Sunteți pe pagina 1din 10

Probleme fizica

1. Aerul aflat intr-un vas de volum V = 0,2 m3 la presiunea p1 = 2 * 105 N/m2 este racit izocor,
pierzand prin racire caldura Q = 50 kJ.

Sa se afle:

a) presiunea finala;

b) lucrul mecanic efectuat;

Rezolvare

a) Caldura cedata de aer este:

Q = υCv(T1 – T2)     (relatia 1)

Unde υ este numarul de kmoli de aer, iar T1 si T2 temperaturile: initiala si respectiv finala.

Datorita racirii, T1 > T2. Din ecuatiile de stare avem:

T1 = p1V1 / υR    si   T2 = p2V / υR

Inlocuind in relatia 1 pe T1 si T2 si Cv avem:

Q = 5/2 * V(p1 – p2)

de unde:

p2 = p1 – 2/5 Q/V = 2 * 105 N/m2 – 2/5 * (5 * 104 J) / (0,2 m3) = 105 N/m2

b) Transformarea fiind izocora lucrul mecanic L = 0

∆U = Q = 50 kJ

2. O masa m = 10 g de oxigen (µ = 32 kg/kmol) se afla la presiunea p = 3 * 105 N/m2 si temperatura


t = 10oC. Dupa incalzirea izobara, gazul ocupa volumul V2 = 10 l.

Sa se afle:

a) caldura absorbita de gaz;

b) lucrul mecanic efectuat de gaz prin destindere;


Rezolvare

a) Caldura absorbita de gaz va fi:

Qp = υCp(T2 – T1) = m / µ Cp(T2 – T1)     (relatia 1)

Temperatuta T2 o exprimam din ecuatia de stare:

T2 = (µp2V2) / (mR)

Inlocuind pe T2 in (relatia 1) obtinem:

Qp = m / µ Cp [(µpV2 / mR) – T1] = 7,92 * 103 Kg

b) Transformarea fiind izobara, lucrul mecanic va fi:

L = p(V2 – V1)

Folosind ecuatia de stare pV1 = υRT1 avem:

L = pV2 – m/µ RT1 = 2,265 * 103 J

∆U = Q – L

∆U = 5,655 * 103 J

3. O masa m = 2 kg de oxigen ocupa volumul V1 = 1 m3 la presiunea p1 = 2 * 105 N/m2. Gazul este


incalzit izobar si se destinde pana la volumul V2 = 3 m3, apoi izocor pana presiunea devine p3 =
5 * 105 N/m2.

Sa se afle:

a) variatia energiei interne (∆U);

b) lucrul mecanic efectuat de gaz;

Rezolvare

a) Variatia energiei interne a gazului la trecerea din starea initiala in cea finala este:

∆U = υCv∆T = m/µ Cv(T2 – T1)       (relatia 1)

Temperaturile T1 si T2 le obtinem din ecuatiile de stare:


T1 = m/µ (p1V1) / R

T2 = m/µ (p3V2) / R

Inlocuim in (relatia 1) si rezulta:

∆U = m/µ * Cv * µ/m * 1/R(p3V2 – p1V1) =>

∆U = 5/2 (p3V2 – p1V1) =>

∆U = 3,25 * 106 J.

b) Lucrul mecanic total la trecerea din starea 1 in starea 3 este:

L = L12 + L23     (relatia 2)

Dar, L12 = p1(V2 – V1), iar L23 = 0, deoarece transformarea 2 – 3 este izocora.

Rezulta ca lucrul mecanic efectuat de gaz este:

L = L12 = p1(V2 – V1) =>

L = 0,4 * 106 J

Q = ∆U + L

Q = 3,25 * 106 J + 0,4 * 106 J

Q = 3,65 MJ

4. Un mol de gaz ideal participa la o transformare ciclica formata din doua transformari izocore, de
ecuatii:

V1 = 12,3 * 10-3 m3      si     V2 = 24,6 * 10-3 m3

 si doua transformari izobare, de ecuatii:

p1 = 2 atmosfere        si       p2 = 3 atmosfere

Sa se determine:

a) temperatura gazului in starile 1, 2, 3, si 4 (T1, T2, T3, T4);


Rezolvare

a) Temperatura gazului in starea 1 (p1, V1, T1) se determina din ecuatia de stare:

