Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SEMINAR
1
SEMINAR Nr. 1
specific .
p
2.91 kg / m 3
R T
g 28.55 N/m3
1
0,34 m3 / kg .
pV=nRT
presiune (P), volum (V), numărul de moli de gaz (n), şi temperatura (T)
R = constanta gazului ideal = 8.314 J/(kg·K)
M= masa moleculară (masa 1 mol)
m = masa substanţei (kg)
pV·M=n·MRT=mRT
pV·M=mRT
R
pV m T
M
pV m RspecificT
p RT
p1 1 R1
p1 T
1 163.84 kg/m3
p T1
G 1 gV 48,22 N
2
1 V
5 10 9 m 2 / N
V p
1
E 2 10 8 Pa
4. Calculaţi densitatea apei de mare la o anumită adâncime une presiune relativă este is
p 2,01 10 6 Pa , ştiind că densitatea sa la suprafaţă este 1020kg / m 3 . Modul de
1
elasticitate al apei este E 2,26 10 9 Pa .
1 V 1 V V0
V p V0 p p 0
m
V m V dm dV dV 0
dV d
d V dV 0 d V dV
V
V 0 V V0 V V0
1 1 1 1 1
V 0 V0 0 V0
1 V 1 V V0
( 1 1) ( 1 1) p p0
1
V p V0 p p0 p p0 0 0
0 [1 p p0 ] 1021kg / m3
5. Un rezervor are un volum de V 10l şi este umplut cu apă şi închis ermetic. Calculaţia
creşterea de presiune din rezervor dacă acesta este încălzit, mărindu-i-se temperatura cu
40 0 C . Ştim coeficientul de dilatare 1.8 10 6 K 1 şi coeficientul de
compresibilitatea 4.72 10 10 Pa 1 .
p p0 T T0
p .... bar
6. Un submarin se află la adâncimea de 100m sub nivelul mării. Densitatea apei de mare
este 1027kg / m 3 . Ce presiune relativă este necesară pentru a evacua apa din tancurile de
balast.
3
7. O pungă de petrol se află la o adâncime foarte mare unde presiunea relativă este
p1 2 10 7 Pa . Pentru a putea opri erupţia petrolului, canalul de foraj se umple cu noroi
bentonitic a cărui densitate este de 2 10 3 kg / m 3 . Determinaţi înălţimea minimă de noroi
necesară .
pnoroi p gh
h .... m
SEMINAR Nr. 2
pB patm H 2O gh1
p A p B Hg gh2 p atm H 2O gh1 Hg gh2
pM p A patm ..... Pa
2. Rezervorul de mai jos conţine ulei a cărui densitatea este 850kg / m 3 . Calculaţi
presiunea relativă indicată de manometrul metalic M plasat la nivelul A dacă manometrul
cu mercur indică o variaţie h 25cm . Ştim densitatea mercurului Hg 13560kg / m 3 şi
distanţa H=3m.
4
p A pgas oil gH patm Hg gh oil gH
pM p A patm .... Pa
3. Apa din rezervor are o temperatură de 200C. Presiunea absolută pe capacul A este
p absA 138kPa şi presiune absolută pe capacul B este p absB 115kPa . Densitatea aerului este
air 1.225kg / m 3 şi cea a gazului este gas 1kg / m 3 . Calculaţi: presiunea absolută ȋn
punctele C şi D, ȋnălţimea coloanei de apă x. Şe ştiu L1=3m; L2=5m.
5
4. Un perete dreptunghiular parte a unui baraj de acumulare are următoarele
dimensiuni: H=6m şi B=20m. Determinaţi forţa de presiune hidrostatică care acţionează
asupra obstacolului, determinaţi centru de presiune şi reprezentaţi grafic variaţia
presiunii asupra obstacolului.
5. Motorina curge printro conductă care are o secţiune variabilă ca ȋn figura de mai jos.
D1=50 cm, D2=40 cm, D3=20 cm, D4=30 cm. Dacă ştim vitezele v1=2 m/s şi v4=3m/s,
determinaţi debitele Q3 şi Q4 şi vitezele v2 şi v3.
6
D12
Q1 v1 ..... m 3 / s
4
Q1
Q1 Q2 v2 .... m / s
D22
4
Q2 Q3 Q4
Q3 Q2 Q4 .... m3 / s
v3 ... m / s .
kg
QM Q 45
s
D 2 Ds2 m
Q v vs v .....
