura 1.37.r ~i are lungimea:

L= 2J.lmg k '

Segmentul AB in interiorul caruia trebuie asezat corpul pe suportu1 inclinat pentru a ramane in repaus are lungimea:

~i se afla, fata de euiul C la distanta:

J.lmg d= /0- --.

k

L' = 10 + Y2 - (10 -YI)= Yl +Y2 = 21lmg ~1 _ H2

k L2 ,

if ~lo-Yt ~lo-7HI- ~' -~ J

este pC).1n mod ~semanator, cand corpul se afla pe suportul inclinat si 'resortul

nns pe cum] aflat ill tul inferi 1 " . ~

figura I 39 ( . p~c I enor a suportului, utihzand desenele din

. .r a - resort compnmat, b - resort intins), rezulta:

~i se afla fa~a de cuiul C Ia distanta:

L

d

Fig.l.37.r

b) Cand corpul se afla pe suportul inclinat si resortul este prins de cuiul aflat in partea superioara, fortele care actioneaza asupra corpului, in cele dou~ variante (resort comprimat si resort intins) fiind cele reprezentate in desenele a §I b din figura 1.38.r, rezulta:

Fel = F, + Fr ; Fe2 + FJ = Fr; .

Fel = kyl; Fe.2 = ky2;

H

, , \

\

\

--+

G

-

G

a

--+

G

b

a

Fig.l.38.r

H

b

Fig.1.39.r

L"=lo+Y2-(lo-YJ)= 2~:g Jl- ~22 ;

-----_ .. -_._-----

-----------------------~ .

. ------------- .. --------------- -

1.27.r. a) Resortul 1 este comprimat datorita greutatii primei perechi de segmente si datorita greutapi primei tije orizontale. Rezulta:

Y2l L-
.- ----------- - .. - ------- -_. ;::: ,-..,
I ;:::
.....oIN ":'0
rr-; '-'
f + +
-- ,-.., --
.... 0 ~ ~ ~ '"
'-' Y3 ;::..,
+ s: I I ..!_o J,o
-..0 '-- - .... OIN _0
I '--' '-' ..__,
..... OIN + + + +
.-- -- ,,-.. ,-.., .---..
---- -- ... _ --4 ~ '" ~ '"
+ ;::.., ;::..,
...;p I ":'0 10 ":'0
l -.0 ....
'-' '-' '-' '-'
0 ~o + + +
"2 ._.o ° _0
-..
~ ~ , , ~
Fig.1.40.r Pentru resortul 2, comprimat de greutatile primelor doua perechi de segmente ~i de greutatile primelor doua tije orizontale, rezulta:

in mod asemanator, pentru resortu13, rezulta:

. 9mg 9mg

9mg = ky3; Y3 = -k-; IJ = 10 - -k-'

Resortu14 ramane nedefonnat (h = 10)'

Energia potentials gravitationaHi a sistemului antena-Pamant, Inainte8

deblocarii segmentelor, este:

E 0 = mg(4lo + 3/0 + 2/0 + 10) + 2mg( ~ + 310) +

~ 2

I 1 lo

+ 2mg( ~ + 2/0) + 2mg( ~ + to) + 2mg-z;

Epg,o = 26mg10.

. .' 1 . t mului dUpS

Pentru calculul energiei potentlale gravlt.a~ona e . ~ AS1S e a'1.40J.

deblocarea segmentelor antenei, in stare de echilibru, utilizand figur

rezulta:

tfinal "" 10.

b)

I 1 I I

t =....Q.. + _0_ + _0_ = 7....Q..;

v v/2 v/4 v

c) Dupa deblocarea segmentelor din perechea I, forta de frecare c actioneza asupra unui segment al acestei perechi, la un anumit moment are

1· 1 . d . I' , este

Fr = px, unde x este ungimea sectoru Ul e segment care s-a plat (a pa:tillns'

segmentul urmator), astfel incat forta de frecare medie, considerata constan~ este:

O+Fr 1

Fern = -2- =2" px.

Lucrul mecanic care trebuie efectuat pentru plierea uniforma a prime! perechi de segmente este egal cu lucrul mecanic al fortei medii de frecare:

Fig. l.41.r

3 2 Ll0lal = 3L, = - pto . 2

b) Sistemul n'imane In repaus, iar resortul se defonneaza ." .

cu acelasi M. pnn compnmare

• c) In varianta ~a) corpul (1) aluneca spre baza pantei iar corpuI (2) ra ~

In repaus pe panta. ill varianta (b) ambele corpuri raman 1~ repaus pe panta. mane

1.29.r. a) Fortele care t" -

asigurand ml'Qcarea " la~~IOneaza asupra fi.ledirui element al sistemului

y onzonta a r tilini "unifi - ,

reprezentate in figura I 42 'ul'~~ 1 irne ~1 erma a acestora, fiind cele

. .r, rez 1.(\.

Pentru plierea celorlalte sectoare se efectueaza lucrurile mecanice:

LIl = Lilt = LI"

Rezulta:

I

I,

G[=Fc;

Gt+ Fe= Fe;

1.28.r a) Resortul fiind deformat prin intindere, fortele care actione~ asupra fiecarui corp, asigurand echilibrul acestuia, sunt cele reprezentate III figura 1.41.r, din care rezulta:

-

G

h G-=k/:::',l-

I '

G !!.. + kill = "",,T·

I 1""",

Fig.1.42.r

G ~h2 N= Go = -"'l~ -/Z- ;

I

h= ~ ; M= Wng.

~4+ !J.2 k~4+ 1-l2

F= FCI + Fr; N= G= mg; Fel = Fe2 + Fr;

Fe2 = F, ; Fel = 2Fr ; F = 3Fr ;

F, = ~ = ).V1lg; F = 3 ).V1lg; Fel = ky, = k(ll -io) = 2).V1lg; 2flmg

11=/0 + =r:

Fe2 = ky2 = k(!2 -fo) = ).V1lg; flmg

/2= 10+ --,

k

Fortele care actioneaza asupra fiecarui element al sisternului, asigurand ascensiunea rectilinie si uniforma a acestora, fiind ce1e reprezentate ill Iigun 1.43,r, rezulta:

Fig. 1.43.1'

F + Fel + Fr + G + it = 0; F.l + FC2 + G + it +Fr = 0; Fez + Ff + G + N = 0;

F = Fel + Fr + mgsina.; N = mgcosa.; Fe! =Fe2 + Ff+ mgsina.; Fr= }Jftlgcosa.; Fc2 = Fr + mgsina.;

Fel = 2Fr+ 2mgsina; Fel = 2mg(sina + ucosc); F= 3mg(sina + ucoso);

. h ..JL2_h2

sma = -' cosa = --'---

L' L

Fel = k(ll -/0) = 2mg(sina + ucoso);

I I 2mg ( ,

• I = 0 + -k- sma + ucosa);

Fe2 = k(12 -/0) = mg(sina + ucoso); 12 = 10 + :g (sina + ucosa).

-

N

B

-

G

Fig. 1.44.1'

~~le Care .

1.:'1IIta til .. aC}I?neaza asupra fiecarui

4lr: " IDle!<l if

'1'elu1tA: yl urn orma a acestora,

element al sistemului, asigurand fiind cele reprezentate in figura

F + F:, + Fr + N + G"" 0; F:, +F:2 +Fr + G+N =0; F.,2 + Ff + G + N = 0;

F + mgsina = Fe1 + Fi; N = mgcosa; Fel + mgsina = Fe2 + Fi; Fr= J.W1gcosa; Fe2 + mgsina = Fr;

Fel = 2Fr- 2mgsina;

Fel = 2mg(J..lcosa - sine);

F= 3mg(J..lcosa - sina);

. h .JL2 _h2

sma = -' cosa = ----

L' L

Fel = k(/1 -to) = 2mg(J..lcosa - since);

2mg .

