VIII-1

Un amortizor diferit
a Pană la P > Pc pistonul nu se comprima. 0.5p
Fc = Pc A 0.5p
Fc = k1 ∆lc . 0.5p
∆lc = Fc /k1 = 40m 0.5p

b Cand F > Fc forta poate fi scrisa sub forma: F = Fc + ∆F 0.5p

Presiunea este scrisa asemanator: P = Pc + ∆P 0.5p

Relatia dintre ∆P si ∆F este ∆F = −∆PA, semnul negativ provine din faptul ca forta 0.75p
aceasta se opune fortei de rezistenta cauzata de lichid.
Prelucrare relatie finala: ∆P = −α∆V = −αA∆x = −∆F/A, de unde: ∆F = αA2 ∆x 0.75p

Deci ∆F = k2 ∆x, unde k2 = αA2 , exact ca un resort. 0.5p

c Din moment ce d < ∆lc pistonul inca nu se comprima si doar resortul k1 opune 5p
rezistenta.
F = k1 d = 125kN 3.5p

d Actiunea fortei poate fi impartita in doua parti: F≤Fc si F > Fc 0.75p

Pentru prima parte doar resortul k1 se comprima, iar pe a doua si resortul k1 si 1.5p
pistonul cu constanta echivalenta k2
Ansamblul celor doua resorturi pe a doua portiune duce la o constanta ks = kk11+k
k2
2
= 0.75p
75kN/m

Forma generala a fortei cu ∆l alungirea totala: 2p

F = k1 ∆l pentru ∆l < ∆lc
F = Fc + ks (∆l − ∆lc ) pentru ∆l > ∆lc
Graficul corect ca in figura 1. 1.5p

e Pentru subpunctul e, aria de sub grafic reprezintă energia totală preluată de amorti- 1p
zor s, i o putem ı̂mpărt, i ı̂n două părt, i.

Energia absorbită pană la ∆lc este E1 = k1 ∆lc 2 /2 = 100MJ 1p

Energia care mai trebuie absorbită este E2 = E − E1 = 7.5MJ s, i reprezintă aria 1p

trapezului dintre lungimea critică s, i lungimea pană la oprire (lc s, ilo pe grafic).

Notam cu ∆xo = ∆lo − ∆lc si putem scrie: 2p

E2 = ∆xo (Fc + Fc + ks ∆xo )/2 de unde ∆xo = 1.483m
 VIII-2

Figura 1: Panta fortei scade dupa ∆lc din moment ce ks < k1 . Pentru subpunctul e, aria de sub grafic
reprezinta energia totala preluata de amortizor si o putem imparti in doua parti.

f Din moment ce energia E1 de la subpunctul anterior a fost absorbită doar de resort, 1p

este evident ca aceasta va fi redata inapoi trenului.
∆F = ks ∆xo , forta peste Fc necesara pentru deplasarea amortizorului. 1p
Comprimarea pentru fiecare resort in parte: ∆l10 = ∆F/k1 = kk12+k
∆xo
2
= 0.89m 1p
k1 ∆xo
∆l20 = ∆F/k2 = k1 +k2 = 0.59m

Energia din piston E20 = 0.033MJ 2p

E20
Fractia f = = 0.3%, deoarece presiunea critica este foarte mare, pistonul se
E
comprima putin si absoarbe putina energie.
 VIII-3
Calorimetrie in vacanta

a Notam cu t0 = 0◦C.
Qcedata = Pτ1 1p
Q primita = m1 cg (t0 − t1 ) + m1 λ + m1 ca (t2 − t0 ) 4.5p
m c (t −t )+m λ +m1 ca (t2 −t0 )
Calculul efectuat corect si valorea finala: P = 1 g 0 1 τ11 = 221.11W 1.5p

b Q0cedata = Pτ2 = 1194kJ 1.5p

Q0primit = C(t3 − t1 ) + m1 [cg (t0 − t1 ) + λ + ca (t3 − t0 )] 2.5p
Q0cedata −m1 [cg (t0 −t1 )+λ +ca (t3 −t0 )]
C= t3 −t1 = 14240J/K 4p

c In recipientul de la subpunct b se afla o piatra si 2kg de apă la t3 peste care se adauga 1p

