I.

Reducerea sistemelor de forte

P1.
Asupra unei plăci metalice în formă de pătrat de latură a acţionează patru forţe continute în
planul plăcii, având acelaşi modul P (vezi figura R1). Atunci:
→

1. Momentul forţei
F 3 în raport cu punctul A are modulul:

a) P⋅a ; b) √ 2 P⋅a ; c) 0; d) √ 3 P⋅a .

2. Expresia analitică a forţei rezultante este:
→ → → → → → → → → → → →
a) R=( 1+ √2 ) P i −P j ; b) R=( 1+ √ 2 ) P i + √ 3 P j ; c) R= P i +2 P j ; d) R= √2 P i −P j .
3. Expresia analitică a momentului rezultant în raport cu punctul O este:
→ → →
M =−
√ 2 P⋅a →k → → → →
M =
√3 P⋅a →k
a)
M O=P⋅a k ; b) O
2 ; c)
M O=P⋅a i −P⋅a j ; d) O
3 .

F1 y

A 450 B F 2

a O x

D C
a
 
F 4 F3

Figura R1
P2.
O bară încastrată, având forma şi dimensiunile din figura R2, este solicitată de sistemul de
→

forţe coplanare i F ,i=1, 4 , având direcţiile şi sensurile din figură şi modulele F 1=P ,
F 2=2 P , F 3=3 P şi F 4=P √2 , unde a şi P sunt constante date. Atunci:
→

1. Momentul forţei
F 2 în raport cu punctul B are modulul:
a) 2 P a ; b) P a ; c) 3 P a ; d) 0.
2. Expresia analitică a forţei rezultante este:
→ → → → → → → → → → → →
a) R= P i +4 P j; b) R= 2 P i −2 P j
; c) ; d) R= √2 P i +2 P j R= P i − P j .
3. Expresia analitică a momentului rezultant în raport cu punctul O este:
 → √2 +1 P⋅a →k → √2 −1 P⋅a →k
a)
→
M O=P⋅a k ;
→

b)
M O= (2 ) ; c)
M O=3 (2 ) ; d)
→ 3 √2 →
M O=− ( 2
+1 P⋅a k).


y F 2

O A x
z a a

 a 
F1
F 4
B
450

 a
F3 C

Figura R2

P3.
Se consideră cubul OABCDELK din Figura R3, de latura OA = a = 50 cm, acţionat de patru
forţe având direcţiile şi sensurile din figură şi modulele F1 =F 2=100 N ,
F3 =F 4 =200 N . Atunci:
→ →

1. Cuplul format din fortele

F 1 şi F 2 are momentul de modul:

a) 50 √ 2 N m ; b) 100 N m ; c) 75 √ 2 N m ; d) 50 √3 N m .
2. Forţa rezultante este:
→ → → → → → → → → → → →
a) R= 100 i +200 j−100 k
; b) ; c) R=−100 i +200 k
; d) R= 0 R= 200 i +400 k .
3. Expresia analitică a momentului rezultant în raport cu punctul O este:
→ → → → → → → → → → →

a)
M O=50 i +100 j −150 k ; b) M O=250 i −400 j ; c) M O=100 i −100 j +300 k
;
→ → → →
d)
M O=150 i −100 j +50 k .
 z

F2 K
D

F3

E L
c

O b y
C
a 
 F4
F1
A B
x
Figura R3

P4.
¿

Piramida triunghiulară OABC, de laturi AB = AC = a = 0,4 m şi m ( OAB)=300 , este

→ → →

acţionată de forţele 1 ,F 2 şi
F3 F
orientate ca în figura R4 şi de module
F 1=200 N , F 2=100 √ 2 N , F 3=150 N . Atunci:

1. Latura BC are lungimea:

a) 0,3 m ; b) 0,2 √ 2 m ; c) 0,4 √3 m ; d) 0,2 √5 m .
→

2. Modulul momentului forţei

F 2 în raport cu punctul O este de:
a) 100 N m ; b) 50 N m ; c) 30 N m ; d) 20 N m .
3. Expresia analitică a forţei rezultante este:
→ → → → → → → → → → → →
a) R=−25 √3 i +25 k ; b) R=−100 √ 3 i +100 j ; c) R= 75 √3 i −75 k ; d) R=−100 j +100 k
.
 z
C

F 3


F 2
O
B y

A 
F1
x

Figura R4

II. Centre de masa

P1.
Corpul din figura C1 este confecţionat prin sudarea a trei bare omogene de densitate liniară
ρ=2 kg/m . Dimensiunile din figură sunt date în centimetri. Atunci:

