Valentin Vasilică Tufan Calculul roţii Curtis

CAPITOLUL 3
CALCULUL ROŢII CURTIS

3.1 Determinarea punctului de intrare in ajutaje:

Dintr- un calcul precedent s-a obţinut Δp = 4bar.

Cum presiunea de intrare in turbina este po = 90bar, presiunea la intrare in ajutaje este:
p'0 = po-Δp = 90-4 = 86 bar

3.2 Determinarea debitului care circula prin ajutaj:

Δm = k* m *h0
unde k = 0.005...0.02
=> Δm = (0.005...0.002)*293.73
Δm =(1.468...5.874)t/h
sau Δm =0.41 kg/s= 2.124 t/h

3.3 Alegerea căderii pe treapta de reglaj:

Treapta de reglare de la admisie are un diametru mai mare decât următoarele trepte,
pentru a prelucra o cădere mai mare. Pentru o roata tip Curtis, căderea pe treapta este cuprinsa
intre: 170...380 KJ/Kg.
Se alege htr = 248 KJ / Kg
Se alege gradul de reactiune pe treapta pt:
ρ t= (0.1...0.12) aleg ρ t = 0.12
ρ= ρ 1 + ρ fix+ ρ 2
Gradul de reactiune se distribuie pe palete astfel:
- pepalete mobilel(P.M.l):
ρ = ρ t/4 = 0.12/4 = 0.03
- pe palete fixe (P.F.):
ρ t = ρ t/3 = 0.12/3 = 0.04
- pe palete mobile 2 (P. M.2):
ρ 2 = ρ t-(p1+ ρ fix) => ρ 2 = 0.12 - (0.003 + 0.004) = 0.05
ρ 2 = 0.05

13
Valentin Vasilică Tufan Calculul roţii Curtis
Căderile prelucrate de ajutaje si şirurile de palete sunt:
ha = (l -p,)htr = (l - 0.12)*248 = 218.24 KJ / Kg
hp1 = ρ1* h * tr = 0.03*248 = 7.44 KJ / Kg
hpfix = ρ flx * htr = 0.04*248 = 9.92 KJ / Kg
hp2 = ρ2 * htr = 0.05*248 = 12.40 KJ / Kg

3.4. Calculul dimensiunilor ajutajelor:

La distanta ha = 218.24 KJ / Kg de intrare in turbina la io = 3468 KJ / Kg se obţine

intersecţia cu izobara pi = 44.5bar. Entalpia teoretica la intersecţia cu pi = 44.5 bar este:
i'ist = iu = 3249.76 KJ/Kg
Se determina raportul critic βcr:
p1 44.5
βcr    0,5174  0,546
p1' 86

Secţiunea de ieşire
Ecuaţia de debit este:

2  218.24 103 m V1  0  S1  C1  a   a    D1  I a   c1  sin  lef

c1t = calculează viteza
periferica cjt:

c1t = 2ha => c1t = 2  218.24 10  660.66m / s = 660.66 m / s

3

Se presupune o valoare pentru lungimea ajutajului la] care, pentru turbine mici, variază
intre 10...15 mm. Din diagrama lui Jivitchi:
ϕ = f (ct, Ia1) se găseşte ϕ= 0.938 - coeficientul de reducere a vitezei in ajutaje
Se calculează viteza reala
C1= ϕclt => C1 = 0.938 * 660.66 = 619.69 m / s
Se determina pierderea in ajutaje
Δha: Δha = (l-ϕ2)ha => Δha = (1-0.9382 )*218.24 = 26.22 KJ / Kg
Corespunzător acestei pierderi in ajutaje se obţine entalpia reala
i13: i13 = i13 + Δha = 3249.76 + 26.22 ¡13 = 3275.98 KJ/Kg
La p1= 44.5 bar si i13= 2375.98 KJ / Kg
volumul specific corespunzător este:
V1= 0.067 m3/kg
Se apreciază diametrul cu ajutorul raportului de viteze x = 0.22
u = xc1 =0.22619.69= 136.33 m/s

14
Valentin Vasilică Tufan Calculul roţii Curtis
Se propun elementele geometrice ale ajutajului: - unghiul aief = 17...20 0 aleg 18° -pasul
ta= 30...40 mm aleg 38 mm -grosimea muchiei s = 0.5...1.5 mm aleg 1 mm
Se determina gradul de admisie E:
mo*V1 82  0.067
 a    0.0107  1.07cm
0 D1c1 sin  lef 0.981  3.14  0.8679  619.69  sin18 

