Sunteți pe pagina 1din 8

CONCURS INTERDISCIPLINAR FIZICĂ-GEOGRAFIE

“ŞTEFAN HEPITEŞ”
23 MARTIE 2019
IX
TEORETIC

Se cunoaște g = 10 m/s 2
F1. Lucrul mecanic util, pentru ridicarea uniformă a unui corp de masă m = 10 kg pe un plan înclinat, din punctul
inferior al planului şi până în punctul superior este Lu = 2000 J. Lucrul mecanic efectuat de către forţa de frecare este
L Ff = - 500 J. Lucrul mecanic consumat pentru ridicarea corpului este:
a. LC = 250 J b. LC = 2000 J c. LC = 1500 J d. LC = 1250 J e. LC = 2500 J
F2. Altitudinea H , la care accelerația gravitațională a unei planete, considerată o sferă de de rază R , scade de 9 ori, este
egală cu:
a. 4 R b. 3R c. 2,5R d. 2 R e. R
F3. Un glonț de masă m , care se deplasează cu viteza v = 282 m/s , pătrunde într-un copac, pe distanța d = 5 cm .
Cunoscând valoarea forței medii de rezistență întâmpinate de glonț, F rez = 8 kN , masa glonțului are valoarea:
a. 0,001 kg b. 0,01 kg c. 0,02 g d. 0,025 g e. 0,1 kg
F4. Diagrama alăturată reprezintă dependența forței care se exercită asupra unui corp de masă m = 44 ,8 kg , aflat inițial
în repaus, pe direcția și în sensul deplasării acestuia, în funcție de distanța parcursă, măsurată din punctul de plecare.
Valoarea vitezei atinse de corp, după parcurgerea distanței x = 20 m este:
a. 1 m/s
b. 2 m/s
c. 3 m/s
d. 4 m/s
e. 5 m/s
F5. O locomotivă tractează o garnitură de tren pe o suprafață orizontală, dezvoltând puterea constantă P = 45 kW .
Forțele de rezistență la înaintare sunt constante, având valoarea R = 1,5 kN . Masa trenului, locomotivă și garnitură
vagoane, este m = 75 t . Accelerația trenului, atunci când viteza sa este egală cu jumătate din viteza maximă pe care o
poate atinge, este:
a. a = 0,15 m s 2 b. a = 0,02 m s 2 c. a = 0,5 m s 2 d. a = 0,01 m s 2 e. a = 0,25 m s 2
F6. Unitatea de măsură a randamentului unui plan înclinat este echivalentă cu expresia:
Jm Ws JN sm Nm
a. b. c. d. e.
Ns Nm ms J Js
F7. Un lănţişor omogen, având lungimea  = 0,5 m , este aşezat pe marginea unei mese
orizontale, ca în figura alăturată. Se cunoaște valoarea coeficientului de frecare la alunecare
dintre lănţişor şi suprafața mesei, μ = 0,25 . Lungimea minimă x 0 a porţiunii de lănţişor,
situată pe masă, pentru care lănţişorul rămâne în repaus, este:
a. 10 cm b. 18 cm c. 0,4 m d. 41,5 cm e. 0,25 m
F8. Un corp cu masa m = 400 g este ridicat uniform, de-a lungul suprafeței unui plan înclinat, până la înălţimea h = 3 m

cu ajutorul unei forţe F orientată paralel cu suprafața planului înclinat. Lucrul mecanic efectuat de această forță este
L F = 16 ,8 J . Valoarea vitezei cu care corpul ajunge la baza planului înclinat, dacă e lăsat să cadă liber de-a lungul
suprafeţei planului, de la înălțimea h = 3 m , este:
a. 7 m/s b. 5,6 m/s c. 7,3 m/s d. 6,8 m/s e. 6 m/s
F9. Pentru a lansa pe o orbită circulară în jurul Pământului o sondă destinată explorării spațiului interplanetar trebuie
imprimată acesteia o viteză minimă, cunoscută drept ”prima viteză cosmică”. Neglijând efectele forțelor de rezistență și
cunoscând notațiile utilizate în manualele de fizică, expresia acestei viteze este:
a. v = g h ( R P + h)
b. v = g h h
c. v = g h ( R P + h) / 2
d. v = 2 g h h
e. v = 2 g h ( R P + h)
G1. În decursul istoriei geologice, Pământul a trecut prin perioade de răcire şi de încălzire a climei. Perioadele de răcire
poartă denumirea de:
a. glaciaţie b. descendenţă termică c. îngheţare d. inversiune termică e. coborâre termică