4 4 s
m
vs ...
s
SEMINAR Nr. 3
7
1. Printr-o conducta de formă conică curge aerul ȋn regim permanent şi prezintă
kg m
următoarele caracteristici la intrarea ȋn conductă 1 2 3 şi v1 50 . Suprafaţa la
m s
intrare este A1 2500cm . Determinaţi densitatea aerului la ieşire ştiind că viteza sa la ieşire
2
m
este v2 300 , iar conducta are un diametru la ieşire D2 200mm .
s
1v1 A1 2 v 2 A2
kg
2 ....
m3
m3
Q3 Q1 Q2 ....
s
m
v3 .... .
s
8
3. Ȋn figura de mai jos apa curge de la A unde diametru este d 1 30cm către B unde
pA
diametrul este d 2 60cm . Sarcina piezometrica ȋn punctul A este de 7 m. Calculaţi
piederea de presiune ȋn punctul B. Debitul este de 300 l/s.
Q m
vA ....
SA s
Q m
vB ....
SB s
v A2 p A v2 p
z A B B zB
2g 2g
p B .... Pa
4. Pe conducta de aspiratie care duce catre o pompă, uleiul curge cu un debit de 30 l/s.
Densitatea uleiului este de 850 kg/m3. Dacă presiunea ȋn punctul A pe conducta de aspiraţie
este de 180 mm coloană de mercur (presiune vacuumetrică) şi diametrul conductei de
aspiraţie este d1 10cm , calculaţia sarcina absolută H ȋn punctul A, ştiind nivelul de
referinţă ca ȋn figura de mai jos.
9
Q m
vA ....
SA s
p A Hg gh ....Pa .
v A2 p A
H z A .... m .
2g
10
v12 p1 v2 p
z1 2 v z 2
2g 2g
D 2
d 2
Q v1 vs
4 4
p1 ... Pa .
SEMINAR Nr. 4
1. Ȋn figura de mai jos este prezentată o pompă care aspiră apă dintr-un rezervor şi o
refulează ȋn atmosferă ȋn punctul B. Presiunea ȋn punctul A este de 250 mmHg (presiune
vacuumetrică). Debitul pompei este de 85 l/s. Diametrul conductei de aspiraţie este
d1 25cm , iar diametrul conductei de refulare este d 2 20cm . Calculaţi sarcina totală ȋn
punctele A şi B.
v A2 p A
HA z A .... m
2g
Q m
vA .....
AA s
11
Q m
vB .....
AB s
v B2 p B
HB z B ..... m
2g
2. Ţiţeiul curge printr-o conductă având diametrul d = 𝟏𝟓𝟎 𝒎𝒎 . Ţiţeiul are o greutate
N m2
specific 9000 3 şi o viscozitate cinematică 146.9 10 6 . Considerăm că
m s
conducta are o lungime de 2000 m, şi avem o diferenţă de nivel ȋntre intrare şi ieşire
z 15m şi o cădere de presiune p 3 b a r , determinaţi pierderile liniare prin
frecare, viteza fluidului şi debitul volumic prin conductă.
v12 p v2 p
1 z1 2 2 z 2 h f
2g 2g
p1 p2
z1 z2 h f
p
z h f
h f .... m
Verificăm ipoteza:
vd 1.13 0.15
Re 1153,8 . Curgerea este laminară.
146,9 10 6
12
a)Determinaţi tipul mişcării, potenţial sau rotaţional.
Soluţie:
a) Presupunând că fluidul este incompresibil, ecuaţia de continuitate trebuie ȋndeplinită,
astfel că vom avea:
a 2 xy b 2 xy
0,
2 x y
2 2
2 x 2 y 2
Sau
a b , care reprezintă soluţia problemei.
b) Ȋn aceste condiţii liniile de curent for avea forma:
xdx ydy 0 , care după integrare ne rezultă:
x 2 y 2 C const
sau ȋn coordonate polare:
r const .
Deci liniile echipotenţiale sunt cercuri concetrice având centrul ȋn centru sistemului de
coordonate.
De alungul unei linii echipotenţiale circulaţia vitezei ia forma:
a ydx xdy
2 x 2 y 2
.
i j k
1
rot v
2 x y x
a y b y
2 2 0
2 x y 2 2 x y 2
a b x2 y2
k 0
4 ( x 2 y 2 ) 2
Prin urmare curgerea are un caracter potenţial.
3. Determinaţia viteza de ieşire a apei din conductă (punctul 2) ȋn atmosferă (Fig. 1a) sau
ȋntrun al rezervor (Fig. 1b). Se cunosc h şi pierderile de sarcină prin frecare hf.