=> ε0pt = 0.31 , unde m0= 81.59 Kg / s = 82 Kg / s

la1  0, 0107
Se calculează: lal    0,31 = 0.0345m = 34.5mm
apt

Cu noul la1 determinat si la viteza periferica determinata se găseşte un nou coeficient de

reducere a vitezei in ajutaj:
ϕ= 0.953
Se determina abaterea a:

Se determina numărul de ajutaje za:

aleg za = 22 ajutaje

Se recalculează ta:

Se determina lăţimea ajutajuiui Ba: Ba = (1...1.5), ta = (38.42...57.63) mm

aleg Ba = 40 mm
Se distribuie ajutajele pe sectoare in felul următor: - primul sector preia
40...60% din total:
I —>12 ajutaje
II —> 5 ajutaje
III —> 3 ajutaje
IV —> 2 ajutaje
unde s-a considerat un număr de j = 4 sectoare.
Se calculează unghiul geometric al ajutajelor:

15
Valentin Vasilică Tufan Calculul roţii Curtis
Se calculează lărgimea canalului de ieşire b1: b1 = tasin α1o-s=> b1 =37.93  0.3353- 1 =
11.721 mm
II. Secţiunea minima:

unde v'o = 0.0385 m3 / Kg

p'0 = 86 bar = 86*105N/m2

Iam =Ia1= 34.5 mm = 34.5 * 10 -3 m

Se determina lungimea partii divergente L:

L = 2.286 mm, γ=5°, L < 5 mm nu convine

Aleg L = 5 mm si obţin tg γ = 0.04 => γ = 2.29°

3.5. Diagrama de viteze si calculul paletelor :

Se caută obţinerea unei evazari continue crescătoare fara a depasi 8°, astfel incat pentru:
P.M.l: γ<4°
P.F.: γ < γ f<6°
P.M.2: γ f< γ e<8°
Se alege lăţimea paletilor in funcţie de putere:
Pe = (10...25)MW Bp = (30...40) mm
Pe=25MW Bp=40mm

Calculul triunghiului I de viteze

Se cunosc:
c1 = 619.61 m / s
αlef = 18°
u = 136.33 m / s
wia = c1sinα1=>w1a = 619.69 sin 18°= 191.49 m/s
α1= αlef = 18° => wlu = 619.69 cos 18° - 136.33 = 450.03 m/s

16
Valentin Vasilică Tufan Calculul roţii Curtis

Fig. 3.1. Schema triungiului I de viteze

Se propun elementele pentru triunghiul II de viteze

-unghiul β2ef=p-(0...3)oβ2ef=23o
- lungimea paletei M1 la intrarea lp11:
lp11 = Ui + 0.003 * Di = 0.0345 + 0.003 * 0.8679
lp11 = 0.0371 m
- unghiul de evazare γ1 = (0...4) ° ~ 3°
- lungimea paletei P.M.l la ieşire;
lp21 = lp11 + 2* Bp.tg γ1=> lp21 = 0.0371 + 2 * 40 * 10 -3 *tg3° = 0.0412
- lungimea medie lp1
w12 l pl1  l p 2 0.037  0.412
l pl    0.03915m  39.15 mm
2 2 2

Se calculează coeficientul de reducere a vitezei in palete:

Ψ1=kβ*kw k1 *kϕ
unde: kβ= f(β1 + β2ef ) = f(23° + 23°) = f(46°) = 0.882
kw = f(w1) = f(490.08) = 1.002
1, 6 1, 6
ki = f(lp) = 1- l  1  0.959
p1 39.15

kϕ==f((ϕ1) = f(0.03) = 0.831

Se calculează viteza la ieşirea din palete w2:

17
Valentin Vasilică Tufan Calculul roţii Curtis
Pierderea in paletele Ml, Ahp este:

Se determina entalpiile teoretice si reale:

ict = ip - hp1 3275.98 - 7.44 = 3268.54 KJ / Kg
ic = iot- Δhp1= 3268.54 - 39.46 = 3308 KJ / Kg Având entalpia reala ic, se pot determina:
- volumul specific v21= 0.070m3 / Kg
- presiunea p21 =3.5 bar