4 pietre la t1 .
căldura care poate fi cedata pană la t0 este: Qc = C(t3 − t0 ) + m1 ca (t3 − t0 ) = 1.5p
339600J
căldura care poate fi primita de 4 pietre pană la t0 : Q p = 4C(t0 − t1 ) = 569600J 1.5p
căldura maxima care poate fi cedata de apă prin inghet, are: Qg = m1 λ = 667000J 1.5p
Compararea căldurilor: Qg > Q p > Qc sugerează ca doar o parte din apă se topeste. 2.5p
Q −Q
Aceasta cantitate fiind: m0g = p λ c = 0.686kg
La final in recipient se afla 5 pietre, gheat, ă cu masa m0g = 0.686kg si apă cu masa 2p
m0a = 1.314kg

d Energia potent, ială datorată căderii unui corp cu masă mx este E p = mx gh unde h 1p
este distant, ă pe care cade.
Aceasta energie este egala cu căldura necesara topirii unui paralelipiped de gheat, ă 1p
cu dimensiunile axbxh.
Qabs = abhρλ 1p
mx = abρλ
g = 15075kg 1p
Discutie despre masa prea mare. 1p
 VIII-4
Protectia muncii
Notă: S-au luat ı̂n considerare s, i metodele diferite de deterimare a momentelor s, i s-au oferit
punctaje part, iale pentru determinarea brat, elor fort, ei.

a Momentul scândurii: Ms = Mg(l − L/2) = 900Nm 1p

Momentul lui Tonto: MT = mg(L − l) = 750Nm 1p
Din compararea momentelor rezultă ca Tonto este in sigurant, ă. 1p

b Notam cu lmin lungimea minima necesara ca Tonto sa fie in sigurant, ă la marginea 2p

scândurii. Momentele in acest caz sunt egale.
Momentul scândurii: Ms = Mg(lmin − L/2) 1p
Momentul lui Tonto: MT = mg(L − lmin) 1p
lmin = L(2m+M)
2(m+M) = 2.66m 2p

c Momentul scândurii: Ms = Mg(l − L/2) = 900Nm 2p

Momentul lui Tonto cand are sacul: MT = (m + msac )g(L − l) = 875Nm 2p
Din compararea momentelor rezultă ca Tonto este in sigurant, ă. 1p

d Densitatea liniară a nisipului λ = DL/Lv1 == D/v1 = 0.5kg/m s, i observat, ia că din 2p

momemnt ce nisipul se distribuie uniform, acesta va fi considerat că fiind parte din
scândură.
Momentul scândurii: Ms = (M + DL/v1 )g(l − L/2) = 915Nm 2p
Momentul lui Tonto: MT = (m + m1 − DL/v1 )g(L − l) = 912.5Nm 2p
Din compararea momentelor rezultă ca Tonto este in sigurant, ă. 1p

e Observat, ii legate de schimbarea densităt, ii liniare datorată schimbării vitezei, de cen- 4p

trul de masă al nisipului aflat ı̂n acelas, i loc cu al scândurii, de faptul că nisipul căzut
când Tonto stă pe loc act, ionează că un corp de masă m0 = Dt = 2kg s, i de momentul
acestui corp.
Momentul scândurii: Ms = (M + DL/v2 )g(l − L2 = 930Nm 1.5p
0
Momentul lui Tonto si al nisipului m : MT = (m + m2 − DL/v2 − m )g(L − l) + 2.5p 0

m0 gx = 937.5
Din compararea momentelor rezultă că Tonto va cădea, dar din fericire tot nisipul 1p
aruncat până acum ı̂l salvează.

Barem propus de:

Stefan Codreanu si Daria Radu