I) = 10 + -- (ucoso; - sinn);

k

Fc2 = k(l2 -10) = mg(J..lcosa - sino); 12 = 10 + mg (ucoso, - sine);

k

ucose - sine > 0;

u c- tgn;

1~~-----··-··

H T ------,.,'-- A

I '

h~------------------------------~~1V:

: -, B

J1[12f--------------------------------------~

"~

Fig.1.4S.r

b)

I I

I , ,

, I

1,;,

I ~

I

H

mv~ ~ mv':

mgH+ --=mgh+ __ A.

2 2 '

mv': mgh= __ A.

2 '

mv: H 2

mgH+ __ 0 =mg- + mVB •

2 22'

VB= ~v~ +gH;

Ee,B = v~ +gH. «, gH

ET=Es;

mv~ mv:

-- +mgH= __ s.

2 2 '

Vs = ~v~ +2gH.

0'-----0

, ,

I I

: :

I I

, I

: I

!hl hI:

I :

I ,

I

cpt--------------Q

I I ,

I I I ,

I ,

jh2 h21

, '

,

I

1.30.r. a) Traiectoria miscarii corpului fiind aceea reprezentata in figUfl 1.45.r, utilizand legea conservarii energiei mecanice, rezulta:

~----------(i)

I I

, ,

! :

I

,

I i

1 h3

,

,

, ,_

v' 3

, I I

1 h3

I I I ,

I I I I I . I

Fig.l.46.r

c) Daca lansarea corpului din turn s-a facut pe verticala in sus, in fi I.46.r sunt reprezentate si notate vitezele eorpului inainte de lovirea sOlu~g~ imediat dupa Iovirea aeetuia, pentru primele patru ciocniri, U, ~

v2

Dupa lansarea din turn eorpul mai urea 0 distanta hmax = _0 §i ajuuge t '

2g , fila

de sol, la inaltimea:

V2 HI = H + hmax = H + _0 ,

2g

de unde cade liber si, in momentuI atingerii solului, viteza lui este:

VI = ~2gHI =~V6 + 2gH .

Daca viteza eorpului imediat dupa prima cioenire este v~, atunei, din conditia impusa in enuntul problemei, rezulta:

astfel incat, dupa prima eioenire eorpul urea la inaltimea:

de unde, coborand va atinge solul eu viteza:

V2 = v: = .{c; VI .

Viteza eorpului dupa a doua eioenire, v~, se determina din conditia:

,2 2

mV 2 _ mv 2, 12 2

-2--0'.-2-' VI =O'.V2'

astfel incat, dupa a doua eioenire eu soIul, eorpul urea la inallimea:

12 2 2 2

v2 _ O'.V1 _ 0'. VI = 0'.2H

h2=------- I.

2g 2g 2g

de unde, coborand va atinge solul eu viteza:

V3 = v~ = ,J;, V2·

. . , rd' - din eonditia:

Viteza corpului dupa a treia ciocrure, V 3 , se etermina

A At dupa a doua eioenire eu solul, corpul urea la inaltimea:

astfellfica I .'

,2 2 2 2 J 2

I_V 3 _ 0'. V 3 _ 0'. V 2 0'. V 3

13- - - -- - -_ = __ 1 =O'.H

2g 2g 2g 2g I,

de coboara pentru a realiza a 4-a ciocnire eu solul,

de un di .. di t I

in aceste con Ita, santa tota a parcursa de corp este:

d = hmax + HI. + 2hl + 2h2 + 2h3;

v2 2

d= _0 + H + 2(0'. + a2 + 0'.3)(H + ~).

g 2g

Daca lansareacorpului ?in tum s-a facut pe verticals in jos, in figura 1.47.r sunt rep~ezentate §l, notate vitezele corpului inainte de Iovirea solului si imediat dupa lovirea acestuia, pentru pnmele patru ciocniri.

,

~1

I ,

, , , ,

Hi

0------:

, ,

, ,

, I

• I I I ,

I I I

• ,

· I

• ,

I •

:h, hi!

• I

, I

I I I ,

I I

• I ,

I----------~-

• 1

I ,

I I ,

I 1

I I ,

I I

:h

: 2

I I I

,

,-- -- - - -- --- --I

• I

• I

1 I

, 1

, ,

1 I

, I

1 1

· ,

, I

I I

1 I

, I

l hj h3;

, I

I I

, I

1- ,

, . ,

V3 I

v' I

Fig.I.47.r PrOCeda

nd asemanator Ob!inem:

VI = ~V~+2gH;

,2 2

12 _ 2 h VI O'.V

VI - 0'. V ; .1 = - = __ I .

I 2g 2g'

--------------------~-------------------------~----------------

[------ T J T -1

r----------------~~--~(r---------------------~\~--~~----------------i

I I

, I

-.. I

Fe

I I I

"

I

r r

J

" /

I r , , ,

"

,

(J, "

I

i"'v'

I r , ' • I

. '

./

z

h 2( Vo

2 = a 2g + H);

v2

h3 = a3( 2; + H);

d' = H + 2hl + 2h2 + 2h3;

-

\

,

, , ,

\

, , ,

\, :

, I

, I

\ I

\ :

, '

, I

\ a t

'~

, I

, 1

\1

, I \1

N

N

-

G

2

d' = H + 2(a + a2 + a3)(H t ~); 2g

Fig.1.48.r

Din trapezul isoscel T1T2S2St, reprezentat in figura 1.49.r, unde TlT2 = d; S.S2 = L; SI TI = h - LI, rezulta:

v2

d= _0 +d'.

2g

1.31.r. a) Lungimile resorturilor verticale vor fi:

L -L -L mg 1- 2- 0--

k '

iar lungimea resortului orizontal ramane Lo· .

b) Fortele care actioneaza asupra fiecarei bile, asigurandu-i echilibru1, fiind

cele reprezentate in figura 1.48.r, rezulta:

__ - -0- -

G+Fd+Fe+N=O,

unde it este reactia normala a tijei asupra bilei, F. este forta elastica din partea resortului orizontal deformat prin comprimare, ftOI este forta elastica din partea resortului de pe tija 1 deformat prin comprimare;

Fel = mgcosa + F. sine;

N + mgsina = Fe cos a;

k(Lo -LI) = mgcosc: + k(Lo - L) sine,

unde LI "~i L sunt lungimile resortului de pe tija 1 ~i. respectiv a orizontal.

T] T

, 2

I I I

Fig.l.49.r

L = d + 2(h - Ll)sina;

k(Lo-L) - "

I - mgcosa + k[Lo - d - 2(h + L1)sina]sina;

L1 == !cLe(1-sina) + kd sin o.+ 2khsin2 a

mgcosa

k(1+ 28m2 a)

sino. = Lo - d ; cosec = ~4h2 - (Lo - d)2

2h 2h

L = Lo _ 2Llsina; L, = kLa - mg cosa k(l + Zsin ~ a) .

c) Fortele care actioneaza asupra fiecarei bile, asigurandu-i echilibru[ fl'

,~ ~ - , lind

cele reprezentate in figura 1.50.T, rezulta:

------------------------r--------------------------r--------------------- _

I I

r, : 1 T2

~~·---------------------~---··---------------------r--------------------- __ ,

--." I I '---...