T1 = p1V1 / υR =>

T1 =  (2 * 105 N/m2 * 12,3 * 10-3 m3) / (10-3 kmol * 8,31 * 103 J/kmol * K) =>

T1 = 296 K  

Transformarea 1 – 2 (p2, V1, T2) este izocora, pentru care scriem:

p1 / T1 = p2 / T2

de unde:

T2 = T1*(p2 / p1) = 296 K * [(3 * 105 N/m2) / (2 * 105 N/m2)] = 444 K

Transformarea 2 – 3 (p2, V2, T3) este izobara, pentru care scriem:

V1 / T2 = V2 / T3

deci:

T3 = T2 * (V2 / V1) = 444 K * [(24,6 * 10-3 m3) / (12,3 * 10-3 m3)] = 888 K

Transformarea 4 – 1 (p1, V2, T4) este izobara, deci:

T4 = T1V2 / V1 = 592 K

b) Randamentul ciclului il scriem:

η = (Q1 + Q2) / Q1 = 1 - | Q2 | / Q1

unde Q1 este caldura primita de la sursa calda inctr-un ciclu, iar Q2 este caldura cedata.

se observa ca:

Q1 = Q12 + Q23    iar   Q2 = Q34 + Q41

Caldura Q12 este primita de gaz in procesul izocor 1 – 2. Ea se exprima prin relatia:

Q12 = υCv(T2 – T1)

Caldura Q23 este primita de gaz in transformarea izobara 2 – 3 si se exprima:


Q23 = υCp(T3 – T2)

Caldura totala primita va fi:

Q1 = υCv(T2 – T1) + υCp(T3 – T2)

In acelasi mod se afla caldura cedata de gaz Q2 in procesul izocor 3 – 4 si in procesul izobar 4 –
1:

| Q2 | = υCv(T3 – T4) + υCp(T4 – T1)

Inlocuim pe Q1 si Q2 in expresia randamentului si obtinem:

η = 1 - | Q2 | / Q1 =>

η = 1 – [υCv(T3 – T4) + υCp(T4 – T1)] / [υCv(T2 – T1) + υCp(T3 – T2)]

Prin impartire si la numarator si la numitor prin υCv si randamentul este:

η = 1 – [(T3 – T4) + γ (T4 – T1)] / [(T2 – T1) + γ(T3 – T2)] =>

η = 1 – [(888 – 592)K + 1,4(592 – 296)K] / [ (444 – 296)K + 1,4(888 – 444)K] =>

η = 8,1 %

5. Considerand ca entropia este o marime de stare, sa se gaseasca expresia randamentului (η)


masinii termice ideale care functioneaza dupa ciclul Carnot.

Rezolvare

Entropia fiind o marime de stare, in orice transformare ciclica variatia ei este zero. Deoarece
variatia de entropie este nula intr-o transformare adiabatica reversibila, rezulta ca suma algebrica
a variatiilor ∆S1 si ∆S2 ale entropiei pe izotermele de temperatura T1 si respective T2 este zero:

∆S1 + ∆S2 = 0

conform relatiei:

∆Sizot = (1 / T)Qrev

rezulta ca:

∆S1 = Q1 / T1
si:

∆S2 = Q2 / T2 = - | Q2 | / T2

prin urmare:

Q1 / T1 + Q2 / T2 = 0

sau:

Q2 / Q1 = - T2 / T1

Randamentul (η) masinii termice este:

η = L / Q1 = (Q1 + Q2) / Q1 = 1 + Q2 / Q1 = 1 – T2 / T1

6. Aerul dintr-un cilindru cu piston a efectuat prin destindere izobara un lucru mecanic L = 200 J.

Sa se afle:

a) caldura absorbita (Q);

b) variatia energiei interne (∆U).

Rezolvare

a) La gazele diatomice (aerul este format in principal din N2 diatomic si O2 diatomic) caldura
izobara este Cp = 7 / 2 R.

