A.

MECANICĂ

Se consideră accelerația gravitațională g = 10 m/s2.

SUBIECTUL I (15 puncte)

Pentru itemii 1–5 scrieți pe foaia de concurs litera corespunzătoare răspunsului considerat
corect.

1. Trenul unui metrou dezvoltă o accelerație a = 1,5 m/s2. În cât timp acest tren atinge viteza
de regim v = 80 km/h?
a. 14,8 s b. 60 s c. 0,2 s d. 16,2 s
(3p)
2. Un corp de masă m = 0,50 kg cade vertical cu accelerația a = 3,8 m/s . Care este forța
2

medie de rezistență a aerului?

a. 1,9 N b. 5,0 N c. 3,1 N d. 6,9 N (3p)
3. Tensiunea elastică într-o sârmă cu diametrul d = 2,0 mm este σ = 50 MN/m . Care va fi
2

tensiunea elastică într-o sârmă din același material, supusă la aceeași sarcină, dar cu
diametrul d’ = 5,0 mm?
a. 16,0 MN/m2 b. 20 MN/m2 c. 125 MN/m2 d. 8,0 MN/m2 (3p)
4. Un remorcher trage un șlep cu viteza v = 18 km/h cu ajutorul unui cablu orizontal întins
cu forța F = 60 kN. Cablul formează un unghi α = 15o cu direcția de înaintare. Ce putere
se consumă pentru remorcarea șlepului? Se dau: sin15o = 0.259; cos15o = 0,966.
a. 289,8 kW b. 300,0 kW c. 77,7 kW d. 1080 kW (3p)
5. Asupra unui corp de masă m = 5,0 kg, aflat
inițial în repaus, începe să acționeze o forță
liniar descrescătoare, așa cum se arată în
figură. Ce viteză va avea corpul după timpul τ
= 5 s?

a. 2 m/s b. 1 m/s c. 10 m/s d. 25 m/s

(3p)

SUBIECTUL II (15 puncte)

Rezolvați următoarea problemă:

O bilă cu masa m = 0,200 kg este aruncată vertical în jos cu viteza v0 = 2,0 m/s, de la înălțimea H
= 10,0 m. Bila pătrunde în pământ pe o adâncime h = 10 cm.

a. În cât timp și cu ce viteză ajunge bila pe pământ?

b. Ce energie cinetică și ce energie potențială are bila după τ = 1 s de la începerea căderii?
c. Care este forța medie de rezistență întâmpinată de bilă în pământ?

1
SUBIECTUL III (15 puncte)

Rezolvați următoarea problemă:

Pe un plan înclinat de lungime L = 2,0

m și unghi α = 30o este așezat un corp
de masă M = 3,0 kg. Coeficientul de
frecare între corp și planul înclinat este
μ = 0,20. De corp este legat un fir
întins paralel cu planul, trecut pste un
scripete ideal din vârful planului, și
legat de un corp cu masa m = 4,0 kg.

a. Care este accelerația sistemului și tensiunea din fir?

b. Ce forță de apăsare se exercită asupra axului scripetelui?
c. Care este lucrul mecanic al forței de frecare la deplasarea corpului M de-a lungul
întregului plan înclinat?

2
B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ
Se consideră: numărul lui Avogadro NA = 6,02 ·1023 mol-1, constanta gazelor ideale R = 8,31
J·mol-1·K-1. Între parametrii de stare ai gazului ideal într-o stare dată există relaţia: p ·V =RT .

1. O cantitate de gaz (considerat ideal) este comprimată adiabatic. În starea finală:

a. energia internă a gazului este mai mare decât în starea iniţială
b. energia internă a gazului este mai mică decât în starea iniţială
c. densitatea gazului este mai mică decât în starea iniţială
d. densitatea gazului are aceeaşi valoare ca în starea iniţială. (3p)

2. Variaţia temperaturii unui gaz, măsurată cu un termometru etalonat în scara Celsius, este Δt =
27°C .
Variaţia temperaturii absolute a acestui gaz este:
a. ΔT = 0 K b. ΔT = 27 K c. ΔT = 300 K d. ΔT = 327 K (3p)

3. Unitatea de măsură în SI pentru căldura specifică este:

a. b. c. d. (3p)

4. O butelie, prevăzută cu o supapă, conţine aer la presiunea p1 = 200kPa şi temperatura t1 = 7°C .

Supapa se deschide atunci când presiunea aerului din butelie atinge valoarea p2 = 300 kPa .
Temperatura până la care trebuie încălzit aerul astfel încât supapa să se deschidă are valoarea:
a. 10,5°C b. 147°C c. 280K d. 283,5 K (3p)

