IX-1

Fizică - Proba teoretică

1. Bicicleta (15 puncte)
Rotile unei biciclete au raza R, iar distanta dintre centrele rotilor este de l = 3R. In interiorul an-
velopelor rotilor, se afla doua pietre, suficient de mici cat sa nu incurce deplasarea bicicletei. In
momentul initial, piatra din roata din spate se afla in contact cu solul, iar piatra din roata din fata se
afla la inaltimea R fata de sol, asa cum este prezentat in figura de mai jos. Bicicleta circula in linie
dreapta, cu viteza v, rotile nu aluneca pe drum, iar pietrele nu se desprind din anvelope.

1.1 Gasiti distantele maxima Lmax si respectiv minima Lmin dintre pietre, in timpul mis- 10 p
carii bicicletei.
1.2 Gasiti timpul minim tmin de la inceperea miscarii cand distanta dintre pietre atinge 5p
valoarea maxima.

2. Aruncări s, i paras, utism (20 de puncte)

Partea 1 - Întâlnire
Se considera 2 bile, una la nivelul solului care se arunca in aer cu o viteza de v1 = 40m/s si o alta la
h = 80m careia i se da drumul in acelasi timp in care se arunca prima bila. Considera ca ciocnirea
bilelor cu solul se face perfect elastica.
2.1 Calculati momentele de timp pentru primele 2 intalniri ale bilelor, considerand ca 7p
ciocnirea bilelor cu solul se face perfect elastica.
Nota: bilele nu se ciocnesc intre ele, doar cu solul.

Partea 2 - Aruncare
√
Andrei s-a urcat pe un bloc inalt de h = 15m si a aruncat o bila cu viteza de v = 4 2 m/s cu inclinarea
de α = 45◦ fata de orizontala.
2.2 Ajutati-l sa determine bataia aruncarii (distanta fata de baza blocului unde cade bila). 7p
 IX-2
Partea 3 - Cădere Liberă
Marcel, un faimos parasutist se decide sa afle care este viteza maxima pe care o poate atinge inainte
sa deschida parasuta, astfel, acesta va lua un avion pana la o inaltime destul de mare si se va arunca
din avion. Se stie ca forta de frecare cu aerul este direct proportionala cu patratul vitezei si si cu C -
constanta frecarii cu aerul.
2.3 Determinati valoarea maxima a vitezei pe care o atinge parasutistul. Se cunosc: m - 6p
masa lui Marcel, g - acceleratia gravitationala.

3. Bile ı̂n echilibru (25 de puncte)

Un cilindru gol s, i fără capace se as, ează peste două bile de masă m s, i rază R. Deoarece diametrul
cilindrului este mai mic decăt suma diametrelor bilelor, acestea două vor sta una peste alta, la fel ca
ı̂n figura de mai jos.

La fel cum printr-un punct al unui cerc ı̂n plan poate trece o singură dreaptă tangentă, printr-un
punct al unei sfere poate trece un singur plan tangent.

3.1 Calculează unghiul dintre planul tangent la sfere ı̂n punctul F (punctul lor de contact) 4p
s, i orizontală

3.2 Calculează s, i reprezintă fort, ele cu care cilindrul s, i sfera 2 act, ionează asupra sferei 1. 4p

3.3 Calculează s, i reprezintă fort, ele care act, ionează asupra sferei 2. 5p
Dacă bilele sunt indeajuns de grele, cilindrul va ”zbura” de pe masă, datorită fort, elor calculate ı̂n
ultimele două cerint, e. Când acest lucru se ı̂ntâmplă, bila 1 cade s, i putem considera că jumătate din
energia potent, ială pierdută ı̂i este transferată cilindrului.
 IX-3
3.4 La care dintre punctele init, iale de contact (A s, i B) se va desprinde cilindrul de pe 7 p
masă? Dacă masa cilindrului este M, cu ce viteză instantanee va fi aruncat de pe
masă?

3.5 Considerând echilibrul la rotat, ie ı̂ntr-o pozit, ie adecvată, calculează masa minimă a 5 p
cilindrului pentru ca acesta să rămână fix.

4. Rigla pe masă (30 de puncte)

Elevul Rares, , plictisit ı̂n timpul unui examen prea us, or, ı̂ncepe să se joace cu instrumentele de
geometrie. El observă că dacă ı̂s, i ı̂mpinge us, or rigla pe masă, aceasta, pe lângă o mis, care de
translat, ie, prezintă o rotat, ie ı̂n jurul unui anumit punct. Coeficientul de frecare dintre riglă s, i masă
este µ, iar distant, ele de la un capăt al riglei până la punctul de aplicare al fort, ei s, i până la centrul de
rotat, ie sunt x, respectiv y (vezi figura). Lungimea riglei este L, iar masa ei este m.

4.1 În funct, ie de y, cu ce fort, ă trebuie să ı̂mpingă Rares, rigla pentru ca aceasta să ı̂nceapă 9 p
să se mis, te?

4.2 Descrie mis, carea riglei atunci când x = L/2. Reprezintă fort, ele ce act, ionează asupra 6p
ei s, i calculează-le. Care este, ı̂n acest caz, valoarea lui y?

4.3 Calculeaza distant, a y pentru o valoare oarecare a lui x. 10 p

4.4 Pentru x = L, calculează raportul dintre viteza capătului ı̂mpins s, i viteza centrului 5 p
riglei.

Subiect propus de:

Theodor Oprea - Facultatea de Automatică s, i Calculatoare, Universitatea Politehnica Bucures, ti
Daniel Nicolae - Department of Engineering, University of Cambridge
Vlad Ros, ca - School of Engineering, University of California, Los Angeles