1. Masa totală a barei este de:

a) 2,2 kg; b) 1,8 kg; c) 3,4 kg; d) 1,5 kg.
2. Coordonatele (în centimetri) centrului de masă al barei de lungime 30 cm sunt:
a) x=−7,5 √ 3 , y=7,5 ; b) x=−15 , y=−15 √3 ; c) x=−7,5 , y=−7,5 √3 ; d) x=15 , y=−7,5 √ 3 .
3. Centrul de masă C ( x C , y C ) al corpului are proprietatea că:
a) x C >0 , y C >0 ; b) x C <0 , y C >0 ; c) x C <0 , y C <0 ; d) x C >0 , y C <0 .
y

20

O
300 x
600
30 40

Figura C1

P2.
Un corp a fost confecţionat prin sudarea a două bucăţi de sârmă groasă omogenă în formă
de semicerc, de raze R1 = 20 cm, R2 = 12 cm şi mase m1 = 0,7 kg, respectiv m 2 = 0,4 kg
(vezi figura C2). Atunci:
1. Lungimea totală a corpului este de:
a) 36 π cm; b) 64 π cm; c) 32 π cm; d) 120 cm.
2. Ordonata centrului de masă pentru semicercul de rază R 1 este:
40 80 20
y =10 y1= y 1= y 1 =−
a) 1 cm; b) π cm; c) 3 π cm; d) π cm.
3. Abscisa centrului de masă pentru întreg corpul este:
a) x C =31,63 cm; b) x C =30,58 cm; c) x C =38,32 cm; d) x C =28 ,72 cm.

20
x
O 12

Figura C2

P3.
Placa plană şi omogenă din figura C3 a fost obţinută dintr-un carton de densitate
2
ρ=300 g/m Dimensiunile sunt date în centimetri. Atunci:
1. Masa plăcii este de:
a) 33,75 g; b) 52,65 g; c) 100,25 g; d) 45,85 g.
2. Abscisa (în centimetri) centrului de masă pentru întreg corpul este:
a) 10,65; b) 15; c) 13,54; d) 12,78.
3. Ordonata (în centimetri) centrului de masă pentru întreg corpul este:
a) 25; b) 22; c) 20; d) 17.
y
15

20

50

40 x
 Figura C3

P4.
Dintr-o bucată de tablă groasă şi omogenă a fost decupată placa plană din figura C4 (un
semidisc şi o suprafaţă triunghiulară). Dimensiunile sunt date în centimetri iar masa totală a
plăcii este de 10 kg. Atunci:
1. Densitatea tablei din care a fost confecţionată placa este de:
a) 15,45 kg/m2; b) 23,18 kg/m2; c) 19,29 kg/m2; d) 26,93 kg/m2.
2. Ordonata (în centimetri) centrului de masă al semidiscului este:
160 80 160 80
a) 3 π ; b) π ; c) 7 π ; d) 3 π .
3. Ordonata (în centimetri) centrului de masă pentru întreg corpul este:
a) 9,75; b) 8,26; c) 12,65; d) 5,37.
y

40
x

30

Figura C4

Cinematica miscarii absolute a punctului material

P1
Mişcarea unui punct material faţă de sistemul cartezian Oxy se face în acord cu legile:
x(t )=3 sin ( π t ) , y(t )=2 cos ( π t ) ,
unde timpul t se consideră în secunde iar coordonatele x şi y în metri. Atunci:
1. Curba pe care se mişcă punctul este:
x2 y2
2 + =1
a) parabola de ecuaţie y=2 x −3 ; b) elipsa de ecuaţie 9 4 ;
2 2
x y
− =1
c) hiperbola de ecuaţie 25 16 ; d) dreapta de ecuaţie 3 x+2 y−1=0 .
1
t1=
2. Modulul (în m/s) vitezei punctului la momentul de timp 3 s este:
 π π
v v 5 v 1= √ 21 v 1 = √ 17
a) 1 =7 ; b) 1 =π √ ; c) 2 ; d) 3 .
3. Componentele (în m/s2) acceleraţiei punctului la momentul de timp t 2=1 s sunt:
5
a a π
2
a 3 π
2
, a π
2 a2 x= π 2 , a2 y=0
a) 2 x =0, 2 y =2 ; b) 2 x =− √ 2 y =4 ; c) 2 ; d)
3 2
a2 x= π , a2 y=− π 2
2 .