Page 1 of 8
CONCURS INTERDISCIPLINAR FIZICĂ-GEOGRAFIE
“ŞTEFAN HEPITEŞ”
23 MARTIE 2019
IX
TEORETIC

G2. Imaginea alăturată prezintă structura pe verticală a atmosferei. Distribuţia straturilor atmosferice este:
a. 1-troposfera; 2-stratosfera; 3-termosfera; 4-mezosfera; 5-exosfera
b. 1-troposfera; 2-stratosfera; 3-mezosfera; 4-termosfera; 5-exosfera
c. 1-troposfera; 2-termosfera; 3-stratosfera; 4-mezosfera; 5-exosfera
d. 1-mezosfera; 2-stratosfera; 3-termosfera; 4-troposfera; 5-exosfera
e. 1-stratosfera; 2-mezosfera; 3-termosfera; 4-mezosfera; 5-
troposfera

G3. Relieful creat sub acțiunea precipitațiilor cu caracter torențial poartă denumirea de relief:
a. deșertic b. glaciar c. gravitațional d. carstic e. pluviodenudațional
G4. Frontul atmosferic reprezentat în imagine dezvoltă, la trecerea sa, nori de tip:
a. stratus
b. altocumulus
c. cumulonimbus
d. cirrostratus
e. stratocumulus

G5. Izonefele reprezintă linii care unesc aceeași valoarea a:


a. temperaturii b. presiunii atmosferice c. precipitațiilor d. altitudinii e. nebulozității
G6. Formarea deșerturilor litorale se datorează influenței:
a. curenților oceanici b. curenților oceanici c. alizeelor d. brizelor litorale e. altitudinii
reci calzi reliefului
G7. Insula de căldură urbană este rezultatul influenței:
a. vegetației b. betonului și c. nebulozității d. vitezei mari a e. înălzirii locuințelor
abundente asfaltului atmosferice vântului
G8. Priviţi cu atenţie harta sinoptică a Europei şi distribuţia centrilor barici şi precizaţi centrul baric şi vremea impusă de
acesta în bazinul Mării Negre
a. ciclon şi vreme bună
b. anticiclon şi vreme bună
c. anticiclon şi vreme rea
d. ciclon şi vreme rea
e. anticiclon şi vreme schimbătoare

G9. Cantitatea de precipitații medii multianuale la București este de 585 mm/m 2 /an , iar la Bergen (Norvegia) este de
2250 mm/m 2 /an . Acest fapt se datorează:
a. altitudinii reliefului
b. vegetaţiei de stepă și silvostepă la Bucureşti și a pădurilor de amestec la Bergen
c. acțiunii omului
d. poziției geografice diferite și factorilor climatici diferiți
e. cantitații diferită de radiație solară primită de cele două orașe

Page 2 of 8
CONCURS INTERDISCIPLINAR FIZICĂ-GEOGRAFIE
“ŞTEFAN HEPITEŞ”
23 MARTIE 2019
X
TEORETIC

Se consideră cunoscute: g = 10 m s 2 , p 0 = 10 5 Pa , e = 1,6 • 10 -19 C și R = 8,31 J molK