F ' I , 'F

el ' ! e2

,

..... SI~_F .... e ~--------------------------L----F ... e--s ...

I

·.mea sectorului de-a lungul caruia corpul ramane In repaus va fi:

Lungl . .

l = 2-1.y;

1= 21-l tmg+Fi. k

N

, ,

,

,

,

,

,

\

, ,

G \\

\

, I

, ~ I

\\\~

, , , I , I

\:

N

a

I , , ,

,

" , "

: ~ ;'

~III

I ,

, ,

I ,

, '

,,'

G

G+F:l +F.+N=O; Fel = mgcosl) + Fesini3;

k(Lo -L1) = mgcosi3 + k(Lo - L) sinl); 3}S2 = L; TIT2 = D; 0102 = Lo;

L = Lo + 2L1siniJ;

L = D - 2(h - L1)sini3; kLo - mg cos 13 .

L I = k(l + 2 sin 2 13) ,

. D-Lo _ ~4h2 -(D-Lo)2

smiJ = ----v;-; cosf - 2h

b

2~

Fig.l.50.r

Fig.1.51.r

b) Constanta de elastieitate a resortului reprezentand _!_ din lungimea resor-

~. 2

ur dar, fiind k' = 2k, rezulta:

If 21-l

= -(mg+F)'

k' ,

• jile entate poz!1 . 1.32.r. a) In desenele a ~i. b din fi.gur~ 1.51.r sunt reprez deforrnat pnP

extreme, la limita echilibrului, atunct cand resortul este

comprimare si respectiv prin alungire. . lC

In arobele variante deformarea resortului este aceeasi, -1.y. Rezu a.

Fe = M.y; Fr = 'tlN = rCG + F) = I-l(mg + F); Fe = Fr ; klly = r(mg + F);

Ily = J.l. (mg+ F). k

I' = .~ (mg + F) .

e) Constanta de 1 " . 1

. e asticitate a resortului reprezentand - din lungimea resor-

lulU! dat ft· . 4

, und k" "" Zk' "" 4k, rezulta:

r 21l

= 11 (mg + F);

1" = J.l. (mg+F). k

1.33.r. a)

La = 3mgh; Lb = 3mg(h ~ d);

L; = 3mg(h + d); Ld = mg(3h ~ 2d); L; = mg(3h + d); Lj= mg(3h + d),

P = 3 mg . p = 3 mg , as' b S'

F. = mg(L ~2d)_

el 2(L ~ d) - kJM;

F.2 = ----L _ k, ,

F., L-2d - k;'

k; L

- =--:---

b)

b) Daca bara se scufunda intr-un lichid oruogen ea va - ~ ~ , .

, . ", ' , ramane In pozitie

orizontala, alungirile resorturilor fund identice, sr < M.

tn noile conditii, fortele care actioneaza asupra barei fiind c I

in figura 1.53,r, rezulta: e e reprezentate

c) Forta de frecare prin alunecare nu depinde de aria suprafetei de contact. ci numai de reactia normala a resortului ~i de natura suprafetelor in contact (F, = j.!N),

d

1.34.r. a) Fortele care actioneaza asupra barei asigurand echilibrul acesteia, fiind ce1e reprezentate in figura 1.52.r, rezulta:

Fig.1.53.r

G

F' (L- L L

e2 d)+FA - =mg-'

2 2'

F' - (m - mo)gL

02 - 2(L -d) = k2M';

Fig.l.52.r

F':2 +FA + F' =mg'

~I . ,

r; + Fe2 = mg;

F' = i!!:. - mo)g(L - 2d)

et 2eL-d) = kJM';

L Fe2 (L - d) = =:

Fez = mgL = k Sl: 2(L -d) 2,

F.2 .t:..l m

~=-=

F:2' M' ---

, m-mO

m = P V; mO = Po V;

.1.l P

-=--

sr

Ll P-Po

c) Din conditia de p1utire, utilizand desenu1 a din figura 1.54.r detenn: _

1a ce adancime se afla capatul interior a1 barei. .lnam

h=..P_L.

Po

Cand bara coboara pe verticala apare 0 forta arhimedica suplimentara, F~I' Pentru a asigura coborarea uniforma a barei trebuie sa. actionarn asupra s~, ~ verticala In jos, eu 0 forta F care sa compenseze permanent forta FAs, astfei10 rezultanta tuturor fortelor care actioneaza asupra barei sa fie nula.

Utilizand desenul b din figura 1.54.r rezulta:

F As = mo~ = poSvtg;

F=FAs;

-
FA
L ---- --

h
---...
G
a
- Fig.1.54.r

Rezulta:

F

Fmax = gSL(po - p).

F

__.., I,

-.

~r - ------ .

J

G

__________ J..._.......--l

-

v

b

o

Fig.1.55.r

1.35.1'. a) Fortele care actioneaza asupra fiecarui element al sistemu1ui, asigurand echilibrul acestuia, sunt reprezentate in figura 1.56.r.

\-------- Q

F'"""';' I - IN

c

F(t) = pogvSt.

Graficul dependentei F(t) este reprezentat in figura 1.55.r, unde:

tsc=LCl-..£...);

v Po

Fig.1.56.r ~ecePQ-L

. AC, rezulta: MBC - L'lPRQ;

AC BC I h

-=_"_- .

PQ QR' N - F"

F =N!!_

I

Din triunghiul dreptunghic PQR, rezulta:

.1.y = mg . k

F"=N~l ~ ~: .

Din conditia de echilibru a scandurii rezulta: 2F"=G'

,

H

2N = mg,

,

N= mgl

2.Jr ~h2 .

Din conditia de echilibru a fiecarui carucior, rezulta:

Fig. l.S7.r

-.. ........ _.. -

N + Go + No + F. = 0,

c) In figura 1.58.r sunt reprezentate fortele care actioneaza asupra fiecarui element al sistemului.

unde Fe - forta elastica din resortul deformat prin intindere; pi + Fe = 0 (echilibrul pe directie orizontala);

Go + F" + No = 0 (echilibrul pe directie verticals);

-

N

N

F' = Fe ; F' = k.1.y;

-+

" G ... t

~

, ,

- '

G /

" "

r

/ ,

mgh

k.1.y = ;

2.JZ2 - h2

.1.y = mgh .

2k.Jr _h2

. _ . . 1 . reprezet1"

b) Fortele care actioneaza asupra fiecanu element al sistemu UI,

tate in figura 1.57.r, asigura echilibrul acestora, astfel indit avem:

G+T =0; T+F. =0;

c

-+

B

I

~--------Q

unde T

T+Go+No = 0,

in cotJl" _ tensiunea din fir, F. - forta elastica din resortul defonnat pr

Fig.1.58.r Deoarec

e OD .L AC .

§1 OE .L AB, rezulta ca MBC ~ .1.0DE, astfel incat

primare;

T=mg;

T= k6.y;

h G =G-'

n I '

h Gn=mg-.

I

Caruciorul fiind in repaus, rezultanta fortelor care acrioneaza asupra sa este nula:

- -0. -0. -.

N + Go + F; + No = 0,

unde Fe - forta elastica din resortul deform at prin cornprirnare; F' +F. = 0 (echilibrul pe directie orizontala);

F" + Go + No == 0 (echilibrul pe directie verticals);

F' ==F.; P' = ktly.