13
Fig.1
Soluţie:
a) Se scrie ecuaţia lui Bernoulli pentru un fluide real ȋntr suprafaţa liberă a fluidului de
rezervorul A (punctul 1) şi punctul 2 la ieşire din conductă, ţinând cont de planul orizontal N - N,
vom obţine:
1 v12 p1 2 v 22 p2
z1 z2 h f , (1)
2g 2g
care pentru cazul din Fig. 1 a, vom folosi următoarele v1 0 , p1 p2 p0 , 1 2 1,
z1 z 2 h , is:
v2
h hf , (2)
2g
unde v v 2 reprezintă viteza medie ȋn conductă iar h reprezintă sarcina conductei. Analizând
piererile de sarcină prin frecare:
14
2g h
v . (7)
l
1
d
b) Dacă analizăm cazul din Fig. 1 b, ȋn ecuaţia (1) se vor face următoarele substituţii:
v1 0 , p1 p0 , v2 v , z1 h h1 z2 , p2 p0 h1 şi 1 2 1 ,
şi vom obţine:
v2
h h f , (2), numai ca h reprezintă aici diferenţa de nivel dintre cele două rezervoare.
2g
4. Folosind metoda Rayleigh, determinaţi expresia vitezei unui corp, dacă este lăsat să cadă
de la ȋnălţimea h. Se neglijează frecare cu aerul.
Soluţie:
5. Folosind Teorema , determinaţi expresia vitezei unui corp, dacă este lăsat să cadă de la
ȋnălţimea h. Se neglijează frecare cu aerul.
Soluţie:
a) Mărimile de bază se aleg dintre mărimile fizice care descriu fenomenul respectiv:
f g , h, v 0 .
15
g ms 2
h m
1 2
20
1 0
v
1 x1
g h x2
x
m m
s s 2 m x1 x2 1;2 x1 1 x1 x2 2
1
1
x2
v
1
gh
g h v
m 1 1 1
s -2 0 1
1 1 1
2 0 1
x1+x2=-x3
2x2 =-x3
rezultă:
x1=x2=-x3/2
x1 x2 x3
g h v
v
-1/2 -1/2 1 .
gh
16
SEMINAR Nr. 5
1. Folosind metoda Rayleight, scrieţi expresia puterii hidraulice a unei pompe centrifuge,
dacă experimental s-a dovedit că depinde de următorii parametri:
Soluţie:
P P , Qv , H .
Aplicând metoda Rayleigh, o mărime fizică care caracterizează un fenomen fizic este
proporţional cu produsul puterilor mărimilor fizice care apar ȋn acel fenomen.
P k x1 Qv 2 H x3 .
x
1 x2
m2 m3
x1
Kg
Kg 3 k 2 2 m x
3
.
s m s s
Rezultă:
1 x1
2 2 x1 3 x 2 x3 .
3 2 x x
1 2
- densitate lichidului;
v – viteza navei;
n – turaţia;
D – diametrul elicei;
- viscozitatea cinematică;
g – acceleraţia gravitaţională.
Soluţie:
17
F F , v, n, D, , g .
Aplicând metoda Rayleigh, o mărime fizică care caracterizează un fenomen fizic este
proporţional cu produsul puterilor mărimilor fizice care apar ȋn acel fenomen.
F k x1 v x2 n x3 D x4 x5 g x6 .
x5
x4 m m
1 x x x x
m Kg m 1
1 2 3 2 6
Kg 2 k 3 m
2 .
s m s s s s
Rezultă:
1 x1
1 3 x1 x 2 x 4 2 x5 x6 .
2 x x x 2 x
2 3 5 6
Rezultă:
2 x x 2 x
F kv 3 5 6 n x3 D 2 x3 x5 x6 x5 g x6 ,
sau:
nD Dg
x
3 x x5 6
F kv 2 D 2 2 .
v vD v
1 1
Re Fr
[Q] = 1 m3/s
[e] = m
z = adimensional
[ω] = 1/s
m3 1
[ ] [ X ] [m] [ ] [ X ] m 2 reprezintă o suprafaţă.
s s
18
4. Pentru a studia un baraj, se realizează un model al acestuia la scara k l = 25. Testele se
desfăşoară ȋn apă care are o greutate specifică ' 1000daN / m 3 . Ȋn natură apa are o
vâscozitate cinematică de 1100daN / m3 . Ştiind că debitul maxim pe care se studiază
barajul este de Q 400m 3 / s şi timpul de lucru este t = 1 h 30 min, determinaţi:
a) timpul t ' al desfăşurării experimentului la scară;
b) debitul Q ' pe model;
c) the viteza maximă de curgere a apei ȋn natură, dacă pe model este v' max 1,5m / s ;
d) forţa totală care acţionează asupra barajului, dacă cea pe model este de F '= 5daN.