F1. Într-un cilindru vertical, prevăzut cu piston etanș, care se poate mișca fără frecări, se află aer la presiunea atmosferică
normală p 0 . Pistonul are masa neglijabilă și secțiunea S = 250 cm 2 , iar temperatura aerului se menține constantă..
Inițial pistonul se află la 1,8 m deasupra bazei cilindrului. Valoarea forței necesare pentru a deplasa încet pistonul până la
1,2 m deasupra bazei cilindrului, este:
a. 1 KN b. 1,15 KN c. 1,2 KN d. 1,25 KN e. 1,3 KN
F2. Pentru micşorarea presiunii aerului dintr-un vas de volum V de la presiunea p 0 , până la presiunea p = 10 -4 p 0 , se
utilizează o pompă de vid de volum V0 Considerând temperatura constantă, numărul curselor efectuate de pompă va fi:
p 4 4 p0 V0 V0 + V
a. 10 - 4 b. c. d. 4 lg e. 10 - 4
p0 V0 + V p V V
lg
V
F3. Un mol de gaz ideal ( CV =3R/ 2 ), aflat iniţial la temperatura T1 , este supus unei o transformări descrise prin relaţia
T = a V 2 , a > 0 , mărindu-și volumul de trei ori. Căldura absorbită de gaz în această transformare este:
a. 4 RT1 b. 8 RT1 c. 10 RT1 d. 16 RT1 e. 20 RT1
0
F4. Introducând în congelator un recipient cu apă obţinem gheaţă, la t = 0 C . În timpul procesului de obţinere a gheţii:
a. masa creşte
b. densitatea rămâne aceeaşi
c. volumul creşte
d. sistemul primeşte căldură
e. creşte agitaţia termică a moleculelor
F5. Ciclul reversibil din figura alăturată este al unui gaz ideal cu exponentul adiabatic
V3
γ = 1,4 , în care ε = = 32 . Randamentul ciclului Carnot care ar funcţiona între
V1
temperaturile maximă şi minimă ale ciclului dat este:
a. 65 %
b. 70 %
c. 75 %
d. 80 %
e. 85 %
F6. Iarna, pe un drum acoperit cu zăpadă, un vehicul având puterea motorului de 60 C.P (1 C.P. = 736,5 W ) , derapează.
Masa de zăpadă, aflată la temperatura t = 0 0 C , care se poate topi ( λtop = 335 kJ/kg ) sub pneurile sale în 2 minute,
știind că doar 50 % din puterea motorului se transmite roţilor, este aproximativ:
a. 1,32 kg b. 3,42 g c. 3,42 kg d. 7,91 kg e. 11,91 kg
F7. În timpul unei furtuni s-a constatat că un nor este încărcat cu o sarcină electrică q = -8 GC . Numărul electronilor din
nor este:
a. 5 • 10 22 electroni b. 5 • 10 24 electroni c. 5 • 10 25 electroni d. 5 • 10 26 electroni e. 5 • 10 28 electroni
F8. Două metale diferite au rezistivităţile electrice la temperatura t 0=0 0 C în raportul 5 : 1 şi coeficienţii termici ai
rezistivităţilor în raportul 9 : 5 . Diferenţa dintre rezistenţele electrice ale două fire de lungimi egale, confecţionate din
cele două metale, nu depinde de temperatură. Raportul razelor secţiunilor circulare ale celor două fire este:
a. 1 b. 1,5 c. 3 d. 6 e. 9
F.9 Considerând cunoscute: masa Pământului ( M P ), masa Lunii ( M L ), constanta atracției gravitaţionale K şi
permitivitatea electrică a vidului ε 0 , sarcina electrică în exces, egală şi de acelaşi semn, pe care trebuie să le aibă
Pământul şi Luna, pentru ca forţa de interacţiune gravitaţională dintre acestea să fie echilibrată de forţa de interacţiune
electrică este:
4πε 0 KM p M L KM P M L M e. Q = 4πε 0 KM P M L
a. Q = b. Q = c. Q = d. Q = 4πε 0 P
M PM L 4πε 4 πε 0 M L
0

Page 3 of 8
CONCURS INTERDISCIPLINAR FIZICĂ-GEOGRAFIE
“ŞTEFAN HEPITEŞ”
23 MARTIE 2019
X
TEORETIC

G1. Luând în considerare categoriile de zone industriale prezentate în imagine, cea care determină o poluare intensă este:
a. în prelungire
b. în paralel
c. în bandă
d. de tip pană
e. în balanță