Calculul paletelor mobile I

Se face un calcul aproximativ:

m0=m1=9Kg/s

sin β2ef =0.39721 => β2ef = 23.40° = β2efcalc

β2ef calc =β2ef propus , β2ef propus = 23

Se recalculează cu β2ef = β2efcalc= 23.40° :

kβ,Ψ1 , w2 , Δhp1 , ic , lp21
kβ = f(β1 +β2et) = f(23° + 23.40°)
kβ = 0.883 kw= 1.002 k1 = 0.959 kϕ = 0.981
Ψ1 = 0.832
μp = 0.9

ic = 3308 KJ / Kg

18
Se stabilesc elementele geometrice ale profilului:
β1concex= β1 + (3...5)° =>β1convex = 23° + 3° = 26°
β1concav = β1convex + (0...10)° = 26° + 4° = 30°
s
t p1
Sin P2concav = sin β2ef + => β2concav = 24.70°
unde β2ef = 23.75° ; tpl = 0.6 *BP = 0.6 * 40 = 24 mm si s = 0.5
Se recalculează raza de curbura a paletei R:

t p1 propus 24
Se calculează kt=   1.0647
R 22.54

Se compara cu kt = f (β1concav + β2ef) = f(30° +23.40°) =>kt = f(53.40°) e [1; 1.22]

kt se incadreaza in intervalul rezultat din diagrama.

Definirea triunghiului II de viteze

Fig. 3.2. Schema triunghiului II de viteze

Se cunosc: w2 = 420.18m/s
β2 = 24.4°
u = 136.33 m / s
Se calculează trigonometric:
c2u = w2cos β2 - u => c2u = 420.18 * cos 23.4° -136.33 = 249.29 m / s
c2a = w2sin β2 => c2a = 420.18 * sin 23.4°= 166.87 m / s
c2 a
α2 = arct g c => α2 = 33.79°
2u

c 2a 166.87
c2  sin   sin 33.79  C
2

Se propun elementele pentru triunghiul III de viteze

- unghiul α'lef:
α'lef =α2-(1..4)° => α'lef= 33.79° - 3.79° = 30°

19
- lungimea paletei fixe P. F. la intrare:
lplf = lp21 + 0.003 * D1=> Iplf = 0.0411 + 0.003 * 0.8679 = 0.0437 m
- unghiul de evazare γf: γf= (4...6)0 γf=5°
- lungimea paletei fixe P.F. la ieşire
l2pf= lplf+ 2*Bp*tg γf = 0.0457 + 2*40* 10"3 * tg 5° => l2pf = 0.0506 m
- lungimea medie lPf:
l p1 f  l p 2 f 0, 0437  0, 0506
  l pf  0, 04715m  47,15mm
Ipf= 2 2

Se calculează coeficientul de reducere a vitezei in palete:

Ψf = kβ * kw * k1 * kγ unde:
kβ= f(α2 + α'lef)=> kβ = f(33.79° + 30°) = f(63.79°) => kβ = 0.909
kw = f(c2) = f(300.04) => kw = 1.0195
1.6 1.6
 1  0,966
l pf 47.15
k1=1-
kϕ = f(Ψf) = f(0.04) = 0.982
=> Ψf = 0.909 * 1.0195 * 0.966 * 0.982 = 0.879 Se calculează viteza la ieşire din paletele
fixe c'1:

c1'   f 2hpf  c22  0,879  2  992 103  300.042  291.35 m / s

Pierderea in paletele fixe Δhpf se determina astfel:

 c2 
 
2 



hpf  (1   2f )  hpf  2   h pf  1  0.8792  992 103 
300 
2 

 12.48 KJ / Kg


Se determina entalpia teoretica si cea reala care corespund punctului D:

iDt = ic - hpf = 3308 - 9.92 = 3298.08 KJ / Kg
iD = iDt + ΔhPf = 3298.08 + 12.48 = 3310.56 KJ / Kg
Se citeşte izobara care trece prin iot si se găseşte p 2f = 42.5bar, corespunzător entalpiei iD
se citeşte volumul specific v2f = 0.073 m3 / Kg