Deoarece PQ J_ AC, rezulta MBC - tlPQR, astfel lncat:

I h

AC BC

PQ = QR;

_.,.._=-'

N F"

pi =N!:_. 1

Deoarece caruciorul este in repaus, rezultanta fortelor care aclioDeazii asupra corpului de-a lungul perpendicularei pe suprafata caruciorului este nula:

N+Gn =0; h N= o, =mg-.

I

Rezulta:

1.36.r. a) Cele doua scanduri se imping peste canal $i se a$aza a~a c~ indica figura 1.59.r, omul de p: malul drept r~ane pe capatul sdindurii sale~~8 timp ce ornul de pe malul stang traverseaza canalul de-a lungul ceIor d scanduri. Apoi cei doi oameni fac schimb de locuri.

Fig.1.S9.r

Corespunzator momentului .Jimita", atunci cand omul care traverseaza

canalul se afla in zona de contact a celor doua scanduri fortele care act' -

fi _. ~ . . ' l' ,~ tlOneaza

asupra iecarei s~andurt, asigurand echilibrul (de rotatie $i de translatie), fiind cele reprezentate 10 figura 1,60,[, rezulta:

N+NJ +G+Go =0;

NJ =N+ (m + mo)g;

Fig.1.60.r

H2 +O+H +00 = 0; N2 = (m + tno)g- N;

I

NAl = Go(l- AI) + G( - - At); 2

N=F+ 3mg. 2 '

s: =D-I;

31

N(D -!) = [mo(21- D) + m( 2 - D)]g;

31

ma (21 - D) + m( - - D)

N= 2 s .

D-J '

I

N(l- d) + G( - - A\ = Fd:

2 UJ ,

I 3 Fmln = mg (---).

d 2

c) Foqele care actioneaza asupra scandurii, asigurand echilibrul d translape si de rotatie al acesteia, fiind cele reprezentate In figura 1.62.r, rezulta:e

1

Gal + G- = NI'

2 '

m

N=(mo + 2 )g;

31

mo(21-D)+m(--D) m

_____ ----=2'--_ = m + -'

D-I a 2'

I -----------~1 13

I

Q I ------------tP

I

I - I

! T I

1- IF1 I

I

r I

I IA

!._ - - - - - +"-'.___---...",.,..."_,,..~

.11;

-

N

I =D 3m+4ma

x 2(2m+3mo)

b) Fortele care actioneaza asupra fiecarei scanduri, asigurand echilibrul de translatie si de rotatie al fiecareia, fiind cele reprezentate in figura 1.61.r, rezulta:

Fig. L62.r

---

F

F; +G+N = 0; F,-mg+N=O; F2 + Ff = 0; F2 = Fr ;

---

N

--

N'

A A T P I

Lil"\.BC-MPQ· -= -1.. T=F-'

'I h ' I h'

--

G

Fig.1.61.r

2N +0 = 0; 2N= mg;

if' + G + N + F = 0; N' = N + G + F;

mgl ...j . mg~2

T= --' F = T2 p2 - 1

,2 - -- -- .

2h I 2 h2 ,

c) Cele doua pozitii posibile fiind cele reprezentate in figura 1.64.r, rezulta:

Fr= fJN= f.l ~g ; F2 = f.l ~g ;

f.l = ~ ~: - 1.

1.37.r. a) 'I1u < llb , deoarece greutatea barei este mai mare decat greutatea tevii, Se efectueaza un lucru mecanic suplimentar ~i pentru ridicarea parghiei. b) llb < 'I1a , deoarece in varianta b se efectueaza un lucru mecanic suplimentar si pentru ridicarea barei.

L Gd

c) 'I1=_u G.

Le - FdF '

dG 1.

d=3'

F

dF = 3dG;

F= !2. 3'11

, I

.------ --

Fig.1.64.r

1.38.r. a) in prima varianta: t = 2nllv; lr = I. In varianta a doua: t' = 3nllv; If = 3n112.

b) Varianta a, reprezentata in figura 1.63.r, fiind pozitia de ecbilibru, rezulta:

Ep,a = (2m - m)gha; ha = 1- x; Ep,b = (2m - m)ghb; hb = I + x.

1101 xi.
112 I I 112
, I , I
I 1101,. 110:
:41 I
I 1.39.r. a) Adaugand ulei, lungimea portiunii scufundate in apa este din ce in ce mai mica, valoarea minima realizandu-se in momentul acoperirii complete a cubului cu ulei.

Fortele care actioneaza asupra cubului scufundat, asigurand echilibrul static al acestuia, fiind cele reprezentate in figura 1.65.r, rezulta:.

-+
FA,U
- Pu
p • FAa
,
Pa
---- (m-/jm)g

-

mg

Fig.1.63.r

Fig.1.65.r

I I .

mg(2 -x)=(m-.1m)g('2 +x),

[J't.m

G

x= .

2(2m-J't.m)

G+FA,u + FA,. = 0;

m = mo,. + mo, u = [Pah + Pu(L _1)]L2;

m p.h+Pu(L-h)

p= L3 = L

, , , , , ,

ulei i

, , , , ,

,

Fig,.1.66,r

b) Daca H este inaltimea coloanei de ulei deasupra fetei superi?are_ a

b 1 ' (fi 1 66 r) atunci presiunea hidrostatica exercitata pe fata supenoara a cu U UI 19. , . ,

cubului este:

P» = pufJH,

iar presiunea hidrostatica totala exercitata pe fata inferioara a cubului este:

Pi = Pul5(H + L - /) + p.gh,

astfel incat diferenta de presiune hidrostatica de pe cele doua fete este:

tJ.p = g[p.h + pueL - h)]. ,

• •• A' Ii 1 'dill i ~i preslun~

Datorita directei proporponalitall dintre ada~cImea . IC:l . U 1 ana de ulel

hidrostatica (p = pgh), presiunea hidrostatica ID~die exercitata de ~o 0

A alti H+ L h pe sectorul ABeD a1 unei fete laterale este:

eu ma t1mea -

pugH + Pug(H +L-h) .

Pm,,,= 2 '

L-h Pm,I' = pufJ(H + -2-)'

astfel locat forta de presiune hidrostatica exercitata pe sectorul ABeD al fetei laterale este:

L-11

F; = Pm,u SABeD = Pul5(H + -2- )(L - h)L.

In mod asemanator, presiunea hidrostatica medie exercitata de coloana de apii eu lnaltimea h pe sectorul CDEK al fetei laterale este:

0+ p.gh -_l_ h

Pm,. = 2 - 2 p.g ,

astfel incM forta de presiune hidrostatica exercitata pe sectoml considerat este:

1 2

F. = Pm,aSCDEK = '2 p.gh L.

In aceste conditii rezultanta fortelor de presiune hidrostatica ce actioneaza pe fata laterala a cubului este:

L-h 1 2

F= gL[Pu(H + -)(L - h) + -Pah ].

2 2

. _p.L3_m

9P.fera, Pb - -'--"---

PPb - P.

_ m-puL3 Wglob sferic - ----'---"--

Pu - Pg10b

1.40.r. a) Foqele care actioneaza asupra elementelor sistemului fiind cele re~reze?tate ill figura 1.67.r, atunci, din asemanarea triunghiurilor dreptunghice eVIden~ate prin marc area unghiurilor ascutite identice, rezulta:

G1 G pi P

-=_' _",,_n,

h L' h L '

F; = N= Gn =~G2 ~G12 ;

P' h -JG2 2 h

=- -G 'Gl=-G-

L ' , L'

h~ F' = L mg vI - I! ;

F' = Fe = F= kt'11;

13.1= F' = hmg ~l _ h2

k kL L2 ,

aceasta fiind deforrnarea prin comprimare a resortului orizontal, aceeasi pentru cele doua variante (urcarea sau coborarea caruciorului superior).

