Ş.L.Dr. Ing.

Andrei Scupi

Mecanica Fluidelor

SEMINAR

1
 SEMINAR Nr. 1

1. Un gaz având constanta R=944.7 J/Kg·0K se află la o temperatură

de   28 0 C şi la o presiune de p  827  10 3 Pa . Calculaţi densitatea ρ ,
greutatea specifică  şi volumul specific  .
p
  2.91 kg / m 3
R T
    g  28.55 N/m 3
1
   0,34 m3 / kg .

pV=nRT
presiune (P), volum (V), numărul de moli de gaz (n), şi temperatura (T)
R = constanta gazului ideal = 8.314 J/(kg·K)
M= masa moleculară (masa 1 mol)
m = masa substanţei (kg)

pV·M=n·MRT=mRT
pV·M=mRT
R
pV  m  T
M
pV  m  RspecificT

2. Un cilindru având capacitatea de 30 de litrii este umplut cu aer şi

se află la o presiune de 150 Bar şi o temperatură de 500C. Calculaţi
densitatea aerului, greutatea specifică şi greutatea aerului din cilindru,
ştiind că densitatea acestuia la temperatura de   20 0 C şi presiunea
p  1 bar este   1.225kg / m 3 .

p  RT
p1   1 R1
p1 T
1    163.84 kg/m3
p T1
G  1 gV  48,22 N

2
3. Un lichid aflat într-un tank ocupă un volum de V  1000cm 3 şi se află la o presiune de
p1  10 6 Pa . Când presiunea devine p 2  2  10 6 Pa volumul se schimbă şi atinge valuarea de
V2  995cm 3 . Determinaţi coeficientul de compresibilitatea  şi modulul de elasticitate al
lichidului E.

1 V
   5  10 9 m 2 / N
V p
1
E  2  10 8 Pa


4. Calculaţi densitatea apei de mare la o anumită adâncime une presiune relativă este is
p  2,01  10 6 Pa , ştiind că densitatea sa la suprafaţă este   1020kg / m 3 . Modul de elasticitate
1
al apei este E   2,26  10 9 Pa .

1 V 1 V  V0
  
V p V0 p  p 0
m
V   m  V  dm  dV  dV  0

dV d
d V  dV    0  d V  dV    
 V
 V   0 V  V0  V  V0
  1  1  1 1   1
 V 0 V0 0 V0
1 V 1 V  V0  
( 1  1)  ( 1  1)   p  p0 
1
   
V p V0 p  p0 p  p0  0 0
  0 [1   p  p0 ]  1021kg / m3

5. Un rezervor are un volum de V  10l şi este umplut cu apă şi închis ermetic. Calculaţia
creşterea de presiune din rezervor dacă acesta este încălzit, mărindu-i-se temperatura cu
  40 0 C . Ştim coeficientul de dilatare   1.8  10 6 K 1 şi coeficientul de compresibilitatea
  4.72  10 10 Pa 1 .

  p  p0    T  T0 
p  .... bar

6. Un submarin se află la adâncimea de 100m sub nivelul mării. Densitatea apei de mare
este   1027kg / m 3 . Ce presiune relativă este necesară pentru a evacua apa din tancurile de
balast.

3
 p  gh  .... Pa  ....Bar
7. O pungă de petrol se află la o adâncime foarte mare unde presiunea relativă este
p1  2  10 7 Pa . Pentru a putea opri erupţia petrolului, canalul de foraj se umple cu noroi
bentonitic a cărui densitate este de   2  10 3 kg / m 3 . Determinaţi înălţimea minimă de noroi
necesară .

p mud  p  gh
h  .... m

SEMINAR Nr. 2

1. Compartimentele A şi B conţin aer ca în figura de mai jos. Determinaţi presiunea

relativă indicată de manometrul metalic M dacă manometrul cu apă indică o variaţie
h1  48cm iar cel cu mercur indică o variaţie h2  34cm . Ştim densitatea apei de
  1000kg / m 3 şi a mercurului de Hg  13560kg / m 3 .

pB  patm   H 2O gh1
p A  p B   Hg gh2  p atm   H 2O gh1   Hg gh2
pM  p A  patm  ..... Pa

2. Rezervorul de mai jos conţine ulei a cărui densitatea este   850kg / m 3 . Calculaţi
presiunea relativă indicată de manometrul metalic M plasat la nivelul A dacă manometrul cu
mercur indică o variaţie h  25cm . Ştim densitatea mercurului  Hg  13560kg / m 3 şi
distanţa H=3m.