G2.Regiunea agricolă a climatului musonic este favorabilă culturii orezului datorită:


a. solului fertil b. anotimpurilor c. precipitațiilor d. temperaturilor e. reliefului favorabil
abundente aduse de coborâte
vânturile musonice
G3. În timp istoric clima a înregistrat fluctuații care au influențat istoria şi viața oamenilor. În evul mediu temperatura
medie a aerului a scăzut favorizând instalarea ,, Micii ere glaciare” . Cauzele acestei răciri a climei ar putea fi:
a. circulaţia generală b. precipitațiile c. emisiile de gaze d. gazele din e. scăderea activității
a maselor de aer abundente cu efect de seră categoria solare și erupțiile
clorofluorocarburilor vulcanice
acumulate în
atmosferă
G4. Valorile medii multianuale ale unui element meteorologic stau la baza întocmirii hărților climatice speciale.
Izofenele sunt izoliniile care unesc aceeași valoare a:
a. presiunii aerului b. nebulozității c. cantității de d. umidității aerului e. temperaturii
atmosferice precipitații aerului
G5. În imagine de mai jos este surprinsă cea mai mare giruetă funcțională din lume, situată în Jerez, Spania. Giruetele cu
placă ușoară sau cu placă grea sunt instrumentele cu care se măsoară:
a. intensitatea vântului

b. caracteristicile aerului

c. direcția vântului

d. presiunea aerului

e. viteza și direcția vântului

G6. În evoluția diurnă, bilanțul radiativ este:


a. pozitiv ziua, c. negativ ziua,
b. mereu pozitiv d. mereu negativ e. nu variază
negativ noaptea pozitiv noaptea
G7. Simunul se produce în:
a. Arabia b. Asia Centrală c. Kalahari d. Namib e. Sahara
G8. Gradientul termic vertical în troposferă are valoarea de:
a. 0,64 C/100m b. 6,4 C/100m c. 0,64 C/1000m d. 0,64 C/10m e. 64  C/1000m
G9. Diagramele aerologice redau:
a. distribuţia pe orizontală a parametrilor meteo
b. distribuţia temperaturii pe vericală
c. situaţia pe verticală a parametrilor meteo
d. distribuţia pe verticală a presiunii
e. distribuţia pe verticală a precipitaţiilor