-

N

- vcoborare

Al ~

1 1

1 1

1

1

1

-

G'

Fig.1.67.r

b) Orientarea fortei de frecare, Fr, care actioneaza asupra caruciorului inferior fiind aceea reprezentata in figura 1.68.r, rezulta:

F F. h

_2 -_f'F = -Fr' h-L,2 L'

Ff= 1JN=,_wn=~gf1;

FJ = ~Fr2 -F22 ;

[J1

FJ=Frf - jf;

h2 FJ = j.lmg(l - L2);

H h2

hmg + ~g(l - -2 ) = k/j,l;

L L

mg[hg2 h2]

Al = - - 1 - - + fl(I - -) .

k L . L2 L2

(

-

N

~

V ureare

-

G'

Fig.l.6S.r

c) Orientarea fortei de frecare, Fr, care actioneaza in acest caz asupra earnciorului inferior fiind aceea reprezentata in figura 1.69.r, admitand ca resortul este deformat tot prin comprimare rezulta:

:M ... :

1 I

1 I

k

Fig.1.69.r

F' =F, =Fe=F= kt:.l;

mg(hH2 h2]

t:.l = - - 1 - - - II (1 - -) ,

k L L2 r L2

1.41.r. a) Resortul initial, eu lungimea fo in stare nedeformata, reprezentat in figura 1.70,r, sub actiunea greutatii corpului cu masa m, dobandeste alungirea:

t:.l = mg k '

unde k este constanta de elasticitate a resortului, astfel incat lungimea final a a resortului este:

din care rezulta:

k= mg , i-to

Fig.1.70.r

Daca resortul initial, cu lungimea fo in stare nedeformata, are, eonst~;~ de elasticitate k, atunci, cele dona resorturi, cu lungimile tOl = 1r/3 si resp,e k

d 1 t' it t k 'respectlV 2

t02 = 21r/3, in stare nedeformata, au eonstantele e e as ici a e 1!}1

ale caror valori se deterrnina urmarind secventele din figura 1,71.r. are

Alungirea s: = F/k ~ ,reso~lui initial, sub actiunea ~ei forte defonn~~ il1 F, este rezuLtatul alungt~lo~ mdepen~ente ale ,celor doua sectoar~ (aV fonei stare nedefonnata, lungtIDlle 1013 si respectrv 2lr/3), sub ac\1unea

deformatoare F.

k I
I lrJ3 I
I 21cJ3
: .. I
I .'
I to
1 1-.1

-

F

IrJ3

.J I

I I

iM/3i 2M!3 i

'of • III .'

k1j !-" ~~::__'_--li

I I I I I

fjIJ'

-

F

..

2t:.lI3 :

-

F

..

I

Fig.1.71.r Alungirea fiecarui seetor fiind proportional a

nedeformata, rezulta: "t eu lungimea sa in stare

All = Ai = F . k = 3F ,

3 k:' I ,

1 1-.1

k, = 3k;

t:.l2 = :!:.. t:.l = f_; k2 = '}_ .f__ ,

3 k2 2 1)./'

1n aceste di ..

re con itii masele cor 'I

SOrturi, astfel incat lungimile I ~unl or _care trebuie suspendate de cele doua

or ma e sa fie I, se determina astfel:

k

ml = ~ (3l - 10);

g

b) Fiecare dintre cele doua jumatati ale resortului dat fiind un resort cu constanta de elasticitate 2k, avand In vedere echivalentele reprezentate In figura 1.72.r, rezulta:

!ll = mg. 4k

2k

~

G

_..

G/2

-

G

~

G/2

Fig.1.72.r

c) Daca bile1e laterale sunt la acelasi nivel iar <tB,B2B3 = 90°, atunci, asa cum indica figura 1.73.r, ~BICB2 este un triunghi dreptunghic isoscel (BIC= B2C= d).

Al2 d

:(~;O- ...

",- d

,

,

_G_. _

Fig.1.73.r

B3

Avand In vedere ca fortele deformatoare (greutatile bilelor) comprima resorturi1e, rezulta:

Mr = 10 -I, = mig. k '

!l12 = 10 - 12 = ~/, + d = m2g . k '

kd m2-ml= -;

g

. 1.~2.~. a) Pentru corpul care aluneca pe panta plana, utilizand asernanarea tnung~mnlor re~rezentate In figura 1.74.r, precum ~i legea conservarii ener . ei

mecamce, rezulta: gI

11'1

H

Fig.l.74.r

11'1

Fig.1.75.r

~ = i ; do = YI ~ ;

mg(h, + do) = kyl2 . 2 '

H _ ky~ hi + YIL- 2mg'

~ t t da eu un profil oareeare, utilizand

Pentru eorpul care aluneea pe pan .a ~e ~a conservarii energiei meeanice, notatiile din figura 1.75.r, preeum ~1 eg

rezulta:

YI=~;

H ~mgh2 =!2.

hI + L 2k 4

b) In aeord eu legea de eonservare a energiei meeanice, rezulta:

1 H ky"

m;o +mg(hl+YL)= 2;

k/

mghs= 2;

[ ( H ~J].

2g h2 - 11, + L V~

Vo=

e) po = 2p.

. . tata. in figura 1.76.r. RezuWi:

1 43 ) Evolutia sistemului este reprezen

.. r.a hi

1 m _ .

12m . t = - 2'1t - - ted,

tab = '4 'It k' be 4 2k

t = _!_ 27t ,-;;-. ; de 4 ~4k

...... V,nax

k

A

2

2

2

2

2

A A

A'=-'A"=-'

J2' 2'

A'-A"= A, 2

b

A-A"

b

A"

v'max

v'max

e

a

--~-------------------------~-----------------------------------------------

Fig. 1.76.r

b) Deoarece firul AB ramane vertical insemneaza ca asupra sistemului fO~at din corpurile eu masele M ~i m interconeetate prin firul CD nu actioneaza ~ dlreclie orizontala nici 0 forta exterioara. Ca urmare centrullor de masa nu se eplaseaza pe orizontala,

beplasarea unghiulara a firului CD fiind foarte mica putem admite ca centrul de masa a1 sistemului nu se deplaseaza nici pe verticala. .

DtilizflOd desenul din figura 1.77.r rezulta eli bila eu masa m oscileaza in tapon cu centrul de masa al sistemului ea un pendul gravitational ell lungimea x.

ReZUlta:

T=2n ~;x=. Ml ; fi m+M

T=2rc ~;

fi;;;M

gT2 ( m)

1=-.- 1+- .

4rc2 M

M

-

g

m

Fig.l.77.r

c) Fcl = Fe2 = mg/2; kJYI = k1J'2 = mg/2,

unde Yl si Y2 sunt alungirile celor doua resorturi in pozitie de echilibru a sistemului. Ca urmare, coborarea pe verticals a corpului suspendat de scripete se face pe distanta y = (y, + Y2)/2.

Pentru resortul echivalent, sub actiunea aceleiasi tractiuni (mg), coboraree corpului suspendat pe aceeasi distants y se face daca mg = k.y.