5. O cantitate dată de gaz ideal monoatomic (CV=1,5R) absoarbe căldura Q=100J la presiune
constantă. Lucrul mecanic efectuat de gaz în acest proces are valoarea:
a. 200J b. 150J c. 100J d. 40J (3p)

II. Rezolvaţi următoarea problemă: (15 puncte)

Într-o butelie având volumul V = 3 L se află metan (μ = 16g/mol), considerat gaz ideal, la
presiunea p1 = 1,662·105 Pa şi temperatura T1 = 300 K . În butelie se introduce o cantitate
suplimentară de metan,
astfel încât presiunea creşte la p2 = 1,6p1 , iar temperatura sistemului creşte la T2 = 320 K .
Determinaţi:
a. cantitatea de gaz (în moli) din butelie în starea iniţială;
b. numărul de molecule de gaz din butelie în starea finală;
c. densitatea gazului în starea finală;
d. temperatura T3 la care trebuie răcit gazul pentru ca presiunea acestuia să ajungă din nou la
valoarea iniţială, p1.
III. Rezolvaţi următoarea problemă: (15 puncte)
Un motor termic foloseşte ca fluid de lucru o cantitate ν = 2mol de gaz ideal
poliatomic (CV = 3R ). Procesul ciclic de funcţionare este reprezentat, în coordonate
p-T, în figura alăturată. Temperatura în starea 1 este T1 = 250K . Se cunoaște ln 2
0,7 .
a. Reprezentați procesul în coordonate p-V.
b. Calculați lucrul mecanic total schimbat de gaz cu mediul exterior în timpul unui
ciclu.
c. Determinați randamentul motorului termic.
d. Determinați randamentul unui motor termic ideal care ar funcţiona după un ciclu Carnot între
temperaturile extreme atinse de gaz în decursul procesului ciclic dat.
3
C. PRODUCEREA ŞI UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU

SUBIECTUL I. 15 puncte

Pentru itemii 1-5 scrieţi pe foaia de răspuns litera corespunzătoare răspunsului considerat
corect.

1. În graficul din figura alăturată este ilustrată dependenţa tensiunii la

bornele unui generator în funcţie de intensitatea curentului electric,
când rezistenţa electrică din circuitul exterior variază. Valorile pentru
rezistenţa internă a generatorului şi respectiv pentru tensiunea
electromotoare a acestuia sunt:

a. 2, 4V
b. 1, 8V
c. 0.8, 8V
d. 4, 2V 5 p)

2. Ştiind că simbolurile mărimilor fizice şi ale unităţilor de măsură sunt cele utilizate în manualele
I 2 l  
de fizică, unitatea de măsură în SI pentru mărimea exprimată prin raportul este:
U S

a. Js b. Am c. A d. Ws

3. Se consideră un circuit format dintr-un generator (cu tensiunea electromotoare E şi rezistenţa

internă r) şi două rezistoare de rezistenţă R, legate în paralel. Presupunând că raportul dintre
tensiunea la borne şi tensiunea electromotoare a generatorului este 0,8, stabiliţi relaţia dintre
rezistenţa internă r şi rezistenţa R

a. r=R/8 b. r=R c. r=R/4 d. r=R/2

4. Patru fire conductoare de aceeaşi lungime l, confecţionate din acelaşi material cu rezistivitatea
electrică ρ, sunt legate în serie şi conectate la o tensiune de 100 V. Aria secţiunii firelor este S,
2S, 3S şi respectiv 4S. Să se afle tensiunea electrică pe firul de secţiune 2S.

a. 12V b. 24 A c. 42 V d. 24 V

5. Două rezistoare conectate în serie, au o rezistenţă echivalentă de 10 . Atunci când sunt

conectate în paralel, rezistenţa lor echivalentă este 2,5 . Rezistenţa fiecărui rezistor este:

a. 4 ; 6  b. 3 ; 7  c. 8 ; 2  d. 5 ; 5 

4
SUBIECTUL II. 15 puncte

Un circuit electric este format dintr-un generator cu tensiunea electromotoare E=24 V şi

rezistenţa internă r=0,5  legat în serie cu un resistor R=1,9  şi cu o grupare de două
consumatoare C1 şi C2, legate între ele în paralel. Ştiind că cele două consumatoare absorb
puterile P1=24 W şi P2=36 W, să se determine:
a. Intensitatea I a curentului ce trece prin rezistor;
b. Rezistenţa echivalentă a celor două consumatoare;
c. Intensitatea curentului ce trece prin fiecare consumator şi rezistenţele lor;
d. Tensiunea la bornele generatorului.