Calculul paletelor mobile II

Se face un calcul aproximativ:
'
m0  v2ef 81.59  0.073
sin  lef    0.4887
 f    D1    c  l p 2 f 0.978  3.14  0.8679  0.31 291.35  0.0506

l p 2 f  l p1 f 0.0506  0.0437 7
unde r  tg f   arctg  0.4887
2B p 2  40 10 3

 f  12  5 2f 
α'lef calc = 29.25°

20
α’ lef propus-= 30
Pentru α'lef = 29.25° se recalculează elementele paletei fixe:
Ψf = kβ * kw * k1* kϕ unde:
kβ = f(α2 + α'lef) => kβ = f(33.79° + 29.25°) = f(63.04°) => kβ = 0.906 kw= 1.0195
k1= 0.966
kϕ = f(Ψf) = f(0.04)= 0.982
Ψf = 0.906*1.0195*0.966*0.982 = 0.878

Pierderea in paletele fixe AhPf se determina astfel:

Se determina entalpia teoretica si cea reala care corespund punctului D:

IDt = ic - hpf = 3308 - 9.92 = 3298.08 KJ / Kg
iD = iDt+ Δhpf = 3298.08 + 12.58 = 3310.66 KJ / Kg
p2f = 42bar,
v2f= 0.073 m3/Kg

Se stabilesc elementele geometrice ale profilului:

α2convex = α1+ (3...5)° => α2ccmvex = 33.79° + 4.21° =38°
α2concav = α2 concav + (0... 10)° = 38° + 7° = 45°
Se apreciază in prima aproximaţie:
tpf~0.5*Bp tpf= 0.5*40 = 20 mm s = 0.5mm
Se calculează:
sin α'1 concav = sin 29.25° + 0.5/20 => α'1 coricav = 30.99°
Se calculează raza decurbura Rf:

t pfpropus 20
Se calculează kt  Rf

25.56
 0, 782

21
 Se compara cu kt = f(α2concav + α’ 1) = f(30° + 23.40°) => kt = f(75.25°) e [0.81; 1.02] care
nu intra in intervalul diagramei pentru unghiul 75.25°.
Se propune kt = 1. Se determina un nou tpf-:
t'pf=kt*Rf= 25.56 mm

α’lconcav=43.17°C

Definirea triunghiului III de viteze

Fig. 3.3. Schema triungiului III de viteze

Se cunosc:
c'1 = 291.01 m/s
α'lef=29.25°
u = 136.33 m / s
Se calculează:
w'lu = c'1*cos α'1- u
w'lu= 291.01*cos 29.25 - 136.33 = 117.57 m / s
w'la = c'1*sin α'1*291.01 *sin 29.25 = 142.19 m / s
Se propun elementele pentru triunghiul IV de viteze

-unghiul β'ef:

- lungimea paletei mobile P.M.2 la intrare :

lp12=lp2f+0,003*D1 Ip12=0.0506+0.003 0.8679=0.0532m
- unghiul de evazare γ2:
γ2 = (6...8)° γ2=7°
- lungimea paletei mobile P.M.2 la ieşire:
1p22 = lp12 + 2*B2*tg γ2 = 0.0532 + 2*40* 10 -3 tg 7° => lp22 = 0.0630 m

- lungimea medie 1 p2 :

Se calculează coeficientul de reducere a vitezei in palete:

Ψ2 = kβ*kw*k2*kϕ unde:
kβ = f(β'1 + β'2ef) => kβ = f(50.410 + 40°) = f(90.41 °) => kβ = 0.937
kw = f(w'1) = f( 184.51) => kw = 1.0262
1.6 1.6
k1  1   1  0,972
l p2 58.1

kϕ= f(Ψ2) = f(0.05) = 0.983 => Ψ2 = 0.937*1.0262*0.972*0,983 = 0.918

Se calculează viteza la ieşire din palete:

Pierderea in paleta mobila P.M.2, Ahp2 se determina astfel:

Se determina entalpia teoretica si cea reala din punctul E, aflând presiunea la

intersecţia izobarei cu punctul de entalpie teoretica si volumul specific corespunzător entalpiei
reale:
ia = îd - hp2 = 3310.66 - 12.4 = 3298.26 KJ / Kg
iE = iEt + Ahp2 = 3298.26 + 4.62 = 3302.88 KJ / Kg
Se citeşte izobara care trece prin ia si se găseşte P22 - 40bar, corespunzător entalpiei Ie
se citeşte volumul specific V22 = 0.076 m3 / kg.