Rezulta:

mg =..!_(mg + mg). k; 2 Lk, 2k2 '

k = 4k]k2 .

e k, + k2 '

T=2rcffm. k '

e

m(k, + k2) T=rc

1.44.r. a) Utilizand figura 1.78.r, rezulta: 2nT= 2nToosa + mg; 2nTcosa=Mg;

2nT= (M + m)g; 2nT(1 - cos a) = mg; (M + m)(l - coso) = m; 2

cosa = -'

3 '

coso; = d =-32; d= 2~5 .

.Jd2+R2 v)

T

R

.......

T

-+

mg

, ,

.'

, r

"

,

d

-+

T

2R

Fig.1.78.r

b) d= constant.

c) Utilizand figura 1.79.r, rezulta:

1= _d_=2_R coso .J5 '

dJ + (2R - R) = I; d) = l-R; d2+d)= d;

vr+l=R> 2R.

,[5'

.1-- 3

a; Jd3

- -_-_-_- _-_-_-_-_L_-_-_-_-_-_-~_- - 2'

'-_......;... 2

Fig.1.79.r

1.45.r. a) Corespunzator desenului a din figura 1.80,r, cand sistemul este in repaus, rezulta:

a

b Fig.1.80.r

c

r: + FAo + G = 0;

kyo + PoShg = mg.

In pozitia din desenul b, cand cilindrul se afla la distanta YI sub pozitia de echilibru, rezultanta fortelor care actioneaza asupra sa, este:

F; = F;,I + FAD + G ;

FI = k(yo + Yl) + poShg - mg; FJ = kyl; F; = -kjil'

In pozitia din desenul c, cand cilindrul iese din lichid pe distanta Y2, rezuItanta fortelor care actioneaza asupra sa este:

- - --- -

F2 =G+FA2 +F.2;

b)

F2 = mg - PoS(h - Y2)g - k(yo - yz); F2 = (PoSg + k)Y2;

F; = -(PoSg + k) Y2 ;

F2 =-KY2•

4n2

k=m es; =m--'

I T.2 '

I

r, = 21tH;

2 4n2

K = PoSg + k = m co = m - . 2 t: ' 2

T=n[ 1m + r;-]

fk·V~·

eil' druC) tn, secvente.le din figura 1.8l.r sunt reprezentate deplasarile rnaxime ale

In lUI sub 't' d hili ,

var' f-i '. pozipa e ec ilibru ~l deasupra acesteia, Utilizand teorema

la~lel energiei cinetice, rezulta;

mv" F +F

-2- = 002 01 Y1 + PoShgYt - mgYt;

mv' ky2 P Sy2

--- = (kyo + PoShg - mg)Y2 - ~2 __ 0 __ 2 .

2 2 4'

mv2 = (!:_ + PoS )Y2 .

2 2 4 2'

Fig.1.81.r

1.46.r. a) In acord cu prineipiul fundamental al dinamicii, utilizand figutB 1.82.r, rezulta:

a2 = acceleratia absoluta a eorpului 2; an= acceleratia corpului 1 in raport cu 2;

al = acceleratia absoluta a corpului 1;

Fig.1.82.r

-

I I I I I I I I I

----------------~---------------

I I

X~

Fig. L83.r

a2 = mig sin a. .

m2 + 2m] (1- cos a.) ,

b) Utilizand figura 1.83.r, rezulta:

tgj3' = I-casa = S:_.

sm c ax

Ecuatiile parametrice ale traiectoriei corpului 1 sunt:

a t2 ai2

x=~;Y=-2-'

Rezulta:

y a; I-casa.

-=-= ,

x ax sin o;

l=-cos c

y=---x.

sin c

c)

R, = T ~2(I+sina); R2 = r-h ,

. m, +mtCl-casa)

T= mlgsma -

m2 +2m,(I-cosa)

1.47 r a) Din figura 1.84.r unde am separat elementele sistemului ~i ~!Ild

. .. ., - . 1 t folosm

reprezentat fortele reale care actioneaza asupra fiecarui e emen ,

principiul fundamental al dinamicii, rezulta:

G, + Nl + i; = mJil ;

N + G + N, + Ff! + H2 + Fn= md ,

. - 1 "1 bsalute ale

.. - - sunt vectorii care reprezmta aeee eratu e a

unde vectorn a, al :;>1 a2

elementelor sistemului In rap art cu suportul orizontaL

N2
---
a2 °1

- , ,
Ff2 ,
,
- G2
Ff2
-
N2 -

a

-

G

Fig.1.84.r

Deoarece orientarea vectorului a, nu poate fi "intuita", am reprezentat in desen numai veetorul art (acceleratia relativa a corpului 1 in raport eu caruciorul), a carui orientare este evident paralela eu panta caruciorului si din a carui definitie:

rezulta:

avand reprezentarea indicata in figura 1.85.r, astfel incat avem:

GI + N, + Fn = ml (a + ar1) ;

mlgsina - ~, = -m]acosa + mJart; m]gcosa - N, = m,asina; m~-N2 = 0;

J..Un~ = m2Q2;

N,sina - ~leosa - ~2 = ma;

Q2 = Ilg;

Q = ml cos a(sin a - )l cos a.) - )lm2 .

. (. ) g,

m+mlsma. sm cc=-u.cos cc

-

a

+----------

X

Fig.l.8S.r

- [(cOsa+J.LSina)[ml cosa(sina-J.Lcosa)-~J. 1

arl- +(sma-Ilcosa g;

m + ml sin ctsincc=ucoscc)

t R = aT! cosa-a

gl-' .,

a,! sm c

unde 13 stabileste orientarea vectorului a! .

Pentru corpul 2, utilizand definitia acceleratiei sale relative fata de carucior. precum ~i figura 1.86.r, rezulta:

ml (sin a - J.Lcos a)(cosa -I-Lsin a) -I-L(m + m2)

ar2 = . (si ) g.

m+m1sma sm c+ucos«

-+ ar2

Fig. 1.86.r

b)

a12 ~ a - a .

I 2 ,

a-a=a 'a-a=a'

1 rJ , 2 r2 ,

asa cum indica figura l.87.r, din care obtinem:

-

a

, , ,

YT

Fig .. 1.87 .. r

al2,x = al2siny = alsinl3 + a2; a12,y= al2cosy = al cosfi;

tgy = a, sin 13 - a2 •

al cos 13 '

tgy = aTI cosa-a'2 . aTT sin a

tgl3 = art cos a. - a . aTI sin a.

sinl3 = tgJ3 = aTI cos a. -a

.JI+ tg2~ a1

a, sin 13+ a2 = a,l cos a. - a,2 .

a, cos 13 a,l sin a.

c) Daca miscarea corpului 2 ill raport cu caruciorul este uniform a, insemneaze ca:

ar2 = a - a2 = 0,

de unde rezulta:

m, cos a.(sin a. - )lcos a.) - )lm2 _ .

, (si ) -)l,

m + m, sm a. sin a. - ).! cos a. '

daca:

d)

, 2 2).!

sin n > --2'

1+).1.

a t2 a t2

l= _'_"_' d= _2,_,_,

2' 2'

21 2d

-=-

_ (lcosa. 1)

m-ml-- .

d

. t;n Dluchi3

1.48.r. a) In figura 1.88.r am reprezentat planul vertical care con ...... e 1

ghidajului (planul de sirnetrie al ghid~jul_ui) §!. am desc~ll1puS vecto~l gr:utat;e:t calaretului in doua componente, dupa directn perpendlculare, con!mute III a

pian, astfel incat:

- - -

G=F;+Fn;

\ \

\ -

- \Fn

G \

;

,

, ...