P2
Se dau ecuaţiile parametrice ale mişcării unui punct material în raport cu reperul cartezian
Oxy:
x(t)=3 t, y(t)=7−9 t 2 ,
unde timpul t se consideră în secunde iar coordonatele x şi y în metri. Atunci:
1. Traiectoria punctului între momentele de timp t1 =1 s si t 2=2 s este:
a) un segment de dreaptă; b) un arc de cerc; c) un arc de parabolă; d) o elipsă.
2. Componentele (în m/s) vectorului viteză a punctului la momentul de timp t 2=2 s sunt:
a) v 2 x=3, v 2 y =9 ; b) v 2 x=0, v 2 y=18 ; c) v 2 x=6, v 2 y=−9 ; d) v 2 x=3, v 2 y =−36 .
3. Modulul (în m/s2) acceleraţiei punctului la momentul de timp t1 =1 s este:
a) 9; b) 18; c) 12; d) 20.

P3
Mişcarea unui punct material faţă de sistemul cartezian Oxy are loc conform legilor:

x(t )=sin ( π2 t ), y(t )=cos( π2 t )+1 ,

unde timpul t se consideră în secunde iar coordonatele x şi y în metri. Atunci:
1. Punctul efectuează o mişcare periodică pe un cerc cu perioada principală de:
a) 2 secunde; b) 6 secunde; c) 4 secunde; d) 10 secunde.
2. Viteza punctului la momentul de timp t1=1 s este:
a) în lungul razei cercului;
π
b) tangentă la cerc şi de modul 2 m/s;
c) nulă;
d) tangentă la cerc şi de modul 2π m/s.
1
t 2=
2
3. Componentele (în m/s ) acceleraţiei punctului la momentul de timp s sunt: 3
2 2 2 2 2
π π √3 π √2 π √2 π √3
a2 x=− , a2 y =− a2 x = , a2 y =− a2 x=−0 , a2 y=
a) 8 8 ; b) 8 8 ; c) 4 ;
 π2 π2
a2 x=− , a2 y =
d) 4 4 .

P4
Se dau ecuaţiile parametrice ale mişcării unui punct material în raport cu reperul cartezian
Oxy:
x(t)=4 t2 , y(t)= t 4 ,
unde timpul t se consideră în secunde iar coordonatele x şi y în metri. Atunci:
1. Curba pe care se mişcă punctul este:
a) un cerc; b) o dreaptă; c) o cicloidă; d) o parabolă.
1
t1=
2. Modulul (în m/s) vitezei punctului la momentul de timp 2 s este:

v 1=
√ 65 v 1=
√17 v 1=
9
v 1=
33
a) 2 ; b) 4 ; c) 2 ; d) 8 .
2
3. Componentele (în m/s ) acceleraţiei punctului la un moment arbitrar de timp sunt:
4 1
a =8 t, a =4 t
3
a =12 t
2
, a = t a =8 , a =12 t
2 ax= t 3 , ay = t 5
a) x y ; b) x y ; c) x y ; d) 3 5 .

Cinematica miscarii relative a punctului material

P1
Un tub subţire AB se roteşte în jurul unei axe verticale fixe ce conţine centrul O al tubului în
3
conformitate cu legea ϕ ( t )=t
(în radiani). In acelaşi timp, în interiorul tubului se
π
deplasează o mică biluţă M astfel încât
OM =s(t )=10 sin t
6 ( )
(în centimetri). Timpul t se
0
consideră în secunde iar unghiul α este de 30 (vezi figura CR 1). Atunci:
1. Mişcarea relativă a bilei M este:
a) o mişcare circulară, astfel încât la momentul de timp t 1=1 s viteza relativă este
v r =5 cm/s ;
b) o mişcare rectilinie, paralelă cu axa de rotaţie a tubului;
c) o mişcare rectilinie, în lungul tubului AB, astfel încât la momentul de timp t 2=2 s
5π
v r = cm/s
viteza relativă este 2 ;
d) o mişcare pe o traiectorie înfăşurată pe un con cu vârful în O, pentru care OA este
generatoare.
2. Mişcarea de transport a bilei M este:
a) O mişcare rectilinie, în lungul tubului AB;
b) O mişcare circulară, pe un cerc cu centrul pe axa verticală fixă, cu viteza unghiulară
4
ω ( t )= t 3
3 (rad/s);
c) O mişcare circulară, pe un cerc cu centrul pe axa verticală fixă, de rază R=OM cosα ;
d) O mişcare circulară, pe un cerc cu centrul pe axa verticală fixă, astfel încât viteza de
transport la momentul de timp t 1=1 s este v t =7,5 cm/s .
3. La momentul de timp t 3=3 s componentele vitezei absolute, viteza relativă şi viteza de
transport, au modulele:
5π
v r = cm/s
a) 2 , v t =7,5 cm/s ; b) v r =0 , v t =135 cm/s ; c) v r =8 cm/s , v t =0 ; d)
v r =π √ 2 cm/s , v t =35 cm/s .