Calculul paletelor mobile III

Se calculează:

Unde β’2ef ≠ β2ef propus=32.28°C

Se observa β’2efcalc=β’2efpropus
β’2efpropus=40°C
Pentru β’2ef =32.28°C se recalculează
kβ= f(β'2ef +P'm) = f(50.410 + 32.28°)
kβ = 0.928 kw= 1.0262 k1 = 0.972 kϕ= 0.983
Ψ2= 0.909 μp = 0.978
w'2 = Ψ2

γf=5°=>γf<γ2<8
Se stabilesc elementele geometrice ale profilului:
β' lconvex = β’ 1 + (3...5)° => β lconvex = 50.41°+3.59°= 54°
β’ lconcav = β lconvex + (0.... 15)° = 54° + 6° = 60°
s
t p2
sin β’2cmcav=sinβ’2ef + -> β’2eoncav =33.13°
unde tP2 = Bp = 40 mm si s = 0.5

Se recalculează tp2 cu formula lui Brilling:

tp2calc = 20.58mm ≠ tp2propus = 40mm

Pentru tp2 = 20.58 mm se recalculează:
s
sin β’2cmcav=sinβ’2ef  t -> β’2eoncav = 33.94°
p2

Definirea triunghiului IV de viteze

Fig. 3.4. Schema triunghiului IV de viteze

Se cunosc:
w'2 = 220.5 m / s
β'2= 32.28°
u = 136.33 m / s
Se calculează trigonometric:
c'2u = w'2 cosβ'2 -u => c'2u = 220.5 * cos32.28° -136.33 = 50.09 m / s
c'2a = w'2 sinβ'2 => c'2a = 220.5 * sin32.28 = 117.75 m / s
Căderea utila. Randamentul util.
hu = uΣwu = u(wlu + w2u + w'lu + w'2u) - căderea utila
h'u= h'tr - (Δha + Δhpl + Δhpf + Δhp2 + Δhc)
Δhc - pierderea eneigiei cinetice
h'u= 136.33 * (453.03 + 385.62 + 117.57+ 186.42) = 155.77 KJ / Kg
h'u= 248 -(26.22 + 33.25 + 12.58 +4.62 + 8.18) = 157.15 KJ / Kg
c2'2 127.962
hc    8.18KJ / Kg
2 2
h 'u  hu 157.15  155.77
 100   100  0.878%  1%
h 'u 157.15

Pierderile secundare. Căderea interna.

a) Pierderea prin frecare si ventilaţie.
Se calculează cu formula Stodola:
u3
Pflv = 0.5 * λ * [1.07 * D2 + 0.61 * i * Δl15 (1 -ε)]   KW  [KW]
106  v

λ = 1.1 (abur supraincalzit)

l11  l22 0.0371  0.0626
l   0.0503m  5.035cm
2 2

unde: i - nr. de şiruri de palete mobile

ε = 0.31 - gradul de admisie considerat la ajutaje
D = Di = 0.8679 m
u = 136.33 m / s
V11  V22 0.067  0.076
v   0.0715m3 / Kg
2 2

Pf1v= 0.5 * 1.1 * [1.07 * 0.86792 * + 0.61 * 290.86 * 5.03515 * (1 -0.31)] = 176.58 KW

Pf
1v 176.58
Δhf1v  m  81.59 =2.16KJ/ Kg-echivalentul termic al pierderii Pfiv
0

b) Pierderea prin admisie parţiala:

  p j
h  0, 055   hu  hflv  , j  1
D 

ΣBP = Bp1 + Bp2= 2BP = 2 * 40 = 80 mm

80 103 1
h  0, 055   157.15  2.16   2.53KJ
0,8679 0,31

Se calculează:
- căderea interna hj reglaj
hi reglaj = hu - (Δh, fv + ΔhE) — 155.77 - (2.16 + 2.53) = 151.08 KJ / Kg
- randamentul intern al treptelor;
hireglaj 151.08
ηir=   0, 6091.
hir 248

- entalpia la ieşirea din treapta de reglaj;

iiesire reglaj = io - i reglaj = 3468 - 15 1.08 = 33 16.92 KJ / Kg
iiesire reglaj - este punctul care determina intrarea in treptele de presiune

- puterea pe treapta PE:

Pi = mo* hireglaj *ηu = 81.59* 151.08*0.638 = 7802.7KW = 7.8MW

Fig. 3.5. Pocesul termodinamic într-o treapta a turbinei în diagrama i-s