4
 p A  pgas  oil gH  patm   Hg gh  oil gH
pM  p A  patm  .... Pa

3. Apa din rezervor are o temperatură de 200C. Presiunea absolută pe capacul A este
p absA  138kPa şi presiune absolută pe capacul B este p absB  115kPa . Densitatea aerului este
 air  1.225kg / m 3 şi cea a gazului este  gas  1kg / m 3 . Calculaţi: presiunea absolută ȋn
punctele C şi D, ȋnălţimea coloanei de apă x. Şe ştiu l1=3m; l2=5m.

p absC  p absA   air  l1   water  l 2

pabsD  pabsB   gas  l1  l2  x    water  x
pabsC  pabsD
x  .... m

5
4. Un perete dreptunghiular parte a unui baraj de acumulare are următoarele
dimensiuni: H=6m şi B=20m. Determinaţi forţa de presiune hidrostatică care acţionează
asupra obstacolului, determinaţi centru de presiune şi reprezentaţi grafic variaţia
presiunii asupra obstacolului.

5. Motorina curge printro conductă care are o secţiune variabilă ca ȋn figura de mai jos.
D1=50 cm, D2=40 cm, D3=20 cm, D4=30 cm. Dacă ştim vitezele v1=2 m/s şi v4=3m/s, determinaţi
debitele Q3 şi Q4 şi vitezele v2 şi v3.

D12
Q1  v1  ..... m3 / s
4

6
 Q1
Q1  Q2  v2   .... m / s
D22
4
Q2  Q3  Q4
Q3  Q2  Q4  .... m3 / s
v3  ... m / s .

6. Ţiţeiul curge printro conductă cu un debit de Q  50l / s . Conducta are un diametru

de D=400mm şi prezintă o zonă ȋngustată al cărui diametru este d=50mm. Densitatea ţiteiului
kg
este   900 3 . Calculaţi debitul masic Q M , viteza medie prin conductă şi viteza medie prin
m
zona ȋngustată.

kg
QM  Q  45
s
D 2
Ds2 m
Q v  vs  v  .....
4 4 s

m
vs  ...
s

7
 SEMINAR Nr. 3

1. Printr-o conducta de formă conică curge aerul ȋn regim permanent şi prezintă

kg m
următoarele caracteristici la intrarea ȋn conductă 1  2 3 şi v1  50 . Suprafaţa la intrare
m s
este A1  2500cm . Determinaţi densitatea aerului la ieşire ştiind că viteza sa la ieşire este
2

m
v2  300 , iar conducta are un diametru la ieşire D2  200mm .
s
1v1 A1   2 v 2 A2
kg
 2  ....
m3

2. Un fluid incompresibil curge prin conductele C1 şi C2 ca ȋn figura de mai jos având

l l
debitele Q1  50 şi Q2  120 . Calculaţi viteza medie ȋn conducta C3 care are un diametru
s s
D  200mm .

m3
Q3  Q1  Q2  ....
s
m
v3  .... .
s

8
3. Ȋn figura de mai jos apa curge de la A unde diametru este d1  30cm către B unde
diametrul este d 2  60cm . Sarcina piezometrica ȋn punctul A este de 7 m. Calculaţi pierderea
de presiune ȋn punctul B. Debitul este de 300 l/s.

Q m
vA   ....
SA s
Q m
vB   ....
SB s
v A2 p A v2 p
  z A  B  B  zB
2g  2g 
p B  .... Pa

4. Pe conducta de aspiratie care duce catre o pompă, uleiul curge cu un debit de 30 l/s.
Densitatea uleiului este de 850 kg/m3. Dacă presiunea ȋn punctul A pe conducta de aspiraţie
este de 180 mm coloană de mercur (presiune vacuumetrică) şi diametrul conductei de aspiraţie
este d1  10cm , calculaţia sarcina totală H ȋn punctul A, ştiind nivelul de referinţă ca ȋn figura
de mai jos.

Q m
vA   ....
SA s
p A   Hg gh  ....Pa .
v A2 p A
H   z A  .... m .
2g 

9
 5. In instalaţia de răcire de la bordul
navei, există un dispozitiv care micşoreză
debitul pompei când pompa tinde să intre ȋn
cavitaţie şi să se oprească singură, când
nivelul de lichid din tanc scade foarte mult. La
ce presiune p1 , ȋn conducta orizontală de
diametru D  250mm prin care circulă apa cu
l
un debit Q  100 , a cărei densitate este
s
kg
  1150 3 , poate apărea pericolul cavitaţiei
m
ȋn zona strangulată de diametru d  150mm ,
pv
dacă sarcina de presiune de vaporizare ȋn zona strangulată este  2m . Se neglijează

piederile de sarcină prin frecare.

v12 p1 v 22 pv
  z1    z2
2g  2g 
D 2 d 2
Q  v1  vs
4 4
p1  ... Pa .