, ,.

,

Fig.l.88.r

FI = mgsina.; P" = mgcosa..

. Din figura 1.89.r, unde este reprezentata 0 sectiune transversala a ghidajului ~I ~n.de sunt reprezentate fortele care actioneaza asupra calaretului, asigurand echihbrul acestuia in acest plan, rezulta:

NI = N2 = N; 2Nsin13 = Fo; N=~ 2sin 13

mgcoso. 2 sin (3 .

Fig. 1.89 .r'

Pe fiecare fata interioara a calaretului, aflata in contact cu cate 0 fata laterala a ghidajului, actioneaza cate 0 forta de frecare:

_ _ mgcosa.

Fn=).JN,-).JN-f.l 2' A ' sm p

FJ1 = ~2 = ).IN= Fn.

Din figura 1.90.r, unde sunt reprezentate fortele care actioneaza asUpra calaretului, pe directia muchiei ghidajului, rezulta:

-

Fig.1.90.r

coso.

a = g(sina - ~-'-A. ). sm p

b) D· fi 1 91 unde este reprezentat planul vertical al muchiei

m gura . .r,

jgheabului, rezulta:

, , ,

\

,

\

,

'-

\

Fig.1.91.r

F, = mgsina; F; = mgcosa.

Din figura 1.92.r, unde este reprezentata 0 sectiune transversala a jgheabului ~i. ~nde sunt ~e~rezentate fortele care actioneaza asupra prismei, asigurand echilibrul acesteia m acest plan, rezulta:

Fig.l.92.r

- - -

N, + N2 + F. = 0;

N -N -N- mgcosa

1- 2 - - .

2sin~

. Pe fiecare fata exterioara a prismei, aflata In contact eu cate 0 fala laterala a

jgheabului, actioneaza cate 0 forts de frecare:

Fn =Ff2 = ~= ~l mgeosa 2sin~

In aceste conditii, pentru acceleratia prismei rezulta:

. coso.

a = g(sma - f.l-.-).

sin B

c) Caz particular: 2[3 = 1800;

a = g(sina - ucos«) repreZentand acceleratia pe 0 suprafala plana inclinatiL

as 1.49.r. a) Din figura 1.93.r,. unde sunt reprezentate fortele care actioneaza Upra fiecarui element al sistemului, pe direcjia mi~carii, ezulta:

-+
a1,2
VI,2 [0J --
l1li aJ • Fc
- ...
r,
... v
(1) ... Fig.1.93.r

unde al si a2 sunt acceleratiile absolute ale celor doua elemente (In raport ell suportul);

- - -

al,2= al - a2; al2 = al + a2;

m

al,2 = I-lg(l + M)'

unde al2 este acceleratia relativa a cubului (1) in raport cu caruciorul (2);

Vl.2 =O-v; Vl,2= V,

unde VI,2 este viteza relativa initials a eubului in raport eu carueiorul.

Miscarea cubului, in raport eu caruciorul este incetinita, astfel incat el va cadea de pe carucior daca va reusi, eel putin, sa ajunga la capatul din spate at acestuia.

Rezulta:

Vr,Hnal = ~V~'2 - 2a),2 L ~ 0;

m 2I-lgL(1+-) , M

b) Din figura 1.94.r, unde sunt reprezentate elementele sistemului irnedillt dupa ce caruciorul ciocneste obstacolul perfect elastic, rezulta:

--

-v

l1li

Fig.1.94.r

VI,2, = v-(-v) = 2v; Vl,2 = Zv.

Si in acest caz miscarea eubului in raport cu caruciorul este uniform incetinita. Rezulta:

Vrelativii, fin alii = ~V;'2 - 2a),2L ~ 0;

e)

I m "2l-!gL(I+ M)'

v z ~2I-!gL,

1.SO.r. a) Fortele care actioneaza asupra sferei, dupa stabilizarea echilibrului acesteia in ~aport cu vasul, fiind cele reprezentate in figura 1,95,r (G - greuta-

tea sferei: F fi rt him d' - - . . -

. 'A - 0 a ar e rca; T - tensiunea din fir; Fp = forta de presiune

dIU parte a lichidului, datorita deplasarii acestuia cu acceleratia a), rezulta: .

I I

I I I I I I I I ,

I I ,

I I ,

I I ,

:a I

-

G

Fig.1.95.r

0= Tcosa + mg- FA; ma = Fp - T sin a.;

paV= poaV - Tsina; 0= Tcosa + pVg- PoVg;

Zsino, = aV(po - p); Tcosa = gV(po - p);

a tgc = -;

g

T = V(Pn _ p) ~~a-2 -+-g-l .

Daca miscarea vasului ramsne rectilinie, dar incetinita, atunci inclinatia firului, cand pozitia sferei se va stabiliza, va fi in acelasi plan vertical, dar de cealalta parte a verticalei punctului de suspensie.

b) Fortele care actioneaza asupra sferei dupa stabilizarea echilibrului

aeesteia in raport eu vasul fiind eele reprezentate in figura1.96.r, rezulta:

-

T

1

--

G

~ r- [sino. J.

r

Fig.1.96.r

macp = Fp - Tsina;

o = Teosu - FA + G;

acp = ol(r -lsina);

pVro2(r _ lsina) = poVo}(r -lsina) - Tsina; 0= Teasa - PoVg + pVg;

a

Tsina = Vro\r-isina)(po - p); Tcosa = gV(po - p);

tgc = ro2(r-lsina),

g

din aceasta ecuatie determinandu-se a, cu ajutorul caruia, din ecuatiile anterioare se determina tensiunea din fir.

l.Sl.r. a) Pentru a se asigura constanta debitului volumic al apei prin orice sec~une orizontala a jetului continuu, in conditiile accelerarii gravitationale a particulelor de lichid, aria sectiunii orizontale a jetului trebuie sa fie din ce 'in ce mai mica eu cat aeeasta este mai departe de desehiderea orizontala a robinetului.

Ca urmare, forma jetului continuu este aceea rezultata din translatia vertical a accelerata a unui cere orizontal cu raza din ce in ce mai mica, centrul cercului raman and pe verticala centrului deschiderii robinetului.

Acestui efect al fortelor gravitationaletrebuie sa i se adauge si un efect al fortelor de tensiune superficiala, datorita carora forma jetului eontinuu trebuie sa fie in asa felincat energia potentiala a stratului superficial sa fie minima.

h

-

g

-+

v

Fig. L97.r

Utilizand figura 1.97.r, in care este reprezentat jetul continuu lnt deschiderea oriz~ntala a robinetului ~i sectiunea orizontala a~ata la ~istanta r; (ceea ce este echivalent cu 0 curgere pnntr-o conducts cu sectiune vanabilii) ,

acord cu ecuatia de continuitate §i cu ecuatia lui Bernoulli, rezulta: ,llI

1tR2Vo = nr2v;

I

r = --.==R== = R(l + 2~ohl-4 4 1 + 2gh

v2

o

c) La 0 anumit distanta, hp, fata de deschiderea robinetului, cand jetul s-a subtiat suficient, acesta se va rupe In picaturi sferice, pierzandu-si continuitatea.

Procesul se produce pentru ca acolo energia potentials a stratului superficial a1 sectorului elementelor cu lungimea Az, ce poate fi aproximat cu un cilindru, avand raza rp, este egala cu energia potentiala a stratului superficial al nnel picaturi sferice cu raza rc, rezultata din cilindrul considerat:

4nr; = n r' Az'

3 p'

3

ro =-rp.