Page 4 of 8
CONCURS INTERDISCIPLINAR FIZICĂ-GEOGRAFIE
“ŞTEFAN HEPITEŞ”
23 MARTIE 2019
X
TEORETIC

Se cunoaște g  10 m/s 2
F1. În timpul unei furtuni zgomotul produs de un tunet produce oscilaţii ale mediului de o anumită frecvență. Acestea se
propagă prin două straturi diferite de aer cu vitezele v1 = 5000 m/s şi v 2 = 14,2 km/s . Variația relativă a lungimilor de
undă ale oscilaţiilor care se propagă prin cele două straturi de aer este:
a. 1,84% b. 28,2% c. 2,82% d. 18,4% e. 184%
F2. O antenă de radiocomunicaţii a unei staţii meteorologice este asimilabilă unui circuit de curent alternativ format
dintr-un rezistor, o bobină de inductanţă L = 25π mH şi un condensator legate în serie. Dacă se conectează antena la o
sursă de tensiune alternativă cu valoarea efectivă a tensiunii U = 100 V se constată că, la rezonanță, puterea activă
disipată are valoarea P = 10 W . Valorile rezistenței și reactanței capacitive ale antenei, sunt:
a. 1 kΩ ; 25 Ω b. 1 kΩ ; 2,5 kΩ c. 2,5 kΩ ; 1 kΩ d. 500 Ω ; 25 Ω e. 1,5 Ω ; 2,5 Ω
F3. O coardă fixată la ambele capete, cu lungimea L = 60 cm este pusă în oscilație, prin ciupire, emițând sunete proprii,
pentru care armonica a treia are frecvența ν = 150 Hz . Lungimea de undă a primei armonice și viteza de propagare a oscilațiilor în
coardă au valorile:
a. 0,6 m; 60 m/s b. 1,2 m; 60 m/s c. 0,6 m;15 m/s d. 1,2 m; 30 m/s e. 1,2 m; 15 m/s
F4. Un pendul gravitațional bate secunda la nivelul mării. Același pendul, situat într-un satelit care orbitează Pământul, la
o altitudine h = 3R P , va avea o perioadă de oscilație:
a. de 2 ori mai mare b. de 4 ori mai mare c. de 2 ori mai mică d. de 4 ori mai mică e. de 3 ori mai mică
F5. Un circuit serie RLC serie de curent alternativ are rezistența R = 2 Ω . Factorul de calitate al circuitului este Q  2 .
Impedanța caracteristică a circuitului este:
a. 12  b. 8  c. 5 Ω d. 4 Ω e. 2,66 
F6. Pentru a mări reactanța inductivă a unei bobine ideale în curent alternativ se procedează astfel:
a. se micșorează frecvența sursei
b. se mărește tensiunea aplicată bobinei
c. se micșorează numărul de spire ale bobinei
d. se micșorează lungimea înfășurării bobinei
e. se micșorează aria suprefeței transversale a cadrului bobinei
F7. Notațiile fiind cele cunoscute în manualele de fizică, la rezonanța unui circuit serie RLC, produsul dintre capacitatea
condensatorului și inductanța bobinei se poate aproxima și exprima prin relația:
1 1 1 1 1
a. L • C = 2 b. L • C = 2 c. L • C = 2 d. L • C = 2 e. L • C =
2gω0 4gω0 2gν0 4 gν0 4ν02
F8. Un circuit paralel RLC este alimentat de la o sursă de tensiune alternativă. Raportul puterilor activă, respectiv
reactivă este P/Pr = 4,5 , iar între cele două reactanțe există relația X L / X C = 2 . Raportul X C / R are valoarea:
a. 1,25 b. 1,5 c. 2,25 d. 2,5 e. 2,75
F9. Într-un circuit serie RLC, X L = 4 X C . Dacă se modifică frecvența tensiunii de alimentare astfel încât defazajul între intensitatea
curentului și tensiune sa aibă aceeași valoare în modul, atunci raportul celor două frecvențe este:
1 1 1 1 1
a. b. c. d. e.
2 4 5 6 8
G1. Ciclonii tropicali se formează între 5 și 150 latitudine nordică și sudică datorită:
a. încălzirii excesive a oceanului
b. încălzirii globale
c. încălzirii maselor de aer de pe continent
d. mișcării excesive a maselor de aer
e. răcirii excesive a oceanului
G2. Selvas este un termen utilizat pentru:
a. pădurea de b. pădurea c. pădurea de d. pădurea galerie e. pădurea musonică
conifere ecuatorială foioase

Page 5 of 8
CONCURS INTERDISCIPLINAR FIZICĂ-GEOGRAFIE
“ŞTEFAN HEPITEŞ”
23 MARTIE 2019
X
TEORETIC

G3. Climatul din regiunea marcată pe hartă cu litera D este:


a. ecuatorial
b. mediteraneean
c. musonic
d. subecuatorial
e. tropical-arid

G4. Musonii sunt vânturi periodice ce bat în Peninsula:


a. Florida b. Iberică c. India d. Scandinavă e. Taimâr
G5. Valul tsunami generat de cutremurul din data de 26 decembrie 2004 nu a afectat direct Insula:
a. Capului Verde b. Maldive c. Phuket d. Sri Lanka e. Sumatra
G6. În mediul ostil al Deșertului Namib cresc plante care fac parte din categoria celor numite:
a. acidofile b. anaerobe c. hidrofile d. hidromorfe e. xerofite
G7. Fenomenul de deșertificare a atras atenția opiniei publice mondiale în anii ’70, când în teritoriul semiarid situat în
sudul Saharei s-au înregistrat câteva perioade cu secete puternice, care au produs numeroase pierderi de vieți omenești,
foamete și migrații. Acest teritoriu se numește:
a. Ciad b. Kalahari c. Namib d. Sahel e. Sudan
G8. Regiunea marcată cu nuanţa mai intensă pe harta de mai jos prezintă un risc ridicat pentru:
a. cicloni tropicali
b. deşertificare
c. fenomenul El Niño
d. inundaţii
e. tornade