SEMINAR Nr. 4

10
 1. Ȋn figura de mai jos este prezentată o pompă care aspiră apă dintr-un rezervor şi o
refulează ȋn atmosferă ȋn punctul B. Presiunea ȋn punctul A este de 250 mmHg (presiune
vacuumetrică). Debitul pompei este de 85 l/s. Diametrul conductei de aspiraţie este d1  25cm
, iar diametrul conductei de refulare este d 2  20cm . Calculaţi sarcina totală ȋn punctele A şi
B.

v A2 p A
HA    z A  .... m
2g 
Q m
vA   .....
AA s
Q m
vB   .....
AB s

v B2 p B
HB    z B  ..... m
2g 

2. Aerul intra intr-o conducta unde aria suprafetei de intrare este de 8 cm2 cu viteza de
5 m/s şi iese către prin suprafaţa de ieşire (6 cm2) cu viteza 4 m/s şi cu densitatea ρ2=1.2 kg/m3.
Neglijăm forţele masice şi forţele de presiune (ȋntrucât ambele capete ale conductei sunt ȋn
contact cu presiunea atmosferică). Dacă α=300, calculaţi:

a) Densitatea aerului prin suprafaţa de intrare A.

b) Direcţia şi mărimea forţei aerului asupra cotului.

Qm= ρ1A1v1= ρ2A2v2

ρ1 = …

11
 ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝐹𝑒𝑥𝑡_𝑋 = 𝑄𝑉 (𝜌2 ⃗⃗⃗⃗ 𝑣2 𝑐𝑜𝑠𝛼 − 𝜌1 ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝑣1𝑥 )
⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝐹 𝑒𝑥𝑡_𝑌 = 𝑄𝑉 𝜌2 ⃗⃗⃗⃗
𝑣2 𝑠𝑖𝑛𝛼
⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝐹𝑒𝑥𝑡 = ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ 𝐹𝑝1 + ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝐹𝑝2 +𝐹⃗⃗⃗⃗𝑚 +𝐹
⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝑤𝑎𝑙𝑙
Dar
Fm=0;
Fp=0;
⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝐹𝑒𝑥𝑡 = ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝐹𝑤𝑎𝑙𝑙
Forţa fluidului are direcţia opusă forţei de reacţiune a peretelui Fwall.
2 2
⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝐹𝑓𝑙𝑢𝑖𝑑 = √⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝐹𝑓𝑙𝑢𝑖𝑑_𝑋 + ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝐹𝑓𝑙𝑢𝑖𝑑_𝑌
⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝐹
𝑓𝑙𝑢𝑖𝑑_𝑌
Θ=arctg⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝐹 𝑓𝑙𝑢𝑖𝑑_𝑋

3. Un jet de apă acţionează asupra unei palete curbe ȋn condiţii de presiune atmosferice.
Dacă diametrul jetului de apă este de 2 cm şi viteza de 25 m/s, ce forţă este necesară pentru a
ţine paleta nemişcată? Neglijăm forţele masice şi forţele de presiune datorită conţiilor de lucru
la presiune atmosferică.

Qm= ρ1A1v1= ρ2A2v2

⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝐹𝑒𝑥𝑡 = 𝑄𝑉 (𝜌2 ⃗⃗⃗⃗ 𝑣1 ) = 𝜌𝑄𝑉 (𝑣
𝑣2 − 𝜌1 ⃗⃗⃗⃗ ⃗⃗⃗⃗2 − ⃗⃗⃗⃗
𝑣1 )
𝑄𝑉 = 𝐴𝑣 = ⋯
Diametrul jetului de apă este considerat constant, prin
urmare şi vitezele sunt constante.
𝐹𝑒𝑥𝑡−𝑥 = 𝜌𝑄𝑉 (𝑣2𝑥 − 𝑣1𝑥 )
𝐹𝑒𝑥𝑡−𝑦 = 𝜌𝑄𝑉 (𝑣2𝑦 − 𝑣1𝑦 )
⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝐹𝑒𝑥𝑡 = ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ 𝐹𝑝1 + ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ ⃗⃗⃗⃗𝑚 +𝐹
𝐹𝑝2 +𝐹 ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝑤𝑎𝑙𝑙
Dar
Fm=0;
Fp=0;
⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝐹𝑒𝑥𝑡 = ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝐹𝑤𝑎𝑙𝑙
Forţa fluidului are direcţia opusă forţei de reacţiune a peretelui Fwall.
2 2
⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝐹𝑓𝑙𝑢𝑖𝑑 = √⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝐹𝑓𝑙𝑢𝑖𝑑_𝑋 + ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝐹𝑓𝑙𝑢𝑖𝑑_𝑌
⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝐹
𝑓𝑙𝑢𝑖𝑑_𝑌
Θ=arctg⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝐹 𝑓𝑙𝑢𝑖𝑑_𝑋
⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝐹𝑓𝑙𝑢𝑖𝑑_𝑌
tg ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗
= -1
𝐹𝑓𝑙𝑢𝑖𝑑_𝑋

4. Apa curge printr-o conductă cu secţiune variabilă. Conducta este ȋntoarsă la 1800. Debitul
volumic este de 20 l/s. Presiunea de intrare este de 120kPa şi volumul conductei este de 100
dm3. Calculaţi direcţia şi mărimea forţei apei care acţionează asupra cotului.