2

Desprinderea picaturii din jet, atunci cand masa ei este me, fiind posibila atunci cand:

rezulta:

4nr.3

P __ o g=2nr C)" 3 p ,

rp=~Hi;

R

rp= --;====

2ghp 41+--·

v~

h = v~ [(9PgR2)2 -lJ.

P 2g 40'

1.52.r. a) Corespunzator momentul in care viteza picaturii este v §l accelerafia este a, putem scrie ca:

ma==mg-F"

unde F, - forta de rezistenta din partea aerului;

Fv= kv2,

unde k- constanta de directa propoqionalitate;

ma=mg-kv2;

k= meg-a)

v2

Din momentul in care forta de rezistenta egaleaza greutatea picaturii A

. 1 I . 1, m

aproplerea so u ui, avem:

0= mg-kv2

s ,

unde Vs -:- vi~eza limita (constanta) a picaturii In momentuI atingerii geamului automobilului;

v==v[3;

s .

g-a

Directia de-a lun ul - . '-

detenni t" de vi g ~arela prcatura se scurge pe geamul automobilului este

na a e viteza relativa a picaturii In raport cu automobiIul:

v =v-v

p.a Sa'

llDde V. - viteza picaturii in raport cu solul - .

cu I ' v, ~ viteza automobHului in raport

so ut (fig. 1.98.r).

, , , ,

"

.:

-: ..-,.-'

~----~---------~~---

Fig. I.98.r

ReZUlta:

v tg8= _" ;

Vs

v. = vtge~ g . g-a

b) Utilizand figura 1.99.r, rezulta:

d = V(tll + t);

X = vocosa(tll + t),

unde tll = V 0 sin a _ reprezinta timpul de urcare a1 pietrei pana la cota hmax, iar g

t - durata caderii pietrei de la cota hmax pana Ia impactul eu rata;

h'

...

... ....

.; .; ,

v '

_____________ ~J----------------

r. -f

I: /

I : /

I :/

I I

I I:

I /:

I I :

II : I

AI i i

I I

• I

I •

I I

I I

I I

a I I

- -----~---------------------- ---~------------r-------

: d I

!

"

" ,

------------~----I

I

,

I

,

I

,

,

,

I

h

x

Fig.1.99.r

h . hi - h - h:

tgo.= -- - mHX ,

s :».'

_ ~ 2(hmax - h) . tg« = h ;

t= g , (vocosa-v)(tu +t)

2vtg2a(vDcosa-v) .

h=

g

c) Utilizand figura 1.100.r, rezulta:

d

I

d. i:+------- ..

:.. 0 ...:

I ! __ I I

---- :--------~+-------------~--

" Ii:

I I: 11 :

'/ ~ ~

I I

I /

J /

- -, I

Vo I

h

x

, I

to!

I

: ..

Fig. 1.100.r

/1= do + d-X;

h X= vocosat; d= vt; do = --;

tga

2

h . gt

= votsma - -'

2 '

vosina- rv~sin2a-2gh_ t= ~--~~~~--_~~

g

h v 0 sino. -~v~ sin? 0.- 2gh

11 = - + (vecosn - v) .

tga g

& I.53.r. a) Viteza bilei in momentul intrarii in teava este yocom. Fortele de ecare, care actioneaza asupra elementelor sisternului, precum si acceleratiile acestora sunt reprezentate In figura l. 10 Lr.

a;;2

(~) -2 ~)--.~ ~

--- ..... ~ Ff

'-J_ ~

Fig.l.l01.r

unde a1 si a2 sunt acceleratii absolute, iar a]2 este acceleratia relativa a bilei in raport cu 1~ava;

F F.

al = _f ; a2 = _f ; al,2 = al + a2;

rn] rn2

I (vo cosay = v~ cos' a rn1rnZ

d1,2;max ee "2 == 2al2 2 F, (rn1 + mJ '

b) Miscerea bilei in raport cu teava este 0 miscare uniform incetinita pana la oprire:

Vo coso VZ cos' a

to:= ; al,2:= ---,,-0 _

Q1,2

to= ---

Vo oos o;

Miscarea tevii 'in raport cu solul este uniform aeceleratii:

d2 = azt~ := 1 m11 ;

22m] + rnz

Viteza ansamblului ill momentul opririi bilei este:

.. tu ci cand

c) Fort" de frecare instantanee" care actioneaza asupra tevll, a n 2' F' " ' t. 110 ."

aceasta a avansat in seetorul cu freeare pe distanta x, figura "': 0

1 . di teava C

este Fr = ~)[ , unde N" este reactia suportului asupra sectoru UI 1D t

lungimeax;

x ).L(m1 +m2)g

N, = Ternl + rn2)g; F, = I x.

Se observa di dependenta de x a fortei de frecare instantanee este liniara.

-

x

Fig. 1.102.r

Ca urmare, avansului tevii in sectorul eu

corespunde 0 forta de frecare medie: frecare, pe distanta x, ii

Fful = J.L(m] + rnJgx 21

Rezulta:

(m] + mJV2 _ (m] + mz)Vo2

2 2

J.L( rn) + mJ gx

21 x;

_ !lgx2 1

Daca ansamblul s-a oprit dupa ce

sectoml cu frecare, rezulta: teava a avansat pe distanta X < I in

X= Vo rIo

v;i

l.l0 l.S4.r. a) In acord cu ri ., 1 d .

3.r rezult-, p mcipru fun amental al dinamicii tili ~ d f

, a., ' U 1 izan igura

-

T

Fig. 1.103.r unde ao si a sunt acceleratii absolute;

ii, = iio ~ a; a; = ao + a,

unde ii ~ acceleratia relativa a bilei in raport cu teava;

,

a e (ao + a )t2 •

l= -'-:;;; ,

2 2

T~Fr~mlg=mla; m2!; ~ T = m-a; mg=Fi=ma.; 2L

ao + a= -2-;

to

a = (k + 2)1 = 0,4 mls2;

o (k + l)t~

a = kl. ~ 0,02 mls2;

(k + l)t~

_ k + 2 i_ ) = 192 . 10-4 N.

Fc - meg ~ k + 1 t;

b) In acord eu legea conservarii mornentului cinetic, utilizand figura 1.104.f; rezulta:

2R

A ,---,--- -- --,_ ---- ... _ ... -- -_ ...... ,.._ ... --- --- - _,_ --,1\~-- --,_ - -- - -- ,------,- -'_ ...".,_._- =-" ~ ~ - -- - -- --- -- ~

a. ;' -, /

/ \.. /

7,/ -. /'

" I

I' I

/ -, /

/ '\. /

/ \ v R ,/

, I

, I

, I

, I

" I

-, //

a\ /

I I I

" M

, "

rtl i ,~~>",_

, ,

, -,

\

,

\,

Fig. LI04.r

i=i'Lo=L

a .. , ,

mVo2R = mvrsin( 11: + a) = mvrcosa; 2

2R

v= vo;

rcosa

1.55.r .. a) In figura 1.105 .. r este reprezentata garnitura de tren, deplasandu-se cu viteza v.

Fig. UOS.r

. ]Jupa timpul T = 20 s, dod vagonul 3 se desprinde, continuandu-§i lt11~carea (lncetinind, eu viteza inipala V3 = v), gamitura dobade~te viteza "l"" v + Av = 25 m/s,

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->