G9. Din categoria plantelor hekistoterme face parte:


a. palmierul b. arborele de c. mesteacănul pitic d. cactusul e. stejarul
cauciuc

Page 6 of 8
CONCURS INTERDISCIPLINAR FIZICĂ-GEOGRAFIE
“ŞTEFAN HEPITEŞ”
23 MARTIE 2019
X
TEORETIC

Se consideră cunoscute: c = 3 • 10 8 m/s , e = 1,6 • 10 -19 C , 1 eV = 1,6 • 10 -19 J , me = 9,1 • 10 -31 kg , R = 1,097 • 10 7 m -1
şi h = 6,62 • 10 -34 Js
F1. O riglă cu lungimea  0 = 1m se mișcă solidar cu o rachetă care se deplasează în Cosmos cu viteza v = 0,8c .
Contracția riglei este:
a. 0,3 m b. 0,4 m c. 0,5 m d. 0,6 m e. 0.7 m
F2. Durata unui eveniment petrecut într-o rachetă care se deplasează cu viteza v = 0,8 c este măsurată și dintr-un
laborator de cercetări, aflat pe Pământ. Rezultatul măsurătorilor din laborator arată că acel eveniment a durat Δt = 0,5 h .
Durata evenimentului, măsurată în sistemul de referință legat de rachetă este :
a. 7 min b. 8 min c. 17 min d. 18 min e. 27 min
F3. Energia cinetică a unor electroni relativiști este de 2 mai mare decât energia de repaus a acestora. Viteza de deplasare
a electronilor este:
a. 0,54 c b. 0,64 c c. 0,74 c d. 0,84 c e. 0,94 c
F4. Un electron este accelerat sub o diferenţă de potenţial U . Valoarea diferenţei de potenţial pentru care viteza
electronului are valoarea 0,16 • 10 8 m/s este:
a. 728 V b. 72,8 V c. 7,28 kV d. 72,8 kV e. 728 kV
F5. Energia cinetică până la care poate fi accelerată o particulă , a cărei masă de repaus este m0 = 6,5 • 10 -27 kg ,
cunoscând variația relativă a masei particulei, , este:
a. 5,85 • 10-12 J b. 55,8 • 10 -12 J c. 58,5 • 10 -12 J d. 58,5 • 10 -11 J e. 585 • 10 -12 J
F6. Pentru un metal necunoscut, supus unui experiment de emisie fotoeletrică, lungimea de undă de prag este
λ0 = 275nm . Lucrul mecanic de extracție pentru un electron din acest metal
și viteza maximă a fotoelectronilor extrași de către radiația cu lungimea de
undă λ = 180 nm au valorile aproximativ egale cu:
a. L = 4,5 eV; v = 9,2 • 105 m/s
b. L = 2,5 eV; v = 9,2 • 105 m/s
c. L = 4,5 eV; v = 3,2 • 105 m/s
d. L = 9,2 eV; v = 4,5 • 105 m/s
e. L = 3,5 eV; v = 0,2 • 105 m/s