M

O


B

Figura CR 1

P2
Un disc de rază R = 30 cm se roteşte cu viteza unghiulară constantă ω=1 rad/s în jurul
unei axe care trece prin centrul său şi este perpendiculară pe planul discului (vezi figura
CR2). Pe un diametru al discului se mişcă, plecând din centru, un punct M, cu viteza
constantă v=0,15 m/s . Atunci:
1. Mişcarea relativă a punctului M este:
a) o mişcare rectilinie şi uniformă în lungul tubului, în care punctul străbate distanţa OA în
două secunde;
b) o mişcare circulară, pe un cerc cu centrul în A;
c) o mişcare rectilinie uniform accelerată în lungul tubului, în care punctul străbate distanţa
OA într-o secundă;
d) o mişcare pe o spirală care se deschide, începând din punctul O.
2. Mişcarea de transport a punctului M la momentul de timp t = 1 s este:
a) o mişcare circulară, pe un cerc cu centrul în A şi de rază R;
 R v
b) o mişcare circulară, pe un cerc cu centrul în O şi de rază 2 , cu viteza 2 ;
c) o mişcare rectilinie, în lungul diametrului OA;
R
d) o mişcare circulară, pe un cerc cu centrul în O şi de rază 2 , cu viteza v t =0,15 m/ s .
3. Viteza absolută a punctului M atunci când el ajunge la capătul diametrului (în A) are
modulul:
a) v a =0,15 m/s ; b) v a =0,15 √ 5 m/s ; c) v a=0,15 √ 3 m/s ; d) v a=0,15 √ 2 m/s .

 A
v

M

O

Figura CR 2

P3
Un triunghi dreptunghic şi isoscel OAB se roteşte în planul său în jurul vârfului O cu viteza
unghiulară constantă ω=1 rad/s . Un punct M se deplasează pe latura AB cu viteza
constantă u=5 cm/s . In plus, OB = a = 10 √2 cm . Atunci:
1. Mişcarea relativă a punctului M este:
a) o mişcare circulară, pe cercul cu centru în O şi de rază OA;
b) o mişcare rectilinie şi uniformă;
c) o mişcare rectilinie uniform incetinită;
d) o mişcare circulară, pe cercul cu centru în A şi de rază AM.
2. Mişcarea de transport a punctului M atunci când el se găseşte în punctul B este:
a) o mişcare circulară şi uniformă, cu viteza unghiulară ω=1 rad/s ;
b) o mişcare rectilinie si uniformă, cu viteza liniară u=5 cm/s ;
c) o combinaţie a celor două mişcări precizate mai sus;
d) o mişcare în care viteza de transport este v t =20 cm/s .
3. Viteza absolută a punctului M atunci când el se găseşte în punctul A are modulul:
a) v a =18,45 cm/s ; b) v a =27 ,62 cm/ s ; c) v a =23,8 cm/ s ; d) v a =14 ,34 cm/s .
 A

M

u


a
O B

Figura CR 3

P4
O placă pătratică alunecă între două ghidaje orizontale astfel încât distanta dintre ea şi axa
2
a reperului fix O 1 x 1 y 1 depinde de timp conform legii x p t =6 t
O 1 y1 () (în centimetri).
Pe placă este lipit un tub circular subtire de rază R = 20 cm. In interiorul tubului se mişcă în
sens trigonometric un punct material M astfel încât O M=s(t )=π t 2 (în centimetri; vezi
figura CR4).
Atunci:
1. Mişcarea relativă a punctului M este:
¿

a) o mişcare rectilinie, pe o paralelă la axa O 1 x 1 , cu viteza v r =x p ;

¿

b) o mişcare rectilinie, pe o paralelă la axa O 1 y 1 , cu viteza v r =s ;

c) o miscare circulară, în interiorul tubului, cu viteza v r =2 π t ;
d) o mişcare circulară, în interiorul tubului, cu viteza v r =12 t .
2. Mişcarea de transport a punctului M la momentul de timp t1 =10 s este:
a) o mişcare circulară, în interiorul tubului, cu viteza v t =12 0 cm/s ;
b) o mişcare rectilinie, pe paralelă la axa O 1 x 1 prin O, cu viteza v t =12 0 cm/s ;
c) o mişcare rectilinie, pe axa O 1 x 1 , cu viteza v t =2 0 π cm/ s ;
d) o mişcare pe o spirală ce pleacă din centrul tubului şi se deschide.
3. Viteza absolută a punctului M la momentul de timp t1 =10 s are modulul:
2
√
v =20 36+π cm/s ; c) v a =20 √ 6+π cm/ s ;
a) v a =20 ( π +6 ) cm/ s ; b) a