SUBIECTUL III. 15 puncte

O baterie cu tensiunea de 6V alimentează un circuit electric indicat în figura alăturată. Când

întrerupătorul K este deschis (cazul din figură), intensitatea curentului electric din circuit este de 1
A. Dacă întrerupătorul K este pus în poziţia 1, curentul prin baterie este de 1,2 A iar dacă
întrerupătorul K este pus în poziţia 2, curentul prin baterie este de 2 A.

a. Să se calculeze rezistenţele R1, R2 şi R3.

b. Dacă în locul bateriei se introduce un generator cu tensiunea electromotoare de 8V şi rezistenţa
internă de 2 , să se calculeze randamentul circuitului în cazul în care K este deschis.
c. Presupunând că întrerupătorul se scoate din circuit iar punctele 1 şi 2 sunt conectate printr-un
conductor, să se calculeze curenţii electrici prin laturile circuitului, în situaţia de la punctul b.
d. Pentru circuitul de la punctul c, rezistoarele R1 şi R3 se înlocuiesc cu alte două rezistoare (Rx şi
respectiv Ry). Să se deducă relaţia de legătură dintre Rx şi Ry astfel încât puterea electrică
transferată de la generator în circuitul exterior să fie maximă

5
D. OPTICA
Se consideră viteza luminii în vid c = 3108 m/s, constanta lui Planck h = 6,610-34Js, sarcina
electrică elementară e = 1,6 10−19 C, masa electronului me = 9,110-31kg, 1eV = 1,610-19 J.

SUBIECTUL I Varianta 036 (15 puncte)

Pentru itemii 1-5, scrieţi litera corespunzătoare răspunsului considerat corect.

1. Unitatea de măsură pentru convergența unei lentile este:

a. m b. m-1 c. m2 d. m-2 (3p)

2. O rază de lumină, care provine din mediul 1 cu indicele de refracție n1 = 3/2, este incidentă pe
suprafața de separație dintre mediul 1 și un mediu 2 cu indicele de refracție n2 = 1. Dacă
unghiul de incidență este i = 60 , atunci raza de lumină suferă fenomenul de:
a. refracție b. reflexie și refracție c. reflexie totală d. nici un fenomen (3p)

3. Un obiect se află în fața unei oglinzi sferice convexe, la distanța de 15 cm față de oglindă. Dacă
distanța focală a oglinzii este egală cu 10 cm, imaginea obiectului este: (3p)
a. virtuală, dreaptă și mai mare decât obiectul b. reală, răsturnată și mai mare decât obiectul
c. virtuală, dreaptă și mai mică decât obiectul d. reală, dreaptă și mai mică decât obiectul

4. Două lentile subțiri, plan-convexe, din sticlă cu indicele de refracție ns = 3/2, au fețele convexe
lipite, razele de curbură ale acestora fiind de 10 cm. Între cele două lentile se toarnă apă cu
indicele de refracție na = 4/3. Distanța focală a sistemului va fi:
a. 30 cm b. 40 cm c. 50 cm d. 45 cm (3p)

5. O radiație monocromatică are, în aer, lungimea de undă egală cu 555 nm, indicele de refracție
al aerului fiind naer = 1. Trecând prin sticlă, cu indicele de refracție ns = 3/2, aceeași radiație va
avea lungimea de undă:
a. 470 nm b. 520 nm c. 390 nm d. 370 nm (3p)

SUBIECTUL II (15 puncte)

Rezolvaţi următoarea problemă:
O lentilă subțire convergentă, cu distanța focală egală cu 8 cm, este situată la distanța de 40 cm în
stânga unei oglinzi sferice concave cu raza de curbură egală cu 20 cm. În stânga lentilei, la
distanța de 16 cm față de aceasta, se află un obiect cu înălțimea de 5 cm. Determinați:
a. propagarea razelor de lumină prin sistem;
b. distanța, față de lentilă, la care se formează imaginea dată de sistem;
c. înălțimea imaginii date de sistem.

SUBIECTUL III (15 puncte)

Rezolvaţi următoarea problemă:
Sub acțiunea unei radiații cu lungimea de undă  = 140 nm, fotoelectronii emiși de catodul
metalic al unei celule fotoelectrice sunt frânați la o tensiune inversă US = 5 V. Calculați:
a. energia cinetică maximă a fotoelectronilor emiși;
b. lucrul mecanic de extracție al fotoelectronilor din catodul celulei fotoelectrice;
c. frecvența de prag corespunzătoare catodului;
d. lungimea de undă de prag a efectului fotoelectric.
6