12
 Qm= ρ1A1v1= ρ2A2v2
⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝐹𝑒𝑥𝑡 = 𝑄𝑉 (𝜌2 ⃗⃗⃗⃗ 𝑣2 − 𝜌1 ⃗⃗⃗⃗
𝑣1 )=𝐹⃗⃗⃗⃗⃗⃗ ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ ⃗⃗⃗⃗ ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝑝1 +𝐹𝑝2 +𝐹𝑚 +𝐹𝑤𝑎𝑙𝑙
⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝐹𝑤𝑎𝑙𝑙 =-𝐹 ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝑓𝑙𝑢𝑖𝑑
𝐹𝑒𝑥𝑡−𝑥 = 𝑄𝑉 (𝜌2 𝑣2𝑥 − 𝜌1 𝑣1𝑥 )
𝐹𝑒𝑥𝑡−𝑦 = 𝑄𝑉 (𝜌2 𝑣2𝑦 − 𝜌1 𝑣1𝑦 )
⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝐹𝑤𝑎𝑙𝑙 = ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝐹𝑒𝑥𝑡 − ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝐹𝑝1 − ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝐹𝑝2
𝐹𝑤𝑎𝑙𝑙−𝑥 = 𝐹𝑒𝑥𝑡−𝑥 − 𝐹𝑝1𝑥 − 𝐹𝑝2𝑥 =
− 𝐹𝑓𝑙𝑢𝑖𝑑−𝑥 (Fm is zero)
𝐹𝑤𝑎𝑙𝑙−𝑦 = 𝐹𝑒𝑥𝑡−𝑦 − 𝐹𝑝1𝑦 − 𝐹𝑝2𝑦 −
𝐹𝑚 = − 𝐹𝑓𝑙𝑢𝑖𝑑−𝑦
Presiunea la ieşire se determină din ecuaţia
lui Bernoulli.

5. Apa curge printro conductă ȋndoită cu un debit Q=30 m3/s, cu viteza medie de 6 m/s şi
presiunea de p=5.88·105 Pa. Ştim α=300. Calculaţi direcţia şi mărimea forţei fluidului care
acţionează asupra cotului. Neglijam forţele masice.

Qm= ρ1A1v1= ρ2A2v2

⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝐹𝑒𝑥𝑡 = 𝑄𝑉 (𝜌2 ⃗⃗⃗⃗ 𝑣2 −
𝜌1 ⃗⃗⃗⃗ ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ ⃗⃗⃗⃗
𝑣1 )=𝐹𝑝1 +𝐹𝑝2 +𝐹𝑚 +𝐹𝑤𝑎𝑙𝑙 ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗
⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝐹𝑤𝑎𝑙𝑙 =-𝐹 ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝑓𝑙𝑢𝑖𝑑
𝐹𝑒𝑥𝑡−𝑥 = 𝑄𝑉 (𝜌2 𝑣2𝑥 − 𝜌1 𝑣1𝑥 )
𝐹𝑒𝑥𝑡−𝑦 = 𝑄𝑉 (𝜌2 𝑣2𝑦
− 𝜌1 𝑣1𝑦 )
⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝐹𝑤𝑎𝑙𝑙 = ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝐹𝑒𝑥𝑡 − ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝐹𝑝1 − ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝐹𝑝2
𝐹𝑤𝑎𝑙𝑙−𝑥 = 𝐹𝑒𝑥𝑡−𝑥 − 𝐹𝑝1𝑥 −
𝐹𝑝2𝑥 = − 𝐹𝑓𝑙𝑢𝑖𝑑−𝑥
𝐹𝑤𝑎𝑙𝑙−𝑦 = 𝐹𝑒𝑥𝑡−𝑦 − 𝐹𝑝1𝑦 −
𝐹𝑝2𝑦 = − 𝐹𝑓𝑙𝑢𝑖𝑑−𝑦

6. Ţiţeiul curge printr-o conductă având diametrul d = 𝟏𝟓𝟎 𝒎𝒎 . Ţiţeiul are o greutate
2
N 6 m
specific   9000 3 şi o viscozitate cinematică   146.9  10 . Considerăm că
m s
conducta are o lungime de 2000 m, şi avem o diferenţă de nivel ȋntre intrare şi ieşire
z  15m şi o cădere de presiune p  3 bar , determinaţi pierderile liniare prin frecare,
viteza fluidului şi debitul volumic prin conductă.

v12 p1 v 22 p
  z1   2  z2  h f
2g  2g 

13
p1 p2
 z1   z2  h f
 
p
 z  h f

h f  .... m

Presupunem curgerea laminară. Ȋn acest caz:

64 L v 2 64 L v 2 32   v  L
hf       
Re d 2 g v  d d 2 g gd 2

gd 2  h f m
v  ...
32   L s

Verificăm ipoteza:
v  d 1.13  0.15
Re    1153,8 . Curgerea este laminară.
 146,9 10 6
 m3 
Q  v  S  ... 
 s 

7. Viteza unui fluid ȋntru-un sistem cartezian se prezintă sub forma:

a y b y
vx  2 ,
vy  , vz  0 ,
2 x  y
2
2 x  y 2
2

unde a şi b sunt contante reale nenegative.

a) Ȋn ce condiţii poată fi descrisă mişcarea fluidului ca fiind cea a unui fluid
incompresibil?
b) Ȋn aceste condiţii determinaţi liniile de curent şi calculaţi circulaţia vitezei pentru o
anumită linie de curent.

a)Determinaţi tipul mişcării, potenţial sau rotaţional.

Soluţie:
a) Presupunând că fluidul este incompresibil, ecuaţia de continuitate trebuie ȋndeplinită,
astfel că vom avea:
a 2 xy b 2 xy
  0,
2 x  y
2 2
2 x 2  y 2
Sau
a  b , care reprezintă soluţia problemei.
b) Ȋn aceste condiţii liniile de curent for avea forma:
xdx  ydy  0 , care după integrare ne rezultă:
x 2  y 2  C  const
sau ȋn coordonate polare:
r  const .

14
 Deci liniile echipotenţiale sunt cercuri concetrice având centrul ȋn centru sistemului de
coordonate.
De alungul unei linii echipotenţiale circulaţia vitezei ia forma:
a ydx  xdy
2  x 2  y 2
 .

Ȋn coordonate polare ( x  r cos  , y  r sin  ) şi integrând linia de curent,

x 2  y 2  r 2  const , vom obţine:
a

2  (sin 2   cos 2  )d  a ,
deoarece
dx  r  sin   d şi dy  r  cos   d .
c) Pentru a determina caracterul mişcării vom calcula vectorul turbion:

i j k
1   
  rot v  
2 x y x
a y b y
 2  2 0
2 x  y 2 2 x  y 2
a  b x2  y2
  k  0
4 ( x 2  y 2 ) 2
Prin urmare curgerea are un caracter potenţial.

8. Determinaţia viteza de ieşire a apei din conductă (punctul 2) ȋn atmosferă (Fig. 1a) sau
ȋntrun al rezervor (Fig. 1b). Se cunosc h şi pierderile de sarcină prin frecare hf.

Fig.1

Soluţie:

a) Se scrie ecuaţia lui Bernoulli pentru un fluide real ȋntr suprafaţa liberă a fluidului de
rezervorul A (punctul 1) şi punctul 2 la ieşire din conductă, ţinând cont de planul orizontal N - N,
vom obţine:

15
  1 v12 p1  2 v 22 p2
  z1    z2  h f , (1)
2g  2g 
care pentru cazul din Fig. 1 a, vom folosi următoarele v1  0 , p1  p2  p0 , 1   2  1,
z1  z 2  h , is:

v2
h  hf , (2)
2g
unde v  v 2 reprezintă viteza medie ȋn conductă iar h reprezintă sarcina conductei. Analizând
piererile de sarcină prin frecare:

h f  h 'f  h 'f' . (3)

2
v l
h' f   , piederei de sarcină liniare şi
2g d
v2
h 'f'    , piederi de sarcină locale.
2g
Folosind relaţia (3) , vom obţine pierderile totale de sarcină pe conductă:
 l v
2
h f      , (5)
 d  2g
ceea ce ne permit să scriem relaţia (2) ca:
 v
2
l
h  1       , (6)
 d  2g
Prin urmare viteza medie prin conductă este:
2g h
v . (7)
l
1   
d
b) Dacă analizăm cazul din Fig. 1 b, ȋn ecuaţia (1) se vor face următoarele substituţii:
v1  0 , p1  p0 , v2  v , z1  h  h1  z2 , p2  p0  h1 şi  1   2  1 ,
şi vom obţine:

v2
h  h f , (2), numai ca h reprezintă aici diferenţa de nivel dintre cele două rezervoare.
2g

16
 SEMINAR Nr. 5

1. Folosind metoda Rayleigh, determinaţi expresia vitezei unui corp, dacă este lăsat să cadă
de la ȋnălţimea h. Se neglijează frecare cu aerul.

Soluţie:

Viteza depinde de acceleraţia gravitaţională g şi de ȋnălţimea h.

v  f g , h 
v  kg x1 h x 2
x
m  m 
 s   s 2  m  x1  x2  1;2 x1  1  x1  x2  2
1
1

x2

Pentru un fluid ideal k  2  v  2 gh , formula lui Toricelli.

Având n = 3 mărimi fizice care apar ȋn fenomen, putem forma n - k = 1 complecşi
adimensionali:
v
 .
gh

2. Folosind Teorema  , determinaţi expresia vitezei unui corp, dacă este lăsat să cadă de la
ȋnălţimea h. Se neglijează frecare cu aerul.