Solutie:
a) t’ = 0,3 ore;
b) Q’ = 0,128 m 3 / s ;
c) v = 7,5 m/s;
d) F = 86000 daN.
SEMINAR Nr. 6
19
Fig. 2
Soluţie:
Se scrie ecuaţia lui Bernoulli ȋntre punctele 1 ş 2 , pentru secţiune A1 şi A2, vom obţine
(conducta este orizontală):
v12 p1 v 22 p 2
. (1)
2g 2g
Aplicând ecuaţia de continuitate:
Q A1 v1 A2 v 2 , (2)
vom obţine:
2
v 22 A2 p p2
1 1
2 g A1
, (3)
sau:
1
v2 2 gh . (4)
A2
1 22
A1
D 2 d 2
A1 ; A2 .
4 4
A2 p1 p 2 A2
Q A2 v 2 2g 2 g h , (5)
1 m 2 1 m 2
20
unde :
A2
m , (6)
A1
coeficient de strangulare.
Soluţie:
3. Determinaţi coeficientul variaţiei vitezei datorită inerţiei unui fluid pentru o conductă de
lungime l şi diametru d. Densitatea fluidului este ρ.
Soluţie:
m
L coeficientul de inerţie.
S2
Dacă un volum de fluid are densitatea , lungimea l şi diametru secţiunii d, coeficientul de inerţie
va fi:
lS 4 l
L
S 2
d2
21
4. Determinaţi capacitatea hidraulică de deformare a unei coloane de lichid L,
diametru d şi grosimea conductei b, când curgerea prin conductă este oprită brusc datorită
ȋnchiderii unei valvule. (fig.7).
E – modulul de elasticitate al materialului connductei;
K – modulul de elasticitate al fluidului.
Fig. 3
Soluţie :
V1 V2
C
p p
Dacă r este variaţia razei fluidului, V1 variaţia radială a volumului fluidului, neglijăm termenii
care ȋl conţin pe r 2 vom obţine:
V1 r r l r 2l 2rrl
2
V1 2rrl
p p
Vom face următoarele notaţii:
c 2r - perimetrul conductei;
c 2r - alungirea perimetrului conductei;
T – tensiunea maximă ȋn peretele conductei.
2T pld
T pld r br
E p E 2
bl 2bl r r
V1 Vd
p Eb
Variaţia longitudinală V2 a coloanei lichidului se obţine din ecuaţia:
22
V 1
Vp K
Soluţie:
Considerăm că fenomenul curgerii prin conductă este o funcţie descrisă astfel:
d , v, , p, , l , 0 .
Conform Teoremei Π:
1 p 1 v 1 d 1
2 2 v 2 d 2
1 l 3 v 3 d 3
1 4 v 4 d 4
1 Kgm 1s 2 Kgm 3 1
ms m
1 1 1
1 m Kgm 3 ms
3
1 3
m 3
1 mKgm ms
3 4
1 4
m 4
23
Rezultă sistemele :
1 1 0 1 2 0 3 0
1 31 1 1 0 ; 1 3 2 2 2 0 ; 1 3 3 3 3 0 ;
2 1 0 1 2 0 3 0
4 0
1 3 4 4 4 0 ;
4 0
Cu soluţiile:
1 1 1 2 1 0
1 1 1
2 2 2
; ; .
3 0 3 0 3 1
4 0 4 0 4 1
Atunci:
1 1 1 l
1 p ; 2 ; 3 ; 4 .
v 2
vd vd Re d d
1 F 2 , 3 , 4 ;
l
p v 2 Re, , ;
d d
l
p kv 2 Re, .
d d
Pierderea de sarcină va fi :
p l v2
hk Re, .
d d 2g
a. Care este viteza medie aerului prin conductă v’, păstrând criteriul Reynolds, dacă
debitul de apă prin conductă este de Q = 0.02 m3 / s?
b. Care este căderea de sarcină a apei, dacă căderea de presiune pentru aer este de
p ' 0.1*10 5 Pa ?
Soluţie:
24
4Q 4.0,02
v 2,55m / s.
d 2 0,12
Reapa = Reaer
vd v' d '
'
Scara lungimilor este 1.
kl = 1
Results:
'
v' v 39,75m / s.
k2 1
2
k k
b) k p F2 ; k F km ka km v km v kl3
kl kt kl ' ' kl
2
kp
' '
p k p p'
p 1 1
2 2
25