d)
v a=20 √ 36+π 2 +12 π √ 2 cm/s .
 M

R
y1 O
x P

O1 x1

Figura CR 4

Dinamica miscarii absolute a punctului material

P1
Un corp mic şi greu cade pe verticală de la înălţimea H = 18 m din stare de repaus (vezi
figura DP1). Forţa de frecare cu aerul reprezintă 10% din greutatea corpului. Acceleraţia
2
gravitaţională se poate aproxima la valoarea g=10 m/ s . Atunci:
1. Acceleraţia mişcării este constantă şi are valoarea:
2 2 2 2
a) a=8 m/s ; b) a=11 m/s ; c) a=9 m/s ; d) a=9,9 m/s .
2. Viteza pe care o are corpul atunci când el a străbătut jumătate din distanţa H este de:
a) 6 m/s; b) 12 m/s; c) 8 m/s; d) 9 m/s.
3. Timpul după care corpul loveşte solul este de:
a) 1 s; b) 2 s; c) 3 s; d) 4 s.
A


F f


H
G

O
Figura DP 1
P2
Un corp paralelipipedic, de masă m = 50 kg, este menţinut în echilibru pe un plan înclinat cu
45 0 faţă de orizontală (vezi figura DP2). Coeficientul de frecare la alunecare dintre corp
şi plan este μ=0,5 . Acceleraţia gravitaţională se poate aproxima la valoarea
2
g=10 m/ s . Atunci:
 →
1. Presupunând că corpul este menţinut în echilibru prin intermediul unei forţe F paralele
cu planul înclinat (altfel el va aluneca spre baza planului), mărimea acestei forţe este de:
a) F=125 √2 N; b) F=200 √ 2 N; c) F=50 √2 N; d) F=180 N.
→
2. După încetarea acţiunii forţei F , corpul alunecă spre baza planului. Ce distanţă d ar
trebui să alunece (frecarea se menţine) pentru a atinge viteza de 12 m/s?
a) d = 16,45 m; b) 34,72 m; c) 20,36 m; d) 45, 15 m.
3. In cât timp ar strabate distanţa d?
a) 5,1 s; b) 6,5 s; c) 2,8 s; d) 3,4 s.

450

Figura DP 2

P3
De pe un deal de înălţime h = 100 m este lansat un proiectil cu viteza V0 = 800 m/s, sub un
unghi faţă de orizontală de 300 (vezi figura DP3). Considerând acceleraţia gravitaţională
2
g=10 m/ s şi neglijând frecarea cu aerul, se cere:
1. Proiecţia vitezei proiectilului pe Ox este:
a) dependentă de timp;
b) constantă şi egală cu 400 m/s;
c) constantă şi egală cu 400 √ 3 m/s;
d) constantă şi egală cu 400 √ 2m/s.
2. Timpul (în secunde) după care proiectilul loveşte solul este de:
a) t=40−18 √5 ; b) t=40+18 √ 5 ; c) t=50−16 √5 ; d) t=50+16 √ 5 .
3. Distanţa d pe orizontală dintre punctul de lansare şi punctul de contact cu solul este de:
a) 55,6 km; b) 960 m; c) 21,7 km; d) 3,8 km.
 y

V 0  800 m / s

  300
x
O
h = 100m

d=?

Figura DP 3

P4
Pe un plan orizontal se află în repaus un corp de masă m = 2 kg. El este pus în mişcare de
0
forţa F = 15 N, care acţionează sub unghiul α=30 (vezi figura DP4). Intre corp şi plan
există frecare la alunecare, de coeficient μ=0,2 . Acceleraţia gravitaţională se poate
2
aproxima la valoarea g=10 m/ s . Atunci:
1. Mărimea reacţiunii normale pe plan în timpul mişcării este de:
a) 15 N; b) 12,5 N; c) 20 N; d) 17,5 N.
2. Acceleraţia constantă a mişcării este de:
a) 2 m/s2; b) 7,45 m/s2; c) 6,12 m/s2; d) 5,25 m/s2.
3. Viteza corpului după parcurgerea distanţei d = 2 m este de:
a) 4,58 m/s; b) 6,45 m/s; c) 5,75 m/s; d) 3,96 m/s.

F
m



Figura DP 4