Soluţie:

a) Mărimile de bază se aleg dintre mărimile fizice care descriu fenomenul respectiv:
f g , h, v   0 .

g   ms 2
h  m
1 2
 20
1 0
v
1 
g h x2
x1

x
m  m 
 s   s 2  m  x1  x2  1;2 x1  1  x1  x2  2
1
1

x2

   
v
1 
gh

b) Folosind teoria ecuaţiilor algebrice, liniare şi omogene.

17
   A1x1 A2x2 ... Akxk Bkxk 11 ...Bnxn
  g x1 h x2 v x3
x1 x3
m x m
1   2  m 2    m 1 s2 x  x
x  x2  x3 1 3

s  s
x1  x 2  x3  0;
 2 x1  x3  0

g h v
m 1 1 1
s -2 0 1

1 1 1

2 0 1
x1+x2=-x3
2x2 =-x3
rezultă:
x1=x2=-x3/2

x1 x2 x3
g h v
v
 -1/2 -1/2 1  .
gh

2. Folosind metoda Rayleight, scrieţi expresia puterii hidraulice a unei pompe centrifuge, dacă
experimental s-a dovedit că depinde de următorii parametri:

 - greutatea specifică a lichidului;

Qv – debitul volumic;
H – sarcina pompei;

Soluţie:

P  P , Qv , H  .
Aplicând metoda Rayleigh, o mărime fizică care caracterizează un fenomen fizic este
proporţional cu produsul puterilor mărimilor fizice care apar ȋn acel fenomen.

P  k   x1 Qv 2 H x3 .
x

1 x2
 m2   m3 
x1
 Kg 
 Kg 3   k  2 2    m x 3
.
 s  m s   s 

18
 Rezultă:
1  x1

2  2 x1  3 x 2  x3 .
 3  2 x  x
 1 2

Sistemul determinat de ecuaţii are soluţiile:

 x1  1

 x2  1 .
x  1
 3
Rezultă:
P  kQv H .

3. Folosind analiza dimensională (metoda Rayleigh), scrieţi expresia vitezei forţei de

ȋmpingere a unui propulsor naval, dacă experimental s-a dovedit că depinde de următorii
parametri:

 - densitate lichidului;
v – viteza navei;
n – turaţia;
D – dimaetrul elicei;
 - viscozitatea cinematică;
g – acceleraţia gravitaţională.

Soluţie:

F  F  , v, n, D  .
Aplicând metoda Rayleigh, o mărime fizică care caracterizează un fenomen fizic este
proporţional cu produsul puterilor mărimilor fizice care apar ȋn acel fenomen.

F  k x1 v x2 n x3 D x4 .
1 x x x
 m  Kg   m   1 
1 2 3

  3      m  4 .
x
 Kg 2 
k
 s   m   s  s
Rezultă:
1  x1

1  3 x1  x 2  x 4 .
 2   x  x
 2 3

Sistemul nedeterminat de ecuaţii are soluţiile:

 x1  1

 x3  2  x 2 .
x  4  x
 4 2

Rezultă:
F  kv x2 n2 x2 D4 x2 ,
sau:

19
 x
 v 
2

F  kn 2 D 4  
 nD 
{ Sh }

4. Folosind analiza dimensională (metoda Rayleigh), scrieţi expresia vitezei forţei de

ȋmpingere a unui propulsor naval, dacă experimental s-a dovedit că depinde de următorii
parametri:

 - densitate lichidului;
v – viteza navei;
n – turaţia;
D – dimaetrul elicei;
 - viscozitatea cinematică;
g – acceleraţia gravitaţională.

Soluţie:

F  F  , v, n, D, , g  .
Aplicând metoda Rayleigh, o mărime fizică care caracterizează un fenomen fizic este
proporţional cu produsul puterilor mărimilor fizice care apar ȋn acel fenomen.

F  k x1 v x2 n x3 D x4  x5 g x6 .
x5
 m2   m  6
1 x x x3 x
 m  Kg   m   1 
1 2

 Kg 2   k  3      m  x4
   2  .
 s  m   s  s  s  s 
Rezultă:
1  x1

1  3 x1  x 2  x 4  2 x5  x6 .
 2   x  x  x  2 x
 2 3 5 6

Sistemul nedeterminat de ecuaţii are soluţiile:

 x1  1

 x 2  2  x3  x5  2 x 6 .
x  2  x  x  x
 4 3 5 6

Rezultă:
2  x 3  x5  2 x6
F  kv n x3 D 2 x3  x5  x6  x5 g x6 ,

sau:

 nD      Dg 
3 5 6 x x x

F  kv D  2
 
2
  2  .
 v   vD   v 
1 1 1
Sh Re Fr

20
 Obţinem astfel expresia finală pentru forţa de ȋmpingere a unui propulsor:
F  v 2 D 21 Re, Fr , Sh .

5. Folosind analiza dimensională (metoda Rayleigh), scrieţi expresia vitezei forţei de rezistenţă
la ȋnaintare a unei nave, dacă experimental s-a dovedit că depinde de următorii parametri:

v – viteza navei;
S – secţiunea tranversală maximă a navei;
ρ – densitatea lichidului;
g – acceleraţia gravitaţională.

