VIII-1

Subiectul I: Un amortizor diferit

Un amortizor este un dispozitiv mecanic conceput să transforme energia cinetică a impactului ı̂n
altfel de energie (elastică, termică). Un astfel de amortizor se poate crea folosind un fluid “special”
ı̂ntr-un piston (volum init, al V0 , suprafat, ă A, lungime init, ală D0 ) s, i un resort (constanta k1 , lungime
init, ală L0 ). Acest fluid este incompresibil până la presiunea critică Pc , după care pentru o cres, tere
∆P ı̂n presiune peste Pc se asociază o scădere ∆V ı̂n volumul de lichid, iar relat, ia dintre ele este
liniară ∆P = −α∆V (are unităt, i Pa/m3 ). Considerat, i că pistonul este apăsat cu o fort, ă constantă
care cres, te in timp.

Date numerice: Pc = 10MPa, k1 = 125kN/m, α = 0.75MPa/m3 , A = 5000cm2 , d = 1m s, i energia

trenului de la subpunctul d) este E = 107, 5MJ.

Figura1: Amortizorul in două pozit, ii diferite. În imaginea de sus atât pistonul cât s, i resortul sunt
nedeformate. În imaginea de jos este ilustrată scăderea ı̂n volum, comprimarea resortului s, i este
definită distant, a d.

a Care este comprimarea resortului la momentul când presiunea este Pc ? 2p

b Arătat, i că atunci când presiunea din lichid este P > Pc , pistonul act, ionează ca un 3 p
resort.
 VIII-2
c Care este fort, a necesară pentru a mis, ca pistonul stâng cu distant, a d? 8.5 p

d Să se construiască graficul fort, ei fată de distant, a totală parcursă de pistonul stâng. 6.5 p

e Un tren se ı̂ndreaptă spre acest amortizor special cu energia cinetică E. Care este 5p
distant, a parcursă de piston până la prima oprire?

f Presupunând că pistonul cu fluid absoarbe toată energia elastică, iar resortul redă 5 p
toată energia trenului, aflat, i ce fract, iune f, din energia init, ială este pierdută după
prima ciocnire cu amortizorul.

Subiectul II: Calorimetrie ı̂n vacant, ă

Eva, ı̂n timpul vacant, ei de iarnă, a mers la Lacul Bâlea să se relaxeze. Plimbându-se pe lângă lacul
inghet, at, hotărăs, te să ia din el o bucată de gheat, ă de masă m1 = 2kg pentru a o analiza. În
contextul pandemiei, toate terasele au radiatoare. As, adar, Eva o ia bucată de gheat, ă s, i o plasează
ı̂ntr-un lighean suficient de mare ı̂nconjurat de radiatoare cu scopul de a o ı̂ncălzi. Temperatura
init, ială a ghet, ii este t1 = −10◦C, căldura specifică a ghet, ii este cg = 2100J/kg◦C, a apei
ca = 4200J/kg◦C s, i căldura latentă de topire este λ = 335kJ/kg

a Să se determine căldura cedată de radiatoare ı̂n unitatea de timp, s, tiind că gheat, a se 7 p
topes, te s, i ajunge la temperatura t2 = 10◦C ı̂n τ1 = 1h. Se neglijează capacitatea ca-
lorică a ligheanului s, i căldura radiată ı̂n unitatea de timp de radiatoare se consideră
constantă s, i distribuită uniform ı̂njurul ghet, ii. Presupune ca gheat, a absoarbe toată
căldura dată de radiatoare.

b Sora Evei, Petunia, extrage din lac o altă bucată de gheat, ă identică cu prima (m1 , 8 p
t1 ), ı̂n care introduce o pietricică aflată ı̂n echilibru termic cu gheat, a. Petunia repetă
experimentul anterior, plasează bucata de gheat, ă impură ı̂n lighean, ı̂ntre radiatoare
s, i măsoară timpul până când ansamblul ajunge la t3 = 15◦C, obt, inând 1h30min. Să
se determine capacitatea calorică a pietrei.
 VIII-3
c În ligheanul de la punctul (b), aflat la 15◦C, Eva introduce patru pietre identice cu 10 p
cea găsită de Petunia, care sunt tot la temperatura t1 = −10◦C. Radiatoarele sunt
oprite, nemaicedând căldură sistemului. Să se determine temperatura s, i compozit, ia
ligheanului la echilbru termic. Se neglijează cedarea de căldură către mediu.

d Mama fetelor le spune că presiunea exercitată asupra unei bucăt, i de gheat, ă poate 5 p
determina topirea ei prin schimb energie. Pe o bucată de gheat, ă paralelipipediă,
mama plasează o lamelă metalică dreptunghiulară, de dimensiuni a = 1cm s, i b =
5cm. Lamela coincide ca lungime cu stratul de gheat, ă. De ea atârnă prin două
sfori un corp cu masă necunoscută. Să se determine masa minimă atârnată necesară
pentru ca lamela să ı̂nceapă să coboare. Se cunoas, te densitatea ghet, ii ρ = 900kg/m3
Comentează asupra rezultatului obt, inut.

Subiectul III: Protect, ia muncii

Un ansamblu de clădiri este ı̂n construct, ie, iar municitorii nu au făcut cursul de protect, ia muncii.
Unul dintre cazurile mai periculoase este prezentat in Figura 2, o scândura (un paralelipiped
dreptunghic), de grosime neglijabilă, de lungime L = 4m s, i cu masa uniform distribuită M = 120kg
este asezată la marginea terasei. Port, iunea de scândură aflată ı̂n contact cu terasa este l = 2.75m.
Un muncitor pe nume Tonto are sarcina de a transporta saci de nisip la parter, iar pentru a salva
timp acesta decide să arunce sacii de nisip de pe scândură.

Figura2: Imaginea din stânga reprezintă condit, iile de la subpunctul b. Imaginea din dreapta repre-
zintă cazul de la subpunctul d.

a Înainte de a transporta sacii, acesta verifică dacă scândura este sigură s, i se duce la 3 p
marginea din dreapta, aflat, i daca Tonto se va răsturna.

b Care este lungimea minimă a bucăt, ii de scândură care trebuie să se afle ı̂n contact 6p
cu terasa pentru ca Tonto să poată merge la margine ı̂n sigurant, ă?
 VIII-4
c Dupa ce scândură este testată, Tonto ia saci de nisip cu masa 10kg s, i ı̂i aruncă de la 5 p
marginea scândurii, este Tonto ı̂n pericol ı̂n acest caz?

d Doi saci speciali, cu masele m1 = 15kg, m2 = 20kg sunt mai grei, dar din fericire 7 p
sunt putin sparti s, i când Tonto ı̂ ridică nisipul se scurge. Presupunet, i că toată can-
titatea de nisip care cade din saci ajunge uniform pe scândură, rata de cădere este
D = 0.5kg/s s, i are valoare nenulă doar când Tonto se află pe scândură. Sacul m1 ,
este transportat pe scândură cu viteza v1 = 1m/s, aflati densitatea liniară a nisipului
distribuit pe scândură, s, i stabilit, i dacă Tonto se răstoarnă.

e Sacul m2 este mai greu s, i este transportat cu viteza v2 = 0.5m/s. Mai mult, când 9 p
Tonto se află la x=0.625 m de marginea terasei acesta stă pe loc timp de t = 4s,
după care ı̂s, i contiună drumul pană la marginea scândurii. T, inand cont că nisipul
se scurge pe scândură s, i când Tonto stă pe loc, stabilit, i dacă Tonto se răstoarnă ı̂n
acest caz.

Subiect propus de:

Daria Radu, Stefan Codreanu - University of Cambridge