Q = υCp(T2 – T1) = υ(7 / 2 R)(T2 – T1) =>

Q = (7 / 2)(pV2 – pV1) =>   dar stim ca L = pV2 – pV1 = p(V2 – V1)

Q = (7 / 2) L =>

Q = (7 / 2) * 200 J

Q = 1400 J / 2

Q = 700 J

b) La gazele diatomice caldura molara izocora este Cv = 5/2 R (reamintim aici relatia lui J. R.
Mayer Cp – Cv = R)
∆U = υCv(T2 – T1) =>

∆U = υ(5 / 2 R)(T2 – T1) =>

∆U = (5 / 2)( υRT1 – υRT2) =>

stim ca pV1 = υRT1 si pV2 = υRT2 inlocuind in relatia de mai sus rezulta ca:

∆U = (5 / 2)( pV1 – pV2)    dar  pV1 – pV2 este L (lucrul mecanic)

astfel, rezulta ca:

∆U = (5 / 2) * L

∆U = (5 / 2) * 200 J

∆U = 1000 J / 2  

∆U = 500 J

7. O butelie a fost astupata la temperatura T1 = 27oC si la presiunea atmosferica p1 = 100 kPa cu un


dop de sectiune S = 4,0 cm2, depunand un efort F = 10 N. Pana la ce temperatura trebuie incalzita
butelia pentru ca dopul sa sara?

Rezolvare

Initial, la introducerea dopului, presiunea gazului din butelie era egala cu presiunea atmosferica,
deci forta depusa (F) trebuie sa invinga forta de frecare (Ff) dintre dop si peretii de sticla:

F = Ff

Prin incalzirea buteliei, presiunea gazului din interior creste, conform legii transformarii izocore
(legea lui Chartes):

p2 / p1 = T2 / T1

p2 = p1(T2 / T1)

Forta asupra dopului generata de diferenta de presiune din interior si exterior trebuie sa invinga
forta de frecare pentru a putea azvarli dopul, deci:

(p2 – p1)S ≥ F = Ff

p1[(T2 / T1) - 1]S = F


T2 = T1[F / (Sp1) + 1] =>

T2 = 375 K

T2 = 102oC

8. Pe un conductor este indicata constanta k a conductorului. 1 kWh = 2.000 rotatii. Sa se determine


puterea consumata de la retea de becurile din incaperile unei locuinte daca discul contorului a
facut 10 rotatii in 30 s.

Rezolvare

Energia inregistrata We = (1 / 2.000) * 10 =>

We = 0,005 kWh

adica:

0,005 * 1.000 * 3.600 = 18.000 Ws

Puterea consumata:

P = We / t =>

P = 18.000 Ws / 30 =>

P = 600 wati

9. Un ampermetru pentru masurarea curentilor foarte mici (galvanometru) are rezistenta interioara
de 150 Ω si poate masura curenti pana la 10 mA. Ce modificari trebuie facute acestui aparat
pentru a-l putea folosi si la masurarea curentilor de 1 A si cat de mare trebuie sa fie rezistenta
introdusa in schema aparatului?

Rezolvare:

Nodul intr-o retea are proprietatea de a diviza curentul electric. Cum ampermetrul se
monteaza in serie intr-o ramura, ne dam seama ca in situatia in care intensitatea curentului
electric ce dorim s-o masuram depaseste scala aparatului, aducerea acestuia in scala se face prin
conectarea unei alte rezistente in paralel cu rezistenta interioara a aparatului. Aceasta rezistenta
legata in paralel este cunoscuta sub numele de rezistenta șunt.

I = IA + Is
IARA = IsRs

prin inlocuirea numerica și rezolvarea sistemului, se obtine:

Rs = RA / (100 - 1)

prin generalizare se obtine:

Rs = RA (n - 1)

in care:

Rs = este rezistenta electrica șunt;

RA = rezistenta interioara a ampermetrului;

n = I / IA

10. Cu cat se va lungi un fir de fier care are lungimea de 170 m la 0o C, cand trece de la minus 15o C
la 30o C?

Rezolvare

Coeficient de dilatare fier = α = 12 ∙ 10-6 K-1

Calculam lungimea firului la minus 15o C (L1)

L1 = Lo ∙ (1 + α ∙ t1) =>

L1 = 170 ∙ [1 + 12 ∙ 10-6 K-1 ∙ (-15o )C] =>

L1 = 170 ∙ [1 + (-0,00018] =>

L1 = 169,9694 m

Calculam lungimea firului la 30o C (L2)

L2 = Lo ∙ (1 + α ∙ t2) =>

L2 = 170 ∙ (1 + 12 ∙ 10-6 K-1 ∙ 30o C) =>

L2 = 170 ∙ (1 + 0,00036) =>

L2 = 170,0612 m
Aflam cu cat s-a lungit firul de fier cand trece de la minus 15o C la 30o C :

L = 170,0612 m - 169,9694 m =