Soluţie:

F  F v, S ,  , g  .
Aplicând metoda Rayleigh, o mărime fizică care caracterizează un fenomen fizic este
proporţional cu produsul puterilor mărimilor fizice care apar ȋn acel fenomen.

F  kv x1 S x2  x3 g x4 .
1 x

 
x x
 m m  kg   m 
1 3 4
x2
 Kg 2   k   m  3  2 .
2

 s  s m  s 
Rezultă:
1  x3

1  x1  2 x2  3x3  x4 .
 2   x  2 x
 1 4

Sistemul nedeterminat de ecuaţii are soluţiile:


 x3  1

 x1  2  2 x4 .
 x
 x2  1  4
 2
Rezultă:
x4
1
F  k  v 2  2 x4  S 2
   g x4 ,
sau:
x4
 gl 
F  kSv 2  2 
v 
{ Fr }

21
 SEMINAR Nr. 6

1. Pentru a studia un baraj, se realizează un model al acestuia la scara k l = 25. Testele se

desfăşoară ȋn apă care are o greutate specifică  '  1000daN / m 3 . Ȋn natură apa are o greutate
specifică de   1100daN / m3 . Ştiind că debitul maxim pe care se studiază barajul este de
Q  400m 3 / s şi timpul de lucru este t = 1 h 30 min, determinaţi:
a) timpul t ' al desfăşurării experimentului la scară;
b) debitul Q ' pe model;
c) the viteza maximă de curgere a apei ȋn natură, dacă pe model este v' max  1,5m / s ;
d) forţa totală care acţionează asupra barajului, dacă cea pe model este de F '= 5daN.

Solutie:

Aplicăm criteriul Fr:

v 2 v' 2
 .
gl g ' l '
Dacă g  g '  k v  k l  5.
Se determină celelalte scări are mărimilor fizice:
t l/v k
kt    l  kl  5 ;
t ' l ' / v' kl

k   1,1  k F k l3  k F  15625x1,1  17188 ;
'
Q
kQ   k l3 k t1  k l5 / 2  3125 .
Q'
Cu aceste scări, se calculează valorile cerute de problemă:

a) t’ = 0,3 ore;
b) Q’ = 0,128 m 3 / s ;
c) v = 7,5 m/s;
d) F = 86000 daN.

2. Cu ajutorul diafragmei (Fig. 2), se calculează debitul care circulă printro conductă.
Ştim:
h – diferenţa de nivel dintre piezometre;
d –deschidere diafragmei;
D – diametru conductei .

22
 Fig. 2

Soluţie:

Se scrie ecuaţia lui Bernoulli ȋntre punctele 1 ş 2 , pentru secţiune A1 şi A2, vom obţine
(conducta este orizontală):
v12 p1 v 22 p 2
   . (1)
2g  2g 
Aplicând ecuaţia de continuitate:

Q  A1 v1  A2 v 2 , (2)

vom obţine:
2
v 22  A2  p  p2
1    1
2 g  A1  
, (3)

sau:

1
v2  2 gh . (4)
A22
1 2
A1

D 2 d 2
A1  ; A2  .
4 4

Debitul teoretic va fi calculat astfel:

A2 p1  p 2 A2
Q  A2 v 2  2g  2 g h , (5)
1 m2  1 m 2

23
unde :
A2
m , (6)
A1
coeficient de strangulare.

3. Calculaţi căderea de presiune cauzată de curgerea laminară sau turbulentă a unui

fluid printr-o conductă de diametru d şi de lungime l. Fluidul are o densitate ρ şi o vâscozitate
dinamică η.

Soluţie:

Căderea de sarcină ȋn regim laminar Rl:

l v2 64 vd
h , unde  , iar Re  .
d 2g Re 
64 l v 2 32l 32l 4
h  v  Q.
vd d 2 g gd 2 gd 2 d 2

128l 128l 128l

p  h  g Q Q  Rl Q  Rl  .
gd 4
d 4
d 4

Ȋn mod asemănător, calculăm căderea de presiune ȋn regim turbulent Rt :

l v2  l  l
p  g  8 2 5 Q 2  Rt Q 2  Rt  8 2 5
d 2g  d  d

4. Determinaţi coeficientul variaţiei vitezei datorită inerţiei unui fluid pentru o conductă de
lungime l şi diametru d. Densitatea fluidului este ρ.