F7. O placă de cesiu emite fotoelectroni numai dacă:


a. lungimea de undă a radiației incidente pe placă are o valoare mai mare decât lungimea de undă de prag pentru cesiu
b. frecvența radiației incidente pe placă are o valoare mai mare decât lungimea de undă de prag pentru cesiu
c. energia fotonului incident este mai mare sau cel puțin egală cu lucrul mecanic de extracție pentru cesiu
d. aceasta face parte dintr-un circuit electric
e. lungimea de undă a radiației incidente pe placă are o valoare mai mare decât frecvența de prag pentru cesiu
F8. Valorile pentru cea mai scurtă lungime de undă și cea mai mare lungime de undă a liniilor spectrale din seria Lyman
(indicele numeric al seriei spectrale este k = 1 ) sunt aproximativ egale cu:
λmin = 364,4 nm; λmin = 819,9 nm λmin = 91,1 nm; λmin = 97,54 nm; λmin = 102,87 nm;
a. b. c. d. e.
λmax = 655,92 nm λmax = 1874 nm λmax = 121,5 nm λmax = 121, 46 nm λmax = 655,92 nm
F9. O placă de litiu cu lucrul mecanic de extracție L ex = 3,88 • 10 -19 J , este iradiată cu radiații de lungime de undă
λ = 300 nm . Energia cinetică maximă a fotoelectronilor emiși este aproximativ:
a. 1,6 • 10-19 J b. 2,24 • 10-19 J c. 2,74 • 10 -16 J d. 2,74 • 10 -17 J e. 2,74 • 10 -19 J
G1. Deși cu nuanțe climatice diferite ca urmare a desfășurării în latitudine, longitudine și altitudine, Carpații au climă:
a. temperat oceanică b. temperat continentală c. temperat boreală d. subtropicală e. subpolară
G2. Desemnează particularitățile climatice ale unui teritoriu mic, determinate de influențele unora dintre factorii
geografici:
a. mediu climatic b. climat azonal c. climat zonal d. microclimat e. paleoclimat

Page 7 of 8
CONCURS INTERDISCIPLINAR FIZICĂ-GEOGRAFIE
“ŞTEFAN HEPITEŞ”
23 MARTIE 2019
X
TEORETIC

G3 Regimul hidrologic al fluviului prezentat în diagramă aparține fluviului:


a. Peciora
b. Pad
c. Vistula
d. Garrone
e. Volga

G4. Groenlanda, teritoriu autonom danez, prezintă o clima rece, polara, iar Peninsula Scandinavia, aflata aproximativ la
aceeași latitudine, prezinta o clima mai blânda temperat-oceanică si subpolară. Precizați o cauza a acestui fapt.
a. Curentul b. prezența Munților c. vănturile de vest d. prezenta pădurilor e. influența
Atlanticului de Nord Scandinaviei care bat in in Scandinavia activităților
si Curentul Scandinavia antropice din
Groenlandei Scandinavia
G5. Temperaturile scăzute ale apei Mării Negre la adâncimi de sub -200 m se datorează și împiedicării pătrunderii
radiației solare, cauzată de:
a. dezvoltărea biomasei în stratul de suprafață
b. extinderea platformei continentale a Mării Negre
c. precipitațiile reduse din climatul temperat continental
d. acțiunea Crivățului din timpul iernii
e. deplasarea maselor de aer în regiunea Mării Negre
G6. Instrumentul meteorologic care permite determinarea adâncimii de înghet a solului este:
a. higrometru b. termometru c. chiciurometru d. glaciometru e. gelivmetru
G7. În România distingem mai multe etaje și nuanțe climatice care se datorează în primul rând dispunerii latitudinale și
altitudinale, dar sunt cauzate și de influențele climatice exterioare.Regiunea prezentată mai jos prezintă influențe:
a. de ariditate
b. scandinavo-baltice
c. pontice
d. oceanice
e. submediteraneene

G8. În graficul alăturat este surprins un tip de vânt. Acesta se numește:


a. crivăț
b. vânt de vest
c. foehn
d. alizee
e. muson de vară

G9. La nivelul României,valorile radiației solare sunt diferite, astfel încât este o diferență de temperatură medie anuală de
2 - 2,5  C în nordul țării față de sud .Această diferență se datorează
a. influențelor b. vânturilor c. extinderea în d. poziției geografice e. vegetației
climatice latitudine

Page 8 of 8

S-ar putea să vă placă și