Soluţie:

m
L coeficientul de inerţie.
S2

Dacă un volum de fluid are densitatea  , lungimea l şi diametru secţiunii d, coeficientul de inerţie
va fi:

lS 4 l
L 
S 2
 d2

24
 5. Determinaţi capacitatea hidraulică de deformare a unei coloane de lichid L,
diametru d şi grosimea conductei b, când curgerea prin conductă este oprită brusc datorită
ȋnchiderii unei valvule. (fig.7).
E – modulul de elasticitate al materialului connductei;
K – modulul de elasticitate al fluidului.

Fig. 3

Soluţie :

Schimbarea variaţiei volumului se face atât axial cât şi radial.

V1 V2
C 
 p p

Dacă r este variaţia razei fluidului, V1 variaţia radială a volumului fluidului, neglijăm termenii
care ȋl conţin pe r 2 vom obţine:

V1   r  r  l  r 2l  2rrl
2

V1 2rrl

p p
Vom face următoarele notaţii:
c  2r - perimetrul conductei;
c  2r  - alungirea perimetrului conductei;
T – tensiunea maximă ȋn peretele conductei.
2T  pld
T pld r br
   E  p  E 2
bl 2bl r r
V1 Vd

p Eb
Variaţia longitudinală V2 a coloanei lichidului se obţine din ecuaţia:

25
 V 1
  
Vp K

Cum V si p au semne contrare, vom putea scrie:

V2 V

p K
Deci :
1 d 
C  V  
 K Eb 

6. Folosind Teorema Π, deduceţi expresia pierderii de sarcină liniare ȋn conducte circulare.

Considerăm că pierderea de presiune depinde de:
d – diametrul conductei;
v – viteza lichidului;
ρ – densitatea lichidului;
η – viscozitatea dinamică;
l – lungimea conductei;
Δ – rugozitatea absolută a suprafeţei.

Soluţie:
Considerăm că fenomenul curgerii prin conductă este o funcţie descrisă astfel:

 d , v,  , p, , l ,    0 .

Vom alege mărimile fundamentale : ρ, v, d.

Conform Teoremei Π:

 1  p 1 v 1 d  1

 2    2 v  2 d  2

 1  l  3 v  3 d  3

 1    4 v  4 d  4

Aplicând principiul omogenităţii dimensionale, vom avea:


1  Kgm 1s  2 Kgm  3  1
ms  m 
1  1 1

1  Kgm 1s 1 Kgm 

3  2
ms  m
1  2  12


1  m Kgm  3  ms
3

1  3
m  3

1  mKgm  ms
3  4

1  4
m  4

26
 Rezultă sistemele :
 1  1  0  1  2  0  3  0
  
 1  31  1   1  0 ;  1  3 2   2   2  0 ; 1  3 3   3   3  0 ;
  2  1  0   1  2  0   3  0
  
 4  0

1  3 4   4   4  0 ;
  4  0

Cu soluţiile:
1  1  1  2   1  0
  1   1   1
 2  
 ;  2 ;  2 .
  3  0   3  0  3  1
  4  0   4  0  4  1

Atunci:
1 1  1 l 
1  p ; 2     ; 3  ;  4  .
v 2
vd vd Re d d
1  F  2 ,  3 ,  4  ;
 l 
p  v 2  Re, ,  ;
 d d
l  
p  kv 2   Re,  .
d  d
Pierderea de sarcină va fi :
p    l v2
hk    Re,  .
  d  d 2g

7. Rezistenţa hidraulică a unei conducte cu diametrul d = 100 mm având montate diferite

armături precum coturi şi teuri, este determinată cu ajutorul apei ȋntr-un laborator.
Calculaţi:

a. Care este viteza medie aerului prin conductă v’, păstrând criteriul Reynolds, dacă
debitul de apă prin conductă este de Q = 0.02 m3 / s?

b. Care este căderea de sarcină a apei, dacă căderea de presiune pentru aer este de
p ' 0.1*10 5 Pa ?

Viscozitatea cinematică a aerului şi a apei la 20 ° C sunt : υ '= 0.156 * 10-4 m2 / s şi

υ = 0.01 * 10-4 m2 / s , iar greutatea specifică a aerului este γ' = 1.166 daN / m3.

Soluţie:

a) Viteza medie a apei ȋn conductă este:

27
 4Q 4.0,02
v   2,55m / s.
d 2  0,12

Reapa = Reaer
vd v' d '

 '
Scara lungimilor este 1.
kl = 1
Results:
'
v'  v  39,75m / s.

k2    1
2
k k
b) k p  F2 ; k F  km ka  km v  km v  kl3  
kl kt kl  '   '  kl
  
2

kp   
 '  ' 
p  k p p'
p 1    1  
2 2

hapa     p'    p'  3,54m .

 g  '   '   '  ' 

28